of 20/20
Centre d'Implants et d'Esthétique Dentaire de Montréal DR. SORIN FÂRȘIROTU, DDS, FICOI 20 de ani de experienă în implanturi 514-393-3915 SERVICII Implanturi dentare Estetică dentară Regenerarea osoasă și a sinusului maxilar Albirea dinilor Coroane într-o oră cu ajutorul CEREC, tehnologie de vârf în 3D esthequedentaire.com Ce înseamnă o dietă sănătoasă? C C O ON NT TA AB BI I L L I I T TA AT TE E S SI I F FI I S SC CA A L L I I T TA A T T E E P PR RO OF FE ES SI I O ON NA AL L A A Preturi deosebit de avantajoase si o vasta experienta canadiana pentru ORICE ORICE domeniu de acvitate! Detalii in interior Member of Canadian Bookkeepers Association Gabriela Bucsa 514.508.8880 www.arcade-accounting.com Numeroși experți vor- besc despre o alimenta- ție optimă pentru sănătate, însă nu întot- deauna ei sunt de acord asupra acestui concept, uneori dezacordul fiind chiar fundamental. Cine are dreptate? Bilunar GRATUIT Anul 13 Nr. 271 12 mare 2021 ABSENA MAI ÎNDELUNGATĂ DIN CANADA, STATUTUL DE REZIDENT PERMANENT ȘI ASIGURAREA MEDICALĂ UTILE Pag. 5 P Pa ag g. . 7 7 Citiți ediția online Accent Montreal la: « «« «« « www.accentmontreal.com » »» »» » SĂNĂTATE P P a a g g . . 1 1 2 2 V V A A C C C C I I N N U U R R I I L L E E A A N N T T I I - - C C O O V V I I D D - - 1 1 9 9 Ș Ș I I R R Ă Ă S S P P Â Â N N D D I I R R E E A A C C O O R R O O N N A A V V I I R R U U S S U U L L U U I I Les Immeubles Charisma [email protected] Agentie Imobiliara carmendan.com Curtier imobiliar Promoție super detalii în pagina 6 cell: 514.823.8772 birou: 514.683.3003 Șerban Mihai TISMĂNARIU & Asociații AVOCAT [email protected] 500 Place d’Armes, Suite 1800, Montréal, H2Y 2W2 5 5 1 1 4 4 - - 2 2 8 8 5 5 - - 0 0 0 0 5 5 2 2 Servicii în drept matrimonial (divorț), comercial, civil, al imigrației sau al muncii, precum și reprezentare la litigii în România și la CEDO. DETALII ÎN INTERIOR A cincea dimensiune și misterul materiei întunecate O teorie care propune cinci dimensiuni rezolvă o serie de mistere ale fizicii moderne, printre care și cel al materiei în- tunecate. Dacă teoria este valabilă, aceasta ar putea fi descoperită în curând. ȘTIINĂ P Pa a g g . . 1 16 6

[email protected] GRATUIT Anul Nr. mare 500 Place …...traditionale romanesti LAVAL Deschis in fiecaDeschis in fiecare zi, dere zi, de luni pana sambata. Sunatiluni pana sambata

  • View
    11

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of [email protected] GRATUIT Anul Nr. mare 500 Place …...traditionale romanesti LAVAL Deschis...

Layout 1DDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII 20 de ani de experien- în implanturi
514-393-3915
tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DD esthe%quedentaire.com
Ce înseamn o diet sntoas?
CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA
Preturi deosebit de avantajoase si o vasta experienta canadiana pentru ORICEORICE domeniu de acvitate! Detalii in interior
Member of Canadian Bookkeepers Association
Gabriela Bucsa
514.508.8880 www.arcade-accounting.com
Numeroi experi vor- besc despre o alimenta- ie optim pentru sntate, îns nu întot- deauna ei sunt de acord asupra acestui concept, uneori dezacordul fiind chiar fundamental. Cine are dreptate?
Bilunar GRATUIT Anul 13 Nr. 271 12 mar%e 2021
ABSENA MAI ÎNDELUNGAT DIN CANADA, STATUTUL DE REZIDENT PERMANENT I ASIGURAREA MEDICAL UTILE Pag. 5
PPaagg.. 77
SNTATE PPaagg.. 1122
VVVVAAAACCCCCCCC IIII NNNN UUUU RRRR IIII LLLL EEEE AAAA NNNN TTTT IIII ---- CCCCOOOO VVVV IIII DDDD ---- 1111 9999 IIII RRRR SSSS PPPPÂÂÂÂ NNNN DDDD IIII RRRR EEEE AAAA CCCCOOOO RRRR OOOO NNNN AAAAVVVV IIII RRRR UUUU SSSS UUUU LLLLUUUU IIII
Les Immeubles Charisma [email protected] Agentie Imobiliara carmendan.com
Curtier imobiliar
Promoie super
[email protected] 500 Place d’Armes, Suite 1800, Montréal, H2Y 2W2
555511114444----222288885555----0000000055552222
Servicii în drept matrimonial (divor), comercial, civil, al imigraiei sau al
muncii, precum i reprezentare la litigii în România i la CEDO.
DETALII ÎN INTERIOR
A cincea dimensiune i misterul materiei întunecate
O teorie care propune cinci dimensiuni rezolv o serie de mistere ale fizicii moderne, printre care i cel al materiei în- tunecate. Dac teoria este valabil, aceasta ar putea fi descoperit în curând. TIIN PPaagg.. 1166
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 2PAG. 222
PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn cc MMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr dddd eeee uuuu iiii iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu
MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&
TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO
FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAI BUN CALITATE BUN CALITATE
NUMRUL 1 ÎN CANADANUMRUL 1 ÎN CANADA (BOREAL PHTECH)
GARANIE 25 DE ANI
ADRIAN EICAADRIAN EICA Tel: 514-807-5139 Fax: 514-807-9878
Cel: 514-993-6508 Toll free: 1-866-995-5139
R.B.Q. 8323-5051-33 8531 Delmeade, suite 101
Mont-Royal, H4T 1M1
COMUNITATE
Lucrarea Danielei Muet inti- tulat Ça va bien aller a fost aleas pentru coperta rapor- tului anual 2021 a Societii Saint-Jean-Baptiste din Mon- treal (SSJB).
Realizat în culori acrilice pe pânz, Ça va bien aller (30”x40”) înfieaz un curcubeu, simbol al unui mesaj de speran în timpul pandemiei.
„A fost o mare surpriz pentru mine când la sfâritul lunii februarie am fost con- tactat prin telefon de un reprezentant al So- cietii Saint-Jean-Baptiste i întrebat dac sunt de acord ca aceast lucrare a mea s apar pe coperta raportului anual al Socie- tii”, ne-a declarat pictoria montrealez de origine român, adugând c cei de la SSJB au gsit fotografia acestei pânze online, le- a plcut i aa au contactat-o.
Despre aceast extraordinar lucrare ce capteaz atât de bine spiritul vremurilor ac- tuale am avut ocazia s publicm în mai 2020, în ediia online a ziarului nostru
(www.accentmontreal.com). Eva Halus, au- toarea articolului intitulat Arta în vremea pandemiei: Unde i ce expun câteva din artistele de origine român din Montreal, scria atunci urmtoarele: „Curcubeul Danielei Muet ia o form turbionar ce se dirijeaz ctre un epicentru, Terra, reprezentat cu nite formaiuni de corona- virui pe suprafa, ce de la înlime pot fi interpretai i ca ramurile unor copaci. Sunt reunite în aceast imagine atât pericolul i gravitatea situaiei, cât i sperana i soli- daritatea umanitii. Ça va bien aller!”.
Lucrarea a fcut parte din expoziia vir- tual Les œuvres de la pandemie organizat în primvara anului trecut de ctre Asoci- aia artitilor din Saint-Laurent, a crei membr Daniela Muet este.
Mai recent, lucrarea sa Soare pe coline a fost inclus (26 februarie - 7 martie) în ex- poziia numeric exterioar Pulsart, proiec- tat pe impresionanta fenestraie exterioar a Teatrului Alphonse-Desjardins din Re- pentigny. Expoziia a reunit alte 150 de opere de art semnate de diveri artiti que- bechezi, ca urmare a apelului de participare lansat de Centre d'art Diane-Dufresne.
Daniela Muet a participat la mai multe
expoziii colective notabile, cum ar fi cele de la Chambre du commerce du Montréal Métropolitain (CCMM) în 2018 i de la Palais de congrés de Montréal în 2019, am- bele cu Cercle des Artistes peintres et sculp- teurs du Québec. În 2020 ea a fost selecionat ca artiste de coeur pentru ex- poziia De la couleur contre la douleur, o expoziie cu vânzare ce va avea loc în toamna acestui an, în beneficiul Fédération des maisons d'hébergement pour femmes, al femeilor victime ale violenei conjugale.
Societatea Saint-Jean-Baptiste din Montreal a fost înfiinat în 1834 i de atunci ea a jucat un rol important în istoria cultural, social i economic a Quebecu- lui, precum i în definirea identitii sale naionale. Unul din cele mai importante acte înfptuite de SSJB a fost decretarea zilei de 24 iunie, ziua de Saint-Jean- Baptiste, ca srbtoare naional a canadie- nilor francezi. În 1922, 24 iunie a devenit o srbtoare public în Quebec, iar din 1977, Ziua Naional a Quebecului.
Pentru a vedea mai multe din lucrrile pictoriei Daniela Muet v invitm s vi- zitai pagina sa, la www.danielamuset.ca.
ACCENT MONTREAL
LLLLAAAA PPPPAAAAVVVVEEEELLLL
TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti LLLLAAAAVVVVAAAALLLL
Deschis in fiecare zi, deDeschis in fiecare zi, de luni pana sambata. Sunatiluni pana sambata. Sunati pentru orarul exact.pentru orarul exact. 444455550000----666688880000---- 1111666622226666
LLEEOOPPOOLLDD LLIINNCCAA NOTAR
Eficace si rapid, servicii notariale de calitate la un pret imbatabil, just si rezonabil
Cumparari de case, apartamente si terenuri
Refinantari / finantari ipotecare Testamente, mandate in caz de
incapacitate, procuri diverse Succesiuni Celebrari de casatorii -
decor special amenajat Certificari / autentificari
de documente / semnaturi
Contactati-ne si o sa va convingeti de calitatea serviciilor noastre!
438.383.3116 [email protected] 438-382-3506 www.notairelinca.com 9850 Avenue de Lorimier, Montreal, QC, H2B 2H7
Me Leopold Lincà Notaire / Notary
Ça va bien aller, lucrarea pictoriei Daniela Muet, pe coperta raportului anual al SSJB
Pictoria Daniela Muet i lucrarea sa „Ça va bien aller ”.
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE
„Am încercat s ajut pe fiecare cum am putut. M-am bucurat c i-au deschis inima, i-am ascultat i am realizat cât nevoie avem unii de alii. Fiecare apel devenea o poveste. Muli mi-au dat referine despre alte persoane care ar avea nevoie, fie vecini, fie cunotine. Lista se mrea. Câteva zeci de per- soane” - Corina Diana Haiduc.
La sfâritul lunii februarie, din iniia- tiva Corinei Diana Haiduc, preedinta Asociaiei Culturale Române (ACR), 31 de pachete cu alimente eseniale au fost distribuite unor persoane în vârst, singure i de origine român din arondismentul Côte-des-Neiges-Notre Dame-de-Grâce. O iniiativ generoas în prag de Mrior, care a adus un zâmbet celor singuri i în dificultate, mai ales acum în timp de pan- demie.
Proiectul s-a bucurat de un sprijin fi- nanciar de 1,500$ din partea primriei arondismentului CDN-NDG i de impli- carea Comunitii Moldovenilor din Que- bec (CMQ), prin preedinta sa Ala Mîndîcanu, i vicepreedintele Oleg Pacaleu. Colaborarea dintre ACR i CMQ este una cu tradiie, care a generat nu- meroase proiecte comunitare, culturale i socioculturale. Pandemia a sistat eveni- mentele i activitile pe care aceste dou asociaii le propuneau membrilor comu-
nitii, îns prietenia i solidaritatea au gsit din nou o modalitate s prind con- tur i s se exprime.
La bunul mers al acestei aciuni au contribuit i Eva Halus, Ofelia Armau i Csaba Kirschner, precum i compania Maxim Impex, cci cutiile oferite au fost pline de produse româneti.
Mai jos, câteva cuvinte despre acest proiect scrise chiar de iniiatoarea sa, Co- rina Diana Haiduc.
„Totul a început cu o invitaie pe e- mail din partea Primriei de a avea o în- tâlnire virtual audio-vizual cu d-na Sue Montgomery, primar al arondismentului Côte-des-Neiges–Notre-Dame-De-Grâce. La care am rspuns bineîneles cu surpriz i bucurie. - « Cum pot s ajut comunitatea ro- mâneasc din zon? Care ar fi cei care ar avea mai mult nevoie? » m-a întrebat dumneaei, trecând direct la subiect. M pregtisem de câteva zile ce s rspund. Reacia dânsei a fost « Da! » la toate pro- punerile mele. Împreun am stabilit planul de aciune, ne-am împrit sarcinile, am format o echip de lucru i am trecut la aciune.
M gândisem la membrii Clubului de Aur ai Asociaiei Culturale Române la care sunt preedint i la alte persoane în vârst i în dificultate pe care le cunosc de mult timp prin intermediul locului meu de munc din cartierul Côte-des-Neiges. M- am întrebat dac a fi în locul acestor oa- meni, în condiiile de pandemie de azi, de fric i izolare care dureaz de un an de zile, ce mi-a dori?
În primul rând, sigur mi-a dori s tiu c cineva se gândete la mine, m întreab
din când în când ce mai fac i de ce am nevoie. Chiar d-na primar a luat lista i i-a sunat la telefon pe fiecare în parte. Cei apelai au fost impresionai i au apreciat gestul ca fiind deosebit. Felicitri i mulumiri pentru implicare i sprijin fi- nanciar, d-n primar Sue Montgomery!
Apoi m-a gândi cu nostalgie c vine primvara - aici deocamdat doar în ca- lendar - i în inim mi-a aga un mrior. Atunci mi-a venit ideea c este posibil s se gseasc chiar un mrior real în fiecare pachet.
În sfârit, dorul m-ar duce la plaiul natal, la cei care m ateapt acolo s-i revd sau la cei care au rmas ca amintire doar în sufletul meu. A vrea s-mi iau un pic din energia locului de origine, s-mi amintesc gustu … de Acas. i atunci mi- am spus: da, se poate cu produsele ali- mentare aduse din România de compania Maxim Impex. Am primit chiar mai mult decât am cerut. Mulumim!
Când am luat lista i am început s sun oamenii, nu m-am ateptat s descopr atâtea emoii. De ambele pri. Fiecare om, o poveste de via. O alt istorie ne- scris, de zi cu zi. Unii nu au ieit din cas din martie 2020. „Am nevoie de un medic de familie, de un croitor, de avocat, inter- pret, de o persoan pentru menaj sau companie…”
Am încercat s ajut pe fiecare cum am putut. M-am bucurat c i-au deschis inima, i-am ascultat i am realizat cât nevoie avem unii de alii. Fiecare apel de- venea o poveste. Muli mi-au dat referine despre alte persoane care ar avea nevoie, fie vecini, fie cunotine. Lista se mrea. Câteva zeci de persoane.
Au fost i unii care au refuzat, în mod politicos. Chiar dac era doar un pachet gratuit cu alimente eseniale. Au fost i cei la care frica sau neîncrederea îi fcea s fie suspicioi: « cât trebuie s pltesc, ce anume îmi aducei, cât pltesc livrarea, m obligai s m vaccinez în schimb? » i multe alte întrebri. Majoritatea îns s-au bucurat foarte mult i mi-au spus c este cea mai bun veste din anul acesta. Nu mai povestesc de familiile mutate la hotel din cauza unui incendiu în blocul lor de locuine. Am fost i acolo.
În sfârit, a început pregtirea pa- chetelor de care s-a ocupat soul meu. Apoi livrarea. i au urmat reaciile de sur- priz i de mulumire. C a fost bine primit. C ne-am îndeplinit misiunea cu succes. Emoie. Bucurie. Recunotin.
Ce m-a fi fcut fr Eva Halus ca per- soan de legtur cu CLSC-ul din cartier i care ajut i cunoate mult lume din zon? Sau fr ajutorul lui Ala Mîndîcanu i Oleg Pacaleu la livrare? Sau fr impli- carea i informaiile preioase ale Ofeliei Armau? Împreun am creat i acionat ca o echip puternic. De druire. Mulumiri.
Unele persoane au dorit s tie dac i când se va mai repeta acest gest. Nu am tiut ce s rspund. Ca s nu dezamgesc. Ca s nu creez false sperane. Deocamdat acum i atât.”
Corina Diana Haiduc este de profesie far- macist, cu o pasiune pentru scris i pic- tat. Ea este preedinta Asociaiei Culturale Române i secretar de redacie la revista Candela de Montreal.
ACCENT MONTREAL
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
Foto 1: Corina Diana Haiduc, livrând unul din pachetele cu alimente. Foto 2: Ala Mîndîcanu i Csaba Kirschner. Foto 3: Oleg Pacaleu, alturi de una din beneficiarele pachetelor.
PROIECTE COMUNITARE | ACR - CMQ
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 4PAG. 444 COMUNITATE
Angela Tataru i tradiia meteugurilor populare
Pe lâng cele patru valize cu care alturi de familia sa a tra- versat Oceanul, Angela Tataru a adus în Canada pasiunea i harul su pentru arta cusutu- lui, brodatului i croetatului de mân. Din mâinile ei ies mrioare, ii, gentue i ac- cesorii în stil popular care im- presioneaz prin execuie i frumusee.
Nscut în satul Ciuciuleni, Republica Moldova, într-o familie de oameni harnici care in la tradiiile populare, Angela Tataru este o artizan iscusit, de care poate ai auzit graie numeroaselor sale participri la târgurile i activitile co- munitare i frumoaselor mrioare pe care le confecioneaz an de an.
Dragostea pentru meteugul manual i talentul su pentru cusut, croetat i
esut, motenit de la mama sa i încurajat de familie, a fost remarcat înc din primii ani de coal. Astfel, în clasa a patra Angela Tataru a participat la prima sa ex- poziie cu erveele de mas brodate. A urmat apoi participarea la diferite târguri, iarmaroace i la Hramul satului, unde îi expunea lucrrile alturi de cele ale mamei.
Primul su mrior l-a fcut în clasele primare, confecionarea acestora fiind un eveniment deosebit i mult ateptat, la care participa întreaga familie, aezat în jurul unei mese încrcate cu „materie prim” de culoare alb i roie.
Dup terminarea studiilor universitare (pedagogia claselor primare i istorie), în 2005 Angela devine membr a Uniunii Meterilor Populari din Republica Moldova i participant activ la eveni- mente de profil la nivel naional. Brodatul i croetatul rmân activitile sale prefe- rate, dei se pricepe bine i la alte activi- ti, precum esutul covoarelor.
În 2011, alturi de soul Vadim i fetia lor Alina (atunci în vârst de 5 ani),
Angela Tatataru se stabilete la Montreal, cu „inima-n dini i cu vise frumoase în suflet”. Aici îi fructific pregtirea în pedagogie deschizându-i propria gr- dini, dup venirea pe lume a celei de-a doua fetie, Patricia. Devine stilist urmând cursurile de la École Internationale de Coiffure - pentru c simea c mai are „rezerve nefolosite”, dup cum ea însi mrturisete - i desigur, îi continu pa- siunea pentru cusut, brodat i împletit.
Astzi, graie acestei pasiuni, Angela Tataru este cunoscut în comunitate prin participarea sa la diverse activiti, mrioarele, iile, gentuele i accesoriile în stil popular pe care le confecioneaz cu miestrie fiind admirate i purtate cu mult plcere la Montreal i nu numai. Amintim prezena sa la târgurile bianuale organizate de Asociaia Artizana, precum i la activitile socio-culturale organizate de Comunitatea Moldovenilor din Quebec (CMQ), Asociaia Cultural Român (ACR) i Koolture Tricolor.
Amintim i faptul c în 2018 a primit Diploma de excelen pentru contribuia sa important la pstrarea i promovarea
limbii, istoriei i culturii române în Canada în cadrul Târgului de iarn orga- nizat de Artizana, ACR i CMQ.
Luna februarie 2021 a fost pentru An- gela Tataru una foarte aglomerat. A bro- dat mrioare pentru membrii comunitii din Montreal, Toronto i Gatineau, dar i pentru prieteni i cumprtori de peste ocean. Am aflat cu mult bucurie c Angela are o mare cerere de mrioare în Italia, Germania, Taiwan, Republica Moldova etc.
Pe lâng mrioare, Angela Tataru coase ii, face tristue, plrii i cercei cu motive naionale. Îi putei admira creai- ile vizitând pagina sa Face- [email protected], iar dac dorii s v facei un cadou sau s oferii unul, o putei contacta la 514-662-6083.
ACCENT MONTREAL
Acest articol este o adaptare a unui mate- rial mai amplu, intitulat „Angela Tataru. Mriorul ca un simbol al unei femei îm- plinite”, publicat de Comunitatea Moldove- nilor din Quebec. V invitm s-l citii la www.moldovaquebec.ca.
ARTIZANI ROMÂNI LA MONTREAL
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
PP UU BB LL II CC II TT AA TT EE
55 11 44 66 99 00 88 88 33 11
PPSSIIHHOOLLOOGG ÎÎNN LLAAVVAALL
Hoinal Gergely Membr OPQ
Ofer edine de psihoterapie pentru aduli i adolesceni. Experien de 15 ani în
autism i deficien mintal. Chitan pentru asigurri disponibil.
438-498-3808 | [email protected]
PPrreeppaarraattee ccuulliinnaarree ddiinn bbuuccaattaarriiaa ttrraaddiittiioonnaallaa rroommaanneeaassccaa
Supe, Ciorbe, Sarmale, Chiftelute, Colaci, Colive, Cozonaci si multe altele
* Cu comanda *
Angela Tataru la Târgul Arizana din aprilie 2019. FOTO: [email protected]
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 5PAG. 555 UTILE
Care este impactul unei e- deri de peste ase luni în afara Canadei la nivel de rezi- den permanent i asigu- rare medical? ANCA TISMNARIU Consultant în imigraie
O întrebare frecvent adresat este cea care se refer la o edere mai mult de ase luni în afara Canadei: se pierde în acest caz rezidena cana- dian i asigurarea me-
dical? În aceast întrebare se regsesc dou
subiecte diferite: rezidena canadian i asigurarea medical.
Reamintim definiia statutului de rezi- dent permanent în Canada: conform mi- nisterului Imigraiei, un rezident permanent
în Canada este un cetean al unei alte ri, care a imigrat în Canada respectând criteri- ile unui anumit program de imigrare i care nu este înc cetean canadian.
Persoanele care au statutul de rezident permanent pot s beneficieze de toate drep- turile cetenilor canadieni: asigurare medical; posibilitatea de a locui, lucra sau studia în oricare din provinciile canadiene; protecia legilor canadiene i a Cartei canadiene a drepturilor i libertilor (Cana- dian Charter of Rights and Freedoms); posibilitatea de a cere cetenia canadi- an.
Rezidenii permaneni nu pot îns vota, nu pot fi candidai în alegeri i nu pot ocupa un post care implic o verificare de securi- tate de nivel înalt.
Condiia de pstrare a statutului de rezi- dent permanent este de a petrece cel puin 730 de zile în Canada în ultimii cinci ani. Nu este nevoie ca cele 730 de zile s fie consecutive, iar în anumite situaii o parte a timpului petrecut în afara Canadei poate fi
considerat (calculat) în cadrul celor 730 de zile.
Aadar, o persoan nu pierde rezi- dena canadian dac va sta în afara rii ase luni (adic aproximativ 180 de zile).
Statutul de rezident permanent se poate pierde în situaia în care se renun în mod voluntar la el, când un rezident face obiec- tul unei msuri de expulzare (removal order), devine cetean canadian sau dac un agent de imigraie decide c nu a res- pectat condiiile de reziden.
Cartea de rezident permanent este dovada c deintorul ei are acest statut în Canada i este necesar pentru a reveni în ar cu un mijloc de transport comercial (avion, vapor, tren, autocar). O parantez: în mod normal, cartea de rezident perma- nent este valid timp de cinci ani, îns câ- teodat este eliberat numai pentru un an, deci trebuie urmrit data de validitate. Re- comandm ca cererea de reînnoire s fie f- cut înainte de data de expirare.
La cererea agentului, ar putea fi necesar ca rezidentul permanent s prezinte docu- mente care s ateste declaraia sa privind
timpul petrecut pe teritoriul canadian. De- cizia alegerii documentelor relevante i credibile îi revine rezidentului, cci nu exist un document anume care s garan- teze acceptarea categoric a afirmaiilor privind prezena efectiv în Canada.
Asigurarea medical Un cetean sau un rezident permanent
se poate înscrie la regimul public de asigu- rare de sntate, care îi va permite s bene- ficieze de asisten medical gratuit.
Fiecare provincie sau teritoriu are un sistem propriu de asigurri de sntate. În caz de absen mai îndelungat din Canada trebuie verificate condiiile în funcie de care provinciile suspend i acord din nou asigurarea medical. Trebuie de asemenea avut în vedere faptul c, de obicei, exist o perioad de ateptare, care poate fi de pân la trei luni, pentru reintrarea în funciune a asigurrii.
În Quebec, asigurarea de sntate este suspendat dup ase luni de ab- sen. Este recomandat ca cei care revin dup aceast perioad s aib o asigurare privat care s acopere timpul de ateptare pân la redobândirea asigurrii de sntate provinciale.
În ultimii ani, ministerul Imigraiei, al Refugiailor i al Ceteniei (IRCC) cola- boreaz cu Agenia de Servicii Frontaliere (ASFC) pentru colectarea cu exactitate a in- formaiilor asupra intrrilor în i ieirilor din Canada, în vederea recunoaterii drep- tului la asigurare medical a unei persoane sau pentru verificarea condiiilor de rezi- den permanent.
În concluzie, este util s verificai va- liditatea crilor de reziden, s notai pe- rioadele de edere în Canada sau în afara ei i s cunoatei exigenele în materie de asigurri medicale când facei un proiect de cltorie mai îndelungat.
Anca Tismnariu este consultant în imi- graie, membr ICCRC/CRCIC, OIQ. In- formaii suplimentare la: 514-489-2769 | [email protected]
Absena mai îndelungat din Canada, statutul de rezident permanent i asigurarea medical
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 6PAG. 666 TIRI & ANALIZE
În acest moment, exist mai multe tulpini noi identificate ale virusului SARS-CoV-2. Ai auzit probabil de tulpina din Marea Britanie i cea sud- african, descoperite în toamna trecut. Exist i una brazilian, identificat în de- cembrie 2020.
Aa cum se arat într-o capsul infor- mativ a ministerului Sntii din Româ- nia, noile tulpini apar din cauza rspândirii virusului, care a suferit mutaii. Mutaiile sunt rezultatul unor erori care apar în momentul copierii materialului ge- netic - aceasta este o etap a procesului de multiplicare a virusului.
Cum are loc multiplicarea virusului? Virusul ptrunde într-o celul din corp i începe s se multiplice. Multiplicarea pre- supune copierea materialului genetic al virusului i sinteza de noi componente vi- rale. Ulterior, acestea sunt asamblate în noi virusuri. Când celula îi atinge limita de producie, se sparge i elibereaz virusurile nou formate.
Tot din cauza unor mutaii, virusul SARS-CoV-2 a început s se transmit de la om la om. Mutaiile sunt procese care nu pot fi prevenite sau prevzute. Cu cât numrul oamenilor infectai este mai mare, cu atât sunt mai mari ansele ca un virus s sufere mutaii.
Infograficul alturat a fost publicat de Centrul European de Prevenire i Control al Bolilor (ECDC). El cuprinde lista cu cele trei variante noi de virus, care au aprut în urma unor mutaii i care pot ridica îngrijorri din cauza creterii ratei de transmitere sau posibilitii de a scpa de sub supravegherea rspunsului imun.
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
De ce au aprut noi tulpini SARS-CoV-2?
DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie- tate superb, renovat 100%, 6 dormi- toare, 3 bi, 2 buctrii granit, 4.200 pi2, teren de 9.000 pi2. Pre: 848.000$.
VÂND REPEDE, PROFESIONAL, ÎN CONDIIILE DORITE DE DVS.
Oriunde în Montreal, Laval i Rive Sud
Curtier Imobiliar
Les Immeubles Charisma AGENIE IMOBILIAR
PPRROOMMOOIIEE La vânzarea unei propriet(i cu mine, pltesc o vacan( pân la 11..550000$$ în Sud, la soare! La cumprarea unei propriet(i cu mine pltesc notarul!
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 7PAG. 7TIRI & ANALIZE77
Câteva explicaii despre ce spune tiina referitor la transmiterea virusului SARS- CoV-2 dup vaccinare i dac noile variante aprute ar putea schimba aceast ecuaie.
Vaccinarea împotriva COVID-19 reprezint cheia relansrii economice i a reîntoarcerii la o via social normal. Dar, pe msur ce campania de vaccinare avanseaz în lume, din ce în ce mai multe întrebri îi fac apariia. Previne vaccinarea o infectare cu SARS-CoV-2? Dar trans- miterea? i cât de eficiente sunt vaccinurile împotriva noilor tulpini ale virusului? Iat o sintez a informaiilor disponibile la ora ac- tual privind aceste trei întrebri eseniale.
Poate vaccinarea s previn în totalitate infectarea cu SARS-CoV-2?
Pe scurt, rspunsul la aceast întrebare este nu. Nu v descurajai îns, cci dei putei lua virusul, ansele de îmbolnvire grav sunt aproape nule dac v vaccinai.
Suntem tentai s credem c vaccinurile funcioneaz ca un scut i c dup inoculare accesul patogenului în celulele noastre este blocat. În majoritatea cazurilor îns, vac- cinurile protejeaz de boal, i.e. de mani- festarea ei simptomatic, nu neaprat de infectare.
Aa cum tim, sistemul imunitar este un
pic diferit de la o persoan la alta. Atunci când auzim c un vaccin este 95% eficient, înseamn c 95% dintre persoanele vacci- nate - care s-ar fi îmbolnvit dac ar fi fost expuse virusului - nu se mai îmbolnvesc. Aceste persoane ar putea fi protejate com- plet sau s-ar putea infecta fr s prezinte simptome (cazuri asimptomatice), deoarece sistemul lor imunitar elimin foarte rapid virusul.
Restul de 5% ar putea contracta virusul i s-ar putea îmbolnvi, îns este extrem de puin probabil s fie spitalizate, aa cum reiese din datele colectate de Israel, ara cea mai avansat privind campania de vac- cinare - circa 80% din populaia adult a Israelului a fost vaccinat, lucru ce a per- mis autoritilor din aceast ar s înceap redeschiderea restaurantelor, magazinelor, cluburilor, slilor de fitness etc.
Ceea ce trebuie reinut deci este faptul c dei vaccinarea nu previne în proporie de 100% infectarea, ea ofer sistemului imunitar, în toate cazurile, un avantaj major împotriva coronavirusului. Chiar dac v infectai i facei COVID-19 dup vac- cinare, cu siguran vei iei mult mai bine din întâlnirea cu virusul.
Reamintim c Santé Canada a aprobat patru vaccinuri împotriva COVID-19: Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca- Oxford i Johnson & Johnson.
O persoan infectat poate transmite boala?
COVID-19 se transmite atunci când su- ficiente particule virale de la cineva infec-
tat intr în corpul cuiva neinfectat. În teorie, orice persoan infectat cu SARS- CoV-2 poate transmite virusul. Vacci- nurile reduc ansele ca acest lucru s se întâmple.
În general, chiar dac vaccinarea nu previne în totalitate infectarea, ea dimi- nueaz semnificativ cantitatea de virus pe care cineva infectat o poate împrtia pe gur sau nas, precum i timpul în care aceast persoan este contagioas. Acesta este un lucru esenial, cci o persoan care rspândete mai puin virus, are mai puine anse s s-l dea cuiva.
Aa se întâmpl i în cazul vacci- nurilor anti-COVID-19, dup cum arat un alt studiu israelian recent (care nu a tre- cut înc printr-un proces de pier review). Cercettorii au testat 2,897 de persoane pentru a vedea dac prezint semne de in- fecie cu coronavirus. În majoritatea cazurilor, virusul nu a fost detectat, iar la cei infectai cantitatea de virus a fost de doar un sfert fa de cei nevaccinai la un moment similar post-infectare.
Mai puin coronavirus în corp înseamn mai puine anse de a-l da mai departe, iar când cantitatea e suficient de mic, probabilitatea transmiterii se reduce la zero. Cât de mic rmâne de vzut, îns cert e c vaccinurile anti-COVID-19 diminueaz în mod considerabil propa- garea bolii.
Cum e cu noile tulpini ale virusului?
Mai multe tulpini ale coronavirusului i-au fcut apariia începând din toamna
trecut. Studiile recent arat c vacci- nurile sunt mai puin eficiente împotriva uneia dintre ele, B1351, identificat pen- tru prima dat în Africa de Sud.
De fiecare dat când SARS-CoV-2 se reproduce, sufer noi mutaii. În ultimele luni, cercettorii au identificat variante ale virusului care sunt mai infecioase - i.e. o cantitate mai mic de virus este necesar pentru a îmbolnvi o persoan, iar alte mai contagioase - i.e. cantitatea de virus pe care o persoan o rspândete este mai mare. De asemenea, exist date preli- minare care indic existena a cel puin unei variante mai abile în a evita sis- temului imunitar.
Ce înseamn toate acestea vizavi de vaccinuri i transmiterea covidului? Pen- tru tulpina sud-african, vaccinurile ofer o protecie de peste 85% împotriva formelor severe ale bolii. Îns atunci când se iau în considerare i formele uoare i moderate de COVID-19, vaccinurile ofer, în cel mai bun caz, o protecie de doar 50-60%. Acest lucru înseamn c cel puin 40% dintre persoanele vaccinate ar putea avea o infecie suficient de puternic - i suficient virus în organism - pentru a cauza cel puin o form moderat.
Dac persoanele vaccinate care se in- fecteaz au o cantitate mai mare de virus în organism i dac e nevoie de mai puin virus pentru a infecta o alt persoan, probabilitatea de transmitere a acestor noi tulpini ale coronavirusului este mai mare.
Rata îmbolnvirilor severe i a dece- selor este deja în scdere la nivel mondial datorit vaccinrii. Orice vaccin care re- duce severitatea unei bolii reduce, de asemenea, la nivel de populaie, i rspândirea virusului în general. Dar, din cauza apariiei acestor noi tulpini, cei vac- cinai au potenialul de a transmite corona- virusul altor persoane, vaccinate sau nu. Acest lucru înseamn c va lua mai mult timp pentru ca vaccinurile s reduc trans- miterea i s se ajung la o imunitate de turm. Exact cât de mult depinde de cât de eficiente sunt vaccinurile împotriva tulpinilor emergente i cât de transmisibile i infecioase sunt aceste noi tulpini.
În luna februarie, Moderna a trimis ctre National Institutes of Health (NIH) din SUA o versiune a vaccinului su specific variantei B1351, cea sud- african, pentru studiu. Pfizer i BioN- Tech lucreaz, de asemenea, la dezvoltarea unui vaccin specific acestei variante i au demarat un studiu clinic pentru a determina dac o a treia doz de vaccin ar îmbunti eficacitatea acestuia vizavi de noile variante.
ACCENT MONTREAL
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 8PAG. 888 OPINII
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
Ascendena aparent a autocrailor capitaliste
TEFAN MAIER [email protected]
În urma prbuirii Uniunii Sovietice, muli au crezut c întreaga omenire va adopta cu entuziasm democraia liberal i capitalismul
bazat pe proprietatea privat ca fiind singu- rul model social capabil s modernizeze so- cietatea, s asigure prosperitate i s evite confruntri violente între state.
În ultimii 30 de ani, unele state cu regimuri autocrate, în frunte cu Rusia i China, au contestat superioritatea societii liberal-democrate i s-au solidarizat cu alte autocraii împotriva democraiilor occiden- tale. Aceast ascenden aparent a au- tocrailor capitaliste contemporane a provocat tensiuni în relaiile internaionale, a precipitat o concuren acerb între tabere rivale i a dus la situaii conflictuale care creeaz instabilitate i pericliteaz aspirai- ile de cooperare global.
În secolul trecut, regimurile tiranice din Germania, Japonia, Uniunea Sovietic i China au euat lamentabil. Autocraiile ac- tuale pretind c, fiind perfect compatibile cu capitalismul generator de bunstare eco- nomic, ofer un nou model social autori- tarist care, rivalizând cu democraia liberal, asigur modernizarea mai eficient a societii.
În Rusia, autoritile conduse de Vladimir Putin au îngrdit drepturile indi- viduale, au subordonat justiia, au emascu- lat opoziia i au acaparat controlul asupra mijloacelor de informare în mas. In ace- lai timp, ambiiile expansioniste i politica extern adversarial a Kremlinului au agra- vat divergenele dintre Rusia i democrai- ile euro-atlantice. În disonan cu NATO i UE, Moscova insist s-i restabileasc dominana asupra statelor din vecintate care au fcut parte din fosta Uniune Sovie- tica i din Pactul de la Varovia, s evite cu orice pre aderarea unor ri precum Geor- gia i Ucraina la structurile euro-atlantice i s-i menin supremaia energetic i in- fluena politic în relaiile cu Europa.
Partidul Comunist din China, de- monstrând c este capabil s stimuleze creterea economic, i-a prezervat monopolul puterii politice i a rezistat cu succes presiunilor domestice de liberalizare
prin represiune, prin cenzurarea informai- ilor i prin exagerarea consecinelor „ne- faste” ale unei „instabiliti politice”.
Dei dependent de acces la pieele oc- cidentale, China are divergente politice ma- jore cu Statele Unite din cauza Taiwanului, a respectrii drepturilor omului i a con- curenei pentru importul de resurse naturale i energie.
Rusia i China, împreun cu alte state nedemocrate din Asia, au format asociaii ostile fa de ideea democraiei liberale pre- cum Organizaia de Cooperare de la Shang- hai. Încurajate i sprijinite de Rusia i China, regimurile autocrate din ri precum Sudan, Venezuela i Iran creeaz instabili- tate în regiunile respective i agreseaz pro- pagandistic „imperialismul american”. La ONU, obstrucionismul Moscovei i Bei- jingului au paralizat de multe ori funcio- nalitatea Consiliului de Securitate ca în timpul Rzboiului Rece.
Rusia i vecinii Atitudinea anti-liberal i anti-occiden-
tal a Rusiei, ca i solidaritatea cu alte regimuri autoritariste, sunt evidente în po- litica Moscovei în raport cu statele ce au fcut parte din URSS. În relaiile cu rile din Comunitatea Statelor Independente (CSI), Kremlinul s-a solidarizat consistent cu liderii autocrai i a ostracizat pe cei care au promovat politici liberalizante.
Boris Elîn i Vladimir Putin nu au în- curajat niciodat reforme democratice în fostele republici sovietice. Având preferine autoritariste proprii, Putin a preferat s con- lucreze cu lideri despotici din rile vecine care, ideologic, nu se simt apropiai de democraiile occidentale. Revoluiile po- pulare din Georgia, Ucraina i Kirghistan au înlturat tirani pro-rui de la conducerea rilor respective, au deraiat ambiiile rein- tegraioniste ale elitei politice de la Moscova i l-au înfuriat pe Putin.
Înainte de revoluia portocalie din Ucraina, Putin plnuise s creeze o comu- nitate-nucleu care s includ Rusia, Be- larus, Ucraina i Kazahstan, în cadrul creia s se accelereze convergena economic, politic i de securitate. Cei de la Kremlin au blamat puterile occidentale pentru „eecul” ucrainean, au asaltat propagandis- tic conducerea de la Kiev i au acuzat orga- nizaiile pro-democrate autohtone c ar fi
„grupri subversive”, „spioni” i „agenii unor fore externe sinistre”.
Putin a fcut eforturi majore ca s in- timideze, s submineze i s preseze eco- nomic statele din CSI care au virat spre democraie, care au permis dialog politic sau care au preferat o anumit transparen în procesul de guvernare. În paralel, el a oferit laude, aranjamente economice avan- tajoase i subvenii celor care au suprimat aspiraiile de liberalizare ale propriilor ceteni.
Putin i-a încurajat pe liderii autocrai din Kazahstan, Turkmenistan, Tadjikistan i Azerbaidjan s interzic activitatea orga- nizaiilor neguvernamentale, s suprime gruprile pro-democrate autohtone i s recompenseze generos jurnaliti ca s pu- blice articole favorabile despre liderii res- pectivi i programele lor.
Rolul clasei mijlocii în China Creterea economic din China a creat o
clas mijlocie care a ajuns la aproximativ 700 de milioane de ceteni. Aceast cate- gorie de „mici burghezi” a devenit o for social redutabil, a influenat componena Partidului Comunist i, „infiltrând” par- tidul, i-a domolit parial comportamentul represiv. Într-adevr, sondajele de opinie in- ternaionale au artat c marea majoritate a celor care aparin clasei mijlocii prefer un sistem democratic concurenial, respectarea libertii individuale i independena pentru mass media.
Intensificarea presiunii clasei mijlocii i a noilor centre de putere economic în favoarea reformrii democrate a sistemului politic ar putea, în viitor, duce la libe- ralizarea societii chineze. Încercând s-i menin monopolul politic, comunitii chinezi au încurajat cooptarea în partid a „profesionitilor capabili”, se identific pu- ternic cu „interesele naionale” i exa- gereaz pericolele liberalizrii, care ar duce la „instabilitate politic”, ar deteriora pro- gresul economic i ar putea submina in- tegritatea teritorial a Chinei, permiând activitatea neîngrdit a agenilor strini ru-voitori.
Autocraie versus liberalism Progresul economic spectaculos din
China autocrat i centralizarea puterii politice într-un partid unic în Rusia au su- gerat c autoritarismul, fiind compatibil cu sistemul economic capitalist, reprezint o alternativ viabil pentru dezvoltare eco- nomic i modernizarea societii. Ascen- dena aparent a autoritarismului capitalist a creat dezbateri aprinse în Occident în legtur cu validitatea i durabilitatea regimurilor autocrate, cu evoluia viitoare a rivalitii dintre autocraie i liberalism, i cu obligaia statelor democrate de a-i reevalua politica extern, aranjamentele de securitate i iniiativele necesare ca s asi- gure ordinea mondial.
În cazul în care liderii autocrai din China i Rusia îi consolideaz monopolul politic i continu s se solidarizeze cu li-
derii autocrai din alte ri, incompatibili- tatea politic i rivalitatea cu democraiile occidentale vor duce progresiv la relaii conflictuale i vor preveni evoluia socie- tii umane spre o pace liberal durabil.
Majoritatea observatorilor politici pre- conizeaz c progresul economic din China i Rusia va duce în cele din urma la libe- ralizare politic. Ei afirm c exist con- tradicii ireconciliabile între monopolul politic i economia capitalist. Cu cât nivelul de trai se va îmbunti i cu cât populaia va deveni mai educat, cu atât mai intense vor fi presiunile din partea cla- sei mijlocii de a participa la activitatea politic si de a trage la rspundere guver- nanii.
Economia capitalist, bazat pe res- pectarea proprietii particulare, are nevoie de funcionalitatea neîngrdit a justiiei pentru respectarea contractelor, a regula- mentelor i a legilor care afecteaz activi- tatea economic. În cele din urm, sistemul judiciar, devenit independent, va fi capabil s stvileasc puterea statului i s asigure dreptul publicului de a participa la se- lecionarea liderilor politici.
În regimurile autocrate, oligarhia gu- vernant abuzeaz de autoritatea statului i, controlând justiia, îi permite s se implice în activiti flagrante de corupie. Aceasta viciaz funcionalitatea guvernrii i dele- gitimeaz guvernanii. Cu toate eforturile periodice de a limita abuzurile de putere ale oficialilor i de a rectifica practicile lor prdtoare, corupia nu poate fi controlat fr un sistem judiciar puternic i inde- pendent.
Societatea modern nu poate funciona satisfctor fr specialiti, fr relaii so- cioeconomice complexe i fr circulaia liber a informaiilor. Aceast funcionare nu este compatibil cu monopolul politic i cu încorsetarea populaiei.
Autoritile din Rusia i China nu au reuit s creeze un echilibru stabil între au- tocraie i capitalism în aa fel încât s ofere un model universal de evoluie spre moder- nitate. Opacitatea deciziilor guvernamen- tale, corupia rampant i lipsa de responsabilitate a oficialilor va continua s delegitimeze elitele conductoare, s agraveze inegalitatea economic i s ten- sioneze relaiile dintre guvernani i popu- laiile respective.
Din nefericire, nimeni nu poate prezice dac i când tranziia de la autoritarism la democraie liberal va avea loc, când liderii autoritari vor accepta s fie înlocuii elec- toral i care vor fi evenimentele decisive în aceast evoluie. Ceea ce obliga democrai- ile occidentale s-i coordoneze activitatea politic, economic i de securitate ca s fac fa provocrilor, revizionismului i atitudinii ostile a puterilor autocrate ascen- dente i s încurajeze la unison evoluia lor spre liberalism.
tefan Maier triete i lucreaz în SUA ca project manager. A publicat la revista online Acum.tv, unde a îndeplinit rolul de redactor- ef.
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com
ERBAN MIHAI TISMNARIU & ASOCIAII
DREPT MATRIMONIAL
DREPTUL IMIGRAIEI
Peste 25 de ani de experien în Baroul din Montreal
Cabinetul nostru de avocatur ofer asisten, consultan i reprezentare juridic în procese de
divor, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentar, în procese de motenire, succesiune, înfiinare firme.
V punem la dispoziie o experien de peste dou decenii, cu rezolvarea unor cazuri dificile, ce au fcut jurispruden la Curtea
Federal i Curtea Superioar. Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România i la CEDO.
Onorarii rezonabile. Crile de debit i credit sunt acceptate. Consultaii oferite i prin Zoom.
Birourile noastre sunt situate la 500 Place d’Armes, Suite 1800, Vieux-Montréal, H2Y 2W2
[email protected]
514-285-0052
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com
BBiissccuuiittii EEuuggeenniiaa
66 ssoorrttiimmeennttee
445500..667766..66665544 CCoonnssuullttaattii oorraarruull llaa::
CCiioorrbbaa ddee bbuurrttaa
R D
•Miel intreg (din Quebec) •Pulpa de miel
•Maruntaie de miel •Drob de miel
•Ciorba de miel •Cozonaci si Pasca
•Oua colorate •Placinta dulce sau sarata
Gustul Traditiei
MMaallaaii BBoorroommiirr
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com
Québec.ca/coronavirus
20 -2
10 -2
32 W
Obligatoriu pentru persoanele cu vârsta de minim 10 ani, în mijloacele de transport
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 12PAG. 121212 SNTATE
SOS INFIRMIÈRE Agenie de plasament în domeniul sntii pentru profesionitii români i pentru cei de toate naionalitile din Quebec • SALARII foarte avantajoase • ORARE DE LUCRU flexibile, fiecare
persoan lucreaz cât i unde vrea • ANGAJM: INFIRMIERS(ÈRES);
INFIRMIÈRS(ÈRES) AUXILIAIRES; PRÉPOSÉS(ES) AUX BÉNÉFICIAIRES (PAB); INHALOTHÉRAPEUTES; TRAVAILLEURS(EUSES) SOCIAUX(LES)
• CLIENII notri: toate instituiile publice de
sntate din provincia Quebec • SPITAL, CHSLD, CLSC, GMF, RI, RPA,
SÀD, Transport medical etc. • În curând: PLAN de pensie i de asigurare
colectiv • SUPORT clinic acordat angajailor pentru dezvoltare profesional
• Putei lucra ca salariat sau ca partener INC al companiei noastre
Contactai-ne la: 450.663.1010 | [email protected] sau înscriei-v direct pe site-ul companiei: www.sosinfirmiere.com
Administratori români
Care este cel mai sntos mod de a ne hrni? Rspun- sul depinde foarte mult de cui îi este adresat întrebarea. Numeroi doctori i nutriio- niti vorbesc despre ceea ce constituie o alimentaie op- tim pentru sntate, îns nu întotdeauna experii sunt de acord unii cu alii, uneori dezacordul fiind chiar funda- mental. Cine are dreptate?
Adevrul este c nu exist doar un singur fel de a mânca sntos, aa cum experii în nutriie de la Harvard Medical School subliniaz. Ca specie, noi, oamenii, suntem foarte asemntori din punct de vedere genetic. Ca indivizi îns suntem uimitor de diferii. De aceea unele per- soane se simt minunat cu o diet vegan, în timp ce altele prefer una paleo - dou concepte privind alimentaia diametral opuse. Dieta paleo include carne, pete i
ou, dar exclude lactatele, cerealele i legu- minoasele, în timp ce dieta vegan include cereale i leguminoase, dar exclude carnea i orice alt produs de origine animal.
Dieta Paleo, cunoscut i ca Dieta Omului Cavernelor sau Dieta Epocii de Piatr, are la baz teoria medicului Loren Cordain, care susine c o alimentaie si- milar cu cea a strmoilor notri este benefic pentru organism.
Dieta vegan presupune eliminarea produselor de origine animal, precum carnea, oule, lactatele, petele, fructele de mare. Veganismul este îns un concept mai larg i se refer la un mod de via ce încearc s evite i s împiedice toate formele de exploatare i cruzime asupra animalelor pentru hran, îmbrcminte sau orice alt scop.
Acestea sunt doar dou exemple. Exist desigur numeroase alte diete popu- lare cu efecte benefice pentru sntate, dei de multe ori principiile lor pot fi foarte diferite: keto, flexitarian, mediteraneean, fr gluten etc.
Cum de funcioneaz diete atât de diferite?
Atunci când sunt corect puse în prac-
tic, atât dieta vegan, cât i cea paleo in- clud o mulime de legume proaspete i descurajeaz consumul alimentelor foarte procesate. Acestea sunt elementele de baz ale unei diete sntoase.
Pornind de la aceti numitori comuni – cât mai multe legume, cât mai puine alimente procesate – fiecare dintre noi poate s-i construiasc dieta care cores- punde cel mai bine propriilor nevoi fizio- logice, gusturilor, principiilor etice, filozofiei de via i nu în ultimul rând, bugetului. Putem astfel aduga grsimile de calitate care ni se potrivesc cel mai bine (nuci, semine, avocado, ulei de msline, peti grai), carbohidrai (cereale inte- grale, fructe, legume rdcinoase bogate în amidon) i proteine, fie animale, fie din surse vegetale (leguminoase, soia, pete, carne de la animale crescute în mod sustenabil, pui, ou, produse lactate).
Avem nevoie de o diet variat pentru a ne procura vitaminele, mineralele, fi- brele i fitochimicalele care ne menin sntoi, îns exist multe combinaii de alimente ce pot oferi o sntate optim.
Calitatea alimentelor primeaz
Avem cu toii nevoie de grsimi, pro-
teine i carbohidrai, îns nu putem vorbi de un ratio magic universal între aceti nu- trieni. Evident, extremele trebuie evitate, îns aa cum câteva studii recente indic, mai important decât o diet low fat (srac în grsimi), low carb (srac în carbohidrai) sau diverse variante ale aces- tora este calitatea alimentelor consumate. Anume alimente integrale, nu procesate, i pe cât posibil, organice.
Un aliment integral înseamn un ali- ment care a fost procesat sau rafinat cât mai puin posibil i care nu conine aditivi sau alte substane artificiale.
Integral i organic nu sunt sinonime. Cuvântul „organic” se refer le felul în care sunt crescute i procesate produsele agricole precum fructe, legume, cereale, lactate i carne i înseamn mai mult decât alimente fr pesticide i îngrminte sintetice. Organic înseamn un sistem de producie care pe lâng preocuparea pen- tru sntatea uman promoveaz i un tratament uman pentru animalele de ferm, ajut la prezervarea microbiologiei solului i a diversitii în natur, la pre- venirea eroziunii solului, a înmulirii duntorilor i contaminrii apei i uti- lizeaz o cantitate mai mic de energie decât agricultura convenional.
ACCENT MONTREAL
ELENA NIGAI ND Naturopat - Fitoterapeut Fabricant de produse naturale
* Tincturi * Unguente * Siropuri * Capsule
Nutritie terapeutica * Bilant de sanatate *
Adulti si copii *
551144..224400..44994400 ** [email protected]@ggmmaaiill..ccoomm** wwwwww..nnaattuurraazzoonnee..nneett
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 13PAG. 131313 NUTRI IE & SNTATE
De câte ori nu v-ai zis, în faa unei far- furii pline ochi cu bunti, ca n-o fi foc dac v lsai ademenit de aa o mas co- pioas? Cei mai muli dintre noi ne închipuim c „n-o s murim” dac se în- tâmpl ca la o mas s nu ne respectm dieta i alimentaia sntoas. Ei bine, e o atitudine cum nu se poate mai greit: ma- joritatea experilor în nutriie consider c îngurgitarea unei mese copioase, a unei porii exagerate, ne poate trimite direct la urgen.
Un studiu condus cu câiva ani în urm la Brigham i Women’s Hospital în Boston a analizat obiceiurile alimentare ale pa- cienilor internai la cardiologie constatând c cei care au mâncat mult i greu la o mas i-au sporit de patru ori riscul de face un atac de cord în urmtoarele patru ore dup terminarea mesei. Dr. Francisco Lopez- Jimenez, principalul autor al acestui studiu, explica atunci de ce: Mesele copioase sunt bogate în grsimi. Suprasaturându-v sistemul cu grsimi, împiedicai arterele s se dilate, ceea ce re-
stricioneaz circulaia sângelui. Mâncarea în cantiti mari necesit un efort sporit al organismului pentru a fi di- gerat. Acest lucru înseamn c inima tre- buie s munceasc mai mult pentru a suplini nevoile sistemului digestiv. Nivelul de zahr din sânge i de insulin crete, ceea ce înseamn i o cretere a ten-
siunii, în special la persoanele care au cel mai mare risc de atac de cord. Mesele copioase sunt deseori acompania- te de obiceiuri care pericliteaz sntatea inimii, precum consumul de alcool i tutun. Butul, fumatul i mâncatul mult i greu reprezint o combinaie care se poate dovedi letal.
Nu exist o definiie exact a ceea ce înseamn o mas copioas. Când cercet- torii de la State University of New York au vrut s observe efectele unui mic dejun tip fast food - un sandvi cu ou i unc, un sandvi cu cârnai i dou porii de cartofi sub form de hash browns - asupra unor tineri cu o stare de sntate absolut nor- mal, au constatat c arterele acestora s-au inflamat, rmânând în aceast stare pentru patru ore. Aceasta înseamn c dac i masa de prânz este bogat în grsimi i supra- dimensionat, inima noastr sufer, la pro- priu.
Potrivit doctorului Lopez-Jimenez, dac ajungem s ne simim inconfortabil de plini, e clar c masa a fost exagerat. În niciun caz nu v desfacei la pantaloni sau fust, tolnindu-v într-un fotoliu, ci facei câiva pai, ieii la o plimbare scurt sau apucai- v s splai vasele. Toate aceste activiti ajut organismul s digere mâncarea i reduc din riscurile problemelor de inim.
ACCENT MONTREAL
ELENA NIGAI Naturazone.me
Mtreaa este o afeciune a scalpului des întâlnit, care apare atunci când pielea moart a capului se des- cuameaz i cade. Mtreaa
se manifest sub dou forme: forma gras, datorat unor secreii exce- sive ale glandelor seboree; forma uscat, descuamarea fiind con- secina unei uscri excesive a pielii.
Mtreaa apare mai des în lunile de iarn, este o problem deranjant i ener-
vant, îns rareori este grav. Ce trebuie îneles îns este faptul c
mtreaa poate bloca secreia glandelor se- bacee, lucru ce sufoc firul de pr, ducând la neplceri mult mai mari. Cercetrile re- cente au artat îns c este greit s com- batem mtreaa cu preparate cosmetice grase.
Unele persoane pot avea un sistem de regenerare i eliminare a celulelor moarte mai rapid decât altele. Atunci când exfolierea este sever, ea este asociat cu seboreea (un tip de dermatit) i implicit cu dezvoltarea unei ciuperci, Pityrosporum ovale, care triete în mod normal pe pielea
noastr. Carenele de nutrieni, cum ar fi vita-
minele din complexul B, de acizi grai eseniali i de seleniu au fost i ele asociate cu mtreaa.
Plante medicinale i produse naturale contra mtreei Consumul de polen de albine 20 g/zi în trei reprize. Microalge 1,000-1,500 mg/zi, deoarece acestea furnizeaz mineralele necesare pen- tru creterea prului i vindecarea scalpu- lui. Folosirea produselor naturale pentru pr
care nu conin substane iritante. am- poanele i spunurile cu urzic i gel de aloe sunt cele mai potrivite. Crem cu gel de aloe vera sau direct gelul de aloe vera, în aplicare zilnic pe pielea ca- pului, timp de dou sptmâni. 250 - 500 ml de infuzie din cimbru, coada calului, rozmarin, urzica, salvie, glbenele i nalb în care se adaug 1 pân la 3 ml de tinctur din lemn-dulce. Urzic macerat în oet de mere biologic pentru masarea i cltirea prului. Decoct din rdcin de hrean cu care masm pielea capului o dat pe sptmân. Sulful din hrean ajut la regenerarea celulelor.
Se poate folosi i o masc de argil. Iat cum: se amestec 4-5 linguri de pudr de argil verde cu puin infuzie concen- trat de plante (urzic, coada calului, salvie, cimbru) i sucul de la o lmâie. Dup ce amestecm bine, adugm 10 picturi de ulei esenial de arbore de ceai. Se las 30 minute ca s absoarb bine tot lichidul, dup care se întinde pe pielea capului. Se acoper prul cu o folie i apoi cu un prosop pentru meninerea unei temperaturi plcut. Se las s acioneze timp de 15-30 minute i se repet de dou ori pe lun.
Pasionat de natur i plante medicinale, Elena Nigai este naturopat i fitoterapeut fabricant de produse terapeutice naturale, membr a Asociaiei Terapeuilor Natu- ropai din Quebec. Info suplimentare: 514- 240-4940 | [email protected]
Ce este mtreaa i cum o putem combate în mod natural
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
MMeesseellee ccooppiiooaassee aauu uunn eeffeecctt nneeffaasstt iimmeeddiiaatt aassuupprraa iinniimmiiii
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 14PAG. 141414 GRANIELE GÂNDIRII
Dr. Marius Damian D.M.D. CHIRURGIEN DENTISTE
Centre dentaire Papineau-Villeray
7715 Papineau, suite 100 Montreal H2E 2H4
Fenomenul OZN este mereu în atenia publicului. Re- latrile despre OZN-uri se bu- cur de o atenie sporit mai ales atunci când autorii lor sunt astronaui sau piloi. În fond, cum ar putea cineva cu atâta pregtire i ore de zbor la activ s nu identifice corect ceea ce observ pe cer? Dar cum stau lucrurile de fapt? Iat câteva poveti cu OZN-uri considerate a fi raportate de astronauii NASA.
OZN ORI... ALTCEVA? „LICURICII” LUI JOHN GLENN
Era anul 1962 i americanul John Glenn orbita în jurul Pmântului în Friendship 7, capsula sa din zborul Mercury-Atlas 6. Controlorii de zbor au rmas uimii de ra- portul lui Glenn referitor la licuricii din ex- teriorul ferestrei lui, nite urme luminoase
ciudate care ddeau târcoale navei. Primul gând a fost c aceste apariii trebuiau s fie cristale de ghea de la rachetele de control al atitudinii cu peroxid de hidrogen ale navei Friendship 7, dar Glenn nu a corelat apariia lor cu utilizarea rachetelor.
Astronauii care au efectuat zboruri ul- terioare au raportat particule luminoase similare i într-un final am aflat destule des- pre spaiu, încât s identificm ceea ce erau de fapt. Aeronavele tind s acumuleze un nor de reziduuri i murdrie în jurul lor i dei rachetele lui Glenn îndeprtau cristalele departe de capsul, multe dintre acestea ajungeau în norul su de murdrie, unde reflectau lumina solar i interac- ionau cu alte gaze. Experimentele pe bor- dul lui Skylab în anii 1970, folosind microbalana cu cristale de quartz, au con- firmat i au caracterizat în detaliu acest fenomen. Cazul licuricilor misterioi ai lui John Glenn a fost rezolvat.
EDGAR MITCHELL I DECLARAIILE PRIVIND EXTRATERETRII
Ca i piloilor, astronauilor li se d ade- sea credit sporit atunci când raporteaz c au observat un OZN, prin prisma faptului c se presupune c e imposibil ca cineva cu pregtire de zbor s identifice greit ceea ce
vede pe cer. Cel mai faimos caz este al as- tronautului Edgar Mitchell de pe Apollo 14, cel de-al aselea om care a pit pe Lun, care a susinut c majoritatea obiectelor nei- dentificate sunt nave spaiale extraterestre i c guvernul ascunde relaiile legate de culturile extraterestre. Având în vedere c au fost susinute de un astronaut în carne i oase, prerile lui Mitchell sunt chiar convingtoare pentru public.
Reacia NASA la afirmaiile lui Mitchell a fost dezamgitoare, dar a su- bliniat faptul c ocupaia instituiei este de a lansa lucruri în spaiu, nu de a studia re- latrile despre OZN-uri: „NASA nu ur- mrete OZN-uri. NASA nu se implic în muamalizarea informaiilor despre viaa extraterestr de pe aceast planet sau de oriunde altundeva din Univers. Dr. Mitchell este un american nemaipomenit, îns nu îi împrtim prerile despre acest subiect”.
Edgar Mitchell a fost un mare susintor al puterilor paranormale i al modelelor al- ternative de realitate. În timpul zborului su pe Apollo chiar a condus teste private de percepie extrasenzorial - ESP (extrasen- sory perception) cu prietenii si de acas i ulterior a mers pân la fondarea Institutului de tiine Noetice care cerceteaz telepatia i alte lucruri de acest gen.
Mitchell nu a susinut c a observat per- sonal vreo nav extraterestr, ci c opiniile lui se bazeaz pe detaliile oferite lui de ctre oamenii care sunt implicai direct în secrete.
OZN-UL VZUT DE PILOII APOLLO 11 i ali astronaui implicai în pro-
gramele Apollo au vzut lucruri stranii. Probabil cel mai cunoscut provine de la Apollo 11, când Neil Armstrong, Buzz Aldrin i Michael Collins au observat c un obiect neidentificat i-a însoit pe aproape toat durata zborului ctre Lun. În funcie de cât de bine alese sunt prile acestei poveti, ea poate suna drept cel mai palpi- tant eveniment: „Am vzut un licrit lent de lumin în deprtare pe o distan substanial de mare”, a mrturisit Armstrong.
„Era ceva acolo, suficient de aproape încât s fie observat”, a spus Aldrin. „Acum, bineîneles c niciunul din noi nu avea s spun: «Hei, Huston, se mic ceva odat cu noi i nu tim ce ar putea fi», nu? Nu puteam face asta fiindc tiam c acele
transmisiuni ar fi fost auzite de tot felul de oameni i cineva ar fi putut cere s ne întoarcem din cauza extrateretrilor sau mai tiu eu ce.”
S-au fcut documentare i s-au scris cri care s promoveze ideea c acest episod a fost muamalizat de NASA sau c astronauii n-au aflat cine era vizitatorul misterios, dar de fapt perioada de incertitu- dine a fost chiar scurt. Astronauii i con- trolorii de zbor au reuit s identifice obiectul: era unul dintre cele patru panouri adaptoare care se încadrau între a treia treapt S-IVB i modulul lunar. Pe când erau scoase afar din S-IVB au primit im- puls, astfel încât cel puin un panou a con- tinuat pe aceeai traiectorie ca modulul lunar în care era echipa, s-a rotit i a licrit ca o lumin, reflectând lumina Soarelui.
Cât de mult a fost evenimentul „mua- malizat” de NASA? Cel mai probabil, re- cunoaterea public a fost insuficient, pur i simplu pentru c nu era un aspect rele- vant al misiunii.
FOTOGRAFIA ECHIPAJULUI APOLLO 16 O fotografie celebr a fost fcut de
membrii Apollo 16 (1972), privind în urm la îndeprtarea de lun. Patru secunde de video au artat un OZN demn de Holly- wood, lsând un fel de urm de plasm. De peste 30 de ani, un cadru din acest video a fost promovat de comunitatea OZN drept dovad a vizitei extrateretrilor.
O echip de la departamentele Image Science i Analysis Group de la Johnson Space Center s-a decis s îl ia în serios. Fr prea mare efort, au observat c atunci când era vzut de la fereastra prin care fusese fi- lmat clipul video, obiectul din filmule co- incidea cu o mic lumin de reflector care ieea dintr-o parte a capsulei pe un ampe- naj. Lumina arta din acel unghi exact ca o farfurie zburtoare, iar ampenajul se potrivea perfect cu urma lsat. Chiar i câteva uruburi din ampenaj sunt vizibile în video. Imaginile din aceast analiz sunt disponibile pe site-ul oficial NASA.
JAMES MCDIVITT I OZN-UL ALB O alt relatare promovat de entuziatii
OZN-urilor a venit din partea lui James Mc- Divitt, pilotul de comand al zborului Ge- mini 4 în 1965: „Zburam împreun cu Ed
OZN-uri vzute de
10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13
Accent Montreal v ofer spaiu GRATUIT pentru o singur apariie, în format carte de vizit alb-negru, pentru a v promova afa- cerea i a v face cunoscut tuturor cititorilor oferta dumneavoastr.
Contactai-ne la [email protected]
AI DESCHIS UN NOU BUSINESS?
OZN (concepie artistic). Credit: dye-evolve.deviantart.com.
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 15PAG. 151515 GRANIELE GÂNDIRII
astronauii NASA? White. El dormea în acel moment, aa c nu am pe nimeni care s-mi ateste povestea. Pluteam în spaiu cu motoarele de control i cu întregul modul de instrumente oprite, când deodat un obiect a aprut pe fereas- tr. Avea o form bine definit - un obiect cilindric, era alb, avea un bra lung care sttea pe o parte. Nu tiu dac era un obiect foarte mic vzut de aproape sau unul mare în deprtare.”
McDivitt a fcut poze, dar a fost stingherit de refleciile de pe fereastr. Exist o faimoas fotografie reprodus, des- cris drept „mormolocul”, dar conform lui McDivitt, acea imagine (selectat de un tehnician NASA ca fiind cea despre care vorbea McDivitt) arta doar Soarele reflec- tat pe fereastr i nu era ceea ce a vzut el.
RAPORTUL CONDON PRIVIND OZN-URILE În 1968 a fost publicat un studiu intitu-
lat Raportul Condon. Comitetul Condon, organizat sub comanda fizicianului Edward Condon la cererea Forelor Aeriene ale Statelor Unite, a studiat relatrile despre OZN-uri, cu scopul de a determina dac se poate afla ceva util din punct de vedere ti- inific din ele. Relatarea lui McDivitt este faimoas, în parte fiindc Raportul Condon a clasat-o ca neidentificat.
Opinia general a susinut întotdeauna c obiectul lui McDivitt a fost o rmi orbital de la lansarea unei rachete, fie so- vietic, fie american, chiar propria rachet
Titan II. Unul dintre scopurile misiunii Gemini 4 era s exerseze întâlnirile pe or- bit cu a doua treapt Titan II i dei cores- punde foarte precis cu descrierea a ceea ce a vzut McDivitt, astronautul susine c a petrecut dou ore uitându-se la treapta Titan II ca parte a unui exerciiu i o cunotea foarte bine. Obiectul pe care l-a vzut, in- sist el, nu era racheta propulsoare pe care ajunsese s o cunoasc atât de bine.
E posibil s se fi înelat McDivitt? Mai târziu în cadrul aceluiai zbor, Ed White a transmis prin radio: „Avem un obiect în fa. Nu licre ca racheta. Se pare c este acel tip special de obiect dac nu cumva re- flect strlucirea soarelui. Pare foarte lumi- nos, un obiect foarte luminos...Este racheta. Îi vd luminiele acum... Cum intr în în- tuneric, reflecia soarelui îi d o imagine foarte luminoas. Acesta este obiectul pe care l-am vzut mai devreme.”
McDivitt nu s-a îndoit niciodat c ceea ce a vzut a fost doar un satelit sau alt reziduu de pe orbit. Studiile detaliate f- cute de alii au artat c racheta Titan II era în poziia ei corect i situat la distana potrivit, fiind cu certitudine obiectul în cauz. Un membru al Congresului SUA s-a interesat la NASA i a fost informat: „Cre- dem c a fost un rezervor de rachet sau a doua treapt consumat a vreunei rachete”. Doar entuziatii OZN-urilor care nu au fost acolo susin c a fost vorba de o nav ex- traterestr.
GEMINI 7 Gemini 4 nu a fost unicul zbor când
ceva de genul acesta s-a petrecut i a fost clasificat de Raportul Condon drept caz nei- dentificat. ase luni mai târziu, Gemini 7, cu Frank Borman i Jim Lovell, a fcut ceea ce s-a numit manevra de „fotbal” pentru a-i aduce într-o poziie de unde s se apropie treptat de racheta Titan II pe orbit. Când au fcut acest lucru, Borman a relatat urmtoarele: „Apariii la ora 10...Arat ca i cum ar fi reziduuri aici sus. De fapt... Avem i racheta în fa... Da, avem multe, multe - arat ca i cum sute de mici parti- cule au fost aduse pe partea stâng pe 3 sau 4 mile... Ca un drum ctre vehicul la 90 de grade... Au trecut acum - erau pe orbita po- lar.”
Lovell a relatat c în acelai timp se vedea i racheta, „rsturnându-se uor”, îm- preun cu norul su asociat de reziduuri. Aa c particulele „fantom” ale lui Bor- man trebuiau s fie altceva decât racheta sau reziduurile rachetei: erau pe o direcie diferit, cltorind pe o traiectorie diferit. Nu-i aa?
Nu neaprat. Conform unei analize ul- terioare, apariiile lui Borman erau fulgi de ghea de la resturile de combustibil vrsate de Titan II, traversând pe un drum paralel cu el. Imagineaz-i c mergi cu bicicleta între dou ine îndeprtate de tren. Un tren care trece de-a lungul inei îndeprtate e atât de departe încât nici nu pare a se mica,
în timp ce un tren care trece brusc de-a lun- gul inei mai apropiate pare mult mai rapid. Dac bicicleta ta e situat în unghiul potrivit, micarea relativ a trenului poate prea a fi la 90 de grade fa de tine. Par- ticulele de ghea nu puteau fi pe orbita po- lar, cum a presupus Borman, deoarece ar fi trecut la prea multe mile pe secund pentru a fi perceptibile. În schimb, orbita fulgilor fali i a rachetei Titan II erau numai puin deprtat de cea a navei Gemini 7.
Dup cum se întâmpl frecvent cu asemenea poveti, repovestirile exagereaz evenimentul. Articolele scrise despre apariia din jurul navei Gemini 7 au descris- o drept un „obiect sferic uria” sau au susinut c Borman i Lovell au „fotografiat dou OZN-uri gemene în form oval cu o lumin strlucitoare între ele”. Acestea nu reprezint decât înflorituri adugate de scri- itorii despre OZN-uri. Chiar a fost realizat i popularizat o fotografie pentru a se potrivi cu descrierea din urm.
www.scientia.ro
Varianta original a acestui articol intitu- lat „The Astronauts and the Aliens” de Brian Dunning a fost publicat pe skep- toid.com. Scientia.ro este un site de popu- larizare a tiinei i de demontare a miturilor pseudotiinifice. Cei care doresc s sprijine acest demers de transmitere a informaiei tiinifice pe înelesul tuturor pot dona la: www.scientia.ro.
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 16PAG. 161616 TIIN & TEHNOLOGIE
În afara celor trei dimensiuni spaiale i a celei temporale ar putea exista i alte dimen- siuni. O teorie recent care propune cinci dimensiuni re- zolv o serie de mistere ale fizicii moderne, printre care i cel legat de materia în- tunecat. CTLINA CURCEANU [email protected]
O teorie recent care propune cinci dimensi- uni rezolv o serie de mistere ale fizicii mo- derne, printre care i cel legat de materia în- tunecat. Ea d spe- rane oamenilor de
tiin privind descoperirea unor semnale ale existenei acesteia în viitorul apropiat.
Spaiu-timp: câte dimensi- uni?
În teoria actual, cea a Modelului Stan- dard al fizicii particulelor elementare, spaiu-timpul reprezint o unic realitate cu patru dimensiuni: trei pentru spaiu i una pentru timp.
Modelul Standard nu explic îns multe dintre fenomenele observate în Univers. În primul rând, el nu conine interaciunea gravitaional. Apoi, nu ne spune din ce este fcut materia întunecat i nu reuete s explice de ce i cum sunt organizate parti- culele în familii cu mase diferite.
În acest context, înc din anii ’20 ai se- colului trecut au fost propuse teorii cu mai multe dimensiuni care ar putea explica (parte din) misterele actuale. Printre aceste teorii se numr faimoasa teorie a corzilor (string theory), în care numrul dimensiu- nilor este 10 sau 11.
Exist i teorii minimale, în care doar o singur dimensiune în plus face miracole: este vorba despre o teorie care a fost dez- voltat în ultimii ani de ctre grupul PRISMA+ Cluster of Excellence, Johannes Gutenberg University în Mainz. Acest grup a publicat recent un articol în revista Euro- pean Physical Journal C, în care se arat c dac aceast teorie este valabil, materia întunecat ar putea s fie descoperit în curând.
Unde sunt aceste dimensiuni în plus?
Dac ne uitm în jurul nostru vedem doar trei dimensiuni spaiale, la care se adaug i cea temporal. Unde ar fi atunci a cincea dimensiune? Nu o vedem! Aceast ar fi „turtit”, adic o dimensiune precum cea de-a treia a unei foi de hârtie - care are dou dimensiuni ce se întind în mod teo- retic la infinit, cea de-a treia, grosimea, fiind extrem de mic, compactat.
Efectele celei de-a cincea dimensiuni s-ar face simite în Universul nostru - nu o vedem, îns o simim prin modul în care fizica funcioneaz.
Miracolele celei de-a cincea dimensiuni
La or actual, Modelul Standard nu ofer explicaii asupra existenei materiei întunecate. Aceast form de materie exer- cit atracie gravitaional asupra materiei
normale, determinând modul în care se mic stelele i galaxiile în Univers.
Se crede c aceast materie ar fi com- pus din particule care nu fac parte din Modelul Standard: deci nu quarci, nu elec- troni, i nici chiar bosonul Higgs. Mai multe experimente au cutat s produc i s descopere aceste noi particule, atât la ac- celeratoarele de particule precum LHC, cât i în experimente în laboratoare subterane. Fr rezultate îns!
Noul model cu un Univers care ar avea cinci dimensiuni ajut în acest sens. Pe de o parte, el reuete s explice aa-numita ie- rarhie a particulelor din Modelul Standard, adic cum sunt acestea distribuite în familii cu mas ce crete de la o familie la alta; pe de alt parte, el prevede existena unor interaciuni în plus fa de cele cunoscute: interaciuni între particulele de materie în- tunecat i particulele noastre normale i cunoscute. Mediatorii acestor interaciuni ar fi explicai tocmai de existena a celei de- a cincea dimensiuni.
Dac aa stau lucrurile, în viitorul apropiat unul dintre multele experimente care caut s descopere efecte ale unei noi interaciuni asupra particulelor vizibile ar trebui s gseasc urme ale acesteia. Ar fi un rezultat revoluionar ce ne-ar îndruma paii spre cunoaterea unei noi teorii, a unor noi particule i, de ce nu, a unor noi dimen- siuni fa de cele în care ne putem mica (cel puin la or actual).
Ctlina Curceanu este prim cercettor în domeniul fizicii particulelor elementare i al fizicii nucleare la Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nu- cleare (Italia) i colaborator al portalului Scientia.ro.
A cincea dimensiune ar putea rezolva misterul materiei întunecate
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
Materia întunecat Materia întunecat se afl peste tot. În conformitate cu cel mai bun model cos- mologic pe care îl avem în prezent ea reprezint aproximativ 25% din energia din Univers, de aproape cinci ori mai mult decât se afl în materia compus din atomii obinuii. Materia întunecat este greu de observat deoarece (prin definiie) ea nu emite nicio form de lumin. Cu toate acestea, astronomul elveian Fritz Zwicky a ob- servat în anii 1930 c nu exist o mas suficient care s poat s in împreun roiurile galactice în raport cu cât de re- pede galaxiile, aflate în interiorul aces- tora, se rotesc în jurul lor. Toate tipurile de materie, materia în- tunecat sau materia obinuit, creeaz un câmp gravitaional ce determin de- vierea razelor de lumin. În ceea ce privete materia obinuit, suntem capa- bili s observm efectele ei în mod direct (deoarece aceasta emite sau absoarbe lu- mina), dar cât privete materia în- tunecat nu suntem atât de norocoi. Cu toate acestea, pentru a „vedea” materia întunecat putem folosi o tehnic de ob- servaie denumit lentila gravitaional. Lentilele gravitaionale reprezint un in- strument util la „centura” cosmologului modern: corpurile masive deviaz lu- mina, focalizând-o ctre observator i fcând obiectele deprtate s par mai mari ori distorsionate ori chiar cu mai multe imagini. Teoria general a relativitii ne spune exact cum razele de lumin sunt afectate de curbarea spaiului în jurul unei galaxii ori al unui cluster de galaxii, fiind vorba de un efect de lentil. Efectul de lentil este mai puternic decât cel ateptat pen- tru cantitatea de mas pe care o vedem. Aceast observaie întrete ideea con- form creia constituentul principal al galaxiilor i al clusterelor de galaxii este materia întunecat. Densitatea unei galaxii crete ctre cen- trul acesteia, asemntor grosimii pi- ciorului unui pahar de vin. În fapt, un pahar de vin este un bun model pentru lentilele gravitaionale: privii la pahar din partea de sus i prin piciorul acestuia ctre o surs de lumin pentru a observa efectul de lentil gravitaional. Vzând cum este distorsionat lumina, putei s v dai seama de forma paharu- lui i de grosimea acestuia. În acelai mod, observarea galaxiilor deprtate cu ajutorul lentilelor gravitaionale ne per- mite s realizm harta distribuiei ma- teriei întunecate. Lentilele gravitaionale nu ne ajut s spunem ce este materia în- tunecat, dar ne spun unde s privim.
1717
Caut ajutor în construcii, în special pentru dulapuri de buctrie. Experiena un atu. Detalii la: 514-743-8509.
Cutm o femeie pentru curenie, onest i cu experien, pentru o familie care locuiete într-un apartament în zona Côte-des-Neiges, de dou sau trei ori pe sptmân. Un nivel minim de francez sau englez este acceptabil. Sunai la 514-731-2176, Luba.
URGENT, cutm doi instalatori de pavaj, porelan, piatr natural, ziduri ornamentale, plantare i altele. Cali- ficri: minim 5 ani de experien, per- soan harnic i disponibil, în bun form fi-zic, spirit de echip, munc la exterior, permis de conducere valid (posi- bilitate de a face parte din echipele noas- tre de deszpezire în timpul iernii). Postul este la timp plin, permanent, cu salariu competitiv i asigurare colectiv. Loc: Montreal i împrejurimi (punct de întâl- nire la Laval). Data de început: imediat. Scriei-ne la [email protected] sau con- tactai-ne la 450-963-2990 (lsai un mesaj).
Cutm doi lucrtori pentru transport i crat diverse (manutention), ajutor la instalare de pavaj i alte materiale, plantare, punerea plcilor de gazon i alte sarcini conexe. Calificri: experien în amenajare peisagistic un atu, harnic i disponibil, în bun form fizic, spirit de echip, munc la exterior, permis de con- ducere valid (posibilitate de a face parte din echipele noastre de deszpezire în timpul iernii). Postul este la timp plin, permanent, cu salariu competitiv i asi- gurare colectiv. Locul de desfurare: Montreal i împrejurimi (punct de întâl- nire la Laval). Data începerii: imediat. [email protected] sau tel: 450-963-2990. (lsai un mesaj).
Compania Bordic Expert Ménage caut s angajeze brbai (vârsta 30-45 ani) pentru a face curat în birouri. Plata ofi- cial, cu cec, 15$/or. Contactai Eugen la [email protected] sau la 514- 799-6864.
Regency Nannies, o agenie de recrutare specializat în plasarea de bone, mena- jere i îngrijitoare, caut candidai/can- didate pentru familii în regiunea Montreal i Laval. Candidata/candidatul ideal are cel puin 6 luni de experien, este responsabil i posed referine ve- rificabile. Familiile cu care lucrm au nevoi diferite, astfel c Regency Nannies poate oferi frecvent posturi la timp parial i plin. Persoanele care doresc s lucreze în acest domeniu, într-un mediu plcut i stimulant, sunt rugate s sune la tel:
514-344-0099, Elsa.
Firm cu 13 ani de experien în dome- niul construciilor i renovrilor caut muncitori. Plata este negociabil, în funcie de experien. Informaii supli- mentare la: www.renoroca.ca. Contact: [email protected] sau 514-575- 2939.
Firm cu experiena de peste 10 ani, caut personal în domeniul contruciilor i re-novrilor. Pentru mai multe detalii, nu ezitai s ne contactai la 514-979-5726 sau la [email protected]
Vând Istoria Literaturii Române de G. Clinescu, ediia original din 1941, pre 100$ i vitrin retro din lemn de nuc i mahon, cu cheie pentru ui, pre 250$. Tel: 514-502-7315.
Apartament 2½ în Lasalle, 650$/lun în care sunt incluse i înclzire, frigider i plit electric. Parcare exterioar gratu- it. Informaii suplimentare: 514-575- 9377.
Apartament 3½ situat pe boul. Newman, în Lasalle. Aproape de coal i grdinie, la 5-7 minute de staia de metrou An- grignon. Frigider, aragaz, înclzire i ap incluse. Curte interioar cu piscin i par- care exterioar gratuit. Info: 514-575- 9377, Ina.
Închiriez dormitor într-un 4½ în Laval, 2255 rue Vallières, H7M 3B7. Acces la electromenajere (main de splat/uscat, microunde, frigider, aragaz), BBQ pentru var, internet, 10 minute de staiile de metrou Cartier sau Montmorency. Staie de autobuz, autostrada 440 la 2 minute. Tel: 514-550-2774.
Superb apartament 5½ de închiriat, etaj 2 într-un duplex din Laval, zona Des Lau- rentides/St. Martin. Aproape de coal, autobuz, metrou. Cutm persoane li- nitite, ideal cuplu, nefumtori. 890$/ lun. Sunai la 514-465-4877.
Apartamente 1½ i 2½ în bloc de beton, 3420 Ste-Famille (col cu Sherbrooke), la doi pai de staia de metrou Place des Arts, complet renovate, totul inclus. Spltorie i ascensor în imobil. Concierge român. Chirii de la 650$/lun, bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.
Dou 4½ mari, renovate, fiecare cu dou dormitoare închise, buctrie spaioas, aragaz, frigider, main de splat i uscat incluse. Înclzire electric, termostat electronic în fiecare încpere. Staie de autobuz în faa blocului, situat la 5 minute pe jos de complexul Forest. Tel: 514-683-3003.
Românc, cetenie canadian, blond, ochi albatri, secretar, caut domn ne- fumtor, pân în 48 de ani, pentru o re- laie serioas. Telefon: 514-329-5524, dup orele 20:00.
www.accentmontreal.com
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 17PAG. 17
ANUNURI BISERICI
Biserica Ortodox Român Sfântul Nicolae anun c sfintele slujbe au loc în fiecare du- minic i de srbtori mari la orele 10:30 a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Montreal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com.
Parohia Ortodox Sf. Gheorghe (Rive Sud) v invit la urmtorul program de slujbe: du- minica între 9:30-12:30, utrenia i Sfânta Liturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfântu- lui Maslu; sâmbta ora 16:00, slujba ve- cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T 2B1. www.sfgheorghe.com.
Biserica Ortodox Român Înlarea Dom- nului Montreal, 5845 Upper Lachine, N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des- foar duminica i srbtorile din sp- tmân la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru, paroh, tel: 514-748-6730.
Biserica Ortodox Român Sf. Dimitrie cel Nou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1. Sfintele slujbe au loc: duminica - orele 12:00; srbtorile din sptmân - orele 10:00. Preot Ion Ceauu: 514-358-5121.
Biserica Ortodox Român Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul (Anjou) are urmtorul pro- gram: în fiecare duminic sau srbtoare cu cruce roie între orele 10.45-13.00 (Acatist i Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K 2T7. Preot paroh Ioan Cotriganu, 514-475- 1399 sau www.sfantulilie.org.
Programul obinuit al Bisericii Ortodoxe Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din St- Eustache: slujba are loc duminica, ora 11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache, J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097. www.bisericamontreal.org.
Biserica ortodox român Sfinii Martiri Brâncoveanu v invit la svârirea Sfintei Liturghii în fiecare duminic începând cu orele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint- Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca. Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.
Biserica Ortodox Român cu hramurile Acopermântul Maicii Domnului i Sfinii Mari Împrai i Întocmai cu Apostolii, Con- stantin i Mama Sa, Elena, din Pierrefonds & West Island v invit s participai la Sfânta Liturghie i Universul Catehetic al Copiilor, duminica începând cu ora 11:45. Preot paroh: Ioan Felicean Zinca. Tel. 514- 714-2762. Adres: Paroisse Saint-Raphaël- Archange, 495 rue Cherrier, l’Île-Bizard, H9C 1G4. www.ortodoxwestisland.ca.
Biserica Greco-Catolic Parohia Naterea Maicii Domnului celebreaz Sfânta Li- turghie în fiecare duminic la ora 10:30. 2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E 1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcia nord, a 4-a staie). Pr. Gheorghe Avram, tel: 514-745-7565. www.sfantamariamica.org.
MICA PUBLICITATE în este GRATUIT. Profitai!
Pentru rubricile oferte de munc, închirieri, vânzri, cumprri, decese, matrimoniale
Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimitei anunurile la [email protected] Nu se primesc anunuri prin telefon.
50.00
VÂNZRI
IMOBILIARE
MATRIMONIALE
Vineri 12 martie 2021Vineri 12 martie 2021 PAG. 18PAG. 181818 SPORT
JOCURI OLIMPICE
JJooccuurriillee OOlliimmppiiccee ddee llaa TTookkyyoo,, ffrr ssppeeccttaattoorrii ssttrriinnii
Jocurile Olimpice de la Tokyo se vor desfura în aceast var fr spectatori din ri strine, pentru a pre- veni rspândirea coro- navirusului, informeaz HotNews.ro.
Aceast msur luat de guvernul japonez se refer i la Jocurile Paralimpice, ce se vor desfura în perioada 24 august - 5 septembrie. Pan- demia Covid-19 a dus deja la amânarea Jocurilor Olimpice cu un an, competiia fiind in- iial programat în vara anului 2020.
Festivitatea legat de star- tul tafetei torei olimpice, ce urmeaz s aib loc pe 25 martie la Fukushima, se va desfura de asemenea fr spectatori. Doar câiva invitai vor putea participa la cere- monie.
Msura se va aplica inclu- siv familiilor sportivilor par- ticipani, dup cum a precizat Seiko Hashimoto, preedinta Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice de la
Tokyo. „Este o ocazie pe care o au
poate o singur dat în via i, din punct de vedere emoional, a vrea ca familiile lor s fie aici. Dar trebuie s ne gândim la sistemul medical japonez i prin urmare, cu inima grea, trebuie s spun c este dificil”, a declarat aceasta.
Nelinitea populaiei i teama apariiei unor tulpini mai contagioase ale corona- virusului au fcut s încline balana ctre interzicerea strinilor.
Conform unui recent son- daj, trei din patru japonezi sunt contra primirii de vizita- tori strini la întrecerile olimpice, temându-se c afluxul lor va pune sub pre- siune sistemul nipon de sn- tate.
JO de la Tokyo vor avea loc între 23 iulie i 8 august 2021. Circa 900.000 de bilete au fost deja vândute în afara Japoniei, conform presei nipone.
MATEI MAXIM [email protected]
Celor ce îndrgesc sportul cu balonul oval, le recomand s urmreasc pe DAZN meciurile din etapa a
patra a Turneului celor ase nai- uni, ce vor avea loc în acest week- end, pe 13 i 14 martie: Italia - ara Galilor, Anglia - Frana i Scoia - Irlanda.
Un meci interesant i de anga- jament va fi cel din Anglia, deoarece Frana nu are voie s fac nicio greeal dac dorete s-i menin o mic ans de a câtiga acest turneu. Totui, un succes francez, chiar consolidat, îm- potriva vicecampioanei mondiale nu ar fi suficient. Aceasta deoarece cealalt concurent pentru victoria final, Tara Galilor, este în vizit la modetii italieni, ultima echip în
clasament, cu zero puncte i niciun meci câtigat la Turneul celor ase naiuni din acest an, i nu numai.
Un alt meci interesant este cel dintre Scoia i Irlanda. Echipa Scoiei este înc în cri, având de jucat i contra Franei - meci ce iniial s-a amânat din cauza unui juctor ce a contractat COVID-19. Totui, în comparaie cu Scoia care a pierdut deja împotriva galilor, echipa Franei are anse reale la titlu deoarece dac învinge Anglia la ea acas în aceast sâm- bt, întâlnete în urmtoarele dou jocuri Scoia i ara Galilor, cea mai în form echip a acestui sezon.
Mai sus clasamentul înainte de a patra etap, aa cum este prezen- tat pe site-ul competiiei.
Matei Maxim este un pasionat al sportului, în special fotbal, tenis, handbal, rugby i ah.
Turneul celor ase Naiuni 2021
Sursa: www.sixnationsrugby.com.
PUBLICAIE BILUNAR 5122 Côte-des-Neiges
www.accentmontreal.com
(514) 690-8831 [email protected]
Articolele i fot