Tolerante Si Masuratori

7/21/2019 Tolerante Si Masuratori

http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 1/51

Tolerante siTolerante si masuratorimasuratori





PreciziaPrecizia

dimensionaladimensionala

••

CalitateaCalitatea

unuiunui

produsprodus

va va

depindedepinde

de un complex dede un complex de mărimimărimi

dintredintre

carecare parametriiparametrii

geometricigeometrici,, liniariliniari

şşii

unghiulariunghiulari

constituieconstituie

factorifactori

dede bazăbază,, căroracărora

inin construcconstrucţţiileiile

dedemamaşşiniini

lili

sese acordăacordă

oo deosebitădeosebită

atenatenţţieie

atatatat

inin fazafaza

dede proiectareproiectare

catcat şşii

inin ceacea

tehnologicătehnologică..••

PreciziaPrecizia

dede prelucrareprelucrare

şşii

dede asamblareasamblare

aa organelororganelor

dede mamaşşiniini

esteeste

determinatădeterminată

dedeurmătoriiurmătorii

factorifactori::••

--

preciziaprecizia

dimensionalădimensională

(se(se prescrieprescrie

prinprin

tolerantoleranţţee

geometricegeometrice

lala dimensiunidimensiuni

conformconformSTAS);STAS);

••

--

preciziaprecizia

geometricăgeometrică

(se(se prescrieprescrie

prinprin

tolerantoleranţţee


conformconform standardelorstandardelor

î înn

vigoare vigoare ); );••

--

preciziaprecizia

formeiformei


(se(se referăreferă

in general lain general la elementeelemente

izolateizolate ): ): – –

abateriabateri

dede formăformă

macrogeometricemacrogeometrice

(AF);(AF); – –

ondulaondulaţţiiii

(W);(W); – –

abateriabateri

dede formăformă

microgeometricemicrogeometrice,, rugozitaterugozitate

(R);(R); – –

preciziaprecizia

dede orientareorientare, de, de bătaiebătaie

şşii

dede pozipoziţţieie

(AP) (se(AP) (se referăreferă

lala elementeelemente

asociateasociate ). ).



DimensiuniDimensiuni,, abateriabateri, tolerante, tolerante

••

Executarea unei piese la o dimensiune riguros exactă este foartExecutarea unei piese la o dimensiune riguros exactă este foarte greu de realizat.e greu de realizat.

Pe dePe dealtă partealtă parte, p, practica arată că o piesă ractica arată că o piesă î îsi poatesi poate î îndeplini rolul sau funcndeplini rolul sau funcţţionalional î în bunen bunecondicondiţţiiii şşi dacă dimensiunea acesteia este executată i dacă dimensiunea acesteia este executată î în anumite limiten anumite limite..

••

De exemplu,De exemplu, considerând o piesă cu un alezajconsiderând o piesă cu un alezaj î în care trebuie să se rotească un care trebuie să se rotească unn arborearborede o anumită dimensiunede o anumită dimensiune, a, ansamblul celor două piese functioneazănsamblul celor două piese functionează

aproximativ la felaproximativ la felde bine pentru o gamă apropiată de valori ale alede bine pentru o gamă apropiată de valori ale alezzajului.ajului.

••

Prin dimensiune se intelege numărul care reprezintă Prin dimensiune se intelege numărul care reprezintă î în unitate de masură aleasăn unitate de masură aleasă

valoarea unei marimi liniare sau unghiulare. valoarea unei marimi liniare sau unghiulare.

••

Dimensiunile inscrise pe desen se numesc in general cote.Dimensiunile inscrise pe desen se numesc in general cote.

IntrIntr--o primă clasificareo primă clasificare, ele, elepot fi:pot fi:

••

dimensiuni funcdimensiuni funcţţionaleionale

;; dimensiuni de montaredimensiuni de montare

;;dimensiuni tehnologicedimensiuni tehnologice;; dimensiunidimensiuniliberelibere

••

După tipul suprafeDupă tipul suprafeţţelor la care se referă deosebimelor la care se referă deosebim:: – –

dimensiuni de tip alezajdimensiuni de tip alezaj – –

dimensiuni de tip arboredimensiuni de tip arbore




••

Alezajul Alezajul este o dimensiune interioarăeste o dimensiune interioară, c, cuprinzătoare a unei pieseuprinzătoare a unei piese, i, indiferentndiferentdacă este cilindrică sau de altă formădacă este cilindrică sau de altă formă..

••

Arborele Arborele este o dimensiune exterioarăeste o dimensiune exterioară, c, cuprinsă a unei pieseuprinsă a unei piese, i, indiferent dacă ndiferent dacă este cilindrică sau de altă formăeste cilindrică sau de altă formă..••

ConvenConvenţţional, mariional, marimile referitoare la aelzaje se notează cu litere marimile referitoare la aelzaje se notează cu litere mari, iar cele, iar celereferitoare la arbori cu litere mici.referitoare la arbori cu litere mici.




••

Dimensiune nominalăDimensiune nominală

– – valoare luată ca bază pentru a caracteriza o anumită valoare luată ca bază pentru a caracteriza o anumită dimensiune, indiferent de abaterile pe care le poate avea. (dimensiune, indiferent de abaterile pe care le poate avea. ( --

alezaje cilindrice,alezaje cilindrice,respective plane;respective plane; --

arbori cilindrici, respectiv plani).arbori cilindrici, respectiv plani).

••

Dimensiune realaDimensiune reala

– – dimensiune care rezultă dimensiune care rezultă î în urma prelucrării sau asamblăriin urma prelucrării sau asamblării. D. Datorită atorită erorilor inerente introduse de metodeleerorilor inerente introduse de metodele şşi mijloacele de masură i mijloacele de masură şşi control, nu vomi control, nu vomcunoacunoaşşte niciodată cu o precizie absolută dimensiunea realăte niciodată cu o precizie absolută dimensiunea reală,, şşi de aceea vom definii de aceea vom definidimensiunea efectiv ădimensiunea efectiv ă..

••

Dimensiune efectiv ăDimensiune efectiv ă -- dimensiunea rezultată dimensiunea rezultată î în urma măsurăriin urma măsurării.ea.ea va fi cu atât mai va fi cu atât mai

apropiată de dimensiunea reală cu cât precizia de măsurare va fiapropiată de dimensiunea reală cu cât precizia de măsurare va fi

mai mare. (D, Lmai mare. (D, L – –

alejaje cilindrice respective plane; d, lalejaje cilindrice respective plane; d, l – – arbori cilindrici, respectiv plani)arbori cilindrici, respectiv plani)••

Dimensiune limită Dimensiune limită – –

dimensiunile maxime si minime admise pentru un alezaj sau undimensiunile maxime si minime admise pentru un alezaj sau unarbore.arbore.

( ( --

alezaje cilindrice;alezaje cilindrice; --

arbori cilindrici;arbori cilindrici; --

alezaje plane;alezaje plane; --arbori plani)arbori plani)••

Tolerantele Tolerantele

potpot fifi

definitedefinite

caca diferentelediferentele

algebricealgebrice

intreintre

abaterileabaterile

superioaresuperioare

sisi celecele

inferioareinferioare.. Tolerantele Tolerantele

vor vor

fifi

totdeaunatotdeauna

pozitivepozitive.. ReprezentareaReprezentarea

grafica agrafica a uneiunei

tolerantetolerantesese numestenumeste

cimpcimp

dede tolerantatoleranta..



Asamblari Asamblari

••

Asamblarea Asamblarea

esteeste î îmbinarea a două sau mai multe piese executate cu anumitembinarea a două sau mai multe piese executate cu anumite valori efective ale dimensiunilor. valori efective ale dimensiunilor.

••

ÎÎn cadrul unei asambn cadrul unei asambllări vom avea cel puări vom avea cel puţţin o dimensiune de tip alezajin o dimensiune de tip alezaj şşi celi celpupuţţin una de tip arbore.in una de tip arbore. ÎÎn funcn funcţţie de valorile dimensiunii efective a alezajuluiie de valorile dimensiunii efective a alezajuluişşi arborelui asamblările pot fi cu joc sau cu strângerei arborelui asamblările pot fi cu joc sau cu strângere..

••

Jocul efectiv Jocul efectiv dintrdintr--o asamblare poate fi definit ca valoarea absolută ao asamblare poate fi definit ca valoarea absolută a

diferendiferenţţei pozitive dintre dimensiunea efectiv ă a alezajului Dei pozitive dintre dimensiunea efectiv ă a alezajului D şşi cea a arboreluii cea a arboreluid.d.••

Strângerea efectiv ăStrângerea efectiv ă reprezintă valoarea absolută a diferenreprezintă valoarea absolută a diferenţţei negative dintreei negative dintredimensiunea efectiv ă a alezajului Ddimensiunea efectiv ă a alezajului D şşi cea a arborelui d, inainte de asamblare.i cea a arborelui d, inainte de asamblare.



Ajustaje Ajustaje

••

ExistaExista

treitrei

tipuritipuri

dede ajustajeajustaje

posibileposibile

intreintre

oo piesapiesa

arborearboresisi unauna

alezajalezaj:: ajustajeajustaje

cucu

stringerestringere,, cucu

jocjoc

sisi intermediareintermediare..



SistemeSisteme


••

Pentru a obPentru a obţţine cele trei tipuri de ajustaje se poateine cele trei tipuri de ajustaje se poate

actionaactiona î în două modurin două moduri:: – –

Mentinând constantă pentru o anumită dimensiune nominală Mentinând constantă pentru o anumită dimensiune nominală pozipoziţţia câmpului de tolerania câmpului de toleranţţă a alezajuluiă a alezajului (TD)(TD) şşi variindi variind

convenabil poziconvenabil poziţţia câmpului de tolerania câmpului de toleranţţe al arborelui (Td), see al arborelui (Td), seobobţţin ajustajein ajustaje î în sistemuln sistemul alezajalezaj

unitarunitar

– –

Mentinând constantă pentru o anumită dimensiune nominală Mentinând constantă pentru o anumită dimensiune nominală

pozipoziţţia câmpului de tolerania câmpului de toleranţţă al arboreluiă al arborelui (Td)(Td) şşi variindi variindconvenabil poziconvenabil poziţţia câmpului de tolerania câmpului de toleranţţă al alezajuluiă al alezajului (TD) se(TD) seobobţţin ajustajein ajustaje î în sistemuln sistemul arborearbore

unitarunitar



SistemeSisteme




SistemeSisteme


••

DeDeşşi din punct de vedere funci din punct de vedere funcţţional cele două sisteme de ajustajeional cele două sisteme de ajustajesunt echivalente, alegerea unuia sau altuia se va face avândsunt echivalente, alegerea unuia sau altuia se va face având î înn

vedere atât latura constructiv ă cât vedere atât latura constructiv ă cât şşi cea tehnologicăi cea tehnologică.. ÎÎn general,n general, î în construcn construcţţiile de maiile de maşşini, pentru piese miciini, pentru piese mici şşi mijlocii sei mijlocii seutilizează sistemul alezaj unitarutilizează sistemul alezaj unitar, acesta punând mai pu, acesta punând mai puţţineine

probleme tehnologice, prelucrareaprobleme tehnologice, prelucrarea

î î

n acest sistem având on acest sistem având o

eficieneficienţţă economică sporită ă economică sporită (mai pu(mai puţţine scule speciale, mijloaceine scule speciale, mijloacede verificare mai ieftine,de verificare mai ieftine, alezajele se prelucrează mai greualezajele se prelucrează mai greu ).sunt ).sunt î însă situansă situaţţii când din punct de vedere constructiv, se impuneii când din punct de vedere constructiv, se impune

folosirea sistemului arbore unitar: la utilizarea barelor calibrfolosirea sistemului arbore unitar: la utilizarea barelor calibrateate şşiitrase fară prelucrări ulterioare prin atrase fară prelucrări ulterioare prin aşşchiere, la folosirea organelorchiere, la folosirea organelorde made maşşini standardizate precum inelul exterior al rulmenini standardizate precum inelul exterior al rulmenttilor (ceilor (cese execută se execută î întodeauna in sistemul arbore unitar) .ntodeauna in sistemul arbore unitar) .



UnitateUnitate

dede tolerantatoleranta,,calitaticalitati,,claseclase

dede

precizie precizie••

La executarea arborilorLa executarea arborilor şşi alezajelor pe mai alezajelor pe maşşiniini

unelte practica arată că există o leg ătură foarte strânsă unelte practica arată că există o leg ătură foarte strânsă î între valoarea diametrului acestorantre valoarea diametrului acestora ssi tolerani tolerantta la carea la carepot fi executatepot fi executate î în condin condiţţii economiceii economice::

In care TIn care T--

tolerantatoleranta,D,D diametruldiametrul,C,C coeficientulcoeficientul tehnologieitehnologiei

dede prelucrareprelucrare, C1, C1 inglobeazainglobeaza

erorileerorile

dedemasuraremasurare

C1=0.001 x=3C1=0.001 x=3

md sau DC Dsaud C T X d D )(1,



UnitateUnitate


dede


Se adoptă ca tehnologie de bază prelucrarea prinSe adoptă ca tehnologie de bază prelucrarea prin

aaşşchiere a arborilor cilindrici, pentru care C =chiere a arborilor cilindrici, pentru care C =0,45.0,45. ca urmare,ca urmare, celelalte tehnologii se compară celelalte tehnologii se compară cu tehnologia de bază luată ca unitate decu tehnologia de bază luată ca unitate de

precizie.precizie.••

ConsiderindConsiderind

i=0.45*D^0.33+0.001Di=0.45*D^0.33+0.001D marimeamarimea toleranteitolerantei

pemtrupemtru

oo prelucrareprelucrare

oarecareoarecare

va va fifi

T=a*i, T=a*i, undeunde

aa esteeste

numarulnumarul

unitatilorunitatilor

dedetolerantatoleranta..



UnitateUnitate


dede


ÎÎn practică unitatea de tolerann practică unitatea de toleranţţă nu să nu s--a calculat pentru fiecare dimensiunea calculat pentru fiecare dimensiunenominală ci pentru intervale de dimensiuninominală ci pentru intervale de dimensiuni, aceea, aceeaşşi unitate fiind valabilă i unitate fiind valabilă pentru toate dimensiunile cuprinsepentru toate dimensiunile cuprinse î în acelan acelaşşi interval. De aceea,i interval. De aceea, î în formulan formulaunităunităţţii de toleranii de toleranţţăă,, î în locul valorii dimensiunii D ( n locul valorii dimensiunii D ( d)d) se introduce mediase introduce mediageometrică a limitelor intervalului de dimensiunigeometrică a limitelor intervalului de dimensiuni î în care se află dimensiunean care se află dimensiunearespectiv ărespectiv ă..

••

Precizia prescrisă la executarea unui organ de maPrecizia prescrisă la executarea unui organ de maşşina depinde de rolul luiina depinde de rolul lui

funcfuncţţional. De exemplu una va fi precizia unui mâner acional. De exemplu una va fi precizia unui mâner acţţionat manualionat manual şşi altai alta va fi precizia unui fus care urmează să se roteasca intr va fi precizia unui fus care urmează să se roteasca intr--un alezaj.un alezaj.••

Ca urmare, precizia de prelucrare a diferitelor organe de maCa urmare, precizia de prelucrare a diferitelor organe de maşşini a fostini a fostinclusă inclusă î întrntr--un număr de calităun număr de calităţţi sau clase de precizie.i sau clase de precizie. Fiecare calitate esteFiecare calitate estecaracterizată printrcaracterizată printr--un număr de calităun număr de calităţţi sau clase de precizie.i sau clase de precizie. Fiecare calitateFiecare calitate

este caracterizată printreste caracterizată printr--un anumit număr de unităun anumit număr de unităţţi de tolerani de toleranţţăă

««

aa

»». A. Acestacestaeste un număr adimensionaleste un număr adimensional, fiind un indicator absolut al preciziei de, fiind un indicator absolut al preciziei deprelucrare a unei pieseprelucrare a unei piese



UnitateUnitate


dede


ObservaObservaţţieie

: din rela: din relaţţia TD,dia TD,d == a i,a i, sesepoate trage următoarea concluziepoate trage următoarea concluzie

::

••

două dimensiuni egale executate in două clasedouă dimensiuni egale executate in două clasede precizie diferite, vor avea tolerande precizie diferite, vor avea toleranţţe diferitee diferite..••

două dimensiuni aflatedouă dimensiuni aflate î în intervale diferite,n intervale diferite,executateexecutate î în aceean aceeaşşi clasă de precizie vor aveai clasă de precizie vor aveatolerantoleranţţe diferitee diferite..

••

Alegerea calită Alegerea calităţţii ( preciziei)ii ( preciziei) î în care urmează n care urmează să funcsă funcţţioneze organul de maioneze organul de maţţină este deină este demare importanmare importanţţăă, atât din punct de vedere, atât din punct de vederefuncfuncţţional câtional cât şşi din punct de vederei din punct de vederetehnologic, ultimultehnologic, ultimul î în leg ătură cu pren leg ătură cu preţţul deul decost al prelucrăriicost al prelucrării ( c( care variază după o curbă are variază după o curbă hiperbolică hiperbolică î în funcn funcţţie de valoarea toleranie de valoarea toleranţţeiei ) )



UnitateUnitate


dede


Deci, toleranDeci, toleranţţa se determină a se determină ţţinând seama de factorul funcinând seama de factorul funcţţionalionalşşi se alege la valoarea maximă care asigură funci se alege la valoarea maximă care asigură funcţţionarea pieseiionarea piesei î înn

bune condibune condiţţii. Nii. Nu se va alege niciodată o toleranu se va alege niciodată o toleranţţă mai mică ă mai mică decât este necesar, chidecât este necesar, chiar atunci când există la dispoziar atunci când există la dispoziţţie utilajulie utilajulcorespunzător deoarece scorespunzător deoarece s--ar produce o crestere artificială aar produce o crestere artificială acostului de execucostului de execu

ţţie a piesei respective.ie a piesei respective. Practica a demonstrat c

ă Practica a demonstrat că

tehnologia de executehnologia de execuţţie pe maie pe maşşini unelte a diferitelor piese devineini unelte a diferitelor piese devinecu atât mai complicată cu atât mai complicată şşi mai scumpă cu cât piesa are dimensiunii mai scumpă cu cât piesa are dimensiunimai marimai mari şşi tolerani toleranţţe mai micie mai mici..

••

La alegerea mărimii toleranLa alegerea mărimii toleranţţei trebuie să se aibă ei trebuie să se aibă î în vederen vedere şşiiuzura ce poate avea locuzura ce poate avea loc î în timpul funcn timpul funcţţionării pieseiionării piesei, u, uzură cezură cepoate mări jocul inipoate mări jocul iniţţial, scoial, scoţţând repede piesa din limiteleând repede piesa din limiteledimensiunilor admise pentru buna funcdimensiunilor admise pentru buna funcţţionare.ionare.





SISTEMUL ISO DE TOLERANSISTEMUL ISO DE TOLERAN Ţ ŢEE ŞŞII

AJUSTAJE AJUSTAJE••

Literele HLiterele H şşi h corespund ai h corespund aşşezării câmpului de toleranezării câmpului de toleranţţă pe linia zeroă pe linia zero, deasupra, deasupra şşiirespectiv dedesubtul acesteia. Pentrurespectiv dedesubtul acesteia. Pentru o anumită dimensiune nominală pozio anumită dimensiune nominală poziţţia câmpuluiia câmpuluide tolerande toleranţţă a alezajeloră a alezajelor ţţi arborilor fai arborilor faţţă de aceasta este dată de abaterile fundamentaleă de aceasta este dată de abaterile fundamentale

(Af(Af – –

pentru alezajepentru alezaje

; af; af – –

pentru arbori ) .pentru arbori ) .••

Abaterile fundamentale Abaterile fundamentale sunt abaterile cele mai apropiate de dimensiunea nominalăsunt abaterile cele mai apropiate de dimensiunea nominală..••

Se observ ă din figurile anterioare că pentru câmpurile de toleraSe observ ă din figurile anterioare că pentru câmpurile de tolerannţţă situate deasupraă situate deasupradimensiunii nominale, abaterile fundamentale sunt Af = Ai , adimensiunii nominale, abaterile fundamentale sunt Af = Ai , af =ai, iar pentruf =ai, iar pentrucâmpurile de tolerancâmpurile de toleranţţă situate deasupra dimensiunii nominaleă situate deasupra dimensiunii nominale, abaterile fundamentale, abaterile fundamentale

sunt Af = As ,af =assunt Af = As ,af =as••

Pentru câmpurile care sunt intersectate de dimensiunea nominalăPentru câmpurile care sunt intersectate de dimensiunea nominală, a, abatereabatereafundamentală se ia egală cu abaterea cea mai apropiată de liniafundamentală se ia egală cu abaterea cea mai apropiată de linia zero .zero .

••

CunoscânduCunoscându--se abaterea fundamentalâse abaterea fundamentalâ şşi tolerani toleranţţa (marimea câmpului de tolerana (marimea câmpului de toleranţţă ă ) )celelalte abateri se pot determina cu relacelelalte abateri se pot determina cu relaţţiileiile

::

••

TD = AS TD = AS – –

Ai As = Ai +TD Ai= As Ai As = Ai +TD Ai= As – –

TD TD

Td = as Td = as – –

aiai as =as = ai +ai + Td ai = Td ai = asas-- Td Td

••

Se observ ă că Se observ ă că î în sistemul ISO sunt 28 de câmpuri de tolerann sistemul ISO sunt 28 de câmpuri de toleranţţă pentru alezajeă pentru alezaje şşi 28 dei 28 decâmpuri de tolerancâmpuri de toleranţţă pentru arboriă pentru arbori ..



ClaseClase

dede precizie precizie







PRECIZIA FORMEI GEOMETRICEPRECIZIA FORMEI GEOMETRICE

A SUPRAFE A SUPRAFE Ţ ŢELOR ELOR ••

Conform STAS 5730/1Conform STAS 5730/1 – – 8585 abaterile de formă ale unei suprafeabaterile de formă ale unei suprafeţţe see se î împartmpart î în :n :

••

Abateri de ordinul 1 sau abateri macrogeometrice Abateri de ordinul 1 sau abateri macrogeometrice.. ÎÎn general aceste abateri sunt acelean general aceste abateri sunt acelea

pentru care raportul dintre paspentru care raportul dintre pas şşi amplitudine este mai mare de 1000i amplitudine este mai mare de 1000

::

PF / AF > 1000PF / AF > 1000••

Abateri de ordinul 2 sau ondula Abateri de ordinul 2 sau ondulaţţii .ii .

pentru care raportul dintre paspentru care raportul dintre pas şşi amplitudinei amplitudinesatisface relasatisface relaţţia :ia :

5050 ≤≤

Pw / AwPw / Aw ≤≤

10001000••

Abateri de ordinul 3 si 4 sau microgeometrice Abateri de ordinul 3 si 4 sau microgeometrice (rugozitatea supra(rugozitatea supra--fefeţţelor), penelor), pentru caretru caretrebuie să se respecte relatrebuie să se respecte relaţţia:PR / AR < 50ia:PR / AR < 50

••

Abaterile de ordinul 3 sunt cele care au un caracter periodic sa Abaterile de ordinul 3 sunt cele care au un caracter periodic sau pseudoperiodicu pseudoperiodic(stria(striaţţii, rizuri) iar cele de ordin 4 sunt cele ce au un caracter nepeii, rizuri) iar cele de ordin 4 sunt cele ce au un caracter neperiodic (goluri, pori,riodic (goluri, pori,smulgeri de material, urme de scula, e.t.c.).smulgeri de material, urme de scula, e.t.c.).







Abateri Abateri

dede formaforma

••

ABATEREA DE LA FORMA DAT Ă SUPRAFE ABATEREA DE LA FORMA DAT Ă SUPRAFE Ţ ŢEI "AFS"EI "AFS"••

ABATEREA DE LA FORMA DAT Ă A PROFILULUI ABATEREA DE LA FORMA DAT Ă A PROFILULUI "AFf""AFf"



Abateri Abateri

dede formaforma

••

ABATEREA DE LA CILINDRITATE "AFl" ABATEREA DE LA CILINDRITATE "AFl"

••

ABATEREA DE LA CIRCULARITATE "AFC" ABATEREA DE LA CIRCULARITATE "AFC"





InscriereaInscrierea

pe pe

desenedesene



ExempleExemple

••

a) la circularitate, de 0,02 mma) la circularitate, de 0,02 mm î în orice secn orice secţţiune la exteriorul buciune la exteriorul bucşşeiei

; b) la; b) lacilindricitate, de 0,01 mm pe lungimea de 100 mm a suprafecilindricitate, de 0,01 mm pe lungimea de 100 mm a suprafeţţei respectiveei respective

; c); c)la rectilinitate, de 0,04 mm pe orice lungime de 100 mm a supraf la rectilinitate, de 0,04 mm pe orice lungime de 100 mm a supraf eeţţei dateei date

; d; d ) )la planitate,la planitate, de 0,de 0,06 mm06 mm pe toată suprafape toată suprafaţţa pieseia piesei

; e) la forma profilului; e) la forma profiluluisablonului, de 0,02 mmsablonului, de 0,02 mm î în orice secn orice secţţiune paralelă cu planul de proieciune paralelă cu planul de proiecţţieie

; f) la; f) laforma suprafeforma suprafeţţei date, de 0,03 mmei date, de 0,03 mm î în orice secn orice secţţiuneiune

;;





RugozitateRugozitate

••

Este cel mai cunoscutEste cel mai cunoscut şşi utilizat pe plan internai utilizat pe plan internaţţional.ional. ÎÎnncadrul acestui sistem ca linie de referincadrul acestui sistem ca linie de referinţţă pentruă pentruevaluarea rugozităevaluarea rugozităţţii este aleasă linia medieii este aleasă linia medie (M)(M) aaprofilului, sau o linprofilului, sau o linie echidistantă cu aceastaie echidistantă cu aceasta..



DefinitiiDefinitii••

Linia medie a profilului (m)Linia medie a profilului (m)

este linia care are forma profilului nominaleste linia care are forma profilului nominal şşi care,i care, î în limitele lungimii de bazăn limitele lungimii de bază,, î împarte profilul efectiv astfelmparte profilul efectiv astfel î încât suma pătratelor ordonatelorncât suma pătratelor ordonatelor(y1,y2,.....,yn) profilului(y1,y2,.....,yn) profilului î în raport cu această n raport cu această linia să fie minimălinia să fie minimă, respectiv, respectiv ::

••

Lungimea de bază Lungimea de bază (l)(l)

este lungimea liniei de referineste lungimea liniei de referinţţă aleasă convenă aleasă convenţţional pentru a defini rugozitatea fară ional pentru a defini rugozitatea fară influieninfluienţţa celorlalte abateri geometrice.a celorlalte abateri geometrice.

••

Linia exterioară a profiluluiLinia exterioară a profilului (e)(e) este linia paralelă cu linia medieeste linia paralelă cu linia medie, care, care î în limitele lungimii de bază n limitele lungimii de bază , trece, treceprin punctul cel maiprin punctul cel mai î înalt al profilului efectiv (nu se iaunalt al profilului efectiv (nu se iau î în consideran consideraţţie proeminenie proeminenţţele cu caracterele cu caracter

î întâmplator, constituind excepntâmplator, constituind excepţţie evidentăie evidentă ). ).••

Pasul neregularităPasul neregularităţţilor (s)ilor (s) este distaneste distanţţaa î între punctele cele mai de sus a doua proeminenntre punctele cele mai de sus a doua proeminenţţe consecutive alee consecutive aleprofilului efectiv.profilului efectiv.

••

Pentru determinarea cantitativ ă a rugozităPentru determinarea cantitativ ă a rugozităţţii,ii, î în sistemul M se folosescn sistemul M se folosesc î în principal,n principal, următorii parametriurmătorii parametricaracteristicicaracteristici

::••

-- Abaterea medie aritmetică a rugozită Abaterea medie aritmetică a rugozităţţii (Ra)ii (Ra), r, respective media aritmetică a valorilor absolute aleespective media aritmetică a valorilor absolute ale

ordonatelor profilului efectiv faordonatelor profilului efectiv faţţă de linia medie considerată ca origineă de linia medie considerată ca origine ): ):••

••

RpRp

reprezintă adâncimea de nivelare a rugozităreprezintă adâncimea de nivelare a rugozităţţii.ii.

l

imdx y0

2

min

l

RP Ra dx RY

l R

0

1

n

Y

R

n

i

i

a

1 R R

l

p dxY l

R 0

1



DefinitiiDefinitii

••

-- Adancimea medie Adancimea medie î în 1n 10 p0 puncte a rugozităuncte a rugozităţţii (Rz)ii (Rz), respective, respectivediferendiferenţţaa î între media aritmetică a ordonatelor celor mai de susntre media aritmetică a ordonatelor celor mai de suscinci proeminencinci proeminenţţee şşi a ordonatelor celor mai de jos cinci goluri alei a ordonatelor celor mai de jos cinci goluri aleprofilului efectiv,profilului efectiv, măsuratemăsurate î în limitele lungimii de bazăn limitele lungimii de bază, d, de la oe la odreaptă paralelă cu linia mediedreaptă paralelă cu linia medie şşi care nu intersectează profiluli care nu intersectează profilul::

5

10864297531 R R R R R R R R R R R z



ScriereaScrierea

tolerantelortolerantelor

pe pe

desendesen



PRECIZIA DE ORIENTARE, DEPRECIZIA DE ORIENTARE, DE B Ă TAIEB Ă TAIE ŞŞII

DE POZIDE POZI Ţ ŢIE A SUPRAFEIE A SUPRAFE Ţ ŢELOR ELOR ••

Conform STAS 7385 / 1Conform STAS 7385 / 1 – – 8585 precizia de orientare, deprecizia de orientare, de bătaiebătaie şşiide pozide poziţţie se referăie se referă

la elemente asociate (precizia pozila elemente asociate (precizia poziţţiei unuiiei unui

element oarecare se indică element oarecare se indică î în raport cu un alt element denumitn raport cu un alt element denumitbază de referinbază de referinţţăă ) ) şşi se prescrie prin tolerani se prescrie prin toleranţţe de orientare, dee de orientare, debataiebataie şşi de pozii de poziţţie (careie (care î împreună cu toleranmpreună cu toleranţţele de formă ele de formă constituie toleranconstituie toleranţţele geometrice).ele geometrice).

••

Conform STAS toleranConform STAS toleranţţele de orientare cuprind toleranele de orientare cuprind toleranţţa laa laparalelism, toleranparalelism, toleranţţa la perpendicularitatea la perpendicularitate şşi tolerani toleranţţa laa la î înclinarenclinare ;;tolerantoleranţţele de batăie includ toleranele de batăie includ toleranţţa bătăii circularea bătăii circulare (radiale sau(radiale sau

frontale)frontale) şşi tolerani toleranţţa bătăii totalea bătăii totale (radiale sau frontale), iar(radiale sau frontale), iartolerantoleranţţele de poziele de poziţţie cuprind toleranie cuprind toleranţţa la pozia la poziţţia nominalăia nominală,,tolerantoleranţţa la concentricitatea la concentricitate şşi la coaxialiltatei la coaxialiltate şşi tolerani toleranţţa laa lasimetrie.simetrie.





Abaterea Abaterea

de lade la paralelism paralelism

••

Abaterea Abaterea

de lade la parelismparelism

aa douădouă

dreptedrepte

î înn

plan esteplan este diferendiferenţţaa

dintredintre

distantadistanta

maximămaximă

şşii

ceacea

minimăminimă

dintredintre

celecele

douădouă

dreptedrepte

adiacenteadiacente

măsuratemăsurate

î înn

limitelelimitele

lungimiilungimii

dede referinreferinţţăă

AP1=A AP1=A--B.B.••

DacăDacă

celecele

douadoua

dreptedrepte

au oau o pozipoziţţieie

oarecareoarecare

î înn

spaspaţţiuiu

( ( suntsunt

î încrucincrucişşateate ), ), abatereaabaterea


sese

descompunedescompune

î înn

douădouă

planeplane reciprocreciproc

perpendiculareperpendiculare,, rezultândrezultând

douădouă

componentecomponente..••

Abaterea Abaterea

de lade la paralelismparalelism

dintredintre

oo dreaptădreaptă

şşii

un planun plan reprezintăreprezintă

diferendiferenţţaa

dintredintre

distandistanţţaa

maximămaximă

şşii

ceacea

minimăminimă

dintredintre

dreaptadreapta

adiacentăadiacentă

şşii

planulplanul

adiacentadiacent,, măsuratămăsurată

î înn

limitelelimitele

lungimiilungimiidede referinreferinţţăă,, î înn

planulplanul

perpendicularperpendicular

pepe

planulplanul

adiacentadiacent

şşii

carecare conconţţineine

dreaptadreapta

adiacentăadiacentă..••

Abaterea Abaterea


aa douădouă

planeplane reprezintăreprezintă


dintredintre

distandistanţţaa

maximămaximă

şşii

ceacea

minimăminimă

dintredintre

celecele

douădouă

planeplane adiacenteadiacente,, masuratămasurată

î înn

limitelelimitele

suprafesuprafeţţeiei

dede referinreferinţţăă..

••

Abaterea Abaterea


dintredintre

un planun plan şşii

oo suprafasuprafaţţăă

dede rotarotaţţieie

reprezintăreprezintă


dintredintre

distandistanţţaa

maximămaximă

şşii

ceacea

minimăminimă

dintredintre

axaaxa suprafesuprafeţţeiei

adiacenteadiacente


şşii

planulplanul

adiacentadiacent,, î înnlimitelelimitele

lungimiilungimii

dede referinreferinţţăă..••

Abaterea Abaterea


aa douădouă

suprafesuprafeţţee


sese poatepoate

determinadetermina

î înn

planplan sausau

î înn

spaspaţţiuiu,,analog analog

caca abatereaabaterea


aa douădouă

dreptedrepte,, î înn

planplan sausau

î înn

spatiuspatiu,, î întrentre

axeleaxele

suprafesuprafeţţeloreloradiacenteadiacente

considerateconsiderate..



Abaterea Abaterea

de lade la inclinareinclinare

••

Abaterea de la Abaterea de la î înclinare estenclinare esteegală cu diferenegală cu diferenţţa dintrea dintreunghiul formatunghiul format î între dreptelentre dreptelesau suprafesau suprafeţţele adiacenteele adiacenterespectiverespective şşi unghiul nominal,i unghiul nominal, măsurată liniarmăsurată liniar,, î în limitelen limitelelungimii de referinlungimii de referinţţăă..

••

Toleran Toleranţţaa

lala î înclinarenclinare

esteesteegalăegală

cucu

valoarea valoarea

maximămaximă admisăadmisă

aa abateriiabaterii

de lade lainclinareinclinare



Abaterea Abaterea

de lade la perpendicularitate perpendicularitate

••

Abaterea Abaterea

de lade la perpendicularitateperpendicularitate


unun cazcaz

particularparticular

alal

abateriiabaterii

de lade la î înclinarenclinare,, cândcând

unghiulunghiul

nominal este de 90.nominal este de 90.••

DeosebimDeosebim

abatereaabaterea

de lade la

perpendicularitateperpendicularitate

aa douădouă

dreptedrepte, a, adouădouă

suprafetesuprafete

dede rotarotaţţieie,, sausau

aa uneiunei



fafaţţăă

de ode odreaptădreaptă, a, a uneiunei

dreptedrepte

sausau



fafaţţăă

de un plan, ade un plan, a douădouă

plane, e.t.c.plane, e.t.c.



BataiaBataia

radialaradiala

••

Bătaia radială reprezintă diferenBătaia radială reprezintă diferenţţa dintre distana dintre distanţţa maximă a maximă şşi ceai ceaminimăminimă, de la suprafa, de la suprafaţţa efectiv ă a efectiv ă (rea(realălă ) l ) la axa ei efectiv ă dea axa ei efectiv ă de

rotarotaţţie,ie, măsurată măsurată î în limitele lungimii de referinn limitele lungimii de referinţţăă..••

Se observ ă că bătaia radială se puneSe observ ă că bătaia radială se pune î în evidenn evidenţţa numaia numai î înnfuncfuncţţionarea produsului, putânionarea produsului, putând fi determinată de o altă abatered fi determinată de o altă abatere

de pozide poziţţie (abaterea de la coaxialitate) sau/ie (abaterea de la coaxialitate) sau/şşi de o abatere dei de o abatere deformă formă (abaterea de(abaterea de

la cilindricitate) a suprafela cilindricitate) a suprafeţţei exterioare.ei exterioare.



BataiaBataia

frontalafrontala

••

Bătaia frontală este egală cu diferenBătaia frontală este egală cu diferenţţa dintre distana dintre distanţţa maximă a maximă şşiicea minimă de la suprafacea minimă de la suprafaţţa reală a reală (efecti(efecti v ă v ă ), ),

la un planla un plan

perpendicular pe axa de rotaperpendicular pe axa de rotaţţie de referinie de referinţţăă,, măsurată măsurată î în limitelen limitelelungimii de referinlungimii de referinţţă sau la un diametru dată sau la un diametru dat..••

CaCa şşi bătaia radialăi bătaia radială,, bătaia frontală poate fi determinată de o altă bătaia frontală poate fi determinată de o altă

abatere de poziabatere de poziţţie (abaterea de la perpendicularitate), sau de oie (abaterea de la perpendicularitate), sau de oabatere de formă abatere de formă (abaterea de la planitate).(abaterea de la planitate).



BataiaBataia

totalatotala

••

B Ă TAIA TOTALA RADIAL Ă B Ă TAIA TOTALA RADIAL Ă – – sese deosebedeosebeşştete

dedebătaiabătaia

radialăradială

prinprin

aceeaaceea

căcă

lala determinaredeterminare

sese combinăcombină

miscareamiscarea


aa pieseipiesei

î înn

juruljurul

axeiaxei


cucuoo mimişşcarecare

axialăaxială

relativ ărelativ ă

î întrentre

piesepiese

şşii

mijloculmijlocul

dedemăsuraremăsurare..

••

B Ă TAIA TOTAL Ă FRONTAL Ă B Ă TAIA TOTAL Ă FRONTAL Ă --

sese deosebedeosebeşştete

dedebătaiabătaia

frontalăfrontală

prinprin

aceeaaceea

căcă

lala determinaredeterminare

mimişşcareacarea dede rotarotaţţieie

aa pieseipiesei

î înn

juruljurul

axeiaxei


sese combinăcombinăcucu

oo mimişşcarecare

relativ ărelativ ă

radialăradială

î întrentre

piesepiese

şşii

mijloculmijlocul

dedemăsuraremăsurare..

••

Aceste Aceste

valori valori

suntsunt

deosebitdeosebit

de importante inde importante in cadrulcadrul unorunor

piesepiese

aflateaflate

inin miscaremiscare

de rotatie.de rotatie.



Abateri Abateri

dede pozitie pozitie

••

Abaterea Abaterea

de lade la coaxialitatecoaxialitate

reprezintă distanreprezintă distanţţa maximă a maximă dintre axa suprafedintre axa suprafeţţei adiacenteei adiacente şşi axa dată ca bază dei axa dată ca bază dereferinreferinţţăă,, măsurată măsurată î în limitele lungimii de referinn limitele lungimii de referinţţăă..

••

Abaterea Abaterea

de lade la coaxialitatecoaxialitate

poatepoate

aveaavea

următoareleurmătoarele aspecteaspecte particulareparticulare

:: excentricitateaexcentricitatea

( ( dezaxareadezaxarea ), ),necoaxialitateanecoaxialitatea

î încrucisatăncrucisată

..



Abateri Abateri


••

Abaterea Abaterea

de lade la concentricitateconcentricitate


distandistanţţaa

dintredintre

centrulcentrul

cerculuicercului

adiacentadiacent

alal suprafesuprafeţţeiei

considerateconsiderate

şşii

bazabaza

dede

referinreferinţţăă.. NeconcentricitateaNeconcentricitatea

esteeste cazulcazul

particularparticular

alal abateriiabaterii

de lade lacoaxialitatecoaxialitate

cândcând

lungimealungimea


esteeste zerozero..••

Abaterea Abaterea

de lade la simetriesimetrie


distandistanţţaa

maximămaximă

dintredintre

planeleplanele

sausau

axeleaxele

dede simetriesimetrie

aleale suprafesuprafeţţelorelor

adiacenteadiacente

considerateconsiderate,, măsuratemăsurate

î înn

limitelelimitele

lungimiilungimii


sausau

î întrntr--ununplanplan datdat..



Abateri Abateri


••

Abaterea Abaterea

de lade la pozipoziţţiaia

nominalănominală


distandistanţţaa

maximămaximă

dintredintre

axaaxasuprafesuprafeţţeiei

adiacenteadiacente,, dreaptadreapta

adiacentăadiacentă

sausau

planulplanul

adiacentadiacent

şşii

pozipoziţţiaia

nominalănominalăaa acrstoraacrstora,, măsuratămăsurată

î înn

limitelelimitele

lungimiilungimii

dede referinreferinţţăă..

••

PoziPoziţţiaia

nominalănominală

sese determinădetermină

fafaţţăă

dede unauna

sausau

maimai multemulte

bazebaze


::dreptedrepte, axe,, axe, suprafesuprafeţţee.. – –

B1 , B2B1 , B2 – –

bazebaze

dede referinreferinţţăă – –

N1 , N2N1 , N2 – –

valori valori

nominalenominale

– –

E1 , E2E1 , E2 – –

valori valori

efectiveefective





pe pe

desendesen





pe pe

desendesen

••

PePe

deseneledesenele

dede execuexecuţţieie

aleale pieselorpieselor,, dateledatele

cucu

privireprivire

lala tolerantoleranţţeleele


sese î înscriunscriu î întrntr--unun cadrucadru

dreptunghiulardreptunghiular

î împarmparţţitit

î înn

douădouă

sausau

treitrei

căsucăsuţţee

( ( sausau

patrupatru ). ).ÎÎnn

primaprimacăsucăsuţţăă

dindin

stângastânga

sese trecetrece

simbolulsimbolul

graficgrafic

alal tolerantoleranţţeiei

dede pozipoziţţieie,, î înn

aa douadoua

valoarea valoarea

tolerantoleranţţeiei,, iariar

î înn

aa treiatreia

( ( eventualeventual ) litera ) litera sausau

litereleliterele

dede identificareidentificare

aa bazeibazei

dede referinreferinţţăă..CadrulCadrul

cucu

tolerantoleranţţaa

dede pozipoziţţieie. Se. Se leag ăleag ă

dede suprafasuprafaţţaa

la care sela care se referăreferă

printrprintr--oo linielinie

terminatăterminată

cucu

oo săgeatăsăgeată.. Dacă este posibilDacă este posibil, c, cadrul se leag ă cu o linieadrul se leag ă cu o linie şşi cu baza dei cu baza dereferinreferinţţăă, aceasta nemaiavând litera de identificare., aceasta nemaiavând litera de identificare.





pe pe

desendesen

••

a) laa) la concentricitateaconcentricitatea


exterioareexterioare

fafaţţăă

dede ceacea

interioarăinterioară

(este un(este un cerccerc

concentricconcentriccucu

фф

0,02 mm)0,02 mm)

; b) la; b) la coaxialitatecoaxialitate

aa alezajuluialezajului

dindin

stângastânga

(este un(este un cerccerc

cucu

фф

0,1 mm0,1 mm

concentricconcentric

fafaţţăă

dede alejajulalejajul

dindin

dreaptadreapta ) )

; c) la; c) la paralelismparalelism

aa suprafesuprafeţţeiei

superioaresuperioare

fafaţţăă

dedesuprafasuprafaţţaa

inferioarăinferioară

(este de 0,02 mm(este de 0,02 mm pepe

oo lungimelungime

de 100mm)de 100mm)

; d) la; d) laperpendicularitateperpendicularitate

aa suprafesuprafeţţeiei

frontalefrontale fafaţţăă

de axade axa pieseipiesei

; e) la; e) la unghiulunghiul

dede î înclinarenclinare

aaaxeiaxei

g ăuriig ăurii

(este de 0,04 mm(este de 0,04 mm pepe

toatătoată

lungimealungimea

g ăuriig ăurii ) )

; f) la; f) la simetriesimetrie

(este de 0,05 mm(este de 0,05 mmdispusădispusă

simetricsimetric

fafaţţăă

de axade axa g ăuriig ăurii

A) A)

; g); g) bătaiabătaia

radialradial î î

maximămaximă

admisăadmisă

(0,02 mm(0,02 mm pepe

toatătoată

lungimealungimea


date)date)

; h) la; h) la pozipoziţţiaia

axeiaxei

g ăurilorg ăurilor

(este un(este un cilindrucilindru

cucu

фф

0,10,1mm, coaxialmm, coaxial cucu

pozipoziţţiaia

nominalănominală ). ).



MasurareaMasurarea

abaterilorabaterilor

Piesa de măsurat se aşează pe o prismă,iar comparatorul se fixează într-unsuport. Palpatorul comparatorului se

aduce în contact cu piesa, se roteşterama mobilă a comparatorului până când reperul 0 al scării gradate este îndreptul acului indicator. Piesa seroteşte şi se fac măsurători pe mai

multe direcţii de măsurare, iar valorileobţinute se înregistrează.Toleran ţ a la circularitate este egală cu

diferenţa dintre valorile extreme

(exemplificare în tabelul de mai jos).



MasurareaMasurarea


•

Se face în mod

aemănător cu cazuldiscutat anterior, cudiferenţa că se facmăsurători şi în secţiunide măsurare diferite.

Numărul de secţiuni demăsurare se alege funcţiede lungimea piesei.



MasurareaMasurarea


ScSchhema de măsurareema de măsurare pentru pentru

abatereaabaterea

dede planietate planietate

este asemănătoare cueste asemănătoare cucea de la măsurarea abaterii de la circularitatecea de la măsurarea abaterii de la circularitate şşi concentricitate.i concentricitate.

Piesa de măsurat se aPiesa de măsurat se aşşează pe suprafaează pe suprafaţţa de măsurat a suportuluia de măsurat a suportuluicomparatoruluicomparatorului şşi se deplasează pe o singură direci se deplasează pe o singură direcţţie, iarie, iar

măsurătorilemăsurătorilese fac pe mai multe direcse fac pe mai multe direcţţii de măsurareii de măsurare (pentru(pentru măsurarea abaterii demăsurarea abaterii dela rectilinitate).la rectilinitate).

ÎÎn cazul măsurăriin cazul măsurării

abaterii de la planiabaterii de la planieetate,tate,

piesa se deplasează pe piesa se deplasează pe

două două

direcdirecţţiiii şşi se faci se fac

măsurmăsuraatori pe mai multetori pe mai multe

direcdirecţţiiii şşii

î î n mai multen mai multesecsecţţiuniiuni..

Documents

Tolerante Si Masuratori