Toate Bilete Dermato

  • Published on
    29-Dec-2015

  • View
    334

  • Download
    3

Embed Size (px)

Transcript

Biletul 11 - Tinea corporis, cruris: epidemiologie, etiologie, patogenie, aspecte clinice,diagnostic pozitiv/ diferential, tratament, profilaxie.Tinea corporis-o dermatofitie a pielii glabre(lipsita de par),de pe trunchi +membre,dar e posibila si afectarea firelor de par.Etiopat:T.rubrum,M.canis,T.violaceum,T.gypseum,dezvoltarea micozei la niv str. Cornos e conditionata de interactiunea dintre artroconidii si corneocite,spatiul dintre ele e ocupat cu material fibrilar-flocular.TC:herpes circinantlocaliza/diseminat.Placi eritemato-scuamoase,ovale/rotunde,delimitate,margini reliefateactive,cu tendinta de extindere.Periferic-halou inflamator,unde sunt vezicule,papule,cruste mici.Dermatofiti antropofili-placarde eritemato-scuamoase active la periferie.Dermatofiti zoofili-placi lezionale reliefate,dureroase,infiltrate,acoperite cu papule+cruste.Dg:microscopic-filamente miciliene,cultura pe med.Sabouraund.DD:dermatita seboreica,eczema numulara,ptiriazisul versicolor,eritem centrifug.Tr:local-alcool iodat,sol.Castellani,ung.miconazol,general-ketoconazil,fluconazol,terbinafina.Tinea cruris-inf. dermatofitica a reg. inghinale.Etiopat:Epidermophytonfloccosum,rar T.rubrum,fact.predispozanti:caldura,umidiate,tranpiratie localale+obezitate.Raspindita mai mult la barbati,prin contact direct/indirect.TC:placa eritematoasa,cu contur policiclic,margine supradenivelata,activa la extindere progresica periferica,acoperita cu mici vezicule+scuame ce ocupa pliurile inginale.Poate depasi plica sup+intern.Pruritul intensaparitiafisurilor.Dg:microscopic-filamente miciliene lungi+culturi pe med.Sabouraund.DD:integrito bacterian+candidozic,dermatita de contact,eczeme,eritrasma.Tr:local-s.Castellanialb.metilen 1-2%,ung.miconazol,general-ketoconazol,itraconazol,grizeofulvina.2 - Principiile generale de diagnostic al bolilor cutanate.Anamneza-mod.de viata,activitatea+alimentatia,examenul general-prez.patologii orga-nice/sistemice,examenul clinic al tegumentelor+mucoasele+anexele(localizarea,dimen-siunea,nr,caracterul,culoare,relieful forma,marginile,consistenta,temeratura,textura.Laborator:bacteriologic,bacterioscopic,cultura,histologia,biopsia,serologic,probe biologice,r.intradermale..!!!1. leziunile primare:A)infiltrative:macula,papula,tuberculul,nodozitatea;B)exudative-vezicula,bula,pustula,urtica.2.leziuni secundare-pigmentatiile,eroziunea,ulceratia,fisura,excoriatia,scuama,crusta,cicatricea,vegetatia,lichinificarea.3 Sifilisul tertiar: aspecte clinice, diagnostic pozitiv.Tuberculii sifilitici-localizarea dermica profunda(dermul reticular) al sifilisului tertiar,apar la 4 ani de la infectare,este un nodul granulomatos 3-5mm,dur,cul.galbena-rosietica/cianotica,suprafata neteda/stralucitoare.Se localizeaza pe fata,membre,piele capului.2 forme:uscata-evolutie cronica fara ulceratie,infiltratul se absoarbecicatrizare centru depigmentat+margini hiperpigmentate;ulceroasaduc la pierderea de substatnta in limitele epidermului si dermuluiulceratie cronica acuperita de crusta,sub ea-cicatrizarea.Histopat:in centru placilorvascularita obliteranta+tes.necrotizant,in jurul necrozei infiltrat limfo-plastocitar,dermul+epidermul distrus.Gomele sifilitice-localizarea hipodermica,apar pe piele+tesuturi.Debut-infiltratie profunda hipodermica,rotunda,delimitata,dureroasa.Localizare-m.inferioare,pielea cap,zona retrosternala,oase,articulatii.4 Stadii:cruditateramolitieulceratiecicatrizare.Forme:scleroasa,ulceroasa,ennappe(ocupa suprafata mare),tip nodozitate la niv.articulat.Hiptopatologic:3 zone-centrul cu zona intinsa de necrozazona intermediara cu infiltrat celular granulomatos din polinucleare+eozinofile+histocitezona periferica cu leziuni vasculare.Gomele la nivelul mucoaselor-pe fata dorsala+laterala a limbiiglosita,la nivboltii palatine,valului palatin,luetei,buze,amigdale(forma de pseudotumorala)

B31. Condiloame acuminate si molluscum contagiosumCondiloame acuminateDefinitie: condiloamele acuminate reprezinta leziuni exofite, pediculate, roz-rosietice, provocate de HPV, cu localizare predilecta in regiunea ano-genitala.Etiopatogenie: mai des sunt provocate de tipurile 6 si 11 ale Papilomavirusurilor umane; pot fi induse si de tipurile oncogene ale HPV(16,18,31,33,45); modul de transmitere este preponderent pe cale sexuala; macerarea epiteliului genital in procesele inflamatorii banale sau infectii sexual transmisibile(trichomoniaza,ureoplazmoza,chlamidioza) prezinta un risc sporit de contaminareClinica: formatiuni papuloase vegetante cu localizare ano-genitala; la barbati se localizeaza predilect pe fata interna a preputului, fren, santul balano-preputial, mai rar pe gland si pe meatul uretral; La femei mai frecvent sunt localizate pe labiile mari si mici, clitoris, vestibul, mai rar leziunile sunt prezente in vagin, perineu si regiunea perineala; afectarea colului uterin este soldata cu un risc crescut de malignizare. Condiloamele acuminate au consisitenta moale, baza pendulata, pot fi de diferite marimi, uneori capatind dimensiuni gigante(condilomatoza Buschke-Lowenstein). Leziuni au culoarea roz-rosie, suprafata rugoasa si fregvent macerata, adesea insotita de un secret urit mirositor. Chiar si dupa tratament, recurentele sunt destul de frecvente. Diagnostic diferential: condiloame late in sifilis.Diagnostic de laborator: examen histopatologic- evidentiaza efectul citopatogen al virusului asupra celulelor epiteliale; testul Papanicolau- folosit cu scopul identificarii modifcarilor celulare anormale de la nvelul cervixului si pentru screening-ul canceruluui de col uterin.Tratament: chiuretaj in leziuni mici, vaporizare cu vapori CO2, electrocauterizare, crioterapie cu azot lichid- cu expunere medie, uneori repetata; aplicatii cu podofilina de 10-20%(de spalat peste 1-4 ore), podofilotoxina de 0.5%, acid tricloracetic 80-90%, imiquimod crema 5%, excizie chirurgicala a leziunilor mari.Molluscum contagiosum Definitie: este o infectie cutanata, ocazional a mucoaselor, provocata de Molluscum Contagiosum Virus(MCV) cu prezenta papulelor perlate emisferice ombilicate. Etiopatogenie: MCV face parte din familia Poxviridae; virionul are dimensiunea de aproximativ 200 nm si, o structura complexa, consta dintr-o capsida, care contine un genom ADN dublucatenar cu aproximativ 163 de gene, dintre care 103 sunt identice cu virusul variolei; acest virus este specific uman, are 4 tipuri antigenice(MCV-1MCV-4), cele mai importante fiind MCV-1 si MCV-2; MCV-1 este tipul cel mai des intilnit la copii(heteroinoculare sau autoinoculare), pe cind MCV-2 se identifica, de obicei, la adulti, mai ales prin contact sexual.Clinica: dupa contaminare, urmeaza o perioada de incubatie care dureaza 2-6 saptamini. Initial apar papule mici de 1-3 mm, de culoarea pielii sau roz-pal, cu un luciu perlat, care rapid se maresc in dimensiuni pina la 5-7 mm, devenind emisferice si ombilicate. La comprimarea manuala a papulelor se evidentiaza un continut albicios, grauncios, format din celule epidermice afectate(corpii de molusc). Leziunile sunt lipsite de senzatii subiective, pot fi prezente pe orice zona cutanata, dar mai fregvent pe fata, git, genitalii, perianal si mult mai rar pe mucoasa bucala si conjunctiva. De obicei, papulele sunt aranjate solitar, uneori conflueaza formind conglomerate de 2-3 cm in diametru(molusc gigant), sau pot fi pendulate. In general, leziunile dispar in mod spontan dupa o perioada de citeva luni, fiind posibile recurentele. Persoanele HIV-infectate sunt mult mai vulnerabile la un proces extins si rebel de tratament. Diagnostic diferential: verucile vulgare, condiloamele acuminate, criptococoza si histoplazmoza cutanata. Diagnostic de laborator: examen histopatologic- evidentiaza prezenta suprabazala a celulelor epiteliale ovoide degenerate cu incluziuni citoplasmatice(corpusculi Henderson-Patterson) si nucleu mic, deplasat spre periferie.Tratament: crioterapie cu azot fluid; chiuretare(chiureta Volkmann); electrocauterizare; eliminarea continutului si prelucrarea cu antiseptice iodate, alcool iodat de 1-5% sau fenol de 5-10%; sol.KOHde 5 %.

2. Leziuni cutanate primare Leziuni cutanate primare(primitive): -infiltrative: macula, papula, tuberculul, nodozitatea; -exudative: vezicula, bula, pustula, urtica.

3. Forme atipice de sifilom primar(sancre atipice) -edem indurativ: se formeaza cind sancrul dur este situat la nivelul sacului preputial sau scrotului la barbati sau la nivelul clitorului, labiilor mici si mari la femei; organul afectat se majoreaza de 2-4 ori, devine dur, indolor si fara semne de inflamatie acuta; se diferentiaza cu fimoza/parafimoza, bartolinita. -sancrul amigdalian: poate simula o angina catarala, eroziva sau ulceroasa; sancrul eroziv sau ulceros se prezinta unilateral si are un aspect caracteristic sifilomului primar, este dureros; sancrul amigdalian eritematos, de asemenea, fiind unilateral, este indolor si are o inflamatie locala dura, lemnoasa(amigdalita de lemn), insotindu-se de adenopatie submandibulare si submaxilara, de obicei , unilaterala. -sancrul-panaritiu: afecteaza falanga finala, mai des a degetului I sau II, avind origine profesionala; reprezinta o ulceratie profunda, cu margini neregulate; deseori, ganglionii limfatici cubitali si axilari sunt dureroso la palpare.

B4- 1.Stafilocociile pielii glabre,etiologie, patogenie, clinica, ds poz/dif, trat, profilaxie. 2. Leziuni cutanate secundare. 3. Sifilis-epidemiologie, etiologie, metode de cercetare si evaluare.1.Stafilocociile pielii glabre,etiologie, patogenie, clinica, ds poz/dif, trat, profilaxie.Etiologia i patogenia piodermitelorEste un coc aerob, gram pozitiv i coagulazo-pozitiv. n practic stafilocociile sunt determinate Staphylococcus aureus, care este capabil s produc toxine responsabile de leziunile cutanate: toxina exfoliativ (produce necroliza toxic epidermic, impetigo bulos) i toxina TSST (provoac sindromul ocului tox ic). Ali factori de patogenitate implicai n producerea afeciunilor cutanate sunt: capsula, protein A, enzimele extracelulare (coagulaze, hemolizine cu efecte dermonecrotice, trombocitotoxice etc.). Mai frecvent n piodermite sunt implicate 6 tipuri fagice, cele mai virulente sunt tipurile 80/81, D77 si 71.Stafilococii ale pielii glabre.impetigo pentru zonele extensorii i intertrigo pentru zonele flexorii, corespunznd marilor pliuri cutanate . Se constat apariia brusc a unei erupii buloase cu coninut purulent pe un fond eritematos difuz delimitat, urmat de spargerea spontan a bulelor cu formare de zone erozive i de cruste purulente, iar n cazul unui intertrigo, de regul, i de apariia unei fisuri dureroase pe fondul pliului afectat. a. impetigo bulos produs de stafilococ i este mai frecvent la nou-nscui i sugari, cnd n apropiere plicilor apar bule flasce sau tensionate cu dimensiuni diverse, nconjurate de un halou eritematos, cu coninutul seros. Clinic se caracterizeaz prin bule mari, flasce, superficiale, cu lichid serocitrin, care se deschide rapid, las suprafee erozive i se acoper cu cruste galbene melicerice.. Bolnavul are febr, adenopatie. Diagnosticul diferenial se face cu herpesul circinat, eritemul polimorf, sifilide papuloerozive, pemfigus sifilitic al nou nscutului. Tratamentul const n evacuarea puroiului i badijonarea zonei afectate cu antiseptice i antibiotice locale (neomicin, bacitracin, polimixin, mupirocin, acid fucidinic).b. pemfigus nou-nscuilor se caracterizeaz prin bule flasce, cu dimensiuni diverse, apoi eroziunile, fr tendina spre crustificare. Manifesttile clinice apar la 3-15 zi dup natere i se localizeaz pe abdomen, extremiti, spate, n plici. Se asociaz cu febr, omfalit, otit, septicopiemie etc. Diagnosticul diferenial se face cu pemfigusul luetic, epidermoliz buloas.c. ertrodermia Ritter von Rittersheim este o dermatit exfoliativ a nou-nscutului, determinat de o infecie cu stafilococ auriu hemolitic, cel mai des de tipul fagic 71 i apare sporadic sau n cursul epidemiilor stafilococice n cree. Se caracterizeaz printr-o hiperemie intens periorificial care se extinde rapid (stadiul eritematos), cuprinznd ntreg tegumentul. Se produce o exfoliere generalizat (stadiul exfoliativ). Epidermul se detaeaz uor la frecare sau apsare (semnul Nicolski pozitiv), lsnd suprafeele denudate, roii, lucitoare. Apar bule mari cu febr. ). Leziunile se epitelizeaz n 5-7 zile, dar procesul de exfoliere se poate menine ntre 7-17 zile. Copii prezint somnolen, vom, diaree, febr. Diagnosticul diferenial se face cu impetigoul bulos, boala Leiner-Moussous, eritrodermia ihtioziform.

2. Leziuni cutanate secundare. Secundare:1. pigmentaiile (macule secundare) includ leziuni maculoase ce apar ca urmare a regresiunii elementelor morfologice, att primitive ct i secundare, din cadrul afeciunilor dermatovenerice, orice leziune primara poate provoca macule pigmentare, se deregleaza formarea melaninei.2. scuama - apare n rezultatul dereglrii keratinizrii i exfolierii celulelor cornoase de pe suprafaa pielii. Scuama rezulat dintr-un proces de parakeratoz - turnover epidermic foarte accelerat (acesta scade de la 24 48 zile la 3 5 zile). Deci este rezultatul unei keratinizari accelerate, incomplete. n funcie de dimensiuni mrime i grosime: - scuame pitiriaziforme (furfuracee): prezint dimensiuni mici i subiri, cu aspect pulverulent, asemntoare trelor de fin; - scuame lamelare: sunt ceva mai mari i mai groase (n mediu au 1 cm.p.) prin faptul c celulele cornoase ader n lamele; - scuame n lambouri: prezint depozite de celule epidermice ce se ridic n bloc, producnd o decolare a pidermului de pe derm, sunt de dimensiuni mult mai mari i mai groase ca cele lamelare.// uscate, umede i grase steatoide. 4. Crusta deasemenea este un deeu cutanat i reprezint un exudat uscat ce ia natere prin solidificarea unor secreii patologice de la suprafaa tegumentului (ser, puroi, snge). Formaiunea apare n procesul evoluiei unor leziuni cutanate primitive (vezicula, bula, pustula) sau secundare (eroziunea, ulcerul) ce au coninut lichid. n funcie de grosime: cruste subiri (fine, friabile, asemntoare cu scuamele) i cruste groase5. eroziunea este o leziune secundar ce reprezint un defect superficial al pielii, cu pierdere de substan n limita epidermului, caracteristica histologic fiind meninerea integritii stratului bazal al epidermului. Dimensiuni foarte variabile, de la punctiforme pn la ntinse placarde. Poate avea forma rotund-ovalar sau contur policiclic, cnd se asociaz mai multe eroziuni. Involueaz prin epitelizare, fr participare conjunctiv, doar cu persistena unei macule eritematoase sau pigmentare de durat scurt.6. Ulceraia se prezint ca un defect profund, cu pierdere de substan a dermului, hipodermului, uneori interesnd chiar i aponeurozele, muchii i oasele. Vindecarea se face prin cicatrizare. Pot fi de natur: infecioas (microbiene, virale, micotice, din infeciile cu tran...