Upload
toth-csabi
View
136
Download
5
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Pentru o firmă, pentru un produs,un gram de imagine valorează cât o tonă de calităţi performante.Lawrence Peter
Citation preview
BELGIA
Student: Miron Alexandru
6
CUPRINS
Introducere.....................................................................................................................4
1. GENERALITĂŢI......………….............................................................................6
2. GEOGRAFIE..........................................................................................................8
3. POTENŢIAL TURISTIC NATURAL.............…………………………….........9
3.1. Relief...........................................………………………………....……….............9
3.2. Reţeaua hidrografică...........................................................................………...…10
3.3. Clima.............................................................................................………….........11
3.4. Resurse naturale.....................................................................................................11
3.5. Flora şi fauna.........................................................................................................12
4. BELGIA – ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE............................................................13
5. POPULAŢIE ŞI DEMOGRAFIE…………………………...……………..….15
6. ORGANIZARE POLITICĂ...............................................................................16
6.1. Informaţii generale................................................................................................16
6.2. Comunităţi şi regiuni.............................................................................................17
6.3. Autoritatea politică................................................................................................18
7. PATRIMONIU CULTURAL..............................................................................19
7.1. Cultură...................................................................................................................19
7.2. Artă........................................................................................................................19
7.3. Ştiinţe.....................................................................................................................20
7.4. Sport.......................................................................................................................20
7.5. Gastronomie...........................................................................................................20
7.6. Patrimoniu mondial................................................................................................21
8. ECONOMIE..........................................................................................................22
7
www.referat.ro
8.1. Dezvoltare economică...........................................................................................22
8.2. Transport – Infrastructură......................................................................................23
9. TURISMUL...........................................................................................................25
9.1. Potenţial turistic antropic……...............................................................................25
9.2. Structuri turistice....................................................................................................41
10. INDICATORI DE TURISM – ANALIZE ŞI TENDINŢE...............................43
10.1. Indicatori turistici…….........................................................................................43
10.2. Analize, tendinţe şi previziuni…….....................................................................47
Concluzii şi propuneri................................................................................................50
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................51
8
INTRODUCERE
Pentru o firmă, pentru un produs,
un gram de imagine valorează cât
o tonă de calităţi performante.
Lawrence Peter
Imaginea continuă să fie şi în acest mileniu o veritabilă componentă a vieţii sociale în
cadrul căreia diferenţa face notorietatea.
Termenul de comunicare este unul cu sensuri ramificate, ce descoperă aceeaşi
finalitate: transmiterea unui mesaj, indiferent la ce va ajuta mesajul respectiv. Crearea şi
menţinerea unei imagini este strâns legată de cei patru P: Promovare, Produs, Preţ şi
Plasament, care joacă un rol extrem de important în „ poziţionarea” unei ţări. Recent, Al Ries
şi Jack Trout au denumit ingredientul principal pentru o imagine de succes - poziţionarea.
Comunicarea stă la baza tuturor ştiinţelor, iar marketingul turistic fără comunicare nu
ar exista, de aici şi importanţa construirii unui mesaj corect care să atinga mijlocul sensibil. E
nevoie de o săgeată bine ascuţită, plus o ţintă bună, o distanţă care să permită rezultatul cel
mai bun şi bineînţeles dexteritate. Lansarea unui mesaj/imagine de asemenea, are nevoie de
un teren liber, de o strategie bine pusă la punct. Deci, între „ a comunica” şi „ a comunica
strategic” este o diferenţă.
Cu o astfel de problemă de imagine se confruntă şi „Frumoasa Belgie nevizitată”.
Belgia nu se situează în mintea călătorilor ca o ţară care ar merita vizitată, o ţară în care să-ţi
doreşti să stai ceva timp, nu să faci doar o escală. Punând această problemă într-o ecuaţie de
marketing turistic, strategia ce ar putea aduce turismul belgian la o cotă importantă economic,
ar fi poziţionarea ţării în mintea consumatorului, respectiv a turiştilor. Este la fel ca atunci
când spui Anglia şi te gândeşti la Big Ben, Franţa-Turnul Eiffel, Italia-Colosseum, Olanda-
oraşul Amsterdam, asociat cu lalelele şi Rembrandt.
O astfel de soluţie de imagine a fost găsită. În ediţia Benelux a ghidului Michelin a
fost publicată o listă cu oraşe de cinci stele din Europa. Din cele şase orase, cinci erau în
Belgia, şi doar unul în Olanda, astfel mesajul ţintea corect: „În frumoasa Belgie există 5 oraşe
9
Amsterdam”. Chiar dacă ministrul olandez al turismului era la acea dată furios pe această
reclamă, totuşi Belgia a avut de câştigat din trei perspective. În primul rând era asociată cu
Amsterdamul, o destinaţie situată deja în mintea turiştilor, în sfârşit Belgia a devenit o
destinaţie veritabilă şi deasemenea reclama a fost televizată. Strategia a fost printre cele mai
bune. Au existat câteva întâmplări de ordin politic care au împiedicat implementarea acestui
program, dovedind astfel că în ceea ce priveşte gândirea unei campanii de imagine, găsirea
mesajului necesită atenţie şi bineînţeles o comunicare extrem de eficientă în crearea unei
imagini favorabile turismului belgian.
GENERALITĂŢI
Regatul Belgiei este o ţară în Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai
Uniunii Europene şi găzduieşte majoritatea instituţiilor acesteia precum şi alte instituţii
internaţionale importante, inclusiv OTAN. Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² şi are o
populaţie de aproximativ 10,5 milioane de locuitori. Belgia se învecinează la nord cu Olanda
şi cu Marea Nordului, la est, cu Germania şi Luxemburg iar în sud si sud-vest, cu Franta.
Împreună cu Olanda şi Luxemburg, această ţară formează Ţările de Jos. Are aproape 280 km
(mai exact, 277 km) lungime, măsurată de la sud-est spre o directie nord-vest, are cam 145 km
lăţime şi o formă de triunghi. Cel mai mare oraş este Bruxelles, care este şi capitala acestui
stat. Numele oficial al ţării este: Regatul Belgiei (Kingdom of Belgium).
10
Sursa: www.harta.infoturism.ro – Harta politică Belgia
Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele
două mari regiuni ale ţării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flamandă,
situată în jumătatea de nord a ţării, are 58% din populaţie, iar regiunea de limbă franceză
Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populaţie. Regiunea Capitalei Bruxelles,
oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în
apropiere de frontiera cu Regiunea Valonă şi are 10% din populaţie. O mică comunitate
germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică şi conflictele politice şi culturale
asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică şi în sistemul complex de guvernare.
Numele „Belgia” este derivat din numele provinciei romane Gallia Belgica, situată în
extremitatea nordică a Galiei, locuită iniţial de către belgi, un amestec de popoare celtice şi
germanice. Aceştia sunt menţionaţi de către Iulius Cezar în Commentarii de Bello Gallico,
numindu-i drept cei mai puternici dintre gali: „Horum omnium fortissimi sunt Belgæ”.
11
GEOGRAFIE
Teritoriul Belgiei are o întindere de 30.528 km² şi se împarte din punct de vedere
geografic în trei regiuni: câmpia costieră în nord-vest, platoul central şi ţinuturile muntoase
ale Ardenilor din sud-est. Urmând exemplu Ţărilor de Jos, în câmpia costieră au fost
amenajate poldere ce au permis recuperarea unor teritorii din Marea Nordului, însă
procentajul acestora este foarte mic. Platoul central este o vale fertilă iar ţinutul muntos este o
vale stâncoasă acoperită de păduri care se întind până în nordul Franţei. Aici se găseşte Signal
de Botrange, cel mai înalt punct al ţării, ridicându-se la 694 metri faţă de nivelul mării.
Principale fluvii sunt Escaut şi Meuse.
Climatul este temperat cu influenţe maritime puternice, cu precipitaţii importante pe
tot parcursul anului. Temperaturile medii lunare variază între 3°C în ianuarie şi 18°C în iulie,
iar precipitaţiile medii variază între 51 mm în februarie şi 78 mm în iulie.
Sursa: www.worldatlas.com – Harta Belgiei
12
1. POTENŢIAL TURISTIC NATURAL
3.1. Relief
Belgia deţine trei principale regiuni fiziografice: câmpia, platoul central şi Munţii
Ardeni.
Câmpia se extinde de la 16 la 48 km în nord-vest. De-a lungul Mării Nordului, există o
porţiune de pământ joasă formată, aproape în totalitate, din dune de nisip şi „polderi". Aceştia
reprezintă o formaţiune de pământ provenită din mare şi protejată de diguri, care au fost
concepute între secolele XIII şi XV. Ridicătura de pământ a câmpiei, faţă de nivelul apei este
de 20 de metri.
Polderi de-a lungul râului Yser
13
Platoul central este o zonă uşor curbată, irigată de un număr foarte mare de râuleţe şi
conţine foarte multe văi fertile cu un sol aluvial bogat. Aici se mai găsesc peşteri şi grote.
Munţii Ardeni reprezintă un platou împădurit, măsurând 460 m lungime, şi se extinde
în sud-estul Belgiei şi în nord-estul Franţei. Aici se află Botrange, cel mai înalt pisc din
Belgia, cu o înălţime de 694 m. Această zonă este pietroasă şi are o agricultură foarte slab
dezvoltată.
Belgia apare ca un mare amfiteatru cu altitudini ce scad pe directia SE-NV din
Ardeni către Marea Nordului. Se disting 2 mari regiuni cu condiţii naturale diferite: Ardenii şi
regiunea de NV. Mai înaltă, fomată din roci dure (şisturi cristaline, calcare, gresii), regiunea
Ardeni (Ardennes) include masivul Ardeni propriu-zis (altitudinea maximă 694 m, Signal de
Botrange), traversat de văi cu meandre adâncite uneori cu 200-300 m, şi platoul Condroz
(altitudinea 200-300 m), fragmentat de culoarul Sambre-Meuse (altitudinea 100-150 m), vechi
bazin carbonifer.
Regiunea de NV, mai joasă (sub 200 m), include unităţi de relief alcătuite din roci
moi (argile, nisipuri); podişurile Herve, Hesbaye, Brabant de S. Hainaut, colinele din
Campine şi Flandra şi câmpia maritimă flamandă, prelungită pe valea fluviului Escaut şi
presarată cu un cordon de dune in lungul ţărmului Mării Nordului.
În Belgia s-au produs numeroase fenomene carstice, ocrotite în rezervaţii.
3.2. Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică este densă, formată din fluviul Escaut (Schelde) şi Meuse
(Maas, 925 Km) şi afluenţii lor Leie, Sambre, Ourthe etc. Ambele fluvii izvorăsc din Franţa şi
sunt navigabile în Belgia. Pe Schelde, principala sursă de apă din această ţară, sunt porturile
Antwerp, Bruxelles şi Ghent. Cei mai mari afluenţi sunt: Lys, Dendre, Senne şi Rupel.
Sambre şi Ourth sunt cei mai mari afluenţi ai fluviului Meuse. Reţeaua hidrografică este
bogată, iar apele au debit mare.
14
Harta Belgiei
3.3. Clima
Clima Belgiei este temperată, cu nuanţe oceanice în zona de câmpie (Burges,
temperatura medie în ianuarie 2,9°C, precipitaţii 800 mm/an) şi mai aspră în Ardeni
(temperatura medie anuală 8,5°C, veri răcoroase, 100-150 zile de îngheţ/an.
În Bruxelles, capitala aşezată în mijlocul ţării, temperatura normală este de la -1°C
la 4°C, în ianuarie, şi 12°-23°C, în iulie. În rest, temperatura este de 1°-5°C, în ianuarie, şi de
13°-20°C, în iulie. În Bruxelles, ploaia este „uniform” răspândită de-a lungul anului (860
mm/an), iar în Oostende (pe coastă) este de 600 mm/an.
Curentul golfului produce condiţii schimbătoare cu nori de ploaie în zile obişnuite. În
parte centrală a ţării vara este temperată, iar iarna rece.
3.4. Resurse naturale
Resursele naturale ale Belgiei constau, în cea mai mare parte, în minerale. Cărbunele
a fost principala resursă, timp de mulţi ani, dar cele mai accesibile mine au fost
supraexploatate, şi astfel s-au închis multe dintre acestea, din 1950. De asemenea, depozitele
15
de zinc, cupru, plumb şi magneziu sunt exploatate, dar au o mică importanţă economică. Se
mai extrage şi gazul natural.
3.5. Flora şi fauna
In Belgia, se întâlnesc mici animale precum: vulpi (în general), bursuci, fazani,
nevăstuici, jderi şi arici. Cerbii, căprioarele şi porcii mistreţi sunt prezenţi în regiunea
Ardenilor. Există şi o plentitudine de plante, cum ar fi: zambila, capşunii, nuieluşă-de-aur,
manuşa-vulpii şi lacrămioara. Dintre copacii din paduri, amintim: stejarul, fagul, ulmul şi
porţiuni de pin care au fost plantate după noul program de reîmpădurire. Pădurile de fag, de
stejar, de mesteacăn, turbăriile ocupă suprafeţe mai însemnate în Ardeni; în rest, vegetaţia
naturală a fost înlocuită cu plante de cultură.
Peisaj împădurit în Munţii Ardeni
16
2. BELGIA – ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE
Istoria Belgiei este puternic legată de cea a celorlalte state Benelux. Teritoriile situate
între viitoarele state Franţa şi Germania au fost treptat grupate într-un singur stat de către
Ducii de Burgundia între 1384 şi 1443. Aceste teritorii sunt deseori numite Ț ările de Jos sau
Belgica în latină, după numele vechii provincii romane.
Diverse naţiuni şi culturi au ocupat teritoriul de astăzi al Regatului Belgiei, de la celţi
şi romani până la francezi şi olandezi. Regiunea a fost incorporată în Imperiul Roman în
timpul campaniei lui Cezar din Galia. După valurile migratoare din secolul al V-lea regiunea
devine centrul Imperiului Carolingian, iar după dezmembrarea acestuia, statele feudale
apărute în regiune sunt unite treptat în Ţările de Jos Burgunde. În timpul domniei lui Carol
Quintul acestea ocupă mare parte din teritoriul actualului Benelux.
În secolul al XVI-lea, în urma Reformei Protestante, provinciile din nord devin
independente. Din acest moment se pot distinge regiunile:
Ţările de Jos de Nord : Stat independent protestant (Provinciile Unite); actuala
Olandă.
Ţările de Jos de sud : Stat catolic, guvernat de suveran străini până în 1789 (dinastia
Habsburg, întâi ramura spaniolă şi mai târziu cea austriacă). Între 1789 şi 1830 aceste
teritorii intră sub dominaţie franceză apoi olandeză, înainte de a deveni independente
sub numele de Belgia. În 1839, o parte din Belgia, formează un nou stat independent:
Marele Ducat de Luxemburg.
Până în secolul al XVIII-lea Ţările de Jos de sud se află sub dominaţia spaniolă şi apoi
habsburgică, iar în 1795, sunt incorporate în Prima Republică Franceză. O serie de teritorii, ca
de exemplu Principatul Liège aflate pe teritoriul actualei Belgii, au o istorie independentă de
cea a Ţărilor de Jos (de Nord sau de Sud), până la integrarea lor în statul francez în 1795.
La prăbuşirea Imperiului Napoleonian teritoriul actualei Belgii şi al Luxemburgului sunt
ataşate unui nou stat, Regatul Unit al Ţărilor de Jos, un regat protestant condus de un rege
olandez.
În 1830 izbucneşte o revoltă împotriva regimului acestuia care va duce la independenţa
Belgiei. Pentru a evita intrarea acesteia sub dominaţia Franţei, Marile Puteri decid instaurarea
unui rege terţ, Leopold de Saxa-Coburg-Gotha, provenit dintr-o familie de prinţi germani.
Belgia îşi impune o politică de neutralitate, politică nerespectată de către puterile beligerante
în cele două războaie mondiale. În 1949, în faţa noului context mondial, Belgia decide să
17
pună capăt acestei politici şi devine unul dintre membrii fondatori ai OTAN. De asemenea
participă activ în cadrul uniunii economice Benelux şi este de asemenea unul dintre membrii
fondatori ai Uniunii Europene.
Sub presiunile comune ale mişcările flamande şi valone, Belgia evoluează treptat spre
un stat din ce în ce mai federalizat. Centrul puterii politice se deplasează treptat spre Flandra
care a constituit totdeauna majoritatea populaţiei. În 1962 o serie de frontiere lingvistice sunt
definite, iar partidele naţionale se separă de-a lungul acestor frontiere. Din 1963 ţara este
divizată în 4 regiuni lingvistice: una olandeză, una franceză, una germană şi regiunea oraşului
Bruxelles bilingvă. În 1968 o serie de „războaie lingvistice” ajung la apogeu odată cu
împărţirea Universităţii Catolice din Louvain în Katholieke Universiteit Leuven şi Université
catholique de Louvain.
Cele patru regiuni lingvistice şi comunele cu facilităţi
O serie de reforme instituţionale sunt efectuate, acestea transformând statul unitar într-
o federaţie. Constituţia este rectificată în 1993 pentru a adăuga noile structuri ale statului
federal. Acesta este organizat sub forma a trei regiuni şi trei comunităţi: Flamanda, Valonia şi
Regiunea Capitalei Bruxelles respectiv Comunitatea flamandă din Belgia, Comunitatea
franceză din Belgia şi Comunitatea germanofonă din Belgia.
18
3. POPULAŢIE ŞI DEMOGRAFIE
Belgia are unul dintre cele mai dens populate teritorii din Europa, 97% din populaţie
locuind în mediul urban. Densitatea populaţiei, 342 loc/km², este a doua din Europa după
Olanda (cu excepţia microstatelor). În 2004, 92% din populaţie erau cetăţeni belgieni iar 6%
erau cetăţeni ai celorlalte state UE. În 2007 populaţia Regiunii Flamande era de 6.117.440
locuitori având Anvers, Ghent şi Bruges drept cele mai populate oraşe, cea a Regiunii Valone
era de 3.435.879 locuitori cu Charleroi, Liège şi Namur drept cele mai populate oraşe, iar cea
a Regiunii Bruxelles era de 1.031.215 locuitori din care 2 din cele 19 comune aveau peste
100.000 locuitori.
Atât neerlandeza cât şi franceza vorbite în Belgia au diferenţe minore de vocabular şi
de nuanţe semantice faţă de limbile vorbite în Olanda respectiv Franţa. Mulţi flamanzi
folosesc curent dialecte locale flamande în mediul local. Limba valonă, principala limbă
regională din Valonia este actualmente înţeleasă şi vorbită de un procent infim de populaţie,
în general persoane în vârstă. Dialectele acesteia precum şi celelalte dialecte tradiţionale din
Valonia nu sunt folosite curent în viaţa publică.
Nu există statistici oficiale recente cu privire la utilizarea celor trei limbi oficiale sau a
dialectelor acestora. Estimările cu privire la numărul vorbitorilor de limba neerlandeză
estimează procentajul acestora la 57%-60%, cei de limba franceză reprezintă aproximativ
40%-43% iar cei vorbitori de limba germană reprezintă aproximativ 75.000 persoane, pentru
1% din populaţie.
Catolicismul a fost unul dintre principalele motive ale independenţei Belgiei şi a avut
un rol important în istoria ţării. Instituţia regală continuă să aibă în continuare o reputaţie de
puternic catolică. Cu toate acestea statul este un stat secular cu o constituţie laică ce prevede
libertatea de religie. Cultele recunoscute oficial sunt subvenţionate de stat, acestea fiind, în
ordinea subvenţiilor acordate: catolicismul, islamul, protestantismul, iudaismul, ortodoxismul
şi anglicanismul. În 2007 budismul a efectuat primii paşi spre recunoaşterea oficială.
19
4. ORGANIZARE POLITICĂ
6.1. Informaţii generale
Belgia este o monarhie constituţională şi o democraţie parlamentară. Contextul istoric
particular a făcut ca organizarea politică belgiană să fie foarte complexă. În secolul al XIX-
lea, elita politică şi economică majoritar francofonă în întreaga ţară a neglijat sistematic
populaţia flamandă. Mişcarea de emancipare flamandă de la sfârşitul secolului XIX şi
începutul secolului XX a apărut pentru a contracara această situaţie. La sfârşitul celui de-Al
Doilea Război Mondial comunităţile francofone şi neerlandofone au marcat politica statului
prin tendinţele pronunţate de autonomie. Tensiunile intracomunitare au crescut iar unitatea
statului a ajuns să fie pusă în discuţie. Începând din anii 1970 o serie de reforme instituţionale
au transformat statul unitar într-un stat federal cu trei nivele de guvernare, menite să asigure
un compromis care minimalizează tensiunile lingvistice, culturale şi economice.
Şeful statului este Regele, actualmente Albert al II-lea, dar acesta are prerogative
reduse. El numeşte prim ministrul, dar acesta trebuie să aibă sprijinul parlamentului. Prim
ministrul este şeful guvernului federal, format dintr-un număr egal de miniştri neerlandofoni
şi francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul civil ce îşi are originile în Codul
Napoleonian. Curtea de Casaţie este nivelul cel mai înalt al ierarhiei juridice, situată pe un
nivel superior faţă de Curtea de Apel.
Parlamentul federal este bicameral format din Senat şi Camera Reprezentanţilor.
Primul este format din 40 membri aleşi, 21 reprezentanţi ai comunităţilor şi 10 membri
cooptaţi. Membrii majori ai familiei regale care figurează în lista de succesiune la tron sunt
senatori de drept. Camera inferioară este formată din 150 reprezentanţi aleşi în 11
arondismente electorale, prin vot proporţional. Deoarece Belgia este una dintre puţinele ţări
cu participare la vot obligatorie, este ţara cu una dintre cele mai mari prezenţe la vot.
Din anii 1970 în Belgia nu mai există partide politice naţionale, acestea divizându-se
pentru a reprezenta interesele politice şi culturale ale comunităţilor.
20
6.2. Comunităţi şi regiuni
Pe lângă nivelul federal, conform constituţiei revizuite în 1993, Belgia conţine încă 2
niveluri de administraţie federală:
3 comunităţi lingvistice: o Comunitatea flamandă din Belgia ; o Comunitatea franceză din Belgia ; o Comunitatea germanofonă din Belgia .
3 regiuni: o Flandra , subdivizată în 5 provincii:
Anvers ; Limburg ; Flandra de Est ; Flandra de Vest ; Brabantul Flamand .
o Valonia , subdivizată în 5 provincii: Brabantul Valon ; Namur ; Liège ; Hainaut ; Luxemburg ;
o Regiunea Capitalei Bruxelles .
Comunitatea flamandă(vorbitoare de neerlandeză)
Comunitatea franceză(vorbitoare de franceză)
Comunitateagermanofonă
Regiunea Flamandă Regiunea ValonăRegiunea Capitalei
Bruxelles
Cele patru regiuni lingvistice şi comunele cu facilităţi
Fiecare Comunitate şi Regiune are propria adunare legislativă şi propriul guvern.
Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingvă, ambele Comunităţi majore exercitându-şi
autoritatea pe teritoriul acesteia, pentru chestiunile comunitare comune existând o Comisie
Comunitară Comună. Viziunile diferite ale celor două Comunităţi majore se reflectă în
21
structura particulară a instituţiilor oficiale federale. În Flandra Comunitatea şi Regiunea au
fuzionat, în timp ce Comunitatea franceză s-a limitat doar la transferarea unor competenţe
către Regiuni. Din acest motiv, sistemul administrativ este asimetric, instituţiile echivalente
din Regiuni diferite neavând aceleaşi puteri. Conflictele dintre diferitele corpuri instituţionale
ale structurii federale sunt rezolvate de către Curtea Constituţională a Belgiei.
Provinciile şi Regiunea Capitalei Bruxelles sunt subdivizate în comune. Cu excepţia
celor 19 comune din Regiunea Capitalei care sunt bilingve franco-neerlandeze, comunele din
cele 2 regiuni au o singură limbă oficială, limba comunităţii de care ţine comuna. Din acestea
27 sunt comune cu facilităţi, comune în care o serie de servicii publice sunt oferite în altă
limbă decât limba oficială a comunei. Din punct de vedere electoral şi al organizării teritoriale
a tribunalelor, comunele sunt grupate în arondismente.
6.3. Autoritatea politică
Guvernul federal păstrează autoritatea asupra chestiunilor comune: justiţia, apărarea,
poliţia federală, energia nucleară, politica monetară, datoria publică, securitatea socială şi
controlează o parte importantă a finanţelor publice, sistemului de sănătate şi a politicii
internaţionale. Poşta şi Societatea de căi ferate sunt companii naţionale deţinute de stat, care
sunt în responsabilitatea guvernului federal. Guvernul federal este responsabil de obligaţiile
Belgiei în cadrul UE şi a OTAN.
Comunităţile îşi exercită autoritatea în cadrul unui teritoriu bine definit de frontiere
lingvistice. Iniţial competenţele acestora erau legate de chestiunile lingvistice: educaţie,
cultură, mijloacele de informare în masă şi utilizarea limbii. Treptat acestora le-au fost
transferate alte competenţe care nu sunt direct legate de chestiunile lingvistice: sănătate
(medicină generală şi preventivă), asistenţă socială (protecţia tinerilor, ajutor acordat
familiilor, servicii de asistenţă a imigranţilor, etc.).
Regiunile au autoritate în chestiuni legate de teritoriu. Acestea includ economia,
agricultura, lucrări publice, energie, transport, politica de gestionare a apei, a mediului, a
locuinţelor, planificarea oraşelor şi regională, conservarea naturii şi comerţul exterior.
Regiunile supraveghează provinciile, comunele şi companiile de utilităţi intercomunale.
22
5. PATRIMONIU CULTURAL
7.1. Cultură
Viaţa culturală belgiană a avut tendinţa să se desfăşoare în fiecare comunitate. Din anii
1970 nu mai există universităţi bilingve, cu excepţia Academiei Militare Regale, sau mijloace
de informare în masă. Nici o instituţie culturală sau organizaţie ştiinţifică nu reprezintă
ambele comunităţi. În ciuda diviziunilor politice şi lingvistice care s-au schimbat deseori de-a
lungul secolelor, regiunea ce corespunde actualei Belgii a cunoscut dezvoltarea a numeroase
mişcări artistice care au avut un impact puternic asupra culturii europene.
7.2. Artă
În perioada medievală contribuţiile în domeniul picturii şi arhitecturii au fost foarte
importante. Pictura olandeză timpurie, pictura flamandă şi barocă precum şi numeroase
exemple de arhitectură romanică, gotică, renascentistă şi barocă au reprezentat momente
importante din istoria artei. De asemenea tapiţeriile flamande au fost foarte apreciate şi
căutate de întreaga nobilime europeană până în secolul al XVIII-lea. Numeroşi artişti celebri
au trăit pe teritoriul actualei Belgii: Jan van Eyck, Pieter Bruegel cel Bătrân, Peter Paul
Rubens sau Antoon van Dyck.
În secolul XIX şi XX au apărut o serie de pictori belgieni importanţi romantici,
expresionişti sau suprarealişti ca Egide Wappers, Constant Permeke sau René Magritte. În
arhitectură Victor Horta şi Henry van de Velde au fost printre principalii promotori ai stilului
Art Nouveau.
Printre cei mai cunoscuţi scriitori belgieni pot fi amintiţi poetul Emile Verhaeren şi
romancierii Hendrik Conscience, Georges Simenon, Suzanne Lilar şi Amélie Nothomb. În
1911, poetului şi dramaturgului Maurice Maeterlinck i s-a decernat Premiul Nobel pentru
literatură. Benzile desenate Aventurile lui Tintin de Hergé sunt cele mai cunoscute benzi
desenate belgiene, dar mulţi alţi autori, Peyo, André Franquin, Edgar P. Jacobs, Marc Sleen
sau Willy Vandersteen au făcut ca industria belgiană de benzi desenate să poată fi considerată
la fel de importantă precum cele din Statele Unite sau Japonia.
23
7.3. Ştiinţe
Încă de la începutul epocii moderne numeroase personalităţi au adus contribuţii
importante la dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei. Printre cei mai importanţi sunt exploratorul
Gerardus Mercator, anatomistul Andreas Vesalius, herbalistul Rembert Dodoens şi
matematicianul Simon Stevin. Regiunea a contribuit cu numeroase dezvoltări tehnologice în
domeniul industriei metalurgice şi a mineritului. În perioada mai recentă chimistul Ernest
Solvay şi inginerul Zenobe Gramme au dezvoltat Procesul Solvay şi respectiv dinamul
Gramme, iar fizicianul Georges Lemaître a propus teoria Big Bangului. În numeroase ocazii
Premiul Nobel a fost atribuit unor oameni de ştiinţă belgieni: pentru medicină în 1919 lui
Jules Bordet, în 1938 lui Corneille Heymans şi, în 1974, lui Albert Claude şi Christian De
Duve, împreună cu savantul american de origine română George Emil Palade, iar pentru
chimie în 1977 lui Ilya Prigogine.
7.4. Sport
Fotbalul şi ciclismul sunt sporturi populare în rândul belgienilor. Eddy Merckx este
considerat a fi cel mai mare ciclist din toate timpurile. În fotbal Jupiler League este
competiţia fotbalistică cea mai importantă, iar cluburi ca R.S.C. Anderlecht au avut deseori
succese importante pe plan european. În ultimii ani două jucătoare de tenis belgiene au avut
succese importante, fiecare clasându-se pe prima poziţie în clasamentul WTA, este vorba de
Kim Clijsters şi Justine Henin.
Circuitul Spa-Francorchamps găzduieşte Marele Premiu al Belgiei din calendarul
competiţiei Formula 1. Pilotul belgian Jacky Ickx a câştigat 8 mari premii şi a terminat de
două ori pe locul doi în Campionatul Mondial de Formula 1. Thierry Boutsen este un alt pilot
belgian ce a câştigat 3 curse în 1989 şi 1990.
În 1920 oraşul Anvers a găzduit Jocurile Olimpice de vară, în 2000 Belgia a găzduit
împreună cu Olanda Campionatul European de Fotbal, iar Beneluxul şi-a depus candidatura
pentru a găzdui ediţia din 2018 a Campionatului Mondial de Fotbal.
7.5. Gastronomie
Belgia este cunoscută la nivel internaţional pentru specialităţile ei gastronomice.
Numeroase restaurante belgiene pot fi găsite în ghiduri gastronomice importante, ca de
exemplu Ghidul Michelin. Gofrele, cartofii prăjiţi şi midiile sunt printre cele mai cunoscute
specialităţi belgiene, dar există numeroase specialităţi locale. Belgia este renumită pentru
24
ciocolata produsă aici, numeroase mărci locale devenind foarte cunoscute pe plan
internaţional.
Belgia este cunoscută de asemenea pentru cele peste 500 specialităţi de bere. Berea
Belgiană conţine una dintre cele mai mari varietăţi de beri de calitate din lume, de la bere
blondă şi brună până la celebrele beri trapiste şi lambic. Originile berii belgiene se găsesc în
evul mediu când mănăstirile o produceau pentru consumul propriu şi mai târziu ca un mijloc
de a-şi rotunji veniturile. Cu toate că actualmente producţia de bere este dominată de
corporaţiile internaţionale Inbev şi Alken Maes, continuă să existe aproximativ 125 berării
independente în întreaga ţară.
7.6. Patrimoniu mondial
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din
Belgia:
Ansamblul „Béguinages flamands” (1998)
Piaţa Centrală („Grote Markt”/„Grand' Place”) din Bruxelles (1998)
„Canal du Centre” (1998)
Turnurile înalte cu ceas („Beffrois”/„Belfriede”) (1995, 2005)
Cariera neolitică de silex (cremene) de la Spiennes (Mons) (2000)
Catedrala din Tournai (2000)
Centrul istoric din Bruges/Brügge (2000)
Muzeul Plantin-Moretus (2005)
25
8. ECONOMIE
8.1. Dezvoltare economică
Economia Belgiei şi infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest.
Belgia este situată în centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un loc
printre primele zece ţări în clasamentul comerţului internaţional. Economia este caracterizată
de o forţă de muncă foarte productivă, un PIB ridicat şi exporturi importante. Principalele
produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere şi chimice,
diamante brute, îmbrăcăminte şi accesorii şi textile. Principalele produse de export sunt
automobilele, produse alimentare, oţel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante
finisate.
Economia este puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar prezintă diferenţe
regionale importante între Flandra, regiunea mai dinamică, şi Valonia, regiune aflată într-o
perioadă postindustrială afectată de dezafectarea industriilor tradiţionale. Ca unul dintre
membrii fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijină integrarea economică europeană şi
politica de economie deschisă. În 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a înlocuit
francul belgian definitiv în 2002. Din 1922 Belgia şi Luxemburgul formează o zonă
economică comună, iar din 1944 aceste ţări fac parte din zona economică Benelux.
Belgia a fost prima ţară din Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de
revoluţie industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea
minieră şi metalurgică valonă din jurul oraşelor Liège şi Charleroi s-a dezvoltat puternic, în
timp ce Flandra a rămas preponderent o regiune agrară.
Comisia Europeană a aprobat pentru Belgia trei programe de dezvoltare rurală. Unul
pentru regiunea Flandra, unul pentru regiunea Valonă şi altul ca plan federal pe întreg
teritoriu. Responsabilitatea dezvoltării rurale a fost acordată în cea mai mare parte regiunilor.
După cel de-Al Doilea Război Mondial Ghent şi Anvers s-au dezvoltat datorită
industriei petrochimice şi a activităţilor portuare. Anii 1970 au reprezentat o perioadă de
recesiune datorită crizelor petroliere şi a declinului industriei metalurgice. Politica economică
mai liberală din Flandra au deplasat centrul economic al ţării spre nord, acesta fiind concentrat
actualmente în regiunea Bruxelles-Louvain-Anvers-Ghent.
26
8.2. Transport - Infrastructură
Belgia este foarte bine conectată la reţelele vest-europene de transport. Dispune de
peste 3500 km de cale ferată din care aproximativ 3000 km sunt electrificaţi. Compania
naţională de transport feroviar este Societatea Naţională de Căi Ferate Belgiene, care asigură
majoritatea legăturilor feroviare. Datorită densităţii ridicate a populaţiei, frecvenţa trenurilor
este ridicată şi costul transportului este redus. Serviciile internaţionale sunt realizate fie cu
trenuri InterCity spre Amsterdam, Strasbourg sau Zürich, fie prin trenuri de mare viteză spre
Paris, Londra, Köln, Frankfurt, Amsterdam, Marsilia, Bordeaux.
Transportul urban şi interurban este de competenţa regiunilor, existând trei societăţi de
transport în comun De Lijn pentru regiunea Flandra, TEC pentru regiunea Valonia şi
STIB/MIVB pentru Regiunea Capitalei Bruxelles. Bruxelles este singurul oraş care are un
sistem de metrou, sisteme de transport lejer şi tramvaie existând în Bruxelles, Anvers,
Charleroi şi Gent. Tramvaiul de coastă belgian este o linie de tramvai interurban ce
funcţionează de-a lungul întregului litoral belgian, de la frontiera cu Franţa până la frontiera
cu Olanda.
Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 1.700 km de
autostrăzi. Marile aglomeraţii dispun de una sau mai multe centuri ocolitoare. Autostrăzile
sunt notate cu litera „A” şi urmează traseele drumurilor europene, centurile sunt denumite
„ring” şi sunt notate cu litera „R” iar drumurile naţionale sunt notate cu litera „N”.
Portul Anvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale. Este situat pe estuarul
râului Escaut şi este un nod intermodal important. Alte porturi maritime sunt portul Bruges
situat la Zebrugge, portul Gent şi portul Ostende. Belgia dispune de peste 2.000 km de canale
navigabile din care peste 1.500 km sunt utilizate în mod curent. Principalele porturi interioare
sunt cele de la Bruxelles şi Liège.
Transporturile aeriene sunt susţinute de o infrastructură specifică formată din 7
aeroporturi care deservesc curse interne şi zboruri externe.
Cele 7 aeroporturi sunt situate în următoarele regiuni:
Bruges şi Flandra Occidentală (1);
Bruxelles şi Brabant (3);
Gand şi Flandra Orientală (1);
Leuven şi regiunea înconjurătoare (1);
Mons şi Hainaut (1).
27
In Belgia există două aeroporturi internaţionale. Cel mai mare dintre acestea este
Zaventem, situat la 14 km nord-est de Bruxelles. Celălalt, Deurne, se afla lângă Anvers,
asigurând curse spre Amsterdam, Londra, Liverpool şi Dublin. Pentru europeni, autocarele
sau trenurile sunt o buna opţiune de transport. Compania feroviară locală asigură curse interne
(Intercity IC şi Interregionale IR), dar şi externe (Thalys), care fac legatura cu principalele
oraşe europene. Căile ferate belgiene sunt conectate inclusiv la reţeaua trenurilor de mare
viteză (TGV) din Franţa. Pentru persoanele cu vârste sub 26 de ani, grupuri sau pensionari
sunt disponibile bilete cu preţ redus. De asemenea, un permis special (Benelux Tourrail
Ticket) permite circulaţia nelimitată prin Belgia, Luxemburg şi Olanda în oricare 5 zile, la
alegere, in decursul unei luni. Companiile de autocare Eurolines şi Hoverspeed Citysprint
efectuează curse internaţionale, iar Lijn (în regiunea flamandă) şi TEC (în cea valonă)
transportul în interiorul ţării. În toate oraşele se găsesc uşor automobile şi biciclete de
închiriat, acestea din urmă fiind disponibile în gări. Sistemul de transport public din localităţi
include tramvaie şi o reţea de metrou în Bruxelles şi Anvers. Persoanele care au viză de
intrare în Marea Britanie se pot deplasa spre insulă cu feribotul, fie de la Zeebrugge spre Hull,
fie de la Oostende spre Ramsgate.
28
9. TURISMUL
9.1. Potenţial turistic antropic
Belgia, cu toate că este o ţară mică, este bogată în oraşe medievale, catedrale gotice şi
castele vechi. De asemenea, nu trebuie să uităm, că este ţara ciocolatei, a berii şi a
diamantelor. Aşadar, putem spune că este locul care îndeplineşte toate cerinţele unui turist
pretenţios. În Belgia, iţi poţi petrece câteva zile admirând arhitectura oraşelor şi degustând
numeroasele feluri de ciocolată.
Imagini Belgia
Bruxelles
Capitala Bruxelles este situată în regiunea flamandă (în zona flamandă se vorbeşte
predominant olandeza) şi totuşi în Bruxelles se vorbeşte mai mult limba franceză, dar şi
olandeza. Bruxelles atrage atenţia în primul rând prin renumitul Grand-Place (centrul social
al oraşului), unde se află celebrul Hotel de Ville, unul dintre cele mai frumoase din Europa,
care este luminat grandios noaptea. Grand Place era locul de promenadă al regilor şi ducilor,
locul în care se dezbăteau problemele oraşului. Astăzi, este centrul Bruxelles-ului, tot timpul
aglomerat şi punctul de plecare spre cele mai importante clădiri ale capitalei. În apropiere de
Grand Place poţi lua bus-uri englezeşti pentru un tur al oraşului exceptional.
29
Pe timp de vară, în Grand Place se ţin concertele şi evenimentele muzicale, festivalul
medieval din iulie şi evenimentul bianual al „covorului de flori”. În a treia saptămână din luna
august, cultivatorii belgieni de begonii decorează centrul Bruxelles-ului cu un covor de flori
impresionant care işi schimbă decorul la fiecare doi ani. Iarna, în acest loc, se deschide un
patinoar care devine locul de întâlnire al tinerilor. Din Grand Place iţi poţi începe şi periplul
prin magazine în căutarea cutiei cu ciocolată sau a suvenirurilor şi tot aici iţi poţi sfărşi ziua
de shopping la masa unei terase la care te poţi răcori cu o bere framboise.
La mică distanţă de Grand-Place se găseşte statueta simbol Manneken Pis, (nu există
turist respectabil care a trecut prin acest oraş şi nu a facut o poză aici). Dacă New York-ul are
Statuia Libertăţii, Copenhaga are Mica Sirenă şi Bruxelles-ul are ceva doar al lui - Manneken
Pis - băieţelul care face pipi în văzul tuturor. Ani de-a rândul, micuţul a fost punctul de
atracţie al turiştilor veniţi special de peste mări şi ţări să-l admire şi să afle despre legendele
acestui monument. Totul provine dintr-o faptă istorică. Un copil a salvat Bruxellesul de la
nimicire. În secolul al XVII-lea, la un moment dat, olandezii au vrut să dea foc cetăţii. Când
au dat foc fitilului, un băieţaş pierdut, ce rămasese în afara cetăţii, a urinat pe fitil, şi astfel a
rămas celebru.
O altă legendă spune că acest copil s-a rătăcit de părinţii săi. După lungi căutari, tatăl său, un
om bogat, l-a găsit în această poziţie.
Manneken Pis
Astăzi, Manneken Pis se află la cotitura dintre Rue de L'Etuve şi Rue du Chene. Până
în prezent, "băieţelul" are o garderobă impresionantă de peste 750 de costume care sunt
păstrate în Casa Regală din Piaţa Mare vis-a-vis de Primărie. Există în Bruxelles şi o replică
feminină: fetiţa pişăcioasă în zona străzii Măcelarilor.
30
La intrarea în Grand Place, pe una din cele şapte artere care duc spre centrul oraşului,
se află Primăria din Bruxelles cu un turn înalt care pare să atingă cerul. Acesta nu se află
poziţionat, aşa cum se obişnuieşte, la mijlocul construcţiei, ci puţin spre dreapta. Legenda
spune că arhitectul s-ar fi aruncat de pe turn tocmai din cauza acestei greşeli, însă, adevărul
rămâne la aprecierea fiecăruia. Clădirea a fost începută în 1402 şi terminată trei ani mai târziu.
Sursa: www.pelegrin.ro – Primăria Bruxelles
În Bruxelles se mai pot vizita: Basilica Sacre Coeur, Palatul Justiţiei, Palatul Regal şi
Parlamentul European care sunt toate simboluri ale acestei capitale cosmopolite.
Piaţa Regală se întinde pe un deal, la marginea centrului medieval al oraşului, acolo
unde ducele de Brabant a avut un castel construit în secolul al XI-lea. Astăzi, în mijlocul
piaţetei se află statuia lui Godfry din Bouillon, liderul primei cruciade, construită din dorinţa
belgienilor de a legitima rădăcinile istorice şi personalităţile de seamă ale Belgiei.
În suburbia Laeken, în afara centrului oraşului se întinde domeniul regal care cuprinde
castelul Laeken sau reşedinţa regală. În timp ce palatul din Bruxelles reprezintă biroul oficial
al regelui, reşedinţa regală din Laeken este locul în care familia regală locuieşte.
Palatul Regal a primit mii de vizitatori an de an, în fiecare vară, începând cu anul 1965.
Acest tur este deschis în fiecare vară, după Ziua Naţională din 21 iulie şi pănă în septembrie.
Serele Regale din Laeken sunt deasemenea deschise publicului în fiecare an, în
primăvară. Turiştii şi vizitatorii sunt bineveniţi să admire aceste prestigioase clădiri, evidenţă
31
a istoriei prezente şi trecute a Belgiei. Deasemenea aici se află informaţii despre Cripta
Regală din Laeken, cu mormintele Familiei Regale.
Sursa: www.monarchie.be – Reşedinţa Regală Sursa: www.monarchie.be – Sera cu Stâlpi
(Pier Greenhouse) în Laeken
În colţul opus al pieţei se află Muzeul de Artă Veche şi Artă Modernă care comunică
printr-un pasaj subteran, dar şi casa în stil Art Nouveau, un centru de shopping devenit astăzi
muzeul instrumentelor muzicale.
Muzeul Bellevue, găzduieşte o impresionantă colecţie ce priveşte membrii dinastiei
belgiene.
Sursa: www.monarchie.be – Muzeul Bellevue Sursa: www.monarchie.be – Muzeul Bellevue
Un alt punct de atracţie turistic este şi Galeria St. Hubert, un exemplu reprezentativ al
clădirilor din secolul al XIX-lea, o construcţie cu acoperiş de sticlă şi metal sub cupola căreia
se află magazine luxoase şi cafenele precum Taverne du Passage. În plus, din centrul galeriei,
32
se poate ajunge foarte uşor pe Rue de Bouchers - o zona cu cele mai renumite restaurante din
Bruxelles.
Pe bulevardul Adolf Max sau în Piaţa Grand-Sablon, se găsesc numeroase anticariate
şi galerii de artă.
Sursa: www.pelegrin.ro – Piaţa Sablon
Pe Platoul Heysel se află Atomium şi Mini-Europa, un parc cu miniaturi care se află
chiar sub Atomium.
Sursa: www.ziare.com – Mini-Europa Sursa: www.google.ro – Atomium, Brussels
Aici sunt reprezentate toate ţările Uniunii Europene prin machete ale clădirilor
reprezentative din fiecare ţară în parte. Aici se află reprezentată macheta Palatului Mogoşoaia
din judetul Ilfov, Romania, marcând prezenţa României în Uniunea Europeană.
Centrul belgian cu benzi desenate este un loc pe care adulţii îl adora în aceeaşi măsură
ca şi copiii. Centrul se află într-o clădire restaurată încă din anul 1903.
33
Anvers (Antwerp) - port, oraşul diamantelor
Anvers este un oraş din regiunea Flandra din Belgia şi, în acelaşi timp, capitala
provinciei cu acelaşi nume. Oraşul se întinde în cea mai mare parte de-a lungul malului drept
al fluviului Escaut şi este renumit pentru portul său, unul dintre cele mai mari din Europa.
Antwerp, „Oraşul diamantelor”, este al doilea oraş ca mărime al Belgiei, un important
port şi in acelaşi timp, un oraş istoric. Un oraş fascinant: fie că este vorba de grandioasele
clădiri istorice, de numeroasele magazine de bijuterii (unde diamantele sunt din abundenţă),
de aerul cosmopolit al oraşului dat de numeroasele naţionalităţi de acolo. Originea numelui
oraşului ''hand werpen'' şi anume hand - mână şi werpen - a arunca este dată de o legendă care
spune că marinarii pentru a putea să traverseze fluviul trebuiau să plătească un tribut uriaşului
Antigon. Dacă ei refuzau uriaşul le tăia mâna şi o arunca în fluviu Escaut.
Sursa: www.travelblogs.ro – Anvers
Primăria oraşului este construită în stil renascentist şi este realizarea arhitectului
Cornelis Floris De Vriendt şi este situată în Grand'Place. Faţada masoară 76 de metri. Dintre
cele mai importante săli ale primăriei este de amintit sala Leys unde sunt primiţi invitaţii de
marcă; sala de consiliu unde se reunesc consilierii locali sau sala de cununii. În mijlocul
Grand'Place (Piaţa Mare) tronează celebra fântână Brabo sculptată de Jef Lambeaux.
34
Sursa: www.pelegrin.ro – Anvers, fântâna Brabo
Catedrala Notre Dame, este cel mai vechi edificiu religios al oraşului şi cea mai mare
biserică gotică din Ţările de Jos. Construcţia ei a început în 1420 iar înălţimea turnurilor
măsoara 123 metri. „Coborârea de pe cruce”, pictată în 1612 de Rubens este una din picturile
cele mai prestigioase ale catedralei. În apropierea catedralei Notre Dame se află Place Verte
(Groenplaats), Piaţa Verde în mijlocul căreia se găseşte statuia lui Pierre Paul Rubens,
sculptată în 1840 de G.Geefs. Pictorul baroc flamand ( 1577-1640) contempla oraşul său cu o
privire care pare să spună : „Uitaţi locul unde mi-am găsit sursa inspiraţiei mele”.
O altă atracţie a oraşului o constitue Muzeul National al Marinei, gazduit începând cu
anul 1952 în cadrul unei fortăreţe.
Lângă gara din Anvers (construcţie veche , pe 3 nivele) se găseşte Muzeul Diamantelor
(în jurul gării sunt numeroase magazine cu bijuterii, diamante) şi Grădina Zoologică.
35
Sursa: www.wikipedia.org – Castelul Het Steen, Anvers
Un vestigiu important în Anvers este Castelul Het Steen ( Castelul de Piatră).
Oostende
Oostende este un oraş din regiunea Flandra, un sat pescăresc la origine, constituie un
port de tranzit către Anglia. Călătoria până pe coasta Marii Britanii dureaza 4 ore.
Ca puncte principale de interes sunt nava-şcoală Mercator transformată în muzeu
maritim, Fortul Napoleon, Cazinoul.
Structura medievală a străzilor, clădirile vechi din cărămidă, străzile pavate cu piatră
cubică se asortează perfect cu locuitorii oraşului: belgieni sofisticaţi, cu un aer detaşat, potrivit
după-amiezilor ploioase.
Sursa: www.travelblogs.ro – Oostende
36
Un punct de reper în Oostende – Muzeul Ensor. James Ensor (1860-1949), pictorul,
gravorul şi muzicianului belgian de la răscrucea ultimelor două secole nu mai este de mult
obscur. Titlul de baron acordat de Regele Albert în 1929 şi Legiunea de Onoare primită în
1933 au fost semnale date de propria ţară, care îl recunoştea.
Brügge
Brügee este un oraş în nord-vestul Belgiei. Titlul de „oraş” i-a fost acordat în 1128. În
Evul Mediu a fost membru şi, pentru o periodă, capitală a Ligii Hanseatice. În prezent este
capitala provinciei Flandra de Vest în regiunea Flandra din Belgia.
Numele oraşului provine din norvegiana veche: Bryggja - pod, punte, (un) chei.
Brügee, sau Veneţia Nordului este un mic orăşel în stil medieval, pitoresc şi romantic.
Ca număr de canale, depăşeşte chiar Veneţia. Prin parcuri sunt lebede, peste tot flori, pe
străzi, trăsuri trase de cai aşteaptă leneş, gata să ofere turiştilor o plimbare romantică la un
preţ convenabil.
Sursa: www.travelblogs.ro – Brügee Sursa: www.pelegrin.ro – Brügee
Basilica din Brügee păstrează, potrivit legendei, un flacon cu Sfântul Sânge. Acesta
este scos în public în ziua de Ispas (Înălţarea Domnului), într-o procesiune cu caracter
medieval, care se defăşoară anual din 1291. Aici însă, la Basilica Saint Basile, credinţa,
legenda, fascinaţia şi ritualul se întâlnesc sub semnul pietăţii şi al veneraţiei. Legenda spune
că în prima jumătate a veacului al XII-lea, Thierry d’Alsace, conte de Flandra, a construit o
37
dublă capelă în inima Burgului Brügee, capelă pe care a dedicat-o Sfăntului Basile le Grand
“docteur de Elglise”. De-a lungul veacurilor, Basilica a cunoscut numeroase prefaceri,
adăpostind astăzi numeroase comori de artă, precum marele Relicvariu în care sunt depuse
relicvele Sfăntului Sănge, dar mai cu seamă statuia „Isus păşind pe piatra rece” sau „Ecce
Homo” şi, ceva mai departe, „Christ la mormânt”. Aceste două statui sunt purtate la
Procesiunea Solemnă a Sfântului Sânge.
Sursa: www.wikipedia.org – Basilica St. Basile, Brügee
Centrul vechi istoric al oraşului - unu dintre cele mai bine păstrate din Europa - este
inclus pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. El are o suprafaţă de cca. 430 ha.
Br ü gee este renumit pentru Palais Provincial, Palais Gruuthuse, Catedrala Saint
Sauver, Biserica Notre Dame (în care poate fi văzută statuia în marmură albă a Fecioarei,
creată de Michelangelo), cât şi pentru dantelele şi diamantele sale.
38
Sursa: www.fototravel.wordpress.com – Brügee
Muzeul Diamantelor are un atelier de prelucrare a diamantelor. La Casa Diamantelor,
se poate urmări o demonstraţie de şlefuire a diamantelor, şlefuirea de diamante a fost şi este
una dintre industriile importante ale Belgiei. Belgienii au o tehnică celebră de şlefuire a
diamantelor, şi anume, şlefuirea cu pudră de diamant, despre care se spune că a fost inventată
de Lodewijk van Berquem, în jurul anului 1450.
Groeninge este unul dintre cele mai faimoase muzee din Belgia. În incinta lui se află o
selecţie de arte fine şi, de asemenea, o colecţie completă a picturilor din Ţările de Jos, datând
din secolele XV-XX.
Sursa: www.fototravel.wordpress.com – Brügee
39
Sursa: www.fototravel.wordpress.com – Brügee
Sursa: www.fototravel.wordpress.com – Brügee
40
Gent
Gent este al patrulea oraş al Belgiei ca mărime, având cca 250.000 de locuitori. Nu
este la fel de mare ca şi Anvers, dar mai mare decât Bruges şi este mai puţin faimos în rândul
turiştilor, care preferă Bruges-ul.
Sursa: www.wikipedia.org – Gent, Belgia
Gent este desemnat adesea ca unul din cele mai frumoase oraşe a Europei şi
concurează cu oraşul cunoscut turistic Brügge. O mare parte a arhitecturii medievale este
intactă şi uimitor de bine întreţinută. Oraşul este gazda unor mari evenimente culturale,
precum Gentse Feesten şi Festival van Vlaanderen. Puncte de atracţie turistică: Belfried,
Gravensteen - unul din cele mai cunoscute cetăţi romane din Belgia, Biserica St. Nikolaus în
stil gotic („Scheldegotiek”), Catedrala St. Bavo este consacrată sfântului Bavo şi a fost
construită din anul 1300 până în 1538. În catedrală se găseşte un altar care a fost creat de Jan
van Eyck. Un alt reper itinerar este Primăria, construită între secolele XV şi XVII.
41
Sursa: www.wikipedia.org - Genter Altar, Jan van Eycks, Catedrala St. Bavo
Oraşul Gent este considerat de către unele persoane adevăratul diamant al Flandrei şi al
Belgiei, pentru modul în care şi-a conservat aerul medieval.Ghent este totodată şi oraşul
florilor din Belgia, fiind cunoscut în toată lumea pentru frumoasele sale azalee şi begonii. O
dată la 5 ani, Festivalul florilor atrage mii de turişti în oraş.
Waterloo
Waterloo este o comună francofonă din regiunea Valonia din Belgia. Localitatea este
celebră datorită Bătăliei de la Waterloo ce a avut loc aici la 18 iunie 1815 şi a opus armatelor
lui Napoleon Bonaparte o coaliţie anglo-prusacă, bătălie soldată cu înfrângerea definitivă a lui
Napoleon.
La Waterloo se află Butte du Lion, cu un momument în vârf, ridicat în cinstea bătăliei
din 1815.
42
Sursa: www.wikipedia.org – Butte du Lion, Waterloo
Louvain sau Leuven
Louvain este un oraş universitar în Flandra, Belgia. Aici s-a înfiinţat în 1425
Universitatea Catolică din Louvain, din care, partea flamandă, Katholieke Universiteit
Leuven, a rămas pe loc, pe când partea francofonă, UCL, s-a mutat în 1968 la Louvain-la-
Neuve.
Sursa: www.wikipedia.org – Biblioteca facultăţii de teologie a universităţii
Prima menţiune a oraşului datează din anul 891 (Loven), când o armată de vikingi a
fost învinsă de către regele Arnulf de Carintia. Conform legendei oraşului, culorile sale roşu-
alb-roşu amintesc de malurile însângerate ale râului Dijle după această bătălie.
43
Spa
Spa (valonă Spå) este un oraş francofon din regiunea Valonia din Belgia. Este una din
cele mai vechi şi cunoscute staţiuni balneare din Europa. Este situat la poalele munţilor
Ardeni, în apropiere de frontiera cu Germania. Numele oraşului Spa este la originea
cuvântului englezesc spa, însemnând staţiune balneară, zonă cu izvoare minerale, etc.
La început, Spa nu era decât un cătun ce aparţinea de Sårt (azi Sårt-de-Spa). În 1573,
Spa a devenit parohie de sine stătătoare. Istoria Spa-ului începe în secolul al XIV-lea, când
fierarul Colin L'Leu cumpără o pădure lângă „Poujhon” (în traducere Fântâna Mare), un loc
de unde oamenii aduceau apă minerală. Colin a zidit un han în 1326, iar în jurul hanului s-a
format un nou cătun, Spa-ul Nou, pe când vechiul cătun deveni sat, cu numele de Spa-ul
Vechi. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, apa de Spa era foarte căutată în împrejurimi.
Din cauza prigoanei anti-protestante din Franţa, mulţi protestanţi se stabiliră la Spa. Cu toate
că teoretic toţi cetăţenii trebuiau să fie de aceeaşi religie ca şi prinţul, totuşi acesta îi lăsă în
pace. Datorită toleranţei religioase, Spa deveni încet-încet un loc de întâlnire a şefilor de stat.
Ţarul rus Petru cel Mare a venit la Spa în 1717. În aceeaşi epocă, cuvântul „spa” a intrat drept
substantiv comun în limba engleză, cu sensul de „fântână publică”. În 1750, se clădiră primele
săli de jocuri, ceea ce atrase şi mai mulţi oameni în localitate. Afacerea jocurilor din Spa
(1786) va fi cauza Revoluţiei Ligiene şi a denigrării Spa-ului. Oraşul şi-a rebobândit renumele
mai târziu, sub regimul olandez, şi de-a lungul celui de-al XIX-lea secol, datorită unor mari
întreprinzători, ca de pildă mama lui Apolinaire (în 1898), Regina Maria-Henrieta de Belgia
(care a şi murit la Spa în 1912) sau împăratul Wilhelm al II-lea (care a locuit la Spa pe durata
primului război mondial).
În fiecare an, în luna iulie, are loc festivalul „Les Francofolies” de muzică francofonă.
La acest festival iau parte des cântăreţi valoni şi trupe valone, precum William Dunker şi
Composs Binde.
44
9.2. Structuri turistice
După ce Bruxelles a devenit capitala diplomatică a Europei, în ţară s-au construit
foarte multe hoteluri de lux, gata să-i primească pe înalţii oaspeti. În Belgia există peste 250
de campinguri, inclusiv pentru persoanele care calătoresc cu rulota. De asemenea, în aceste
locuri special amenajate se pot găsi (în special în Flandra) cabane din lemn cu patru paturi.
Tabelul 9.2.1.
Structura de primire turistică în câteva oraşe din Belgia
Sursa: www.travelbelgium.com
Se poate observa că oraşul cu cea mai mare capacitate de cazare este Bruxelles, urmat
de Brugge, Antwerp, Oostende şi Ghent. Situaţie normală având în vedere poziţionarea
geografică a metropolei, dar şi poziţionarea în mintea turistului, ca şi grad de cultură, istorie,
mediu politic şi de afaceri.
În funcţie de hotel, acestea asigură diverse facilităţi şi servicii: transport către aeroport,
apartamente familiale, centre de fitness, piscină interioară, servicii Internet, camere
nefumători, parcare, piscină exterioară, acces cu animal de companie, restaurante, camere cu
facilităţi pentru persoane cu dizabilităţi, Spa şi centru de infrumuseţare, conexiune Internet
Wireless.
Cazarea în Belgia se poate face, fie la hoteluri, apartamente, reşedinţe, fie la mănăstiri, ferme,
hanuri şi cămine pentru tineret, chiar şi castele, ce dispun de o varietate de servicii şi facilităţi.
Oraşe Numărul de unităţi de cazare
1.Bruxelles 173
2. Brugge 110
3. Antwerp 58
4. Ghent 32
5. Leuven 21
6. Diegem 17
7. Gosselies 15
8. Ieper 14
9. Oostende 37
10. Liege 15
11. Zaventem 20
12. Spa 15
45
Tabelul 9.2.2.
Numărul structurilor de cazare turistică colective, pe tipuri de structuri
OraşePensiuni,
hanuri,
cămine
studenţeşti
Hoteluri Reşedinţe Apartamente Cazare
oaspeţi
TOTAL
1.Bruxelles - 145 3 23 2 1732. Brugge 1 85 - 2 22 1103. Antwerp - 45 - 9 4 584. Ghent 1 28 - 1 2 325. Leuven - 16 - 4 1 216. Diegem - 16 - - 1 177. Gosselies - 13 - - 2 158. Ieper 1 12 - - 1 149. Oostende - 31 - 4 2 3710. Liege - 14 - - 1 1511. Zaventem - 19 - 1 - 2012. Spa 2 9 1 - 3 15
Sursa: www.travelbelgium.com
Tabelul 9.2.3.
Hoteluri şi structuri similare
OraşeHoteluri şi structuri similare, din acestea pe categorii
TOTAL
5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea1.Bruxelles 19 52 60 25 9 1732. Brugge 1 30 38 14 1 1103. Antwerp 2 16 21 7 3 584. Ghent - 7 16 2 2 325. Leuven - 2 11 5 2 216. Diegem 2 7 7 - - 177. Gosselies - 1 9 3 - 158. Ieper - 3 5 4 1 149. Oostende - 1 22 6 1 3710. Liege - 3 6 5 1 1511. Zaventem 2 8 8 1 - 2012. Spa 1 4 4 2 - 15
Sursa: www.travelbelgium.com
46
10. INDICATORI DE TURISM – ANALIZE ŞI TENDINŢE
10.1. Indicatori turistici
Tabelul 10.1.1.
Numărul total de turişti pe regiuni
Anul 1998 1999 2000 2001
Belgia 10.080.000 10.416.000 10.724.000 10.807.000
Regiunea
Bruxelles
2.193.000 2.261.000 2.382.000 2.340.000
Regiunea
Flamandă
5.683.000 5.867.000 6.005.000 6.060.000
Regiunea Valonă 2.203.000 2.287.000 2.337.000 2.406.000
Sursa: Institutul Naţional de Statistici, Ministerul afacerilor Economice, Belgia 1998/2002
Tabelul 10.1.2.
Numărul total de turişti interni
Anul 1994 1995 1996 1997 1998
4.037.000 4.164.000 4.261.000 4.342.000 4.314.000
Sursa: Institutul Naţional de Statistici, Ministerul afacerilor Economice, Belgia
Indicele modificării cererii turistice externe
Tabelul 10.1.3.
Anul Total turişti externi sosiţi % Creştere
1990 5.147.000
1995 5.560.000 8,02
1998 6.179.000 11,13
1999 6.369.000 3,08
2000 6.457.000 1,38
47
Sursa: Organizaţia Internaţională pentru Turism (WTO)
ICE0-i = CE i / CE0 x 100
unde CE i – cererea la momentul i; CE0 – cererea la momentul 0
ICE95-90 = 5.560.000 / 5.147.000 x 100 = 108,02%
ICE98-95 = 6.179.000 / 5.560.000 x 100 = 111,13%
ICE99-98 = 6.369.000 / 6.179.000 x 100 = 103,08%
ICE00-99 = 6.457.000 / 6.369.000 x 100 = 101,38%
Cererea turistică externă a fost în creştere în perioada analizată, fără variaţii semnificative.
Tabelul 10.1.4.
Înnoptări turism intern în hoteluri şi structuri similare
Anul 1998 1999 2010 2013
13.185.000 13.111.000 13.689.000 13.321.000
Sursa: Institutul Naţional de Statistici, Ministerul afacerilor Economice, Belgia 1999-2013
Tabelul 10.1.5.
Înnoptări turism extern în hoteluri şi structuri similare
Anul 1998 1999 2010 2013
14.838.000 15.368.000 15.526.000 15.373.000
Sursa: Institutul Naţional de Statistici, Ministerul afacerilor Economice, Belgia 1998/2013
Indicatorul duratei medii de sejur
Tabelul 10.1.6.
Anul Înnoptări turism extern în
hoteluri şi structuri similare
Total turişti
externi sosiţi
Durata medie de
sejur
1999 14.838.000 6.179.000 2,40
2010 15.368.000 6.369.000 2,41
2013 15.526.000 6.457.000 2,40
Sursa: Institutul Naţional de Statistici, Ministerul afacerilor Economice, Belgia 1998/2013,
Organizaţia Modială pentru Turism (WTO)
48
Smediu = număr de înnoptări / număr de turişti = Zt / T
În perioada 1998 – 2000, durata medie de sejur a rămas constantă.
Belgia avea în iulie 2001 o populaţie estimată de 10.258.762 locuitori pentru o
suprafaţă a ţării de 30.510 km².
Indicatorul densităţii turistice în raport cu populaţia
I = Număr turişti sosiţi / Populaţie x 100
I90 = 5.147.000 / 10.258.762 x 100 = 50,17%
I95 = 5.560.000 / 10.258.762 x 100 = 54,20%
I98 = 6.179.000 / 10.258.762 x 100 = 60,23%
I99 = 6.369.000 / 10.258.762 x 100 = 62,08%
I00 = 6.457.000 / 10.258.762 x 100 = 63,90%
Procentul de sosiri raportat la populaţia Belgiei a crescut din 1990 până în 2013 cu
13,73%.
Indicatorul densităţii turistice în raport cu teritoriul
I = Număr turişti sosiţi / Suprafaţă
I90 = 5.147.000 / 30.510 = 168,70 turişti / km²
I95 = 5.560.000 / 30.510 = 182,23 turişti / km²
I98 = 6.179.000 / 30.510 = 202,52 turişti / km²
I99 = 6.369.000 / 30.510 = 208,75 turişti / km²
I00 = 6.457.000 / 30.510 = 211,64 turişti / km²
Între anii 1990 şi 2000, densitatea pe km² a turiştilor sosiţi a crescut permanent.
Indicatorii încasărilor totale pe turist
Tabelul 10.1.7.
Anul Încasările din turismul
internaţional (US$)
Total turişti externi
sosiţi
Indicele încasărilor
totale / turist
(US$/turist)
1990 3.721.000.000 5.147.000 722,95
1995 5.859.000.000 5.560.000 1053,77
1998 5.443.000.000 6.179.000 880,89
1999 7.039.000.000 6.369.000 1105,20
49
Sursa: Organizaţia Mondială pentru Turism (WTO), 2010
I = Încasări totale / Număr de turişti sosiţi
Indicatorii cheltuielilor turistice, evoluţia în timp
Tabelul 10.1.8.
Balanţa turistică
Plăţi turistice (mil. €)
Anul 1999 2013
Încasări din turismul
internaţional (mil. €) 6.087 7.289
Cheltuieli din turismul
internaţional (mil. €) 9.164 10.387
Sold BT - 3,077 - 3,098
Sursa: Turism in Belgia-Brochure on Tourism Product, Organisation and Policy
Rt2000 / Rt1999 x 100 = 10.387 mil. € / 9.164 mil. € x 100 = 113,35%
Volumul economic al cheltuielilor în turism depăşeste volumul încasărilor între cei doi
ani luaţi în consideraţie.
Aportul turismului la produsul intern brut = 2,9% din PIB, în scădere cu 4,3% faţa de
anul anterior. (Sursa WTTC, 2010).
Numărul de persoane angajate în turism = 122.600 sau 3,1% din totalul personal
angajat, în scădere cu 5,1% faţă de anul precedent. (Sursa WTTC, 2010).
Tabelul 10.1.9.
Numărul total de angajaţi în turism (1999) pe regiuni
Anul Angajaţi Liberi profesionişti
Belgia 151.791 43.003
Regiunea Bruxelles 29.117 3.161
Regiunea Flamandă 89.379 26.718
Regiunea Valonă 33.295 13.124
Sursa: Turism in Belgia-Brochure on Tourism Product, Organisation and Policy
50
51
52
53
10.2. Analize, tendinţe, previziuni
B
Buget
Belgia dispune de un buget generos cu preţuri competitive, comparative
cu majoritatea destinaţiilor din Europa,exprimând o devoţiune pentru
excelenţă şi servicii. Istoria şi cultura se împletesc cu facilităţile moderne,
fie că e vorba de o reşedinţă garnisită cu obiecte de artă sau o staţiune Spa
ultramodernă.
E
Experienţă
Furnizorii belgieni sunt familiarizaţi cu piaţa americană, le place să
mulţumească, îndeplinind cerinţe speciale de cazare. Bruxelles-ul,
Capitala Europei este sediul UE şi NATO, limba engleză fiind larg
răspândită.
L
Locaţie
Zboruri directe către Bruxelles (6,5 ore de Coasta de Est) din USA cu
American/Brussels Airlines, Continental, Delta, Jet Airways, US
Airways, şi United. Paris, Londra şi Amsterdam sunt doar la o fugă cu
trenul (85 min. de Paris). De la Bruxelles sunt doar 30 min. cu trenul de
Ghent sau Antwerp şi numai o oră de Bruges şi Liege.
54
G
Gastronomie
Belgia este recunoscută ca destinaţie gastronomică. Clienţii se pot
delecta cu ciocolată fină, cartofi prăjiţi cu maioneză, midii proaspete
din Marea Nordului şi bere belgiană – peste 400 de sortimente
disponibile.
I
Interes
Cultural
Acest mic Regat, din inima Europei este multicultural şi multilingvistic
cu multe de oferit pe o suprafaţă restrânsă. Oraşe medievale, colecţii de
Artă Flamandă, o combinaţie bogată de castele, grădini şi canale,
diversitate arhitecturală, numeroase festivale şi artă contemporană, fac
din Belgia destinaţia perfectă.
A
Activităţi
Pe parcursul unei zile se poate naviga într-o crozieră romantică pe
canalele din Bruges, se pot vâna diamante în Antwerp, mânca gofre pe
plajă, petrece la un festival în Binche, explora castele franţuzeşti în
Valonia, studia muzee de artă fină în Bruxelles. Nu în ultimul rând,
desfăşura activităţi creative: o plimare prin pieţe antice, golf, mers cu
bicicleta, călătorii cu balonul, călărit, drumeţii montane, naviga cu barca,
şi multe altele.
Oficiile de turism pun la dispoziţie informaţii despre cazare, contacte cu
furnizorii locali, imagini video, DVD-uri şi broşuri. Domeniul Internet
media dispune de facilităţi pentru descoperirea afacerii avantajoase.
Turismul Belgian generează 2,8% din PIB şi are angajată ca forţă de muncă 3,3% din
populaţia angajată (142.000 persoane). 6,7 milioane de persoane au călătorit în Belgia în anul
2005. Două treimi din ei au venit din ţările vecine: Franţa, Olanda, Marea Britanie şi
Germania.
În 1993, 2% din totalul forţei de muncă era angajată în turism, mai puţin decât în multe
ţări vecine. Cele mai multe localităţi turistice sunt situate, fie pe yona de coastă, puternic
dezvoltată, fie în Munţii Ardeni. Bruxelles şi oraşele Flamande Brugge, Ghent şi Antwerp
sunt atrăgătoare pentru turismul cultural.
Belgia a fost cotată pe locul 21 în anul 2007 de către World Economic Forum – în
Travel and Tourism Competitiveness Index, mai jos decât toate ţările vecine. Deşi scorul de
ţară este ridicat pentru resurse naturale şi culturale, Belgia este cotată doar pe locul 114 în
lume atât pentru „preţuri competitive”, cât şi pentru „disponibilitatea forţei de muncă
calificate”.
55
În anii recenţi, numărul de turişti internaţionali a rămas relativ stabil, dar venitul
generat a crescut. Sosirile de turişti se prefigurează ca fiind în creştere pentru perioada
următoare, dar durata staţionărilor va fi în continuare scurtă, majoritatea turiştilor vizitând
Belgia pentru doar câteva zile. Totuşi s-au făcut considerabile eforturi din partea Biroului
Belgian de Turism, pentru a promova peste graniţă Belgia ca destinaţie turistică.
Belgia are o reţea feroviară excelentă în cadrul ţăriişi legături eficiente cu ţările vecine.
Legăturile feroviare conectează principalele oraşe europene. Transportul aerian a crescut
semnificativ în termen de flux de sosiri şi plecări de turişti.
Datorită polerizării politice între regiunea Flamandă şi cea Valonă, este dificil de
desfăşurat campanii de imagine publicitare pentru întreaga ţară. Totuşi eforturi considerabile
au fost făcute de autorităţi pentru a promova regiunea Flamandă şi cea Valonă separat.
Realizarea unui turism sustenabil a devenit vitală, fiecare regiune având un
semnificativ potenţial de frumuseţe între graniţele sale. Clima sa totuşi nu este considerată o
moştenire preţioasă. Perioade îndelungate cu vreme bună pot ajuta creşterea numărului de
vizitatori şi turismul intern, în mod particular de-a lungul coastei belgiene.
Internetul continuă să crească în importanţă, ca mijloc pentru promovare. Într-adevăr,
e-turismul sau folosirea tehnologiei pusă la dispoziţie de Internet pentru a asigura acces online
la resursele culturale şi experienţe, au pus în accent în mod particular regiunea Valonia.
Cum Belgia desfăşoară comerţ cu ţările vecine, industria turistică este de aşteptat să
crească în perioada următoare. Economia internaţională rămâne forţa conducătoare, urmând o
creştere ciclică şi structural.
În cazul turismului de vacanţă, expansiunea este mai puţin certă, datorită condiţiilor
climatice, maturitatea atracţiilor turistice şi creşterii competiţiei din cadrul Europei şi din
afară, ce pot împiedica creşterea turistică.
Totuşi noi nişe ca pachetele Spa şi turismul medical ar trebui să genereze un echilibru
mai bun al încasărilor din turism şi să încurajeze crearea de noi locuri de muncă în domeniu.
Fluxul de plecări de turişti este previzionat a fi mai înalt decât cel de sosiri, belgienii
preferând să călătorescă în afara graniţelor ţării.
56
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
1. Belgia are poziţie geografică, resurse naturale şi culturale ce o fac atrăgătoare din
punct de vedere turistic.
2. Este Capitala Europei, locul cel mai potrivit atât pentru întâlniri la nivel înalt politic,
cât şi pentru diferite evenimente ca reuniuni, conferinţe, prezentări de modă, seminarii,
etc.
3. Motto-ul său este: Calitate, Accesibilitate, Diversitate, Eficienţă.
4. Belgia se face iubită prin frumuseţea oraşelor, a peisajelor uimitoare, dar mai ales, prin
ospitalitatea oamenilor care sunt conştienţi că traiesc în centrul cultural al Europei.
5. Serviciile sunt de calitate, iar regiunea are un farmec nelimitat.
6. Belgienii au un bun simţ de afaceri, concertat cu un gust pentru plăcerile vieţii.
57
7. Facilităţile pentru reuniuni sunt nelimitate. De la săli de cinema, la muzee de artă
contemporană, săli de concerte, muzee pentru prezentări, săli de conferinţe, reşedinţe
sau castele încărcate de istorie. Un adevărat centru al vieţii europene.
8. Bruxelles rămâne centrul călătoriilor de afaceri, găzduind instituţii internaţionale şi
europene.
9. Ţara berii, ciocolatei şi gofrelor garantează o experienţă de neuitat.
10. Este ţara canalelor de tip veneţian, cu ape curate şi faună veritabilă.
11. Bruxelles este capitala cea mai verde din întreaga lume, oferind o clipă de plăcere şi
linişte în parcurile şi grădinile sale.
58
BIBLIOGRAFIE
1. V. Turcu, D. Turcu, Turism Internaţional – concepte, realtăţi, politici, Editura
Eurostampa, Timişoara
2. J. J. Lennon, Tourism Statistic – International perspectives and current issues,
Cengage Learning EMEA, 2001
3. www.harta.infoturism.ro
4. www.wikipedia.org
5. www.monarchie.be
6. www.besttourism.ro
7. www.worldatlas.com
8. www.121.ro
9. www.travelblogs.ro
10. www.fototravel.wordpress.com
11. www.ziare.com
12. www.pelegrin.ro
13. www.observatorcultural.ro
14. www.europages.ro
15. www.travelbelgium.com
16. www.visitbelgium.com
17. www.wikitravel.org
18. www.marketresearch.com
19. www.scottish.parliament.uk
20. www.books.google.ro
21. www.weforum.org
59
60