6
Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 1. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Domeniul major de intervenţie: 1.3. Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională Titlul proiectului: „e-Mentor: Dezvoltarea de competenţe şi abilităţi TIC şi Mentorat educaţional al persoanelor cu dizabilităţi, pentru profesori” Cod Contract: POSDRU/157/1.3/S/140877 Beneficiar: Universitatea ″Lucian Blaga″ din Sibiu Partener: Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi” Program: „Mentorat educaţional al persoanelor cu dizabilităţi” TOPICUL 5: „TULBURĂRILE DE LIMBAJ” Cursant:(EPURE) LUCHIAN ADELINE-DANIELA Seria 5, Grupa 2, Perioada de formare 29.01.2015 – 01.02.2015 Identificaţi două modalităţi concrete prin care cadrul didactic poate susţine şi ajuta copilul cu tulburări de pronunţie în efortul de depăşire a acestora. În viaţa şcolară, cele mai frecvente probleme de limbaj ale copiilor pe care le-am întâlnit sunt cele din categoria tulburărilor de pronunţie, în special cele de tip dislalic. Dislalia este o tulburare de pronunţie care constă în deformarea, omiterea, substituirea, înlocuirea şi inversarea sunetelor. În cazurile grave de dislalie, astfel de fenomene se produc şi la nivelul silabelor şi chiar al cuvintelor. Exemple de silabe inversate: porcatoliu în loc de portocaliu, cerlanea pentru cerneala, camara în loc de carama, gea greanta în loc de geanta grea, etc. Limbajul, în perioada lui de formare, se caracterizează printr-o dislalie fiziologică şi una defectologică. Dislalia fiziologică se referă la dificultăţile de pronunţie care apar la marea majoritate a copiilor, sunt fireşti, pasagere, au caracter temporar, nu se fixează şi nu se menţin după vârsta de 4-5 ani. Aceste tulburări nu intră în sfera patologicului. Dislalia defectologică se referă la fixarea tulburării de vorbire şi se caracterizează prin pronunţarea defectuoasă a 1

Tulburarile de Limbaj

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Pt. consilier

Citation preview

Page 1: Tulburarile de Limbaj

Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară: 1. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştereDomeniul major de intervenţie: 1.3. Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesionalăTitlul proiectului: „e-Mentor: Dezvoltarea de competenţe şi abilităţi TIC şi Mentorat educaţional al persoanelor cu dizabilităţi, pentru profesori”Cod Contract: POSDRU/157/1.3/S/140877Beneficiar: Universitatea ″Lucian Blaga″ din SibiuPartener: Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi”

Program: „Mentorat educaţional al persoanelor cu dizabilităţi”

TOPICUL 5: „TULBURĂRILE DE LIMBAJ”

Cursant:(EPURE) LUCHIAN ADELINE-DANIELA

Seria 5, Grupa 2, Perioada de formare 29.01.2015 – 01.02.2015

Identificaţi două modalităţi concrete prin care cadrul didactic poate susţine şi ajuta copilul cu tulburări de pronunţie în efortul de depăşire a acestora.

În viaţa şcolară, cele mai frecvente probleme de limbaj ale copiilor pe care le-am întâlnit sunt cele din categoria tulburărilor de pronunţie, în special cele de  tip dislalic.  Dislalia este o tulburare de pronunţie care constă în  deformarea, omiterea, substituirea, înlocuirea şi inversarea sunetelor.  În cazurile grave de dislalie, astfel de fenomene se produc şi la nivelul silabelor şi chiar al cuvintelor. Exemple de silabe inversate: porcatoliu în loc de portocaliu, cerlanea pentru cerneala, camara în loc de carama, gea greanta în loc de geanta grea,  etc.

     Limbajul, în perioada lui de formare, se caracterizează printr-o dislalie fiziologică şi una defectologică. Dislalia fiziologică se referă la dificultăţile de pronunţie care  apar la marea majoritate a copiilor, sunt fireşti, pasagere, au caracter temporar, nu se fixează şi nu se menţin  după vârsta de 4-5 ani. Aceste tulburări nu  intră în sfera patologicului.Dislalia defectologică se referă la fixarea tulburării de vorbire şi se caracterizează prin pronunţarea defectuoasă a unuia sau mai multor sunete. Ea se manifestă prin omisiuni, substituiri, distorsiuni de sunete sau erori motrice permanente pentru un anumit sunet sau pentru un grup de sunete.

Tulburările fiziologice de limbaj care se menţin peste vârsta de patru ani se caracterizează prin permanetizarea unui mod defectuos de vorbire. Ele formează grupa dislaliilor defectologice. Pentru lichidarea lor este nevoie de un tratament logopedic, pentru că ele nu dispar de la sine. Sunetele cel mai des afectate sunt cele care au o structură articulatorie mai complexă şi anume s, z, ţ ,ş ,j, ce, ci,ge,gi şi,mai ales, teribila şi buclucaşa consoană r   care a dat de furcă şi marelui nostru poet Lucian Blaga.

Aceste sunete, neputând fi pronunţate, sunt omise, înlocuite sau pronunţate deformat, cum ar fi: caun în loc de scaun, sase în loc de şase,  tasă în loc de casă, ţerţei în loc de cercei, sirese în loc de cireşe,  iaţă sau laţă  în loc de raţă,  totoş în loc de cocoş etc. Aceste dificultăţi apar la marea majoritate a copiilor, sunt fireşti, pasagere, proprii acestei vârste, au o natură fiziologică şi dacă nu se menţin şi după vârsta de 4-5 ani,ele nu intră în sfera patologicului .        O altă tuburare este bâlbâiala. Bâlbâiala reprezintă o tulburare a ritmului şi a fluenţei

1

Page 2: Tulburarile de Limbaj

Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară: 1. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştereDomeniul major de intervenţie: 1.3. Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesionalăTitlul proiectului: „e-Mentor: Dezvoltarea de competenţe şi abilităţi TIC şi Mentorat educaţional al persoanelor cu dizabilităţi, pentru profesori”Cod Contract: POSDRU/157/1.3/S/140877Beneficiar: Universitatea ″Lucian Blaga″ din SibiuPartener: Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi”

vorbirii, în care cursivitatea exprimării este grav afectată prin apariţia unor blocaje sau a unor spasme puternice, odată cu încercările de rostire a primelor silabe din propoziţii, sintagme sau chiar din cadrul unor cuvinte. Deși nu este atât de frecventă, are implicații emoţionale deosebite. Suferinţa nu se vede în oglindă, ci direct în sufletul copilului.

Eu consider că educarea personalităţii, înlăturarea negativismului faţă de vorbire şi a tulburărilor comportamentale sunt necesare la copiii de vârstă şcolară dar, în special, la cei care se află în perioadele pubertăţii şi adolescenţei. Acest proces trebuie să înceapă, însă, odată cu corectarea tulburării de limbaj.

Dacă în perioada preşcolară, tulburările personalităţii sunt întâlnite la puţini copii, la şcolari, fenomenul dereglării verbale se conştientizează, devine apăsător şi poate determina, la unii copii, devieri comportamentale, atitudini negativiste, o slabă integrare în colectiv, delăsare la învăţătură, lipsa iniţiativelor, reţinere sau obrăznicie, nervozitate etc. La instalarea acestor tulburări contribuie adeseori, fără ca ei să-şi dea seama, părinţii şi educatorii (prin apostrofarea şi solicitarea insistentă să vorbească corect). Pe de altă parte, atitudinea colegilor de ridiculizare şi ironizare îi determină să devină retraşi şi închişi în ei înşişi.

În această situaţie, educarea personalităţii trebuie să urmărească: redarea încrederii în propriile posibilităţi; crearea convingerii că tulburarea nu presupune un deficit intelectual; crearea convingerii că dificultatea de limbaj este o tulburare pasageră, care

poate fi corectată; crearea încrederii în logoped; înlăturarea negativismului şi redarea optimismului.

Personal consider, că în calitate de profesor trebuie să respect şi să aplic următoarele reguli pentru a-i ajuta pe copii cu tulburări de pronunţie:

1. Intotdeauna vorbesc corect cu elevul, nu stâlcesc cuvintele şi nu le deformez pentru a fi mai amuzant sau pentru că este foarte mic şi oricum nu înţelege. Va învaţa să vorbească aşa şi apoi va fi mai greu să il corectez;

2. Cand nu ştie ce înseamnă un cuvânt, îi explic cât mai pe înţelesul său şi ii ofer exemple variate, încurajându-l să folosească acel cuvânt în limbajul cotidian;

3. Folosesc ilustraţii, cărţi cu poveşti, atlase cu imagini, cartonaşe ilustrate, vederi, pentru a creea impreuna cu copilul povesti despre imaginile vizualizate, pentru a-l invata cuvinte noi, cu ajutorul imaginilor; astfel cuvintele se fixează, prin asociere cu imaginea;

4. Întotdeauna încurajez socializarea cu alti copii, in cadrul jocului, învatând unii de la altii, in colectivitate.

2

Page 3: Tulburarile de Limbaj

Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară: 1. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştereDomeniul major de intervenţie: 1.3. Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesionalăTitlul proiectului: „e-Mentor: Dezvoltarea de competenţe şi abilităţi TIC şi Mentorat educaţional al persoanelor cu dizabilităţi, pentru profesori”Cod Contract: POSDRU/157/1.3/S/140877Beneficiar: Universitatea ″Lucian Blaga″ din SibiuPartener: Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi”

Multe persoane care se luptă cu această problemă nu au permis ca ea să le răpească bucuria de a trăi. Unii chiar au devenit celebri. Între aceştia pot fi amintiţi fizicianul sir Isaac Newton, omul de stat britanic Winston Churchill şi actorii James Stewart, Bruce Willis, Anthony Hopkins, scriitorul Lewis Carroll.

Balbaiala este o tulburare de vorbire care poate avea un impact semnificativ asupra psihicului uman. Si daca multi dintre balbaiti ar vrea sa isi atinga potentialul, insa se simt impiedicati de aceasta tulburare, exista altii care reusesc sa ii faca fata si sa transforme balbaiala intr-un atu. Alţii au cultivat unele abilităţi care nu presupun comunicare verbală. De pildă, au învăţat limbajul mimico-gestual sau au învăţat să cânte la un instrument ori să picteze. Cei care nu au această deficienţă de vorbire ar trebui să aprecieze eforturile uriaşe pe care le depun cei ce se bâlbâie.

Modalităţi concrete prin care îl puteţi ajuta pe cel ce se bâlbâie: Ajutaţi-l să se simtă relaxat şi nu-l zoriţi. Vorbiţi mai rar, ascultaţi cu răbdare, nu întrerupeţi şi nu terminaţi frazele în locul lui. Nu criticaţi şi nu corectaţi. Arătaţi interes faţă de ceea ce spune prin privire, prin expresia feţei, prin limbajul

corpului. Zâmbiţi prietenos şi asiguraţi-l că îl acceptaţi aşa cum e.

Bibliografie:

Beliveau, M.-C., (2005), Necazurile micului școlar, Editura House of Guides, București.

Burlea, G., (2007), Tulburările scris-cititului, Editura Polirom, Iași.

Smith, C., Strick, L., (2011), Dizabilități legate de învățare, explicate de la A la Z, Editura Aramis Print, București.

Soescu, S., (2011), Dislexia. Cum să ajutăm copiii cu dificultăți de învățare, Editura Eikon, Cluj-Napoca.

Ungureanu, D. (1998), Copiii cu dificultăŃi de invăŃare, E.D.P., Bucureºti.

Weihs, Th., (1992), Să-i ajutăm iubindu-i, Editura Humanitas, București

http://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/tulburarile-de-scriscitit-disl345.php

3

Page 4: Tulburarile de Limbaj

Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară: 1. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştereDomeniul major de intervenţie: 1.3. Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesionalăTitlul proiectului: „e-Mentor: Dezvoltarea de competenţe şi abilităţi TIC şi Mentorat educaţional al persoanelor cu dizabilităţi, pentru profesori”Cod Contract: POSDRU/157/1.3/S/140877Beneficiar: Universitatea ″Lucian Blaga″ din SibiuPartener: Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi”

http://www.qedu.ro/system/files/cursPPCDI.pdf

Factori de influenţă ai dezvoltării competenţelor de citit-scris în învăţământul primar- studiu de diagnoză

http://www.evz.ro/dislexia-boala-celor-destepti-903210.html.

http://www.studentie.ro/campus/top_5_personalitati_balbaite/c-46-a-118456

4