ŢESUTUL EPITELIALAlcătuire:

Celule epiteliale: - de diverse forme: cubice, cilindrice, turtite (pavimentoase), columnare

- dispuse pe un singur rând (epiteliile simple), sau pe mai multe rânduri (epiteliile stratificate)

Membrană bazală Ţesut conjunctiv lax, bogat în vase de sânge

Vascularizaţie: ţesuturile epiteliale nu sunt vascularizate, se hrănesc prin difuziune, la nivelul membranei bazale.

În funcţie de rolul lor, se clasifică în:1. epitelii de acoperire2. epitelii glandulare3. epitelii senzoriale

1. EPITELIILE DE ACOPERIRE

LOCALIZARE:- la suprafaţa corpului- căptuşeşte cavităţi, constituind mucoase- înveleşte organe interne, constituind seroase

CLASIFICARE:În funcţie de numărul straturilor celulare, se clasifică în:

a. simple sau unistratificateb. (pluri)stratificate

Tipul epiteliului, funcţie de numărul straturilor celulare

Tipul epiteliului, funcţie de forma celulelor

localizare rol

Simple (sau unistratificate)

1. pavimentoase - endoteliul capilarelor sangvine şi limfatice- epiteliul alveolar- tunicile externă şi internă ale pleurei, pericardului şi peritoneului

- favorizează absorbţia- reduce forţele de frecare- foarte permeabil pt. gaze respiratorii şi pt. substanţele nutritive

2. cilindrice - mucoasa tubului digestiv, de la stomac la rect (cu microvili)- mucoasa trompelor uterine (ciliat)- nefron – tubul contort proximal (cu microvili), tubii colectori

- absorbţie / reabsorbţie- captare- protecţie

3. cubice - mucoasa bronhiolelor- unele regiuni ale

nefronului

- protecţie- secreţie- absorbţie

4. pseudostratificat - mucoasa traheei şi a bronhiilor mari

- protecţie- captare

Stratificate 1. pavimentos - cheratinizat

- necheratinizat

- epiderma (cu exc. palmelor, tălpilor, buzelor)- epiteliul bucal, faringian, esofagian, rectal, anal, vaginal

- protecţie împotriva abraziunii, microbilor, substanţelor chimice nocive

2. cilindric - glandele mamare- uretră- glandele salivare (canalul de secreţie)

- protecţie

3. cubic - căptuşesc canalele de secreţie ale glandelor exocrine

- protecţie

2. EPITELIILE GLANDULARE

Sunt alcătuite din celule care au proprietatea de a elabora produşi de secreţie.Se asociază cu vase de sânge şi ţesut conjunctiv lax şi constituie glande.Glandele se clasifică în.

a. Glande cu secreţie internă sau endocrine. Produsul de secreţie, denumit hormon se varsă direct în sânge, cu ajutorul căruia este transportat la nivelul celulelor / ţesuturilor ţintă.

b. Glande cu secreţie externă sau exocrine. Produsul de secreţie se varsă în exteriorul corpului (de ex. glandele sebacee, sudoripare, mamare) sau în cavităţi (de ex. glandele salivare, gastrice, prostata).

c. Glande cu secreţie mixtă, exocrină şi endocrină (ovarele, testiculele, pancreasul).

3. EPITELIILE SENZORIALE

Sunt alcătuite din celule care au proprietatea de a transforma energia stimulului în impuls nervos. Celulele senzoriale sunt ciliate şi prezintă la baza lor ramificaţii ale dendritelor neuronilor de pe traseul nervilor cranieni senzoriali. Celulele senzoriale se asociază cu celule de susţinere.Intră în alcătuirea receptorului gustativ (mugurele gustativ), auditiv (organului Corti) şi a celui vestibular (macule şi creste ampulare).De exemplu, mugurele gustativ:…………………………………..desen………………….

ŢESUTUL CONJUNCTIVROL:

- leagă diverse părţi ale organelor- hrăneşte alte ţesuturi (lax, adipos)- protejează mecanic (osos)- în imunitate (sângele)- formarea elementelor figurate

STRUCTURĂ:- celule conjunctive- fibre proteice, de colagen, reticulină, elastină- substanţă fundamentală, careumple spaţiile dintre celule şi fibre şi solidarizează

componentele

CLASIFICARE:În funcţie de consistenţa substanţei fundamentale:

1. moi2. semidure sau cartilaginoase3. dure sau osoase4. fluide: sângele

CLASIFICAREalcătuire localizare rol

Moale 1. lax - proporţii relative

Însoţeşte epiteliile pe care le hrăneşte

Trofic al ţesutului epitelial

2. elastic - puţine celule şi substanţă fundamentală- predomină fibrele de elastină

Tunica medie a arterelor mari şi a venelor

- permit modificări de volum, în funcţie de presiunea sângelui

3. fibros- predomină fibrele de elastină şi colagen

Capsulele unor organe (ficat, rinichi, testicul, ovar), sclerotica, tendoane, ligamente, aponevroze

- protecţie- susţinere- mecanic

4. reticular- predomină fibrele de reticulină

Ţesutul hematopoietic din măduva osoasă roşie, splină şi ganglionii limfatici

- imunitate- mecanic

5. adipos - predomină celulele adipoase

Hipoderm, în jurul unor organe vitale (globi oculari, rinichi etc.)

- protecţie- termoreglare- mecanic- trofic

Semidur(cartilaginos)

1. hialin - predomină substanţa fundamentală

Cartilajele embrionare, costale,

- se opun frecării suprafeţelor

laringeale, bronşice,Septul nazal

- mecanic- de protecţie

2. elastic- fibre de colagen şi de elastină

Epiglota,Pavilionul urechii

- protecţie- permite revenirea la forţa/starea iniţială

3. fibros- predomină fibrele de colagen

Meniscurile şi discurile intervertebrale

- determină rezistenţa la compresiune- împiedică frecarea

ŢESUTUL CONJUNCTIV DUR (OSOS)Intră în alcătuirea oaselor. Oasele sunt constituite din ţesut osos, o varietate de ţesut conjunctiv,format din:-celulele osoase- matricea extracelulară, impregnată cu săruri de calciu (în special fosfat de calciuşi carbonat de calciu), care îi conferă duritate şi rezistenţă.Celulele osoase sunt de trei tipuri:

- osteoblaste (celule tinere),- osteocite (celule adulte) - osteoclaste.

Osteoblastele şi osteocitele:- formează os în perioadele de creştere - intervin în procesele de reparare şi regenerare osoasă.

Osteoclastele :- intervin în remanierea osoasă- sunt implicate în procesele de resorbţie osoasă.

a) Ţesutul osos compact LOCALIZARE:

- în diafiza oaselor lungi, - la nivelul stratului extern al epifizelor - la suprafaţa oaselor late şi scurte.

STRUCTURĂ:este format din structuri cilindrice microscopice, numite osteoane sau sisteme Havers.Fiecare osteon prezintă:- un canal central în care se găsesc vase desânge, terminaţii nervoase libere şi ţesut conjunctiv lax - lamele osoase concentrice dispuse în jurul canalului central. La nivelul acestora se găsesc mici cavităţi numite osteoplaste, care adăpostesc osteocitele. Osteoplastele sunt interconectate între ele prin canalicule fine, care permit circulaţia substanţelor nutritive între osteocitele unui osteon.

b) Ţesutul osos spongios LOCALIZARE:

- în epifizele oaselor lungi

- în interiorul oaselor late şi scurte.STRUCTURĂ:Este format din lamele osoase, numite trabecule, care delimitează mici cavităţi osoase, denumite areole. În areole se găseşte măduva roşie hematogenă, iar în grosimea trabeculelor sunt adăpostite osteocitele.

ROLURI:a. rezervor de săruri de calciu şi fosforb. rol în metabolismul calciului, fosforului şi al electroliţilorc. protecţie a unor organe vitaled. sediu principal al organelor hematopoieticee. rezistenţă mecanicăf. antitoxic

ŢESUTUL MUSCULAR

Striat Neted

Scheletic Miocardic Visceral Multiunitar

contractil nodallocalizare - muşchii scheletici

- musculatura limbii- musculatura faringelui- musculatura porţiunii superioare a esofagului- sfincterele anal extern şi uretral extern- muşchii extrinseci ai globului ocular - unii muşchi ai feţei

Fibre cu caractere duble:- de ţesut striat: miofibrile cu striaţii longitudinale şi transversale- de ţesut neted: nucleu unic, dispus central

celule specializate pentru elaborarea şi conducerea stimulilor- Nodulul sino-atrial - Nodulul atrio-ventricular- Fasciculul Hiss- Reţeaua Purkinje

Tunica musculară a: - tubului digestiv (începând cu 2/3 a esofagului)- sfincterul anal intern- bronhio-lelor- sist. urinar- sist. genital

Tunica musculară a: - căilor aeriene superioare ale sist. respirator- arterelor, venelor şi limfaticelor mariMuşchii erectori aifirului de părMuşchii intrinseci ai globului ocular

În piele, în ţesutul conjunctiv al orbitei

Fibra musculară Formă

Alungită, cilindrică sau uşor prismatică,cu extremităţi ovoide sau puţin ramificate (muşchii feţei şi ai limbii)

Capete ramificateBine individualizate, în contact prin discuri intercalare

Alungite, fusiforme, turtite sau ramificate

Alungită, fusiformă

Dimensi- Lungime: 2 – 15 cm Lungime: 50 – 100 μ Lungime: 10 – 100 μ,

uni Grosimea: 20 – 100 μ Grosimea: 10 – 20 μ Grosimea: 4 - 8 μ;

Sarco-plasmă

- mai densă şi mai abundentă spre periferie, aspect fluid în centru

Mai abundentă la periferie şi în jurul nucleului, mai săracă între miofibrile

Cantităţi importante de glicogen, lipide, mioglobină şi puţine miofibrile

Mai abundentă în centrul fibrei, în jurul nucleului.Omogenă sau fin granulată.

Nucleu Nr: 30-40 / cm, Ø = 5 – 10 μDispuşi periferic, imediat sub sarcoplasmăFormă ovoidală

UnicDispus centralFormă sferică sau ovoidală

1 – 2 nuclei UnicMare Central

Miofibrile Organizate în sarcomere

Organizate în sarcomere Mai groase decât ale f.m scheletice

Organizate în sarcomere -mai subţiri decât ale ţesutului contractil-dispuse longitudinal sau transversal-formează reţele, trec dintr-o celulă în alta

NEorganizate în sarcomere Formaţiuni filamentoase, omogene (FĂRĂ STRIAŢII TRANSVERSALE)