Turismul de Afaceri Buuun

7/28/2019 Turismul de Afaceri Buuun

1/6

Turismul de afaceri

Turismul de afaceri -definirea conceptului si particularitati

Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitatiituristice, iar intensificarea relatiilor internationale si, n deosebi, a celor economice se reflecta ncresterea cererilor pentru calatoriile de afaceri.

Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu scopuri comerciale,guvernamentale sau educationale, avnd partea de agrement (leisure) ca motivatie secundara.Turismul de afaceri presupune, n general, deplasarea ntr-o alta localitate, la o distanta mai marede 50 de km de localitateade origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de oafacere, de un eveniment sau de un scop educational. Turismul de afaceri se refera, n sens larg,la calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasarile n interes

oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari organizate dentreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentantii lor. Desi acesteactiuni presupun desfasurarea unei activitati remunerate, ele sunt asimilate turismului deoareceorganizarea si realizarea lor implica utilizarea dotarilor turistice de cazare, alimentare, agrementct si consumul unor servicii specifice furnizate de organizatori de calatorii. Turismul de afaceriare motivatii si forme de manifestare proprii, inconfundabile. Ca principala motivatie aturismului de afaceri se poate considera si ntalnirea cererii cu oferta n cadrul trgurilor siexpozitiilor, al ntalnirilor de afaceri, a tranzactiilor si negocierilor, n desfasurarea programelorunor misiuni economice, dar si a unor ample actiuni de promovare a unei firme, a unor produse,a unor noutati n diferite domenii cu caracter periodic sau conjugal. Principalele demersuri ale

acestei manifestari se finalizeaza cu ncheierea unor contracte economice, reciproc avantajoase ncadrul diviziunii internatoionale a muncii, a pietei bunurilor si serviciilor, ca forme aleschimbului de valori si valori de ntrebuintare.

Turismul de afaceri se desfasoara n tot timpul anului, n spatii special amenajate,antrennd servicii specifice de expunere, de tranzactionare, cazare, securitate, amenajari estetice,mijloace de telecomunicatii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie publica, servicii depresa, grafica etc. Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmatoarele:

reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate;

atinge cote maxime primavara si toamna, dar nregistreaza activitati si n lunile devara si iarna; completeaza sectorul turismului liber; investitiile n turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana; multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute n special pentru

turismul de afaceri (hoteluri, restaurante, facilitati n transport si comunicatii ) sifurnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si de populatia indigena;


2/6

calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri seregaseste n serviciile prestate de acestia;

cercetarile sugereaza ca aproximativ 40 % din turisti de afaceri care se rentorc cufamiliile in aceleasi destinatii nsa de data aceasta pentru calatorii n scopuripersonale;

turismul de afacerii are mai putine consecinte negative asupra mediului dectturismul clasic;

2. Formele turismului de afaceri

Calatoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern n functie de beneficiarulnemijlocit si rezultatele acestora. Formele turismului de afaceri avnd caracter intern seadreseaza salariatilor unei ntreprinderi si au ca obiectiv motivarea personalului n scopulcresterii productivitatii muncii si mbunatatirii performantelor. Ele se concretizeaza n:

seminarii sau ntruniri ale conducerii firmei cu salariatii (pentru cunoastere,rezolvarea unor probleme, pentru mpartasirea experientei.);

actiuni de formare a personalului si actualizarea pregatirii; calatorii recompensa (incentive);

Actiunile avand caracter extern au ca obiectiv buna desfasurare a activitatilor siprosperitatea firmelor n ansamblul lor si consta n deplasari cu caracter profesional (lucru pesantier, acordarea de asistenta) si participarea la trguri, expozitii, congrese, colocvii. Deasemenea, turismul de afaceri poate fi clasificat si n urmatoarele forme:

Turismul general de afaceri se refera, n principal, la activitatilepersoanelor care lucreaza, pentru o scurta perioada de timp, n afaralocului de resedinta (de exemplu ziaristii)

Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment detipul ntlnirilor, conferintelor, colocviilor, simpozioanelor, congreselor sieste considerat una dintre cele mai obisnuite forme ale turismului deafaceri. Principalele destinatii pentru turismul de reuniuni sunt: SUA cu894 actiuni, Franta (757), M. Britanie(722), Germania (505), Olanda (385)si orasele Paris (361), Londra (268), Bruxelles (194), Viena (177),Geneva(166).

Trguri si expozitii care se definesc prin prestari de produse si serviciidestinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vnzare sau ainforma vizitatorul; Ca forma de turism ele stimuleaza calatoria adouacategorii de persoane: expozantii si vizitatorii.


3/6

Turismul de afaceri corespunde unor domenii deosebit de diverse, in sfera sa inscriindu-se: reuniunile diplomatice la nivel mondial si intrunirile intre reprenzentantii diferitelor state,reuniunile economice si negocierile comerciale, ntlniri pentru schimbul de informatii stiintificesi tehnice, pentru comunicarea rezultatelor unor proiecte de cercetare-dezvoltare, ntlniriculturale si educative, precum si manifestari specifice diferitelor forme de manifestare culturala,

competitii sportive s.a. Turismul de afaceri include, n sens larg, calatoriile oamenilor pentruscopuri legate de munca lor, mai exact, deplasarile n interes oficial, comercial sau de alta natura,participarile la diverse manifestari organizate de ntreprinderi economice sau organismeadministrative pentru reprezentantii lor. Desi aceste calatorii presupun desfasurarea unoractivitati remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece implica utilizarea dotarilor turisticesi consumul unor servicii specifice.

Din punctul de vedere al continutului, formele turismului de afaceri se structureaza in :

calatoriile de afaceri individuale (delegatiile), comune multor meserii, pentrucarepersoanele implicate accepta sa se deplaseze n afara orasului de resedinta;

turismul de reuniuni, ntlniri, care include gama larga de evenimente (conferinte,seminarii, team-bilding-uri, lansari de produse, ntlniri anuale, etc.) ale unor companiisau asociatii, pentru a facilita comunicarea cu si ntre angajati, clienti, actionari saumembri;

trguri si expozitii, foarte diverse, destinate n general prezentarii de produse; calatorii stimulent (incentive), respectiv acele calatorii pe care angajatii le primesc de la

angajator ca premiu pentru rezultate bune n munca;

evenimente corporate, incluznd forme generoase de distractie pe care companiile leofera celor mai valorosi clienti sau potentiali clienti, pentru a construi sau aintensifica relatiile de afaceri.

Turistii de afaceri sunt mai exigenti, mai putin sensibili la pret si mult mai preocupati destatut. De asemenea, ei au un program anume, care trebuie respectat. n consecinta, serviciile detransport sunt de mare importanta: mijlocul de transport folosit este rapid, confortabil si adecvatca si program,punctualitatea si prestigiul transportatorului sunt de interes, sistemele de rezervaretrebuie sa fie eficiente (G. Stanciulescu , 2004). Ca si modalitati de cazare, sunt preferate

hotelurile de lant, al caror standard este cunoscut si care ofera, pe lnga servicii de calitate,formule diverse de fidelizare, cu un impact ridicat n cazul turistilor de afaceri (carduri defidelitate, punctaje, uneori cumulate celor obtinute pe liniile aeriene etc.). Se poate ajunge chiarla situatia n care alegerea unei destinatii sa fie determinata de existenta unui hotel apartinndunui anumit lant. Pentru toate categoriile de servicii la care se apeleaza, calitatea este deosebit deimportanta. n zilele noastre, turismul international de afaceri a devenit o industrie sofisticata.Aceasta s-a impus ca una dintre cele mai dinamice si profitabile componente ale industriei


4/6

turismului. Printre particularitatile turismului de afaceri care au contribuit la aceasta caracterizarea sa se numara: profiturile mari ale organizatorilor si prestatorilor de servicii; independenta fatade conditiile naturale si contributia la atenuarea sezonalitatii; utilizarea mai buna a dotarilormateriale; impactul redus asupramediului.

TURISMUL DE AFACERI IN ROMNIA; STRATEGII POSIBILEDEDEZVOLTARE

Romnia are calitatii reale de a deveni una dintre cele mai cautate tari din Europa de Estn ceea ce priveste turismul n general si turismul de afaceri n particular. Elementele carefavorizeaza aceasta forma de turism sunt legate de mai multe aspecte cum ar fi:.

destinatie inedita, cu valori naturale, culturale si istorice nealterate, ideal plasata n spatiuleuropean si usor accesibila prin legaturi aeriene cu majoritatea capitalelor;

milenii de cultura, istorie si traditii ce sunt reflectate n mostenirea culturala a Romniei;.

bine-cunoscuta ospitalitate a romnilor, existnd un stadiu avansat de implementare astandardelor internationale n industria ospitalitatii;. veche experienta n organizarea de trguri si expozitii;. aparitia pe piata a noi centre de

afaceri, precum si a noi lanturi hoteliere: Marriot, Hilton, Crowne Plaza, Intercontinental,Howard Johnson, Sofitel, Best Western,Ibis, Golden Tulip, Novotel, cu o extindere de laan la an;

infrastructura dedicata, n proces de extindere si modernizare;. specializarea profesionalaa unor companii romnesti si cresterea capacitatii acestora de a prelua integral procesulde organizare a reuniunilor de mare anvergura;

stabilitatea politica si civila; ncadrarea n Uniunea Europeana; cresteri economice nultimii ani.

Din punct de vedere organizatoric, din decembrie 1997, industria romneasca de gen nu maieste o exceptie de la nivelul mondial, prin existenta Romanian Convention Bureau, care estedenumirea cansacrata a Asociatiei Nationale a Organizatorilor Profesionidti de Conferinte siExpozitii, care actioneaza n favoarea membrilor sai si a beneficiarilor locali si internationali.RCB este o entitate non-guvernamentala si non-profit, n 1999 devenind membru al celei maiimportante organizatii de specialitate, ICCA. Romanian Convention Bureau reuneste n prezent55 de institutii publice si companii private, capabile sa asigure ntreagagama de servicii dedicatepentru congrese, conferinte, seminarii, trguri, expozitii specializate, turism de afaceri si

motivational. Categoriile de membri RCB sunt: organizatori profesionisti de conferinte siexpozitii, agentii touroperatoare si demanagement al destinatiei, centre de conferinte si expozitii,hoteluri cu facilitati dereuniuni, furnizori de servicii si echipamente dedicate (audio-video,traducatori-interpreti, publicitate, IT & multimedia), transportatori aerieni si auto,institutii bancare si de asigurari, loctaii culturale(www.conventionbureau.ro). Membrii RCBgestioneaza integral sau furnizeaza segmente de servicii specializate pentru o medie anuala decca 800 de evenimente,din care peste 100 sunt trguri si expozitii si peste 600 sunt congrese,conferinte,seminarii, lansari de produse si sesiuni de training.Aceste evenimente reunesc anual


5/6

cca 1.200.000 1.500.000 participanti si genereazaun venit anual de peste 1.000 mld lei.ndomeniul turismului de afaceri opereaza o gama larga de ntreprinderi: agentii de turism,hoteluri, agentii de interpreti,organizatori de trguri si conferinte, centre de afaceri etc. Acesteasunt reunite n structura profesionala Convention Bureau. Alaturi de Romanian ConventionBureau, trebuie mentionata si o alta asociatie profesionala cu activitate semnificativa n domeniul

trgurilor si expozitiilor-ASOEXPO. Asociatiile profesionale n domeniul turismului de afaceriau meritul de a promovaunitar tara noastra ca destinatie pentru manifestarile specifice, acordndconsultantii si sprijin n dezvoltarea acestei forme de turism, aflata n Romnia nca la nceput dedrum, nscrisi nsa pe o tendinta pozitiva. Majoritatea agenaiilor de turism au ntelesprofitabilitatea ridicata a turismului de afaceri si si-au adaptat astfel activitatea n directia ofeririide servicii specifice cercetatorilor de afaceri. Oferta agentiilor de turism n domeniul turismuluide afaceri cuprinde servicii oferite de acestea pentru organizarea de congrese, conferinte,simpozioane, reuniuni si alte evenimente specifice acestei forme de turism.

Cteva dintre agentiile care s-au specializat n acest sens sunt: Marshall Turism, TiriacTravel,Agentia Happy Business Travel & Conference, Eurotravel TGV, GlobalBusiness Travel,Olimpic International.

Turismul de afaceri este nsa considerat principala sursa de venituri pentru industria hotelieraautohtona, n Bucuresti si n principalele orase ale tarii. Turismul de afaceri este singuracomponenta a industriei ospitalitatii romnesti evidentiata n mod obiectiv ca fiind eficienta si ncrestere, pe baza ncasarilor hotelurilor din mediul urban, sitund ponderea turismului de afacerin totalul ncasarilor la un nivel n jur de 70%. Majoritatea clientilor provin din Europa (respectivUngaria, Germania, Italia, Turcia, Polonia, Franta, Austria, Cehia,Marea Britanie, Olanda etc.).

Organizarea profesionala de conferinte, reuniuni si alte evenimente poate ficonsideratacomponenta cea mai eficienta si mai profitabila din turism. Poatetocmai de aceea se constata uninteres crescnd al investitorilor n dezvoltareaacestei oferte, mai ales n Bucuresti, Timisoara,Brasov, Oradea, Arad, Cluj, Sibiu,Constanta si altele. Cu toate acestea, specialitatii din turismsustin ca, la ora actuala, exista nca o insuficienta a spatiilor de gazduire a evenimentelor, maiales pentru acele evenimente care presupun participarea unui numar mare de persoane (peste 300de persoane). O componenta de asemenea dinamica este si organizarea de voiaje de tipincentive; tot mai multe firme romnesti, avnd un management modern, folosesc drept mijlocde motivare calatoriile platite de firma si oferite angajatilor merituosi. Tot ele sunt si cele carerecurg la metode moderne de training, delansari de produse sau de team-bilding. Astfel, auaparut tot mai multe agentii de turism specializate n oferirea de servicii legate de aceste tipuri deevenimente. Pentru a-si putea dovedi dinamismul si eficienta, turismul de afaceri n Romniatrebuie sa beneficieze de un sprijin puternic din toate directiile. n primul rnd, crestereaeconomica trebuie continuata, la fel si politica de atragere a investisiilor straine, pentru adetermina o crestere a fluxului de turisti n scop de afaceri.

Dezvoltarea infrastructurii de transport va avea, n acest sens, un rol hotartor. n al doilearnd, sectorul turistic trebuie sa urmareasca acelasi trend crescator, cu privire la: capacitatea de cazare, care trebuie extinsa n special n marile orase, cu unitati moderne,

de categorie superioara de confort, oferind spatii si servicii aferenteturismului deafaceri;calitatea serviciilor oferite de hoteluri si restaurante, de agentiile de turismspecializate, de centrele de afaceri si reuniuni;

profesionalismul operatorilor si organizatorilor de evenimente; atragerea de evenimente internationale, proces n care administratia centrala poateavea un

rol dosebit de important;


6/6

promovarea turismului de afaceri si reuniuni n tara noastra, la diferite trguriinternationale specializate;

pregatirea profesionala si morala a tuturor angajatilor din industria ospitalitatii, caelementesential pentru asigurarea calitatii serviciilor turistice.

Sectorul turistic romnesc sufera n general de lipsa unei strategii coerente si din lipsa deprofesionalism. Acestea ar trebui sa fie prioritati ale activitatii organismelor centrale, locale sau aprestatorilor de servicii n domeniu. Romnia trebuie sa profite de trendul ascendent al turismuluide afaceri pe plan mondial si national, avnd n vedere avantajele economice clare ale acesteiforme de turism.

Bucurestiul poate deveni destinatia nr. 1 a Estului Europei

Turismul de business nregistreaza o evolutie constanta, an de an avnd o crestere mediede 20%. Cel putin n Bucuresti, numarul de hoteluri creste, de asemenea, de la an la an, nsacapacitatea de cazare pentru business (minimum 3 stele) este nca insuficienta, nedepasind 7-

8.000 de locuri.n ctiva ani, Bucurestiul are sansa de a deveni cea mai importanta destinatie turistica deafaceri din sud-estul Europei. Aici au loc investitii importante n hoteluri, iar n urmatorii anitoate lanturile hoteliere internationale vor fi prezente. Alte orase care se dezvolta din punct devedere al turismului de afaceri: Timisoara,Cluj, Iasi, Brasov, Constanta.

Revenind la Capitala, la ora actuala se doreste realizarea Asociatiei de PromovareRegionala Bucuresti, care sa creioneze strategia de dezvoltare turistica a Capitalei (n prezent eanu exista!). Primaria Capitalei nu a participat n 2007 la Trgul de Turism Bucuresti, organizatde ANAT. Din pacate, nu se cunoaste mai nimic despre Centrul Istoric. Nu se ofera informatii,nu sunt chemati investitori.

Care este capacitatea hoteliera la nivelul Capitalei?La ora actuala, n Bucuresti sunt 8 hoteluri de 5 stele, 36 de hoteluri de 4 stele si 66de

hoteluri de 3 stele, deci 110 hoteluri care ar satisface, mai mult sau mai putin,clientela debusiness. Dintre acestea, o parte sunt de lant international: InterContinental, Marriott, Hilton,Crowne Plaza, Howard Johnson, Radisson SAS,Best Western, din grupul ACCOR - marcileSofitel, Novotel si Ibis, Golden Tulip,Ramada, Best Western. Pentru urmatorii ani, lanturilehoteliere Sheraton, Four Seasons si Hyatt studiaza intrarea pe piata romneasca.Potrivitspecialistilor internationali, Bucurestiul este bine pozitionat pe piatainternationala aconferintelor, nsa numarul insuficient de locuri de cazare si lipsaunui centru de conferintemodern cu minim 5000 de locuri, cu sala principala sialte sali adiacente pentru ntruniri pe grupede lucru, constituie un impediment.

Documents

Turismul de Afaceri Buuun