MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ LICEUL TEORETIC ”AVRAM IANCU”

Cluj – Napoca, str. Onisifor Ghibu, nr.25

Tel/Fax: 0264596028

CF 4847530

www.avramiancucluj.ro, e-mail: liceulavramiancu@yahoo.com

Transferuri început de an școlar (septembrie 2020)

CLASA A X-A

Din conținuturile programei pentru clasa a IX-a pentrul profil real

Programe aprobate prin ordinul ministrului Nr. 3252/ 13.02.2006

Conținuturi clasa a IX-a

Cap. Mulţimi şi elemente de logică matematică

• Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos, partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real; operaţii cu intervale de numere reale

• Propoziţie, predicat, cuantificatori • Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie, disjuncţie, implicaţie, echivalenţă),

corelate cu operaţiile şi relaţiile cu mulţimi (complementară, intersecţie, reuniune, incluziune, egalitate, regulile lui De Morgan); raţionament prin reducere la absurd;

Inducţia matematică

• Probleme de numărare

Cap. Funcții

Şiruri

• Modalităţi de a defini un şir, şiruri mărginite, şiruri monotone • Şiruri particulare: progresii aritmetice, progresii geometrice, formula termenului

general în funcţie de un termen dat şi raţie, suma primilor n termeni ai unei progresii

• Condiţia ca n numere să fie în progresie aritmetică sau geometrică pentru n≥3

• Aplicații

Cap. Vectori în plan

Segment orientat, relaţia de echipolenţă, vectori, vectori coliniari

• Operaţii cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regula paralelogramului), proprietăţi ale operaţiei de adunare; înmulţirea cu scalari , proprietăţi ale înmulţirii cu scalari; condiţia de coliniaritate, descompunerea după doi vectori daţi, necoliniari şi nenuli

Coliniaritate, concurenţă, paralelism - calcul vectorial în geometria plană

• Vectorul de poziţie al unui punct • Vectorul de poziţie al punctului care împarte un segment într-un raport

dat, teorema lui Thales (condiţii de paralelism) • Vectorul de poziţie al centrului de greutate al unui triunghi

(concurenţa medianelor unui triunghi) • Teorema bisectoarei, vectorul de poziţie al centrului cercului înscris într-un

triunghi; ortocentrul unui triunghi; relaţia lui Sylvester, concurenţa înălţimilor • Teorema lui Menelau, teorema lui Ceva

CLASA A XI-A

Toate conținuturile programei pentru clasa a IX-a pentrul profil real

Din conținuturile programei pentru clasa a X-a pentrul profil real

Programe aprobate prin ordinul ministrului Nr. 3252/ 13.02.2006

Conținuturi clasa a X-a

Cap. Mulţimi de numere

• Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional, iraţional şi real ale unui număr pozitiv, aproximări raţionale pentru numere iraţionale sau reale.

• Radical dintr-un număr raţional , n ≥2, proprietăţi ale radicalilor. • Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operaţia de

logaritmare. • Mulţimea C. Numere complexe sub forma algebrică, conjugatul unui număr complex

operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrică a operaţiilor de adunare şi scădere a numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real .

• Rezolvarea în C ecuaţiei de gradul al doilea cu coeficienţi reali. Ecuaţii bipătrate. • Numere complexe sub forma trigonometrică (coordonate polare în plan) , înmulţirea

numerelor complexe şi interpretare geometrică, ridicarea la putere (formula lui Moivre).

• Rădăcinile de ordinul n ale unui număr complex. Ecuaţii binome.

Cap. Funcţii şi ecuaţii

Funcţii

• Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate • Funcţii inversabile: definiţie, proprietăţi grafice, condiţia necesară şi suficientă ca o

funcţie să fie inversabilă

• Funcţia putere cu exponent natural

• Funcţia radical

• Funcţia exponenţială

• Funcţii trigonometrice directe şi inverse

• Funcţia logaritmică

Cap. Geometrie

• Reper cartezian în plan, coordonate carteziene în plan, distanţa dintre două puncte în plan.

• Coordonatele unui vector în plan, coordonatele sumei vectoriale, coordonatele produsului dintre un vector şi un număr real.

• Ecuaţii ale dreptei în plan determinate de un punct şi de o direcţie dată şi ale dreptei determinate de două puncte distincte, calcule de distanţe şi arii.

• Condiţii de paralelism, condiţii de perpendicularitate a două drepte din plan, calcule de distanţe şi arii.

CLASA A XII-A- specializare matematică- informatică

Toate conținuturile programei pentru clasa a IX-a pentrul profil real

Toate conținuturile programei pentru clasa a X-a pentrul profil real

Din conținuturile programei pentru clasa a XI-a pentrul profil real, specializarea matematică informatică

Programe aprobate prin ordinul ministrului Nr. 3252/ 13.02.2006

Conținuturi clasa a XI-a

Cap. Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare

• Noţiunea de permutare, operaţii, proprietăţi.

• Inversiuni, semnul unei permutări. Matrice

• Tabel de tip matricial. Matrice, mulţimi de matrice. • Operaţii cu matrice: adunarea, înmulţirea, înmulţirea unei matrice cu scalar,

proprietăţi. Determinanţi

• Determinant de ordin n, proprietăţi. • Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două puncte distincte, aria unui

triunghi şi coliniaritatea a trei puncte în plan. Sisteme de ecuaţii liniare

• Matrice inversabile din Mn(C), n ≤ 4.

• Ecuaţii matriceale. • Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer, rangul unei

matrice. • Studiul compatibilităţii şi rezolvarea sistemelor: proprietatea Kroneker-

Capelli, proprietatea Rouche, metoda Gauss.

Cap. Elemente de analiză matematică

Limite de funcţii

• Noţiuni elementare despre mulţimi de puncte pe dreapta reală: intervale, mărginire vecinătăţi, dreapta încheiată, simbolurile + ∞ şi -∞.

• Funcţii reale de variabilă reală : funcţia polinomială, funcţia raţională, funcţia putere, funcţia radical, funcţia logaritm, funcţia exponenţială, funcţii trigonometrice directe şi inverse.

• Limita unui şir utilizând vecinătăţi, proprietăţi.

• Şiruri convergente: intuitiv, comportarea valorilor unei funcţii cu grafic continuu când argumentul se apropie de o valoare dată, şiruri convergente: exemple semnificative:

(an)n, (na)n , ((1+1/n)n )n (fără demonstraţie), operaţii cu şiruri convergente, convergenţa şirurilor utilizând proprietatea Weierstrass. Numărul e; limita şirului

n, u(n)→0.;

• Limite de funcţii: interpretarea grafică a limitei unei funcţii într-un punct utilizând vecinătăţi, calculul limitelor laterale.

• Calculul limitelor pentru funcţiile studiate; cazuri exceptate la calculul limitelor de funcţii : 0/0, ∞/∞, ∞-∞, 0.∞, 1∞,∞·0, 0·0.

• Asimptotele graficului funcţiilor studiate: asimptote verticale, oblice.

CLASA A XII-A- specializare științe ale naturii

Toate conținuturile programei pentru clasa a IX-a pentrul profil real

Toate conținuturile programei pentru clasa a X-a pentrul profil real

Din conținuturile programei pentru clasa a XI-a pentrul profil real, specializarea științe ale naturii

Programe aprobate prin ordinul ministrului Nr. 3252/ 13.02.2006

Conținuturi clasa a XI-a

Cap. Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare

Matrice

• Tabel de tip matriceal. Matrice, mulţimi de matrice • Operaţii cu matrice: adunarea, înmulţirea, înmulţirea unei matrice cu un

scalar, proprietăţi

Determinanţi

• Determinantul unei matrice pătratice de ordin cel mult 3, proprietăţi. • Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două puncte distincte, aria

unui triunghi şi coliniaritatea a trei puncte în plan.

Cap. Elemente de analiză matematică

Limite de funcţii

• Noţiuni elementare despre mulţimi de puncte pe dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăţi, dreapta încheiată, simbolurile +∞ şi -∞.

• Limite de funcţii: interpretarea grafică a limitei într-un punct utilizând vecinătăţi, limite laterale pentru: funcţia de gradul I, funcţia de gradul al II-lea,

funcţia logaritmică, exponenţială, funcţia putere (n=2, 3), funcţia radical (n= 2,

3), funcţia raport de două funcţii cu grad cel mult 2. • Calculul limitelor pentru funcţia de gradul I, funcţia de gradul al II-lea, funcţia

logaritmică, exponenţială, funcţia putere (n = 2, 3), funcţia radical (n = 2, 3),

funcţia raport de două funcţii cu grad cel mult 2, cazuri exceptate la calculul

limitelor de funcţii: 0/0, ∞/∞, 0.∞ • Asimptotele graficului funcţiilor studiate: verticale, orizontale şi oblice.

Bibliografie

Toate manualele aprobate de Ministerul Educatiei Nationale

BIOLOGIE

Lista de conţinuturi

Clasa a IX-a

II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a vieţii: ➢ Noţiuni introductive;

➢ Compoziţia chimică a materiei vii* ;

➢ Tipuri fundamentale de celule: - procariote;

- eucariote; ➢ Structura, ultrastructura şi rolul (enunţare funcţiei fără descrierea mecanismelor)

componentelor celulei:

• procariote: structură, ultrastructură*;

• eucariote:

a) învelişul celulei:

- membrană celulară (model mozaic fluid);

- perete celular;

- capsulă* ;

b) citoplasmă:

- fundamentală; - structurată - organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi,

mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole, neurofibrile*, corpusculi Nissl *, miofibrile *, cili *, flageli * ;

- incluziuni;

c) nucleu – membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici - tipuri şi rol);

➢ Diviziune celulară: importanţă, clasificare:

- directă (amitoză)* ;

- ciclul celular;

- indirectă (cariochinetică)

- cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;

- mitoză ( faze, importanţă);

- meioză (etape, faze, importanţă).

III. Ereditatea şi variabilitatea lumii vii: ➢ Concepte: ereditate, variabilitate;

➢ Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare:

- Legile mendeliene ale eredităţii: - legea purităţii gameţilor;

- legea segregării independente a perechilor de caractere;

- importanţa legilor mendeliene *;

- abateri de la segregarea mendeliană (semidominanţă*, supradominanţă*,

gene letale*, codominanţă);

- Teoria cromozomală a eredităţii: - plasarea lineară a genelor în cromozomi*;

- transmiterea înlănţuită a genelor*;

- schimb reciproc de gene între cromozomii omologi.

➢ Recombinare genetică: - recombinare intracromozomală;

- recombinare intercromozomală*;

Clasa a X-a

LISTA DE CONŢINUTURI

I. Ţesuturi vegetale şi animale: clasificare, structură, rol ➢ Ţesuturi vegetale:

• embrionare (primare – apicale, intercalare, secundare – cambiul libero-lemnos şi subero-felodermic*);

• definitive (de apărare – epidermă, exodermă*, endodermă*, suber*;

fundamentale – asimilatoare, de depozitare; conducătoare – lemnoase şi liberiene, mecanice – sclerenchimatice* şi colenchimatice*; secretoare);

➢ Ţesuturi animale:

• epiteliale: (de acoperire – unistratificate*, pseudostratificate*, stratificate*, secretoare – tipuri de glande; senzoriale);

• conjunctive: (moi – lax*, reticulat*, adipos*, fibros* şi elastic*, semidure

– hialin*, elastic*, fibros*, dure – osos compact şi osos spongios); sângele;

• muscular: (striat, striat de tip cardiac*, neted);

• nervos: (neuronul, celula glială);

II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii:

➢ Funcţii de nutriţie:

• Nutriţia autotrofă:

Fotosinteza:

- frunza – structură (epidermă superioară, epidermă inferioară, stomate)

- structură şi rol, mezofil – ţesuturi: palisadic, lacunar, nervuri);

- fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al

fotosintezei), evidenţiere (după CO2 absorbit, după substanţă organică

produsă, după O2 produs), importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori (clorofila a şi clorofila b – evidenţiere* );

- influenţa factorilor de mediu asupra intensităţii fotosintezei (lumină,

temperatură, apă şi săruri minerale şi CO2), aplicaţii practice *;

Chemosinteza*: bacterii chemosintetizatoare (sulfuroase, nitrificatoare, metanogene), importanţă.

• Nutriţia heterotrofă:

- heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;

- heterotrofia la plante: parazită, mixotrofă (plante semiparazite şi plante

- carnivore*);

- nutriţia simbiontă (licheni, micorize*, plante leguminoase-bacterii

fixatoare de N2*);

- digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară) ;

- sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente – localizare, morfologie, fără structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare,

ficat, pancreas exocrin – localizare), rolul lor în digestia chimică a alimentelor;

- particularităţi structurale şi funcţionale ale sistemului digestiv la vertebrate*

- boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal,

toxiinfecţii alimentare, apendicită acută, hepatită virală acută) – manifestări, cauze şi prevenire.

• Respiraţia:

- respiraţia aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);

- respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii

(exemple de fermentaţie – alcoolică, lactică, acetică, importanţă);

- Respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă

organică, după consumul de O2 şi după CO2 produs);

- influenţa factorilor de mediu asupra intensităţii respiraţiei (interni-cantitatea de substanţă organică, grad de hidratare, vârstă, starea de repaus, externi – temperatură, concentraţia

CO2 şi a O2, factori mecanici), aplicaţii practice*.

- Respiraţia la animale:

- sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni – localizare, structură, mecanismul ventilaţiei pulmonare –

inspiraţie, expiraţie, volume respiratorii la om*);

- particularităţi structurale şi funcţionale ale sistemului respirator la vertebrate*;

- boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm

bronşic, pneumonie,TBC )– manifestări, cauze şi prevenire.

Clasa a XI-a

LISTA DE CONTINUTURI

I. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN

- topografia organelor şi sistemelor de organe – planuri şi raporturi anatomice; - niveluri de organizare: celula, ţesuturi, organe, sisteme de organe, organism (observaţii

micro şi macroscopice)

II. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE

a. SISTEMUL NERVOS

- clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional; - *proprietăţile neuronului, sinapsa; - sistemul nervos somatic: funcţia reflexă – actul reflex, *reflexe somatice, necondiţionate,

condiţionate; funcţia de conducere – clasificarea căilor de conducere si rolul acestora, *căi

ascendente şi descendente, distribuţia şi rolul nervilor spinali şi cranieni; - sistemul nervos vegetativ – clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi

parasimpaticului, *actul reflex vegetativ simpatic şi parasimpatic, reflexe vegetative; - noţiuni elementare de igienă şi patologie: meningită, encefalită, hemoragii cerebrale,

comă, convulsii.

b. ANALIZATORII

- segmentele unui analizator; - fiziologia analizatorilor vizual, auditiv, vestibular, cutanat, *gustativ, olfactiv şi

kinestezic; - noţiuni elementare de igienă şi patologie: micoze, acnee, herpes, piodermite, rinite,

cataractă, glaucom, conjunctivită, otite, etc.

c. GLANDELE ENDOCRINE

- topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade, *paratiroide, timus, epifiză;

- *mecanismul general de reglare nervoasă şi umorală a secreţiei endocrine; - disfuncţii (nanism hipofizar, caşexie hipofizară, gigantism, acromegalie, diabet insipid,

boala Basedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşa endemică, *tetanie, boala

Recklinghausen, sindromul Cushing, *sindromul androgenital, boala Addison, boala Conn, diabetul zaharat).

Unităţile de conţinut marcate cu scris italic şi asterisc (*) aparţin curriculumului diferenţiat.

Curriculum diferenţiat – conţinuturi obligatorii numai pentru filiera teoretică, profilul real. Bibliografie

Toate manualele aprobate de Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice

CHIMIE

CLASA a IX-a

LISTĂ DE CONŢINUTURI

Structura învelișului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3, *4.

Ocuparea cu electroni a învelișului de electroni .

Corelații între structura învelișului electronic, poziția în tabelul periodic și proprietăți ale

elementelor.

Variația proprietăților periodice ale elementelor, în grupele principale și în perioadele 1, 2,

3,*4.

Legătura ionică.Cristalul de clorură de sodiu. Legătura covalentă polară și nepolară.

Polaritatea legăturii covalente Legătura covalentă coordinativă . Interacțiuni intermoleculare

Starea gazoasă - Parametrii de stare . Legile gazelor ideale

Soluții – Dizolvarea ; Solubilitatea ;Concentrația soluțiilor ; Cristalohidrați

CLASA a X-a

LISTĂ DE CONŢINUTURI

Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene,

tipuri de catene de atomi de carbon, tipuri de atomi de carbon. Formule moleculare şi de

structură plane.

Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi şi compuşi cu funcţiuni.

Combustibili: metanul, fracţiuni petroliere, cărbuni.

Petrolul – sursă de materii prime organice. Chimizarea petrolului .Benzine

Alcani – serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăţi fizice,

proprietăţi chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea

butanului, arderea.*Chimizarea metanului : obţinerea aldehidei formice, acidului cianhidric,

gazului de apă, gazului de sinteză şi a acetilenei.Importanță practică.

Alchene - serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă şi de poziţie, proprietăţi

fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O, polimerizarea.*Izomerie

geometrică.*Oxidare blândă şi energică, halogenarea alilică la alchene. Importanța practică .Mase plastice.

Alchine - serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă şi de poziţie, proprietăţi

fizice,metode de obținere , proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O la acetilenă, arderea.*

Reacţii de substituţie – obţinerea acetilurilor de Na, Ag, Cu. Importanța practică .

CLASA a XI-a

Conţinuturi pentru TC Conţinuturi pentru CD

*Derivaţi funcţionali ai acizilor

Compuşi cu grupe funcţionale carboxilici (esteri, halogenuri acide, anhidride, amide, nitrili).

monovalente: compuşi halogenaţi,

1.2 Organizarea

compuşi hidroxilici, amine;

cunoştinţelor legate Compuşi cu grupe funcţionale divalente

de clasele de

şi trivalente: compuşi carbonilici,

compuşi

compuşi carboxilici;

Reacţii de substituţie, adiţie, eliminare,

transpoziţie:

- Monohalogenarea

*Reacţii de substituţie. Reacţii de adiţie:

-*Monohalogenarea butanului şi

neopentanului;

Reacţii de substituţie, adiţie, eliminare, - *Bromurarea fenolului;

- *Nitrarea acidului benzoic; transpoziţie:

- *Sulfonarea anilinei; - Monohalogenarea propanului.

-*Alchilarea anilinei, amoniacului, Bromurarea propenei şi acetilenei (Br2

alcoolilor cu oxid de etenă. Alchilarea şi HBr);

aminelor; - Nitrarea fenolului;

- *Copolimerizarea butadienei cu

- Alchilarea benzenului cu propenă;

monomeri vinilici; - Polimerizarea clorurii de vinil,

- *Condensarea compuşilor carbonilici acrilonitrilului, acetatului de vinilic

între ei şi cu fenolul; - Esterificarea acidului salicilic;

- *Diazotarea anilinei. Sinteza

- Dehidrohalogenarea 2-bromobutanului; metiloranj. Sinteza unui colorant azoic; - *Hidroliza compuşilor mono, di- şi

- Deshidratarea 2-butanolului;

trihalogenaţi; - Izomerizarea n-pentanului.

- *Reducerea nitrobenzenului (fier şi

acid clorhidric), a compuşilor

carbonilici,

*Reactivitatea diferită a legăturii C-H

(butan);

*Compuşi carbonilici (C1…C4):

definiţie, denumire, clasificare,

Izomeria optică: carbon asimetric, proprietăţi fizice, chimice, utilizări;

*Amine: definiţie,denumire, enantiomeri, amestec racemic;

clasificare, caracter bazic;

*Fenoli: definiţie, denumire,

- clasificare, caracter acid;

*Izomerie optică: diastereoizomeri,

mezoforme;

1. Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice

Conţinuturi pentru TC Conţinuturi pentru CD

Oxidarea etanolului (KMnO4, *Nitrarea fenolului; K2Cr2O7) *Bromurarea fenolului;

*Caracterul acid al fenolului;

*Obţinerea metiloranjului;

*Sinteza unui colorant azoic;

*Identificarea acidului salicilic.

3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive

Conţinuturi pentru TC Conţinuturi pentru CD

Randament *Conversie utilă, conversie totală;

*Aciditatea/bazicitatea unui compus

organic (alcooli, fenoli, acizi

carboxilici, amine).

Clasificarea compuşilor organici în *Clasificarea compuşilor organici în

funcţie de grupa funcţională; funcţie de grupa funcţională; Reacţii de substituţie, adiţie, *Reacţii de substituţie. Reacţii de

eliminare, adiţie; transpoziţie;

Izomeria optică. * Izomeria optică.

4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor

Conţinuturi pentru TC Conţinuturi pentru CD

Freoni. Distrugerea stratului de ozon; *Importanţa produşilor de

Importanţa derivaţilor halogenaţi; diazotare; Importanţa produşilor de alchilare; *Importanţa reacţiei de

Importanţa polimerilor; hidrogenare–reducere; Importanţa produşilor de condensare şi *Importanţa reacţiei de sulfonare; policondensare;

Importanţa reacţiei de hidroliză;

Importanţa oxidărilor în organismul

uma

Reacţii de substituţie; *Coloranţi azoici;

Reacţii de adiţie; Reacţii de eliminare;

Reacţii de transpoziţie; Grupe funcţionale;

Izomeria optică

5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului

Conţinuturi pentru TC Conținuturi pentru CD

Freoni. Distrugerea stratului de ozon; *Importanţa produşilor de

Importanţa derivaţilor halogenaţi; diazotare;

Importanţa produşilor de alchilare; *Importanţa reacţiei de Importanţa polimerilor; hidrogenare –reducere;

Importanţa produşilor de condensare şi *Importanţa reacţiei de sulfonare;

policondensare; Importanţa reacţiei de hidroliză;

Importanţa oxidărilor în organismul

uman;

BIBLIOGRAFIE

Clasa Editura Autori

a IX-a LVS crepuscul Elena Alexandrescu

Viorica Zaharia

a X-a Grup Editorial Art Luminiţa Vlădescu

Corneliu Tărăbăşanu-Mihăilă

a XI-a Mistral Info Media Ion Baciu

Daniela Bogdan

Ştefan Tomas

a XII-a Mistral Info Media Marius Andruh

Ion Baciu

Daniela Bogdan

Tematica testelor de evaluare si a examenelor de diferenta

INFORMATICA

Clasa a IX-a

Semestrul I

Limbajul Pseudocod

Structuri de control

• structura liniară

• structura alternativă

• structura repetitivă

Elemente de bază ale limbajului de programare

Algoritmi elementari (preudocod si C++)

1.Prelucrarea numerelor :

• prelucrarea cifrelor unui număr (de exemplu, suma cifrelor, testarea proprietăţii de

palindrom, etc.)

• probleme de divizibilitate (de exemplu,determinarea divizorilor unui număr,

determinarea c.m.m.d.c./c.m.m.m.c., testare primalitate, etc.)

• calculul unor expresii simple (sume, produse, etc.)

2. Prelucrarea unor secvenţe de valori

• determinare minim/maxim

• verificarea unei proprietăţi (de exemplu, dacă toate elementele din secvenţă sunt

numere perfecte, etc.)

• calculul unor expresii în care intervin valori din secvenţă (de exemplu: numărarea

elementelor pare/impare, etc)

• generarea şirurilor recurente (de exemplu: şirul Fibonacci)

Fişiere text

Tipuri structurate de date. Tipul tablou. Tablouri unidimensionale (parcurgeri, cautari, sortari)

Semestrul II

Tipul tablou. Tablouri unidimensionale (secvente, vectori de frecventa, vectori caracteristici)

Tablouri bidimensionale

Clasa a X-a

Semestrul I

Subprograme

• Declararea, definirea şi apelul subprogramelor

• Transferul parametrilor la apel

• Returnarea valorilor de către subprograme

• Variabile locale şi globale

• Modularizarea unui program prin intermediul subprogramelor

Tipuri structurate de date

Sir de caractere

• Funcţii standard la nivel de caracter şi la nivel de structură

• Algoritmi fundamentali:prelucrarea unui şir de caractere la nivel de caracter şi

la nivel de structură, utilizând funcţii specifice

Tipul inregistrare

• Algoritmi fundamentali: prelucrarea unei înregistrări/ structuri la nivel de

câmp şi la nivel de structură

Semestrul II

Subprograme recursive.

Metoda Divide & Impera

Alocare dinamica. Structuri de date – Liste, stive cozi

Clasa a XI-a

Semestrul I

Metoda Backtracking

Metoda Greedy

Metoda Programarii dinamice

Eficienta algoritmilor

• Compararea metodelor de rezolvare a unei probleme din punct de vedere a

eficienţei.

• Rezolvarea unor probleme cu caracter practic folosind metoda cea mai

eficientă.

Semestrul II

Grafuri neorientate

Grafuri orientate

Structuri de date arborescente

Tipuri speciale de arbori binari

Elemente de programare orientata pe obiecte

BIBLIOGRAFIE:

1. Mariana Milosescu, Informatică, manual pentru clasa a IX-a, clasa a X-a, clasa a XI-a

C++- profil real intensiv,specializarea matematică-informatică, ed. Didactica si pedagogica

2. Tudor Sorin, Manual de INFORMATICĂ, clasa a IX-a, clasa a X-a, clasa a XI-a, varianta

C++, ed. L&S Infomat

Aplicatii de pe site-urile:

- http://info.mcip.ro/

- pbinfo.ro