Embed Size (px)
Citation preview
Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II Directives
PHARE – Program 2002: Twinning project between the Romanian Ministry of Environment and Water Management and the German Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety
Ghid
referitor la
Realizarea si evaluarea rapoartelor de securitate
developed by:
Dr. Herbert Swarowsky
State Administration of Baden-Württemberg
Bucharest, Freiburg, Koeln, Dr. Askan Boege
April and June 2004 State Administration of North Rhine Westphalia
1
Structura de operare „raport de securitate“
1. Identificarea partilor relevante domeniului de securitate in raportul de
securitate
Discutii intre SRR, operator si SPCPV. Prin clarificarea adusa de catre operator asupra
cantitatilor de substante din instalatiile sale, SRR stabileste impreuna cu acesta, in baza
capitolului 4.1.1 al manualului, partile obiectivului relevante pentru siguranta (ORS) si
determina astfel structura de baza a raportului de securitate. In caz ca este posibil in acel
moment, SPCPV si SRR impreuna cu operatorul stabilesc, in cadrul discutiilor, de
asemenea si scenariul care trebuie descris in vederea realizarii planului de protectie civila.
2. Operatorul elaboreaza raportul de securitate
(Structura si continutul raportului de securitate
se prezinta in capitolele 4.2 si 4.3)
3. Predarea raportului de securitate la SRR si SPCPV
4. Confirmare de primire de catre SRR
SRR confirma in scris receptia raportului de securitate si cere concomitent catre SPCPV
exprimarea pozitiei acestora asupra necesarului planului de urgenta (vezi anexa V: Model
de nota referitoare la confirmarea de primire)
5. Verificarea raportului de securitate de catre SRR
(vezi capitolul 8 si anexa II)
6. Comunicarea rezultatului verificarii de catre SRR
SRR comunica rezultatul verificarii catre operator si, spre informare, catre SPCPV
(vezi anexa VI: Model de comunicare a rezultatului verificarii)
2
Cuprins
Lista de verificare pentru derularea activitatii referitoare la „raportul de securitate“ 1
1. Introducere 3
2. Idei principale ale ghidului 3
3. Baza legislativa 4
4. Structura si continutul raportului de securitate 5
4.1 Structurarea obiectivului 5
4.1.1 Partile din cadrul obiectivului relevante pentru securitate (ORS) 5
4.1.2 Partile instalatiei relevante pentru securitate (IRS) 6
4.2 Structura de baza 7
4.3 Continutul raportului de securitate 8
4.3.1. Volumul principal 9
4.3.2 Volumul de anexe 13
4.3.3 Prezentare pe scurt 0
5. Verificarea raportului de securitate 5
5.1 Complexitatea si profunzimea verificarii 5
5.2 Punctele principale ale verificarii 5
5.3 Comunicarea rezultatului verificarii conform art. 9 (4) din Directiva Seveso 6
6. Publicarea raportului de securitate 8
Anexe
Anexa I: Cantitati relevante pentru identificarea ORS si IRS 9
Anexa II: Documentatia asupra verificarii completivitatii/ plauzibilitatii 11
Anexa III: Model de confirmare de primire 38
Anexa IV: Model de comunicare a rezultatului 39
3
1. Introducere
Conform articolului 9 din Directiva Seveso resp. articolul 8 din HG 95/2003, operatorii
obiectivelor, care prezinta un risc major (upper tier), trebuie sa elaboreze un raport de
securitate. Raportul de securitate trebuie prezentat autoritatilor conform termenelor din
articolul 8(4) din HG 95/2003.
Verificarea rapoartelor de securitate apare in Directiva II resp. articolul 8(5) din HG
95/2003, ca fiind o obligatie a autoritatii. Autoritatile trebuie apoi, intr-o anumita perioada
dupa primirea raportului de securitate, sa comunice rezultatele verificarii catre operator.
Prima verificare a rapoartelor de securitate reprezinta nu numai o sarcina foarte complexa
ci, in special, o sarcina foarte specifica si care implica o foarte mare responsabilitate.
Directiva Seveso si resp. HG 95/2003 redau doar specificatii generale referitoare la
structura continutului raportului de securitate. Informatiile, referitoare la profunzimea si
complexitatea necesare verificarii, lipsesc aproape complet. Ghidul UE „Safety Report“
concretizeaza doare cerintele referitoare la continut, redandu-le doar intr-o forma
nestructurata si putin utilizabila in practica.
Cu acest ghid prezent se realizeaza, pe baza anexelor Directivei Seveso resp. HG
95/2003, a ghidurilor „Safety Report Guidance“ si „Guidelines on a Major Accident
Prevention Policy and Safety Management-System“, un sprijin practic in elaborarea si
verificarea rapoartelor de securitate.
Ghidul se adreseaza in aceeasi masura atat autoritatilor cat si operatorilor.
2. Idei principale ale ghidului
Urmatoarele linii directoare au fost luate in considerare la elaborarea conceptului:
- Securitatea legislativa si a operatiilor -
Cerintele articolului 8 si ale anexei 4 din HG 95/2003 trebuie transpuse si implementate in
mod adecvat si conform legislatiei. Ghidul se orienteaza asupra anexelor II si III din
Directiva Seveso si asupra ghidurilor UE referitoare la tema raportului de securitate si
sistemului de management al securitatii. Conceptul se poate deduce in mod transparent
din aceste ghiduri.
4
- Aplicabilitatea in practica-
Ghidul dezbate continutul esential din sursele mentionate anterior si il prezinta sistematic
si structurat, luand in considerare experienta practica din Germania (in parte exprimata in
formatul listelor de verificare).
- Concentrarea asupra punctelor principale de risc -
Pentru a evita ca „padurea sa nu se ma vada de atatia copaci“, trebuie ca descrierile
detaliate sa se concentreze, in cadrul raportului de securitate, asupra punctelor principale
de risc ale obiectivului. Ghidul reda un cadru din care pot fi elaborate clar si trasabil
punctele principale de risc din raportul de securitate. Astfel este valabila premiza „cantitate
mai mica , calitate mai mare“.
- Informarea din timp a operatorilor asupra cerintelor referitoare la raportul de
securiate si punctelor principale ale verificarii-
Ghidul este utilizabil ca manual si de catre operatori. Pe langa cerintele referitoare la
continutul raportului de securitate, este formulat si cadrul verificarii din punct de vedere
administrativ si legislativ. Operatorul instalatiei va fi in situatia in care va recunoaste, din
timp, punctele principale ale verificarii desfasurate de catre autoritati si le va lua in
considerare in raportul de securitate. Astfel ar trebui ca pe de o parte, verificarea sa fie
desfasurata mai repede si mai efectiv de catre autoritati si pe de alta parte sa se evite de
catre operator corecturile costisitoare ale raportului aparute dupa verificare.
- Actionare unitara in spatii de actiune individuale-
Ghidul trebuie sa ofere un standard national in vederea realizarii raportului de securitate.
Cu aceasta se va asigura o tratare unitara a diferitilor operatori. Concomitent trebuie ca
acest concept sa nu limiteze caracterul individual al raportului de securitate.
3. Baza legislativa
Cerintele referitoare la elaborarea, continutul si verificarea raportului de securitate sunt
mentionate in articolul 9 din Directiva Seveso resp. articolul 8 din HG 95/2003. Cerintele
referitoare la continut sunt concretizate in continuare in anexa II din Directiva Seveso resp.
anexa 4 din HG 95/2003.
5
4. Structura si continutul raportului de securitate
4.1 Structurarea obiectivului
In raportul de securitate trebuie ca in primul rand sa se analizeze detaliat partile din cadrul
obiectivului de la care ar putea fi provocat un accident major. Pentru a putea realiza o
asemenea concentrare a informatiilor esentiale in raportul de securitate, adica punctele
principale de risc, este adecvata efectuarea structurarii pe parti relevante pentru
securitate, din cadrul obiectivului (ORS) si pe parti de instalatie relevante pentru securitate
(IRS).
4.1.1 Partile din cadrul obiectivului relevante pentru securitate (ORS)
In cazul ORS se face referire, in baza articolului 3 cifra 2 din Directiva UE 96/82, asupra
unei unitati tehnice din cadrul unui obiectiv (de ex. instalatie de productie sau depozit), in
care sunt produse, utilizate sau depozitate substante periculoase. Astfel obiectivul poate fi
structurat, independent de limitele instalatiilor IPPC care necesita autorizare, doar in
functie de aspectele relevante pentru securitate si luand in considerare eficienta descrierii
ORS. La instalatiile, care prezinta o legatura stransa intre ele din punct de vedere
tehnologic si la care nu se poate exclude actiunea reciproca, relevanta pentru securitatea
tehnica, nu trebuie sa se faca o diferentiere in 2 ORS.
Exemple:
O instalatie chimica de productie impreuna cu o instalatie de depozitare, cu care
se invecineaza in mod direct si in care se gasesc recipiente cu reactanti,
produse si solutii tampon pentru instalatia de productie, ar trebui considerate 1
ORS.
Unei instalatii chimice de productie ii este repartizata o instalatie de depozitare
a reactantilor, produselor si produselor intermediare. Instalatia de depozitare se
afla o distanta mare fata de instalatia de productie. La o izolare suplimentara,
relevanta securitatii tehnice, prin ventile sau, unde este cazul, prin opritori de
protectie impotriva flacarilor, in conducte, atunci cele doua instalatii se pot
considera 2 ORS separate.
3 instalatii chimice de productie se afla intr-un complex de cladiri si au acces
partial la aceleasi agregate. Complexul de cladiri ar trebui considerat ca o ORS.
Alegerea ORS ar trebui efectuata in functie de riscul pe care il prezinta resp. provoaca. Ca
unitate de masura a riscului pot fi utilizate orientativ cantitatile de prag si criteriile de
aparitie mentionate in anexa 1. Deoarece riscul este un produs al probabilitatii declansarii
unui eveniment si al amplitudinii acestuia, nu este suficienta doar aplicarea pausala a
6
cantitatilor de prag pentru alegerea adecvata a unei ORS. Pe langa cantitatea de
substanta, trebuie luate in considerare si caracteristicile substantelor utilizate, care pot
provoca un accident (starea agregata, presiunea de vaporizare, caracteristicile toxice si
ecotoxicologice etc.), procesul, in care sunt utilizate (depozitare, procedee de transvazare,
utilizare la presiune ridicata sau temperaturi ridicate etc.) si imprejurimile in interiorul si
exteriorul obiectivului.
Exemple:
Intr-o cladire de laboratoare, din cadrul unui obiectiv, se insumeaza
substantele toxice obtinandu-se o cantitate de 11% din cantitatea de prag a
coloanei 2 din anexa I din Directiva Seveso. Deoarece insa, caracteristic
laboratoarelor, nu sunt prezente cantitati mari, laboratorul nu trebuie clasificat
ca ORS.
Intr-o instalatie de racire cu amoniac din cadrul unui obiectiv se gasesc 2t de
amoniac (= 4% din cantitatea de prag a coloanei 2 „substante toxice“ din
anexa Directivei Seveso). Obiectivul este despartit de o zona urbana doar
printr-o strada foarte circulata. Datorita caracteristicilor toxice ale amoniacului
(valori mici de evaluare ale accidentului) si apropierii fata de obiecte
protejate, ar trebui ca aceasta instalatie de racire sa fie clasificata ca ORS,
chiar daca cantitatea de prag nu este realizata.
ORS trebuie tratate detaliat, in cadrul raportului de securitate (vezi capitolul 4.3.2), sub
forma de volume de anexe. Deoarece alegerea partilor din cadrul obiectivului, relevante
pentru securitate, determina calitatea, structura si volumul raportului de securitate, ar
trebui sa se stabileasca din timp o intalnire intre operatori si secretariatele regionale de risc
(SRR).
4.1.2 Partile instalatiei relevante pentru securitate (IRS)
O ORS poate contine mai multe parti din instalatie relevante pentru securitate (IRS).
Partile instalatiei relevante pentru securitate sunt:
Partile instalatiei cu continut special de substante
Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica
Partile instalatiei relevante pentru securitate cu continut special de substante sunt acele
parti de instalatie in care este prezenta o substanta intr-o cantitate relevanta pentru
securitate. Ca unitate de masura a relevantei pentru securitate pot fi utilizate orientativ
cantitatile de prag pentru IRS mentionate in anexa 1.
Exemple:
Rezervoare, reactori, coloane de distilare, uscatoare, conducte cu
continut de substante corespunzator
7
Partile instalatiei relevante pentru securitate, cu functie speciala de securitate tehnica, au o
importanta deosebita in cazul prevenirii si limitarii accidentelor.
Exemple:
Dispozitive de protectie impotriva incendiilor si exploziilor,
Dispozitive de masurare si reglare cu functie de prevenire sau limitare
a accidentelor
Parti de instalatie pentru evacuarea substantelor periculoase (sisteme
de dilatare de urgenta, recipiente blow down, instalatii de ardere
suplimentara si flacara, instalatii de spalare si filtrare)
Dispozitive de atentionare, alarmare si securitate cu functie de
prevenire si limitare a accidentelor
IRS trebuie cercetate, in cadrul volumului de anexe din raportul de securitate, de regula
printr-o analiza sistematica a riscului.
4.2 Structura de baza
In baza structurarii descrise a obiectivului se va prelua structura de baza a raportului de
securitate recomandata in imaginea urmatoare.
VOLUMUL PRINCIPAL
Descrierea generala a intregului obiectiv
Rezumatul descrierilor volumelor de anexe pentru public
Structura de baza anterioara cuprinde o divizare intr-un volum principal, in care se trateaza
aspectele generale ale intregului obiectiv, si in volumele de anexe, in care sunt dezbatute
in mod specific partile din cadrul obiectivului relevante pentru securitate (ORS).
Volumul de
anexe n
Volumul de
anexe 1
Descriere speciala a
partilor din cadru
obiectivului relevante
pentru securitate
(SRB)
Volumul de
anexe 2
8
Daca obiectivele ca de ex. diferite depozite de gaz lichid sau depozite cu substante pentru
protectia plantelor pot cuprinde doar un volum de anexe (sau continutul volumului principal
si cel al instalatiilor sunt tratate impreuna), uzinele chimice vor prezenta, de regula, mai
multe volume.
4.3 Continutul raportului de securitate
Continutul volumului principal si cel al volumelor de anexe vor fi prezentate in urmatoarele
doua capitole in forma tabelara (liste de verificare).
9
4.3.1. Volumul principal
Kapitolul Continutul Localizare
1. Zona obiectivului
Descrierea amplasamentului si a zonei in care se afla;
pozitia geografica si harta topografica;
constructia bunurilor in zona;
descrierea si distantele fata de bunurile din zona obiectivului, afectabile prin
accidente, in special acelea care ar putea fi afectate de un accident (scoli, biserici,
spitale, locuri publice de intalnire/ hale, construcii pentru alimentarea publica (de ex.
electricitate, gaz, telefon) monumente;
instalatii invecinate, care pot provoca accidente;
strazi principale si strazi importante pentru fortele de interventie in caz de urgenta;
date meteorologice (frecventa precipitatiilor, a cetii, a inghetului, puterea si directia vantului, clase de stabilitate, temperaturi maxime si minime);
date geologice si hidrografice (geologia amplasamentului, date seismice, caracterul suprafetei si a apei subterane);
teritorii ecologice special ocrotite (de ex. teritoriu natural protejat, FFH)
anexa II a Directivei
Seveso. pct. II.1;
Safety-report guidance,
section 1
pct. 4, 5, 6, 7, 10, 11,
12, 13,14
2. Descrierea generala
a obiectivului
Descrierea instalatiilor si activitatilor de pe amplasament printr-un plan de pozitie al
uzinei;
denumirea si descrierea pe scurt a domeniilor mari de depozitare, instalatii de
productie, bazinul de strangere a apei pentru stingerea incendiilor, iesiri in caz de
urgenta, locuri de adunare, camere de coordonare a proceselor si indicarea lor in
planul de pozitie a uzinei;
descrierea infrastructurii amplasamentului cu alimentarea cu energie, apa, caldura
si gaz (azot, aer), sistemele de comunicare, ajutorul medical, monitorizarea
mediului, service si intretinere, tratarea apei uzate, tratarea deseului
anexa II a Directivei
Seveso. pct. II.2,
Safety-report
guidance, section 1
cpct. 8, 9, 20
10
Capitolul continut localizare
3. Descrierea
substantelor si a
cantitatilor acestora
Enumerarea si descrierea substantelor periculoase prezente sau aparute in cazul
unui accident la un proces chimic (descrierea detaliata, de regula cu ajutorul fiselor
tehnice);
Determinarea pericolelor principale (de ex. toxicitate sau pericol de incendiu);
Prezentarea clara a cantitatilor substantelor periculoase prezente in functie de
instalatiille din sensul articolului 2 cifra 3 a Directivei Seveso resp. ORS
anexa II cifrele. II 2 si III
3 a Directivei Seveso;
Safety-report guidance,
section 1 cifr.15, section
2 cifr. 6
4. Descrierea pe scurt
a instalatiilor in care
sunt prezente
substante periculoase
scopul instalatiei;
reactia chimica;
sisteme caracteristice de securitate;
dimensionarea caracteristica a agregatelor.
Safety-report guidance,
section 1,
pct. 16, 17, 18, 19
5. Determinarea
partilor din cadrul
obiectivului relevante
pentru securitate
(ORS)
Stabilirea ORS resp. a instalatiilor care reprezinta in cadrul obiectivului puncte
principale de risc, care trebuie sa se supuna, in cadrul volumelor de anexe, unui
studiu detaliat pe baza informatiilor din capitolele 1,2,3 si 4. Un criteriu important dar
nu exclusiv in aceasta selectare, poate fie cantitatea de substante poluante prezente
in instalatie (vezi criteriul cantitatii din anexa I a acestui ghid). Pe langa acesta, un rol
decisiv il au si caracteristicile substantelor periculoase utilizate si conditiile acestora de
utilizare sau depozitare. Criteriile in vederea selectarii ORS trebuie sa fie expuse clar
si trebuie sa fie plauzibile si trasabile.
Safety-report guidance,
section 2, pct. 6, 7, 8 si
9
11
Capitolul Continutul Localizare
6. Sistem de
management si
organizarea
intreprinderii in
vederea prevenirii
accidentelor
Organizarea si personalul;
Determinarea si evaluarea riscurilor de accidente in cadrul intreprinderii;
Monitorizarea intreprinderii;
Realizarea modificarilor instalatiilor;
Planificare pentru cazuri de urgenta;
Monitorizarea eficientei sistemului de management al securitatii
Anexa II pct. I in
comparatie cu anexa III
pct. 3 a Directivei
Seveso; Safety-report
guidance section 1 pct. 3;
Guidelines on a Mayor
Accident Prevention
Policy and Safety
Management-System
7. Explicatii generale
referitoare la tehnica
de securitate
Descrierea dispozitivelor generale pentru tehnica securitatii in vederea prevenirii
descrierilor repetate din volumele de instalatii (de ex. ventile de siguranta, tehnica
reglarii si a masurarii, sisteme de coordonare ale proceselor, protectie, prevenirea
intrarii persoanelor neautorizate)
Anexa II pct. IV 3 a
Directivei Seveso,
Safety-report guidance,
section 1 pct. 18, 19, 20,
section 2 pct. 24
8. Prevenirea si
protectia impotriva
incendiilor
Descrierea generala a modului de prevenire si protectia impotriva incendiilor in
vederea evitarii descrierilor repetate din volumele de anexe (de ex. unitatea de
pompieri a uzinei, bazinul de strangere a apei pentru stingerea incendiilor)
Anexa II cifr. IV 3 a
Directivei Seveso,
Safety-report guidance,
section 1 pct. 18, 19, 20
12
Capitolul Continut Sursa
9. Alte masuri de
protectie si pentru
cazuri de urgenta in
vederea limitarii
efectelor accidentelor
Scurta descriere a dispozitivelor prezente pentru limitarea efectelor accidentelor si a
mijloacelor care sunt puse la dispozitie pentru cazuri de urgenta, in interiorul si
exteriorul obiectivului (daca nu au fost deja descrise anterior, de ex. la punctul 8);
indicatii referitoare la planurile de urgenta interna si externa.
anexa II pct.V a Directivei
Seveso, Safety-report
guidance, section 3 pct.
5,6,7,8,9
10. Efecte de Domino Analiza posibilelor efecte de Domino intre obiectiv si instalatiile invecinate; unde este
cazul, explicatia de ce aceste efecte nu pot apare
Safety-report guidance
section 2 pct. 18
11. Anexe Harti topografice cu alte imprejurimi ale uzinei si indicarea obiectelor afectabile si,
unde este cazul, a obiectelor invecinate care prezinta risc, conform capitolului 1;
Planul de pozitie a uzinei cu indicarea infrastructurii conform cap. 2 si a ORS
identificate conform cap. 5
Fise tehnice cu scenarii pentru analiza protectiei civile
Anexa II pct. IV a
Directivei Seveso; Safety-
report guidance section 1
pct. 5, 6, 7, 8, 9, 11, 15
13
4.3.2 Volumul de anexe (descriere speciala a partilor din cadrul obiectivului relevante pentru securitate)
Capitol Continut Sursa
1. Descrierea
procedurii
Descrierea procedurii si, unde este cazul, a reactiilor chimice cu ajutorul diagramelor
R+I
Anexa II cifr. III.1 si 2,
Safety-report guidance,
section 1 pct. 16, 17, 18
si 19
2. Inventarul
substantelor
Cantitatea substantelor periculoase care sunt prezente in ORS sau pot fi generate;
Informatii referitoare la cantitatile repartizate diferitelor parti ale instalatiilor;
Pentru descrierea substantelor, eventuale indicatii referitoare la volumul principal
anexa II pct. III.3
Hotararea referitoare la
accidente, Safety-report
guidance section 1
pct. 15
3. Identificarea partilor
instalatiei relevante
pentru securitate (IRS)
Identificarea partilor instalatiei relevante pentru securitate (IRS). Cantitatea de
substante periculoase prezente, evidentiata in capitolul 2 al volumului de anexe,
poate fi un criteriu important insa nu exclusiv in aceasta selectare (vezi crieteriul
cantitatiilor din anexa I a acestui manual). Pe langa aceasta, un rol decisiv il au si
caracteristicile substantelor periculoase utilizate si conditiile acestora de utilizare sau
depozitare. Criteriile in vederea alegerii IRS vor fi expuse clar si trebuie sa fie
plauzibile si trasabile.
Safety-report guidance
section 2 pct. 6, 7, 8 si 9
14
Capitolul Continut Sursa
4. Descrierea partilor
instalatiei esentiale
pentru securitatea
tehnica
Descrierea de ex. a sistemelor de coordonare a proceselor, inertizarii,
instrumentelor fail-safe, sistemelor de protectie impotriva incendiilor si exploziilor;
partial, indicatii posibile referitoare la capitolul 7 al volumului principa
Safety-report guidance
section 2 pct. 24
5. Prezentarea si
caracteristicile
constructive ale partilor
de instalatie relevante
pentru securitate
Material, constructie, proiectare, service si intretinere a IRS;
evtl. cu referiri asupra volumului principal
Safety-report guidance
section 1 pct 19, section
2 pct. 27
6. Analiza surselor de
risc, a conditiilor in
care acestea conduc la
accidente si masurile
de prevenire
Prezentarea pe scurt a procedurii de identificare a surselor de pericol in cazul
partilor de instalatie relevante pentru securitate;
Identificarea posibilelor surse de pericol si a conditiilor care conduc la acestea, de
ex. disfunctii, greseli de manevra, contaminarea produselor chimice,
incompatibilitate chimica, incarcari electrostatice, cu ajutorul unei metode
sistematice, de ex. HAZOP;
Prezentarea si evaluarea masurilor de prevenire si limitarea accidentelor, derivate
din analiza anterioara
Safety-report guidance
section 2 pct. 10, 11, 12,
13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
20, 23, 25 si 26
15
Capitolul Continutul Sursa
7. Scenarii de
accidente
in baza capitolului 6 trebuie elaborate scenariile referitoare la accidente
Pe langa scenariile posibile din punct de vedere tehnic, se vor prezenta si
scenariile (fara analiza celui mai rau caz) necesare planificarii pentru protectia
impotriva catastrofelor.
Descrierea scenariilor posibilelor accidente impreuna cu probabilitatea si conditiile
de declansare a acestora. Probabilitatea scenariilor nu trebuie calificata. Cu mult
mai importanta este tratarea comparabila a probabilitatii posibilelor scenarii din
obiectiv si argumentarea alegerii scenariilor expuse in mod detaliat; eventual
prezentare cu ajutorul matricei de risc.
Evaluarea scenariilor prin estimarea amplitudinii si impacturilor asupra omului si
mediului
In cazul in care un scenariu prevazut pentru ORS a fost deja expus prin scenariu
altei ORS, in mod reprezentativ pentru componentele de substante poluante si
impact, atunci se poate face referire la acest aspect. In cazul mai multor
rezervoare din cadrul unui obiectiv, este de ex. de imaginat ca alegerea unui
scenariu in caz de incendiu este considerata reprezentativa, datorita pozitiei
obiectivului fata de zona urbana din apropiere, a tipului substantelor depozitate si
al volumului rezervoarelor.
anexa II cifr. IV 1 si 2 a
Directivei Seveso
Safety-report guidance
pct. 21 si 22
8. Anexe Diagrame R + I , Calculul de propagare etc.
4.3.3 Prezentare pe scurt
In anumite conditii este posibila descrierea fiecarei ORS printr-o prezentare pe scurt. O
asemenea prezentare pe scurt este posibila pentru o ORS numai atunci cand,
exista un potential de pericol relativ scazut, datorat substantelor (cca. 5 – 100% din
cantitatea de prag, coloana 2 a anexei I a Directivei Seveso),
si
cerintele de securitate tehnica sunt simplu de monitorizat si pot fi indeplinite eventual
printr-un mecanism tehnic de reglare prezent sau printr-un standard (de ex. instalatiile
simple de depozitare)
si
datorita pozitiei, nu este de anticipat nici un efect de Domino asupra ORS invecinate.
Exemplu:
Intr-un obiectiv este utilizat un singur depozit pentru deseuri solide. Cantitatea maxima
de substante toxice/ deseuri in depozit este de 40 t, adica de 80% din cantitatea de prag
din coloana 2 a anexei I a Directivei Seveso. Datorita cerintelor tehnice de securitate
monitorizate (incendii, poluarea apei, depozitare combinata) si a cantitatii de substanta, nu
trebuie ca pentru aceasta ORS sa se elaboreze un volum de anexe. O prezentare pe scurt
este suficienta.
Prezentarea pe scurt a ORS poate consta din urmatoarea structura:
1. Scopul ORS
2. Localizarea in obiectiv
3. Substante periculoase conform anexei I a Directivei Seveso, cu mentionarea cantitatii, a
etapelor tehnologice la care vor fi utilizate si a masurilor de securitate (de ex. forma
tabelara)
4. Evaluarea posibilelor emisii de substanta.
5. Sistemul de managementul securitatii in raportul de securitate
Documentarea sistemului de managementul securitatii din raportul de securitate trebuie sa
tina seama de toate sub-punctele prezentate in anexa III a directivei Seveso II, dar
deopotriva nu prea detaliat. Elementele unui sistem de managementul securitatii, expuse
in capitolul urmator reprezinta structura de baza pentru o documentatie adecvata in
raportul de securitate. Cu privire la aceste elemente titularul activitatii trebuie sa faca
afirmatii concrete. Daca obiectivul are la dispozitie un manual de managementul
securitatii, in raportul de securitate se pot face referiri la anumite reglementari ce apar in
manual (de ex. numind concret capitolul). Aceasta arata ca titularul activitatii a
implementat un sistem de managementul securitatii.
1
1
Un exemplu concret pentru o documentare adecvata a sistemului de managementul
securitatii este dat in anexa I al acestui ghid.
Continutul sistemului de managementul securitatii
A) Organizatia si personalul
I.) Sarcinile si domeniile de responsabilitate ale personalului implicat in impiedicarea
factorilor disturbatori si in limitarea efectelor acestora, la toate nivelulrile organizatiei.
1) Liniile directoare ale intreprinderii, principii folosite in desfasurarea activitatii
2) Stabilirea responsabilitatilor, delegarii obligatiilor
3) Structura organizatiei, organigrama
4) Competente in vederea organizarii de responsabili si reprezentanti
II.) Indicarea necesarului de formare si scolarizare precum si luarea masurilor
necesare pentru formare si scolarizare
1) Stabilirea calificarii personalului
2) Planificarea scolarizarii, formarii si dezvoltarii
3) Executarea si documentarea
III.) Implicarea salariatilor precum si a unor subcontractanti
1) Existenta unor oferte interne, delegati cu securitate, lucru in echipa
2) Management printr-o firma externa (selectie, acces, control, evaluare)
B) Indicarea si evaluarea pericolelor in de cazuri de deranjament
I.) Indicarea sistematica a pericolelor in cazuri de deranjament pentru utilizare
conforma si neconforma precum si estimarea probabilitatii si gravitatii unor
astfel de cazuri
1) Indicarea pericolelor legate de instalatie
2) Consideratii leagte de securitate, PAAG
3) Concepte de securitate, raport de securitate
4) Inregistrarea si cercetarea/evaluarea abaterilor
5) Masuri de corectare si prevenire precum si controlul eficacitatii
C) Supravegherea interprinderii
2
2
I.) Procedee si indicatii pentru operarea in siguranta incluzand lucrarile de reparatie
1) Masurarea si supravegherea instalatiilor si proceselor (controlul operational)
2) Instalatii de siguranta precum si mijloace de masura si verificare
3) Intretinerea (mentenanta, inspectarea, reparatia) instalatiilor
4) Urmarirea termenelor
5) Coordonarea si supravegherea proceselor (indicatii de operare si functionarea,
inclusiv procedurile de pornire si oprire)
D) Executarea in siguranta a modificarilor
I.) Procedee pentru planificarea modificarilor asupra instalatiilor sau procedeelor
existente sau pentru proiectarea unor noi instalatii sau procedeu
1) Planificarea si modificarea instalatiilor tinandu-se seama de siguranta
instalatiilor
2) Consideratii legate de securitate, concepte, rapoarte de securitate
3) Cerere pentru aprobarea unei instalatii
E) Planificare in cazuri de urgenta
I.) Procedee pentru indicarea cazurilor de urgenta previzibile pe baza unei analize
sistematice pentru elaborarea, testarea si verificarea planurilor de interventie
in cazuri de alarma si pericol.
1) Masuri organizatorice ( tururi de control operational/ inspectii, cercetarea
incendiilor, emitere permise, stabilirea competentelor in cazul
evenimentelor
2) Masuri tehnice (protectie preventiva impotriva incendiilor, protectie
impotriva exploziilor, echipamente de protectie, instalatii de protectie, retea
de alarma)
3) Raport de securitate si analize de pericole
4) Instruiri si indicatii in privinta comportamentului in caz de urgenta
5) Managementul evenimentelor/management in caz de urgenta, comunicari,
interfete
F) Supravegherea capabilitatii sistemului de management al securitatii SMS
I.) Procedee pentru evaluarea permanenta a realizarii obiectivelor stabilite in SMS
1) Proces de imbunatatire continua
2) Stabilirea obiectivelor, planuri/programe, masuri
3
3
3) Urmarirea obiectivelor
4) Audituri interne, Inspectii
II.) Amenajarea unor mecanisme pentru cercetarea si corectarea neatingerii obiectivelor
1) Indicarea si cercetarea/evaluarea abaterilor
2) Masuri corective si controlul eficacitatii
III.) Sistem pentru anuntarea situatiilor de deranjament si cele care pot deveni
deranjamente
1) Anuntarea evenimentelor
2) Stabilirea unor masuri corective, aplicarea si controlul eficacitatii lor
G) Verificarea sistematica si evaluarea SMS
I.) Procedee pentru evaluarea sistematica regulata a conceptului de securitate
II.) Procedee pentru evaluarea sistematica regulata a eficacitatii si efectivitatii SMS
1) Revizuirea managementului, evaluarea sistemului de management
2) Audituri interne, inspectii
6. Analiza sistematica a pericolelor si riscurilor
Titularul activitatii dintr-un obiectiv trebuie sa arate in raportul de securitate conform
articolului 9, paragraful 1 b) din Dir. Seveso printre altele ca
Pericolele in cazul unor deranjamente au fost indicate si ca au fost luate toate
masurile necesare pentru impiedicarea acestor deranjamente si pentru reducerea
efectelor lor asupra omului si mediului
Aceasta cerinta a Dir. Seveso pretinde de la titularul activitatii in legatura cu numerele III si
IV A ale anexei II din directivei, o cautare sistematica bazata pe previziune, a surselor de
pericol si a premiselor pentru aparitia unui deranjament, o evaluare a efectelor
deranjamentelor si stabilirea masurilor de securitate potrivite. Referitor la sectiunea 2,
numarul 1-4 a Safety Report Guidance al EU, o asemenea analiza a pericolelor in raportul
de securitate trebuie sa fie documentata structurat si sa fie in sine clara si logica. Obiectul
unei analize sistematice il fac conform capitolului 4.1.2 acele parti ale instalatiei identificate
ca relevante pentru securitate, mai ales cele ce contin substante speciale.
Pentru analiza sistematica a pericolelor se tine seama de o serie de metode cunoscute, de
exemplu lista de verifcare, listari tabelare, procedeul PAAG, analiza efectelor unei
defectari, analiza de tip arborele erorilor sau analiza succesiunii unor deranjamente. Modul
in care se procedeaza si domeniul de aplicabilitate al unor metode sunt prezentate pe
4
4
scurt in anexa IV.
Metoda folosita trebuie sa aiba un procedeu logic si usor de urmarit. La alegerea metodei
trebuie sa se aiba in vedere ca partea instalatiei relevanta din punct de vedere al securitatii
trebuie sa poata fi cercetata corespunzator cu ajutorul ei. Considerente asupra alegerii
unei metode trebuie documentate in raportul de securitate. In principiu se considera ca
folosind simple check lists pot fi cercetate numai parti de instalatie structurate simplu,
standardizate, de ex. containerele pentru depozitarea gazelor lichide. Parti de instalatie
complexe, individuale, ce sunt cuprinse in instalatii de proces, de ex. reactorii chimici, nu
pot fi analizati corespunzator cu asa ceva. Pentru asta se recomanda o analiza
PAAG/HAZOP. In afara de aceste considerente de baza, pentru alegerea unei metode
poate fi folosit motto-ul „Toate drumurile duc la Roma“.
Metodele mentionate mai sus, cunoscute in literatura, sunt folosite in practica in forma
modificata, simplifcata. In plus, cateodata o metoda nu poate acoperi singura toate treptele
ce duc de la indicarea unui pericol la premisele pentru aparitia unui deranjament si pana la
determinarea efectelor lor.
La metodele sistematice de analiza se poate deosebi in principiu intre moduri de abordare
deterministice si probabilistice.
Metodele deterministice se bazeaza pe reguli tehnice si norme ce sunt orientate mai mult
inspre pericole. La aceasta abordare, dupa indicarea pericolelor, se face evaluarea
pericolelor numai in functie de dimensiunea unui posibil eveniment. O evaluare a
probabilitatii nu se face.
Metodele probabilistice contin o evaluare a pericolelor cu stabilirea cantitativa si calitativa a
probabilitatii unui eveniment si astfel si a precizarii riscului precum si eventual al unui risc
ce ar ramane.
Metodele probabilistice cantitative ridica problema unei serii de intrebari neclarificate. In
timp ce consideratiile legate de probabilitatea nefunctionarii la fiecare aparat in parte pot fi
deduse in baza unei anumite cantitati de date, cuantificarea probabilitatii unor evenimente
in instalatii complexe, la care „factorul uman“ are o anumita importanta, este mai dificila si
necesita folosirea unor presupuneri si date aproximate. Evaluarea rezultatelor metodelor
cantitative presupune in plus stabilirea politica a unui risc marginal (care este riscul
acceptabil ce poate ramane?).
Diferenta dintre cele doua abordari este prezentata inca o data in urmatoarea schema
5
5
Determinarea unor date de baza (Chemo-fizice/Toxice/Tehnice)
Delimitarea unor conditii de proces sigure
Determinarea pericolelor prin metode sistematice
Evaluarea pericolelor dupa intindere/efecte si probabilitate
Aprecierea riscului
Stabilirea masurilor (tehnice, organizatorice, personale)
Riscul ce mai ramane
□ deterministic □ probabilistic
Dupa vechiul Seveso-I-RL, consideratiile probabilistice nu erau in principiu necesare
Anexa II, cifra IV nr.1 din Seveso-II-RL, in care se cere „o descriere amanuntita a
posibilelor deranjamente si a probabilitatii lor“, cere sa se tina cont si de abordarile
probabilistice in raportul de securitate. Obligatia pentru determinarea si evaluarea riscurilor
accidentelor grave nu ar trebui de aceea sa fie limitata la aplicarea metodelor
deterministice. Se recomanda folosirea unor combinari cu metode calitative, probabilistice
respectiv reprezentari (vezi capitolul 4 al ghidului) .
In tabelul urmator sunt comparate inca o data principiile de lucru precum si avantajele si
dezavantajele pentru cateva metode accesibile.
0
0
Metoda Principiul de lucru /
Observatii
Avantaje Dezavantaje
Check list
(lista de verificare)
Folosirea unor check list tip
formular; deterministic
Procedeu simplu, potrivita si pentru
controlori neexperimentati; poate fi
derulata rapid
Sunt cuprinse numai locurile slabe
cunoscute; aplicabila numai pentru
„instalatii standard“
PAAG/HAZOP Brainstorming intr-o echipa
interdisciplinara, cu un
conducator de echipa
experimentat; inductiva;
deterministica; metoda este
foarte cunoscuta si recunoscuta
Sistematica, precisa si completa;
foarte cunoscuta si recunoscuta
Cere foarte mult timp; calitatea
echipei decide calitatea rezultatelor
Analiza succesiunii
evenimentelor
plecand de la un eveniment
declansator (gresala tehnica
sau umana, se reprezinta
succesiunile evenimentelor
(inductiv); deterministic
Consum mediu de timp Nu e sistematica, eventual
incompleta; calitatea depinde de
creativitatea omului
1
1
Analiza arborelui
erorilor
Plecand de la un eveniment
nedorit se merge inapoi
(deductiv); o evaluare
cantitativa (probabilistica) a
sistemului cu probabilitati de
aparitie se foloseste cu
precadere in tehnica nucleara
Adecvata pentru evaluari comparative;
reprezentare clara a dependentelor
Foarte costisitoare; se poate aplica
cu costuri rezonabile numai pentru
instalatii standard, altfel baza de
date este nesigura pentru
probabilitati
0
0
7.
Indicarea probabilitatii unui deranjament in raportul de securitate
Cu cerinta numita mai sus a anexei II, cifra IV, nr. 1 a noii Dir. Seveso, sunt prescrise
automat metode numerice pentru determinarea probabilitatii unui deranjament. Deoarece
valoarea abordarilor cantitative ale probabilitatilor este si discutabila si nu poate fi nici
evaluata fara riscuri marginale acceptate de politica societatii, dupa parerea cercului de
lucru este de ajuns si corespunzator scopurilor, daca metodele deterministice cunoscute
pentru analiza pericolelor sunt completate prin afirmatii calitative despre probabilitatea
deranajmentelor. Aceasta poate fi sub forma unei abordari comparative a probabilitatii
unor deranjamente posibile (de la evenimente probabile ce nu pot fi excluse rezonabil,
pana la evenimentele improbabile ce pot fi excluse rezonabil pentru planificarea protectiei
impotriva catastrofelor) si a unei justificari pentru alegerea abordarilor prezentate detaliat in
privinta efectelor deranjamentelor.
O reprezentare adecvata, comparativa a diferitelor evenimente si a riscurilor lor este
posibila printre altele si cu o matrice a riscurilor. Pe o axa se pune gravitatea, pe cealalta
frecventa. Frecventa poate fi reprezentata atat descriptiv cat si numeric, adica 10n/an. Un
exemplu pentru o reprezentare descriptiva este cel din diagrama de mai jos. O alta
posibilitate ar fi de exemplu reprezentarea frecventei ca experiente in activitate (s-a
intamplat in fabrica de mai multe ori, in fabrica o data in ultimii 10 ani, s-a intamplat in
concern, in bransa, cunoscuta din literatura, incident necunoscut).
Scala pentru gravitatea unui eveniment depinde de daunele care sunt cercetate respectiv
sunt considerate ca determinatorii pentru decizie (moarte, ranire, clase generale de daune,
etc.)
Un exemplu pentru clasele de daune:
I. reduse
II. mici
III. medii
IV. mari
V. foarte mari
VI. catastrofale
1
1
Frecventa
Frecvent
Des
Ocazional
Rar
Improbabil
Aproape imposibil
I II III IV V VI
Intensitate
acceptabil acceptabil, reducerea, pe cat posibil a riscurilor inacceptabil
Matricea riscului se prezinta in partitionari diferite; de exemplu: ca 6x6, 5x5 sau 6x4. Avind
in vedere faptul ca se utilizeaza aceleasi principii, in final, subdivizarea poate fi cosiderata
ca irelevanta. Matricea se imparte in trei zone: „acceptabil“ (verde), „inacceptabil“ (rosu) si
zona intermediara „acceptabil, cu conditia reducerii pe cat posibil a riscurilor“ (galben).
Evenimentele, care se incadreaza in zonele marcate cu rosu si galben, vor fi, in general,
considerate ca atare.
Evenimentele, care se incadreaza in zona intermediara, trebuie analizate mai des pentru a
putea evidentia posibilitatile de reducere, respectiv de acceptare a riscului.
Determinarea si reprezentarea riscului este doar un instrument al procesului decizional.
Decizia, in ceea ce priveste riscul acceptat, trebuie sa ia in calcul toate criteriile (sociale,
politice, s.a.). Reprezentarera riscului permite totusi un proces decizional transparent si
verificabil.
Pe langa evaluarea riscului cu ajutorul matricei de risc trebuie prezentata o alta posibilitate
de estimare a riscului, utilizata frecvent in practica pentru a completa metoda determinista
PAAG/HAZOP cu o componenta proabilistica. Recomandarea NAMUR 31, IEC 61511 si
DIN EN 61511 definesc zone de risc, asanumite Safety integrity levels (SIL) pentru
sisteme denumite Safety integrity levels (SIL) in cazul sistemelor sigure utilizate in
domeniul industriei procesarii. Graful de risc, utilizat in acest sens, poate fi folosit in cadrul
metodei PAAG/HAZOP, pentru evaluarea riscului surselor de pericol. Pentru fiecare sursa
2
2
de pericol se stabilesc concret treptele de risc si nivelurile de siguranta.
3
3
S1 G1 A1 S2 G2 G1 A2 G2 S3 A1 A2 S4
W3 W2 W1
-
-
-
Masuri de protectie a muncii
1
- -
1
1
-
2
1
1 Nivel de siguranta 1
(risc scazut) 3
2
1
3
3
2
Nivel de siguranta 2
4
3
3 Nivel de siguranta 3
(risc ridicat) -
4
3
Nivel de siguranta 4 (nu poate fi acoperit doar
cu dispozitive de siguranta)
*
Dimensiunea daunelor S1 vatamarea usoara a unei persoane sau efecte daunatoare reduse asupra
mediului inconjurator care de ex: nu intra sub incidenta reglemantarii privind disfunctionalitatile
S2 vatamarea grava, ireversibila a unei sau mai multor persoane sau decesul unei persoane sau efecte daunatoare insemnate, dar temporare, asupra mediului inconjurator, ex: conform reglemantarii privind disfunctionalitatile.
S3 Decesul mai multor persoane sau efecte daunatoare de lunga durata asupra mediului inconjurator, ex: conform reglementarii privind disfunctionalitatile.
S4 efecte catastrofale, foarte multe decese
Durata efectelor A1 rar pana la des A2 des pana la de durata
Prevenirea pericolelor G1 posibil in conditii specifice G2 posibilitate foarte redusa
Probabilitatea aparitiei W1 foarte redusa W2 redusa W3 relativ ridicata
5
5
8. Verificarea raportului de securitate
Verificarea raportului de securitate si comunicarea rezultatelor catre operator conform
articolului 9 (4) din Directiva Seveso constituie, alaturi de inspectia din articolul 18 a
Directivei Seveso, o componenta esentiala a supravegherii si monitorizarii de catre
autoritate a obiectivului. In cadrul verificarii, autoritatile se vor convinge daca operatorul
isi indeplineste obligatiile referitoare la prevenirea si limitarea efectelor accidentelor,
conform celor expuse in raportul de securitate
8.1 Complexitatea si profunzimea verificarii
Subiectul verificarii este raportul de securitate ca fiind documentatia tehnica de
securitate a amplasamentului. Verificarea nu trebuie perceputa si derulata ca o
revizuire totala a dotarii tehnice de securitate si a functionarii sigure a intregului
obiectiv.
Cu toate ca masurile organizatorice si tehnice descrise in raportul de securitate sunt
verificate daca sunt plauzibile, prin verificarea documentelor raportului de securitate nu
este posibila, in principiu, o declaratie, daca operatorul isi indeplineste obligatiile
generale pentru intreg obiectivul conform art. 5 din Directiva Seveso.
Pentru functionarea sigura a instalatiei este responsabil agentul economic, aceasta
responsabilitate ne putand fi retrasa de catre autoritatile de monitorizare. De aceea,
examinarea oficiala a raportului pentru instalatiile existente nu trebuie efectueze pentru
fiecare particularitate. Autoritatea trebuie insa sa constate, daca operatorul instalatiei
cerceteaza in mod sistematic obiectivul si daca se ocupa de aspectele relevante pentru
securitate.
Aspectul, cat de mult se conformeaza descrierile din raportul de securitate la detaliile
tehnice din exploatarea instalatiilor (conformarea instalatiilor/ identitatea instalatiilor),
poate fie verificat in cadrul examinarii raportului, in de regula, doar prin probe aleatorii.
Supravegherea conformitatii/ identitatii instalatiilor tine, in primul rand, de inspectii
conform articolului 18 din Directiva Seveso.
8.2 Punctele principale ale verificarii
Rapoartele de securitate trebuie verificate prioritar din punct de vedere al
completivitatii
si plauzibilitatii.
Pentru verificarea completivitatii raportului de securitate, Directiva Seveso, prin
intermediul anexei II si anexei III, reda cerintele minime. Pentru concretizare se vor
utiliza prevederile referitoare la continutul raportului de securitate, din capitolul 4 al
6
6
acestui manual. Tabelele 4.3.1 si 4.3.2 precum si anexa II a manualului, pot fi utilizate
ca liste de verificare, in cadrul verificarii completivitatii.
Verificarea plauzibilitatii ar trebui cuprinde urmatoarele puncte principale problematice:
- Selectarea ORS si IRS
- Poate fi plauzibila si adecvata selectarea partilor din cadrul obiectivului relevante
securitatii (ORS) si a partilor instalatiei relevante pentru securitate (IRS) in cadrul
obiectivului (ORS)? Adica, au fost numite corect punctele principale der risc din cadrul
obiectivului, care pot provoca un accident major? (vezi capitolul 4.1)
- Analiza sistematica a riscului a IRS
A fost utilizata o metoda pentru analiza sistematica a riscului si este aceasta
plauzibila si adecvata?
Alegerea metodei este evidentiata in partea a II-a a manualului.
- Analiza efectelor accidentului
Poate fi plauzibila si relevanta alegerea scenariilor accidentelor si a conditiilor la
limita?
Alegerea metodei este evidentiata in partea a II-a a manualului
- Masuri de prevenire si limitare a accidentelor
Trebui cercetat in continuare cu ajutorul analizei sistematice de risc si a analizei
efectelor accidentului, daca au fost luate masuri adecvate de prevenire si limitare
a accidentului.
- Sistemul de management al securitatii
- Este plauzibila prezentarea concentrata a sistemului de management al
securitatii? Verificarea obiectivelor auditate conform EMAS sau certificate conform ISO
14001, poate decurge in mod simplificat.
Alegerea metodei este evidentiata in partea a II-a a manualului
8.3 Comunicarea rezultatului verificarii conform art. 9 (4) din Directiva
Seveso
Comunicarea rezultatului verificarii conform Directivei Seveso catre operatorul
obiectivului ar trebui sa cuprinda o declaratie referitoare la urmatoarele puncte:
Obiectul verificarii (raportul de securitate al... si completari la...)
Sunt indeplinite de catre raportul de securitate cerintele Directivei Seveso, in
special cele din anexa II?
Formatted: Bullets and Numbering
Formatted: Bullets and Numbering
7
7
A fost prezentat in raportul de securitate faptul ca a fost implementata o politica
referitoare la prevenirea accidentelor si ca este disponibil un sistem de
management al securitatii conform principiilor anexei III din Directiva Seveso?
A fost redus din volumul verificarii sistemului de management al securitatii la un
obiectiv certificat conform EMAS sau ISO 14001?
Exista deficite referitoare la completivitatea si plauzibilitatea prezentarilor din
raportul de securitate?
Au fost acoperite deficitele organizatorice sau tehnice?
Masurile de inlaturare a deficitelor se vor formula in forma de conditii concrete.
Se vor mentiona termene pana la care se vor indeplini conditiile pentru
indepartarea deficitelor.
Stabilirea unei taxe de verificare
Instructiuni referitoare la dreptul la apel
Indicatii asupra faptului ca
prin verificarea raportului de securitate, principial, nu a fost verificat si evaluat
daca obligatiile operatorului sunt indeplinite in totalitate conform art. 3 – 6 din
Directiva Seveso,
desfasurarea inspectiilor conform art. 16 paragraf. 1 din Directiva Seveso
sau verificarilor in baza reglementarilor legislative nu este afectata de catre
verificarea raportului de securitate.
8
8
9. Publicarea raportului de securitate
Conform art. 13 din Directiva Seveso trebuie ca statele membre sa se asigure ca
raportul de securitate este facut accesibil publicului. Din aceasta publicare pot fi
excluse, pe baza cererii operatorului, parti ale raportului in vederea protectiei secretelor
companiei, sferei private, securitatii publice sau apararii nationale.
Volumul principal al raportului de securitate contine, de regula, putine secrete ale
companiei si doar putine informatii, care din motiv de siguranta publica, trebuie sa fie
retinute (eventual planul de pozitie), putand astfel sa fi utilizat direct sau, unde este
cazul, cu modificari minore, ca raport de securitate public.
Volumele de anexe vor contine, in cadrul descrierilor tehnologice si a diagramelor R+I
precum si in analizele sistematice de risc, secrete de operare, astfel neputand fi
considerate reprezentative pentru raportul public de securitate.
Este indoilenic faptul ca volumele de anexe, in care au fost omise parti conform art. 11
paragraf 3 a hotararii referitoare la accidente, din motive de confidentialitate sau de
siguranta publica, pot fi accesibile. Se recomanda astfel ca rezultatele volumelor de
anexe sa fie cuprinse intr-o versiune speciala pentru public.
Punctul principal al volumelor publice de anexe ar trebui sa se constituie dintr-o
prezentare a riscurilor provenite de la instalatie, a tehnicii de siguranta utilizata, a
scenariilor analizate si inclusiv a efectelor.
9
9
Anexa I: Cantitati relevante pentru identificarea ORS si IRS
Cantitati referitoare la Directiva
Seveso din 09.12.1996
(distribuite in functie de substante si categoriile de substante din anexa I a Directivei Seveso)
!!! Toate cantitatile in kg!!!
Valori directoare pentru
partile de instalatie
relevante securitatii (IRS)
Valori
directoare
pentru partile
obiectivului
(ORS)
Cantitati de prag Anexa I
Indicarea substantei Coloana 2 Coloana 3 0,5 %
Coloana 2
2 %
Coloana 2
5 %
Coloana 2
Foarte toxice 5.000 20.000 100 250
toxice 50.000 200.000 1.000 2.500
oxidante 50.000 200.000 1.000 2.500
explozive 50.000 200.000 250 2.500
explozive 10.000 50.000 50 500
inflamabile 5.000.000 50.000.000 25.000 250.000
foarte inflamabile 50.000 200.000 1.000 2.500
Lichide foarte inflamabile 5.000.000 50.000.000 25.000 250.000
Extrem de inflamabil 10.000 50.000 200 500
Periculoase pentru mediu (R 50, R 50/53) 200.000 500.000 4.000 10.000
Periculoase pentru mediu (R 51/53) 500.000 2.000.000 10.000 25.000
Alte categorii (R 14/R 15) 100.000 500.000 500 5.000
Alte categorii (R 29) 50.000 200.000 250 2.500
Gaze lichide extrem de inflamabile (incl. GPL) si gaz natural
50.000 200.000 1.000 2.500
Substante cancerigene 1 1 0,005
4-Aminobifenil si sarurile acestuia 1 1 0,005
11
12.2 Benzidina si saruri de benzidina 1 1 0,005
12.3 Bis(clormetil)eter 1 1 0,005
12.4 Clormetilmetiletier 1 1 0,005
12.5 Clorura de dimetil-carbonil 1 1 0,005
12.6 Dimetil-nitrozo-amina 1 1 0,005
12.7 Triamida hexametilfosforica 1 1 0,005
12.8 2-Naftilamina si sarurile acestuia 1 1 0,005
12.9 4-Nitrodifenil 1 1 0,005
12.10 1,3-Propansulfon 1 1 0,005
13 Benzina pentru motoare si alte benzine 5.000.000 50.000.000 25.000 250.000
14 Acetilena 5.000 50.000 25 250
15.1 Azotat de amoniu 350.000 2.500.000 1.750 17.500
15.2 Azotat de amoniu 1.250.000 5.000.000 25.000 62.500
16.1 Pentoxid de arsen, acid arsenic si/sau saruri de arsen V 1.000 2.000 5 50
16.2 Pentoxid de arsen, acid arsenic si/sau saruri de arsen III 100 100 0,5 5
17 Trihidrura de arsen (Arsina) 200 1.000 1 10
18 Alchili plumb 5.000 50.000 25 250
19 Brom 20.000 100.000 100 1.000
20 Clor 10.000 25.000 50 500
21 Acid clorhidric (gaz lichefiat) 25.000 250.000 125 1.250
22 Etilenimina (Aziridina) 10.000 20.000 50 500
23 Oxid de etilena 5.000 50.000 25 250
24 Fluor 10.000 20.000 50 500
25 Formaldehida (> 90 %) 5.000 50.000 100 250
26 Metanol 500.000 5.000.000 2.500 25.000
27 4,4'-Metilen-bis(2-Clor-anilina) + saruri 10 10 0,050 1
28 Metil-izocianat 150 150 0,750 8
29 Compusi de nichel in forma de pudra inhalabila 100 100 0,500 5
30 Fosgen (diclorura de carbonil) 300 750 1,500 15
31 Trihidrura de fosfor (Fosfina) 200 1.000 1,000 10
32 Dibenzofuranie, Dibenzodioxine 1 1 0,005 0
33 Oxid propilena 5.000 50.000 25 250
34 Oxigen 200.000 2.000.000 4.000 10.000
35 Diclorura de sulf 1.000 1.000 20 50
36 Trioxid de sulf 15.000 75.000 300 750
37 Tolulen di-izo-cianat (TDI) 10.000 100.000 200 500
38 Hidrogen 5.000 50.000 100 250
Indicatii: La criteriul cantitatilor pentru ORS si IRS , se va analiza doar o
categorie de substante periculoase sau o substanta periculoasa, adica nu
trebuie sa se aplice regula coeficientului din anexa I a Directivei Seveso.
12
Anexa II: Documentatia asupra verificarii completivitatii/ plauzibilitatii
raportului de securitate a firmei .....SA, Uzina .........
Parte: Descrierea obiectivului, ....... Se vor indica si situatiile care sunt surprinzatoare la
revizuirea documentatiei
Examinator:
Nr.
Anexa
II
StV
Tema verificarii
co
mp
leti
vit
ate
?
Da
=1
Nu
=2
Cerin
ta
sup
lim
en
tara
=3
Ale
gerea
tem
elo
r d
e
verif
ica
re
Pla
uzib
ilit
ate
?
da
= 1
nu
= 2
Cerinte suplimentare
Observatii
A. Partea principala a raportului de securitate (SiB)
Cuprins general
A.1. Informatii despre sistemul de management si organizarea intreprinderii (SMS)
Politica de securitate
Organizare si
Personal
Constatarea responsabilitatii
principale a operatorului
Structura organizatorica
Managementul proceselor
Comitete, comisii
Calificare si instruire
Implicarea angajatilor precum si
a firmelor terte si a
subcontractantilor lor
Identificarea si evaluarea pericolelor
cauzate de accidente
Supravegherea
functionarii
13
Nr.
Anexa
II
StV
Tema verificarii
co
mp
leti
vit
ate
?
Da
=1
Nu
=2
Cerin
ta
sup
lim
en
tara
=3
Ale
gerea
tem
elo
r d
e
verif
ica
re
Pla
uzib
ilit
ate
?
da
= 1
nu
= 2
Cerinte suplimentare
Observatii
Instructiuni de lucru si
functionare
Instructiuni anexe
Derularea sigura a modificarilor
Planificarea in caz de urgenta
Monitorizarea
eficientei SMS
Monitorizare activa
Monitorizare reactiva
Verificare sistematica si evaluare
Audituri
Plan de audit
Cerinte catre auditori si asupra
activitatilor acestora
Analiza
A.2. Zona obiectivului
2.1 Amplasament si imprejurimi
Istoricul amplasamentului
Pozitionare
Harta topografica
Planul de pozitie a uzinei
Planul strazilor uzinei
Planul conductelor
Sectoare de aterizare
Ape subterane si zone cu inundatii
Zone seismice
Zone cu alunecari de teren
14
Nr.
Anexa
II
StV
Tema verificarii
co
mp
leti
vit
ate
?
Da
=1
Nu
=2
Cerin
ta
sup
lim
en
tara
=3
Ale
gerea
tem
elo
r d
e
verif
ica
re
Pla
uzib
ilit
ate
?
da
= 1
nu
= 2
Cerinte suplimentare
Observatii
Alimentare cu energie
Protectia uzinei
Accesibilitate
Departament de pompieri ai uzinei
Alte infrastructuri ale uzinei
Zone protejate
Bunuri marginite de catre obiectiv
Distante fata de obiecte protejate
speciale precum scoli si spitale
Situatia planificarii constructiilor
Luarea in considerare a efectelor de
Domino corespunzator art. 15 a
Hotararii referitoare la accidente
2.2 Catalogul actual al substantelor periculoase prezente in obiectiv
Catalog corespunzator art § 9 par. 2 Dir. Seveso
Conformitatea datelor cu notificarea
conform art 7 a Directivei Seveso
2.3 Selectarea si listarea partilor si activitatilor din cadrul obiectivului
relevante pentru securitate (ORS)
Criterii referitoare la relevanta pentru
securitate
Lista activitatilor si instalatiilor
relevante pentru securitate
Conformarea informatiilor cu
notificarea corespunzator art. 6 a
Directivei Seveso
2.4 Descrierea domeniilor afectate de accidente
Domenii din interiorul obiectivului
Domenii din afara obiectivului
2.5 Masuri de prevenire a accidentelor (in general)
Masuri organizatorice de protectie
15
Nr.
Anexa
II
StV
Tema verificarii
co
mp
leti
vit
ate
?
Da
=1
Nu
=2
Cerin
ta
sup
lim
en
tara
=3
Ale
gerea
tem
elo
r d
e
verif
ica
re
Pla
uzib
ilit
ate
?
da
= 1
nu
= 2
Cerinte suplimentare
Observatii
Masuri de structura
Masuri tehnice de protectie
Completari la cerinte
2.6 Masuri de limitare a accidentelor (in general)
Masuri tehnice de structura
Masuri organizatorice
Masuri tehnice
2.7
Masuri de
protectie a
angajatilor (in
general)
Protectia angajatilor
2.8 Planul de alarma si aparare al obiectivului
Plan de alarma si aparare
.
2.9 Rezultatul raportului de securitate
Finalizarea evaluarii de securitate
tehnica
B. Partea specifica
instalatiei a SiB Instalatii selectate:
B.3. Descrierea instalatiei
3.1 Informatii generale referitoare la instalatie/ activitate
Scopul tehnic al instalatiei
16
Nr.
Anexa
II
StV
Tema verificarii
co
mp
leti
vit
ate
?
Da
=1
Nu
=2
Cerin
ta
sup
lim
en
tara
=3
Ale
gerea
tem
elo
r d
e
verif
ica
re
Pla
uzib
ilit
ate
?
da
= 1
nu
= 2
Cerinte suplimentare
Observatii
Pozitionarea instalatiei /
imprejurimile
Desen
Structurarea instalatiei
Constructia instalatiei
3.2 Descrierea procedurii
Desfasurarea proceselor
Diagrama principala
Diagrame
3.3 Descrierea substantelor periculoase
Catalogul instalatiilor cu Nr. CAS,
identificare IUPAC, denumiri
comerciale si cantitati maxime. Date
fizice, chimice, toxicologice si
ecologice relevante substantelor si
informatii referitoare la produse
posibile provenite din descompunere.
3.4
Identificarea
partilor de
instalatie
relevante pentru
securitate (IRS)
Parti de instalatie cu continut special
de substante
Dispozitive de protectie
Parti de instalatie necesare
functionarii in siguranta
B.4. Analiza de risc si masuri de prevenire a accidentelor
4.1 Surse de risc ale instalatiilor si premise de provocare a accidentelor
Surse operationale de risc
17
Nr.
Anexa
II
StV
Tema verificarii
co
mp
leti
vit
ate
?
Da
=1
Nu
=2
Cerin
ta
sup
lim
en
tara
=3
Ale
gerea
tem
elo
r d
e
verif
ica
re
Pla
uzib
ilit
ate
?
da
= 1
nu
= 2
Cerinte suplimentare
Observatii
Surse de risc din imprejurimi:
Instalatii invecinate
Instalatii de transport invecinate
Stari sau evenimente provocate
de natura
Intrarea persoanelor neautorizate
4.2 Analiza de risc
Analiza scenariilor posibilelor
accidente
Rezultatul cercetarii sistematice a
intregii instalatii
4.3 Analiza efectelor accidentelor
4.4 Masuri de prevenire a accidentelor
Masuri organizatorice
Masuri de structura a constructiei
Masuri tehnice
Diverse masuri
4.5 Masuri de limitare a accidentelor
Masuri de protectie organizatorice
Masuri de protectie de structura a
constructiei
Masuri de protectie tehnice
4.6 Masuri de protectie a angajatilor referitoare la instalatii
Masuri de protectie a angajatiilor
B.5. Masuri de protectie si in caz de urgenta pentru limitarea efectelor accidentelor
5.1 Masuri de limitare a efectelor
18
Nr.
Anexa
II
StV
Tema verificarii
co
mp
leti
vit
ate
?
Da
=1
Nu
=2
Cerin
ta
sup
lim
en
tara
=3
Ale
gerea
tem
elo
r d
e
verif
ica
re
Pla
uzib
ilit
ate
?
da
= 1
nu
= 2
Cerinte suplimentare
Observatii
Masuri de limitare a efectelor, daca
acestea n-au fost descrise in capitolul
4.5
5.2 Masuri organizatorice
Diverse in Partea A. Masuri ale
planului de alarmare si aparare,
nedesfasurate, specifice instalatiilor
5.3 Mijloace care sunt la dispozitie in caz de urgenta
Masuri organizatorice
Masuri tehnice
5.4 Rezumatul 5.1 - 5.3 pentru elaborarea planului intern de urgenta
Rezumarea informatiilor planului
intern de urgenta
19
Anexa III:
Exemplul unei dovezi a sistemului de management de securitate in raportul
de securitate
20
Sistemul de management de securitate conform Ordinului referitor la accidente
Cerinte
Cuvinte principale/ notiuni/
teme
Documente interne ale
unitatii
Documente externe ale
unitatii
Organizatia si personalul
Sarcini si domenii de responsabilitate ale personalului din fiecare nivel organizatoric, implicat in prevenirea accidentelor si limitarea efectelor lor
Linii directoare ale firmei; principii de operare, politica de MSSC
WH Cap. 2, responsabilitatea managementului
Reglementari MSSC, regulamentul concernului: Cerinte catre sistemul de management pentru MSSC
Responsabilitatea conducerii, delegare, reglementari de reprezentare
WH Cap. 2, responsabilitatea managementului 2.4.2 Responsabilitati
Reglementari MSSC, regulament de sarcini: Responsabilitatea pentru MSSC in concern
Structura organizatiei, organigrame
WH Cap. 2, responsabilitatea managementului 2.4.1 Structura organizatorica, organigrama unitatilor/ departamente
Competente: Organizarea responsabililor si reprezentantilor
WH Cap. 2, responsabilitatea managementului 2.5 Reprezentanti, formulare de comanda si comunicarea reprezentantilor
Cerinte Cuvinte principale/ notiuni/ teme Documente interne ale unitatii Documente externe ale
21
unitatii
Determinarea necesarului corespunzator instruirii si scolarizarii precum si derularea masurilor necesare instruirii si scolarizarii
Stabilirea calificarilor personalului, profilul serviciilor
VA 10: managementul sanatatii si al personalului Cap. 4.3.3.5 evaluarea locului de munca, fisa postului in obiectiv, departamente
Determinarea necesarului de scolarizare si instruire profesionala (familiarizarea anajatiilor noi, specializarea angajatiilor experimentati)
VA 10: Managementul personalului si al sanatatii, Cap. 4.3.4.2 Specializare, planuri de formare a departamentelor/ al unitatilor
Planificarea instruirii: Stabilirea masurilor initiale si repetabile
VA 10: Managementul personalului si al sanatatii, Cap. 4.3.4.2 Specializare, planuri de formare a departamentelor/ al unitatilor
Derularea si documentarea scolarizarilor
VA 10: Managementul personalului si al sanatatii, Cap. 4.3.4.2 Specializare, planuri de formare a departamentelor/ obiective
Implicarea angajatiilor si, dupa caz, a subcontractantilor
Implicarea angajatiilor la imbunatatirea securitatii (de ex. Personal resp. sistemul de sugestii din partea angajatiilor intreprinderii, reprezentantii pe probleme de securitate, promovarea lucrului in echipa si in proiect, intrebari in cadrul evaluarii impactului)
VA 14: obiective protejate , cap. 5.1 prezentarea conceptelor de protectie/ rapoarte ale situatiei, sugestii provenite din partea angajatiilor
Managementul firmelor straine: selectie, acces pe amplasament, indicatii, executie si control, verificare si receptie, evaluare
VA 13: managementul firmelor straine
Cerinte
Cuvinte principale/ notiuni/ teme Documente interne ale unitatii Documente externe ale
unitatii
22
Determinarea si evaluarea pericolelor de
accidente
Determinarea sistematica a pericolelor de accidente la functinarea conforma si neconforma precum si estimarea probabilitatii si a gravitatii unor astfel de accidente
Determinarea pericolelor specifice instalatiilor: analize de securitate, concepte de prevenire a accidentelor, PAAG, rapoarte de securitate
VA 14: Concepte ref. la protectie cap. 5.1 Elaborarea conceptelor ref. la protectie/ rapoarte refer. la situatie 5.2 Concept ref. la protectie pentru siguranta instalatiilor 5.4 Concept ref. la protectie pentru protectia impotriva incendiilor 5.5 Concept pentru protectia impotriva exploziilor
MSSC Regulamentul temelor pentru conceptele ref. la protectie
Identificare si cercetare/ evaloarea abaterilor (potentiale)
VA 14: concepte pentru protectie in special 5.7 Invataminte din incidente / accidente care aproape s-au produs
Masuri de corectarea si prevenire precum si controlul eficientei
VA 16: Imbunatatiri
23
Cerinte
Cuvinte principale/ notiuni/ teme Documente interne ale unitatii Documente externe ale unitatii
Monitorizarea obiectivului
Procedee si instructiuni pentru o exploatare sigura , incl. service-ul instalatiilor, pentru procese, instalatie si intreruperile temporare
Masurarea si monitorizarea instalatiilor si proceselor (controlul obiectivului): instalatii de siguranta precum dispozitivele de masurat si verificare
Instructiuni de exploatare a unitatii, VA 01: Producerea in special cap. 4.1 generalitati precum si etapa 31 (diagrama de desfasurare) producerea … cu respecatrea reglementarilor legale, VA 04: asigurarea calitatii, analitica cap. 5.2.4, supravegherea dispozitivelor de verificare VA 05: tratarea apelor uzate, deseurilor, aerului evacuat 4.3.1 controlul emisiilor/ imisiilor
Intretinerea (service-ul, inspectia, reparatia) dispozitivelor (instalatii, echipamente, aparate etc.)
VA 8: intretinere
Supravegherea termenelor masurilor planuite si masurilor de intretinere
VA 8: intretinerea in special a instalatiei 7.1, verificari repetabile si 7.4. aprobarea planului de incetare a activitatii
Cerinte
Cuvinte principale/ notiuni/ teme Documente interne ale unitatii Documente externe ale unitatii
24
Coordonarea si supravegherea procesului: instructiuni de operare si functionare pentru exploatarea instalatiilor incl. procesele de pornire si oprire a instalatiilor
VA 01: producerea, instructiuni de operare a obictivelor VA 05: tratarea apelor uzate, a deseurilor, aerului evacuat
Derularea sigura a modificarilor
Procedee de planificare a modificarilor instalatiilor existente sau a proceselor sau de proiectare a instalatiilor noi sau al unui nou proces
Planificarea si modificarea instalatiilor luand in considerare siguranta instalatiilor: abordari dpdv al securitatii, concepte de prevenire a accidentelor, rapoarte de securitate
VA 14: Concepte ref. la protectie in special 5.1 Elaborarea conceptelor ref. la protectie/ rapoarte ale situatiei VA 07: Derularea proiectelor de investitie
Directiva ref. la investitii, Directiva PM / PV, Direciva pentru derularea proiectelor
Autorizarea instalatiilor VA 9: Solicitari de autorizare
Cerinte
Cuvinte principale/ notiuni/ teme Documente interne ale unitatii Documente externe ale unitatii
25
Planificarea pentru cazuri de urgenta
Procedeu in vederea determinarii situatiilor de urgenta previzibile pe baza unei analize sistematice si in vederea elaborarii, testarii si verificarii planurilor de alarmare si aparare impotriva pericolelor
Masuri organizatorice (supravegherea tehnica a instalatiilor; coridoare de control / inspectii; inspectarea de catre reprezentanti; cercetarea incendiului; elaborarea instructiunilor de functionare si operare; permise; stabilirea responsabilitatilor in cazul unui eveniment)
VA 14: concepte de protectie VA 15: managementul crisei/ al cazurilor de urgenta, POAAP, PIAAP (plan intern de alarmare si aparare impotriva pericolelor)
Masuri tehnice (protectie pentru prevenirea impotriva incendiilor); protectia impotriva exploziilor; echiparea de protectie a personalului; dispozitive de siguranta si protectie; retea de anutare si atentionare)
VA 14: concepte ref. la protectie in special 5.3 concept ref. la protectie pentru securitatea muncii 5.4 concept ref. la protectie pentru protectia impotriva incendiilor 5.5 concept pentru protectia impotriva exploziilor Dosar securitatea muncii
Raport de securitate si analize de pericol VA 14: concepte de protectie in special cap. 5.2 siguranta instalatiilor 5.2.2 elaborarea unui raport de securitate 5.3 concept ref. la protectie pentru siguranta muncii 5.3.9 evaluarea pericolului
BG randul T 016, T018
Instruiri si indrumari (exercitii de alarmare si evacuare; instruiri ai angajatiilor)
VA 15: managementul crizei si situatiilor de urgenta VA 10: managementul personalului/ managementul sanatatii
Managementul incidentelor/ Managementul cazurilor de urgenta: responsabilitati; comunicarea (interna, cu autoritatile, cu populatia, alte planuri de intersectare)
VA 15: managemetul crizelor si situatiilor de urgenta POAAP, PIAAP
Cerinte
Cuvinte principale/ notiuni/ teme Documente interne ale unitatii Documente externe ale unitatii
26
Supravegherea eficientei sistemului de management de securitate
Procedura pentru evaluarea continua a atingerii obiectivelor stabilite in raportul de securitate
Proces de imbunatatire continua VA 16: Imbunatatiri
Stabilirea obiectivelor, planuri/ programe, masuri
WH cap. 2, responsabilitatea managementului, cap. 2.1.3 obiectivele intreprinderii si programe pentru USQ 2.1.4 obiective de exploatare si ale departamentelor 2.1.5 obiective personale
Urmarirea obiectivelor VA 16: Imbunatatiri
Audituri interne, inspectari, inspectii VA 14: Imbunatatiri
Crearea de mecanisme in vederea cercetarii si corectarii obiectivelor neindeplinite
Identificarea si cercetarea/ evaluarea abaterilor
VA 14: concepte ref. la protectie in special cap. 5.6 determinarea si evaluarea procedurilor relevante securitatii si mediului
Masuri de corectare precum si controlul eficientei
VA 16: Imbunatatiri
Cerinte
Cuvinte principale/ notiuni/ teme Documente interne ale unitatii Documente externe ale unitatii
27
Sistem de notificare a accidentelor si accidentelor are aproape s-au produs (esuarea masurilor de protectie, masuri pentru urmari)
Notificarea incidetului VA 14: concepte de protectie Cap 5.7 invataminte din incidente/ accidente care aproape s-au produs
MSSC VA managementul incidentelor, raport lunar a CC despre toate incidentele in concern incepand din DEN 2
Stabilirea masurilor de corectare; implementare; controlul eficientei (si in cazul accidentelor care aproape s-au produs)
VA 16: Imbunatatiri
Verificare si evaluare sistematica
Procedura pentru evaluarea sistematica periodica a conceptului in vederea prevenirii accidentelor
Prelucrarea periodica / dezvoltarea conceptelor de siguranta, a rapoartelor de securitate etc.
VA 14: Concepte de protectie
Procedura pentru evaluarea sistematica periodica a eficientei si adecarii sistemului de management de securitate. Verificarea documentata de catre conducere a eficientei conceptului actual si a sistemului de management de securitate precum si a actualizarii
Management-Review; Evaluarea sistemului de management
WH Cap. 2.2 evaluarea managementului
Regulamente MSSC, Directiva concernului: cerinte catre sistemul de Management pentru MSSC
Audituri interne, inspectari, inspectii VA 16 Imbunatatiri, cap 5.4 desfasurarea procesului de audituri interne 5.5 Clarificarea auditurilor interne
CC Corporate Center WH manualul uzinei DEN Emergency Network Mediu, Securitate, Sanatate, Calitate (MSSC) VA: Instructiunea de procedare
28
Anexa IV:
Metode de determinare si analiza a riscurilor incidentelor si mijloace pentru evitarea incidentelor (analiza sistematica a pericolului si a riscului)
Liste de verificare
Listele de verificare reprezinta o comparatie intre valorile tinta si valorile actuale si sunt
foarte usor de utilizat.
La aplicarea listelor de verificare este importanta luarea in considerare a restrictiilor.
Listele de verificare pot examina doar ce este deja cunoscut.
Cu ajutorul listelor de verificare nu vor fi detectate si evaluate consecintele modificarilor
respectiv a situatiilor dinamice. Pentru aceasta se adauga conditia ca nu la toate
intrebarile sa se poata raspunde cu „da“ sau „nu“.
Premergator utilizarii, listele de verificare trebuie mai intai prelucrate. Pentru aceasta
sunt necesare cunostinte detaliate atat despre obiectul supus verificarii cat si cunostinte
referitoare la pericolele si sursele de pericol posibile. O lista de verificare poate fi
utilizata numai pentru un activitate de cercetare caci in caz contrar se pierde din
acuratetea rezultatelor cercetarii. Un dezavantaj important al listelor de verificare este
acela ca acestea conduc catre o metoda de gindire inflexibila si ca aspectele adiacente
ale intrebarilor puse nu sunt luate in considerare.
Indexul DOW pentru Incendiu si Explozie / Indexul Mond
Metoda Indexului DOW pentru Incediu si Explozie a fost dezvoltata pentru instalatiile
petrochimice de catre DOW Chemical Company, USA. Indicii trebuie sa ofere un
model pentru estimarea potentialului de distrugere materiala cauzat de instalatiile si
procesele chimice, cu privire, in special, la pericolele de incendiu si explozie.
Pentru sectiuni limitate ale instalatiilor (unitati de procesare / process units) sunt
prevazute, cu ajutorul unui ghid al firmei DOW Chemical, valori determinante privind
proprietatile substantelor si caracteristicile proceselor (Penalties, Credit Factors). Indicii
29
se obtin prin simpla combinare a acestora (adunare, multiplicare, corelare grafica) si cu
ajutorul aplicarii unei proceduri treptate. Determinarea indiciilor reprezinta un aspect
central al estimarii potentialului maxim teoretic de distrugere (Base Maximum Probable
Property Damage - Base MPPD) si a arealului anticipat de distrugere (Actual Maximum
Probable Property Damage - Actual MPPD). Diferenta dintre valorile teoretice si cele
anticipate consta in includerea masurilor de prevenire a pagubelor.
Metoda DOW cuprinde urmatorii pasi:
Se stabilesc unitatile de procesare si se determina potentialul de distrugere pentru
fiecare unitate.
Dintr-o lista predefinita sau conform proprietatilor fizice si chimice ale substantelor
implicate, se stabileste un factor material (fm) care serveste drept model pentru
energia ce poate fi eliberata de substante in cazul aparitiei evenimentelor.
Conditiile tehnice, relevante din punct de vedere al sigurantei, se impart in generale
(F1), ex: tipul reactiei, tipul de tratare a substantei si speciale (F2), ex: temperatura
de proces in comparatie cu punctul de aprindere, punctul de fierbere, cantitatea de
substanta inflamabila, s.a. Prin inmultirea acestori doi factori se obtine un factor de
distrugere (F3). Cu ajutorul acestui factor de distrugere se pot stabilii proportiile
pagubelor pe aria afectata.
Produsul imultirii factorului de distrugere (F3) cu factorul material determina Indexul
pentru Incendiu & Explozie - Fire and Explosion Index (F&EI). Prin intermediul unui
grafic prestabilit, poate fi calculata aria afectata de distrugere.
Costul de inlocuire a instalatiilor se calculeaza pentru suprafata afectata de
distrugere. Prin multiplicarea costului de inlocuire cu factorul de distrugere se
calculeaza potentialul teoretic maxim de distrugere. (Base MPPD).
Masuri de siguranta specifice, in domeniul administarii proceselor, interpretarilor,
echipamentelor de siguranta precum si masuri impotriva incendiilor se calculeaza
sub forma factorilor de prevenire a distrugerilor. Din multiplicarea Base MPPD cu
factorii de prevenire a distrugerilor reiese volumul maximal preconizat al pagubelor
(Actual MPPD).
Din Actual MPPD pot fi estimate perioadele maxime de intrerupere a functionarii
instalatiilor si poate fi calculata o valoare financiara (BI) pentru intreruperea activitatii
antrepenoriale.
30
Alegerea unitatilor relevante de
procesare
Stabilirea factorului material
Calcularea factorului general de
periculozitate, F1
Calcularea factorului special
de periculozitate, F2
Stabilirea pericolelor pentru unitatiilre
de procesare
F3 = F1 x F2
Stabilirea Indexului Incendiu &
Explozie
F&EI= F3 x factorul material
Stabilirea ariei distrugerilor
Stabilirea potentialului maxim teoretic
de distrugere (Base MPPD)
bestimmen
Stabilirea valorii de inlocuire pentru
aria afectata Schadensfläche
Aria maxima preconizata a
distrugerilor (Actual MPPD)
bestimmen
Calcularea intervalelor maxime de
intrerupere (MPDO)
Calcularea intervalului de intrerupere
a activitatii antrepenoriale (BI)
Stabilirea
factorului de
distrugere
Stabilirea
factorului de
prevenire a
distrugerilor
Graficul 1: Schema de calcul a indicilor de periculozitate dupa metoda DOW
31
Metoda Idexului Incendiu & Explozie DOW permite nu numai o evaluare a potentialului
pericolului, potential ce este de interes din punct de vedere al industriei asigurarilor si a
managementului intreprinderii, ci permite si detectarea rapida a potentialelor surse de
pericole mari prin aplicarea unei metode simple si standardizate.
Metoda investigheaza numai pericolele inerente determinate de procese si materiale.
Aceasta metoda nu cuprinde o investigare sistematica a pericolului si nici o analiza a
fiabilitatii. In cazul verificarii unei instalatii dupa metoda Idexului Incendiu & Explozie
DOW se recunoaste totusi posibilitatea unui pericol mare, este desigur de verificat si
cat de mult poate fi redus acest potential de pericol.
Asemanatoare metodei firmei DOW Chemical este si metoda dezvoltata de ICI-Mond-
Division, England, metoda denumita “Mond-Index”.
Analiza evacuarilor (conform BASF-Ludwigshafen, Prof. Faulhaber)
Din multele incercari de dezvoltare a unei metode de verificare care sa se dovedeasca
in totalitate justificabila pentru un tert, expert in domeniu, metoda care sa respecte in
acelasi timp si cerintele pentru cheltuieli de verificare bine determinate si limitate, a fost
realizata, in decursul mai multor ani, metoda de verificare descrisa in paragrafele ce
urmeaza.
In cazul verificarilor, de exemplu in baza dispozitiilor paragrafului § 29 al BimSchG,
trebuie in final determinat daca instalatia supusa verificarilor este sigura. O instalatie
sigura este caracterizata prin faptul ca rezista la solicitarile determinate de diferite stari
de functionare si ca substantele ce se gasesc in aceasta instalatie nu sunt deversate in
mediul inconjurator. Respectivele verificari pot fi reunite sub denumirea de analiza a
solicitarii si a evacuarilor. De obicei, in cazul instalatiilor care trebuie verificate, analiza
solicitariilor s-a intreprins ca urmare a cerintelor pentru aparatele de presiune RL, astfel
incat verificarile se pot limita, de regula, la analiza evacuarilor. Din experienta, in cazul
analizei evacuarilor reies indicii clare cu privire la valabilitatea acestei limitari.
Analiza solicitariilor si a evacuarilor trebuie sa fie suficienta cerintelor pentru o apreciere
generala. Pentru aceasta se sectioneaza elementele instalatiei si se determina actiunile
si efectele pentru fiecare element in parte. Limitele de sectionare se deduc din cerintele
pentru siguranta instalatiei, mai sus amintite.
.
32
Analiza evacuarilor conduce, eventual prin luarea in considerare a masurilor planificate,
la urmatoarea afirmatie:
Din punctul de vedere al analizei evacuarilor, prin modificarile aduse modului de
functionare, din evacuarile studiate nu pot rezulta, in conditiile amintite, surse de
deversari care sa nu fie tolerabile.
Importanta metodei consta, printre altele, ca se poate determina in mod cantitativ
pentru fiecare evacuare, aplicabilitatea afirmatiei de mai sus. Prin aceasta rezulta
pentru cei implicati – agent operator, examinator, autoritati – siguranta asigurata prin
lege pe baza fundamentelor acordate de inginerie. Agentul operator poate masura in
cazul unei deversari de substante, daca aceasta a fost prevazuta in cadrul analizei si
considerata in consecinta ca fiind critica sau nu. Examinatorul a exprimat clar ce a
verificat si pe aceasta baza nu poate fi acuzat ca sursa unor afirmatii cu caracter
general greu interpretabile in ceea ce priveste profunzimea si conditiile de verificare.
Autoritatea are pe langa aceaste afirmatii, in cazul unor eventuale concluzii, cum ca
sursele de deversare pot fi considerate ca nefiind critice numai in cazul unor masuri
suplimentare, o baza tehnica verificabila pentru decizii de ordin dispozitional.
Metoda PAAG/HAZOP
Metoda PAAG este o procedura sistematica pentru determinarea surselor neevidente
de pericol si pene in functionare, putand fi aplicata la sisteme de orice tip. „PAAG“ este
prescurtarea de la prognoza (Prognose), descoperirea cauzelor (Auffinden…..), efecte
(Auswirkungen), contramasuri (Gegenmassnahmen). Metoda PAAG provine din
metoda „HAZOP“ care este aplicata la ICI (England) din 1974.
Metoda PAAG se aplica de catre o echipa formata din specialisti ai diferitelor
departamente, exemplu: planificare, operational, intretinere, siguranta. Conducatorul
echipei trebuie sa fi fost scolarizat in ceea ce priveste metoda sau sa aibe experienta in
aplicarea metodei. Sistemul ce urmeaza a fi verificat trebuie mai intai sa fie impartit in
unitati functionale care sa permita o privire in ansamblu. Segmentele nu trebuie sa
contina ramuri de productie mari si sa fie cuprinse, pe cat posibil, intr-o schema R+I. In
final trebuie sa fie descrisa functia valorilor planificate, de exemplu:
- Transportul a 20 m3 din substanta A, la o temperatura de 20 pana la 25 °C cu 3 m
3/h cu o
presiune de max. 3 bar., din rezrvorul reactorului
33
Punctul principal al metodei PAAG este utilizarea succesiva de „cuvinte indicatoare“
pentru dezvoltarea perturbatilor ipotetice ale functiei valorilor planificate. Cuvintele
indicatoare sunt:
nu (nici)
mai mult
mai putin
partial
atat, precum si
inversa
altfel decat
Evenimentele reale sunt examinate pentru a fi descoperite posibilele cauze, efectele
aparitei acestora sunt inregistrate si sunt dezvoltate contramasuri, toate aceste fiind
realizate conform configuratiei perturbatiilor. La aplicarea metodei PAAG trebuie
suplimentar verificat cum pot fi recunoscute perturbatiile in timpul functionarii curente.
Metoda PAAG este utilizata in practica intr-o masura din ce in ce mai mare si a
necesitat o acceptanta ridicata. Avantajale speciale ale metodei PAAG constau in faptul
ca aceasta poate fi caracterizata ca o procedura sistematica si printr-o arie larga de
cautare a penelor in functionarea instalatiilor chimice si in cele destinate procesarii. Ca
dezavantaj, poate fi amintit necesarul ridicat de timp si documentare. Pe baza
experimentala, rezulta un necesar de 15 ore pentru fiecare schema RI, ceea ce
corespunde unei perioade de 100 ore/om.
Metoda PAAG este adecvata verificarii sigurantei proceselor, dar este mai putin
potrivita evaluarii pozitionarii in spatiu a diferitelor parti componente ale instalatiei.
Calitatea rezultatelor depinde intr-o mare masura de experienta si pregatirea
profesionala a componetilor echipei.
Metoda PAAG porneste de la premisa repectarii cerintelor fundamentale pentru fiecare
circuit de reglare. Intreprinderea izolata a verificarilor PAAG nu conduce la o
imbunatatire a sigurantei instalatiilor.
In practica se folosesc des metode modificate, care stabilesc, impreuna cu evalaurea
riscului conform directivelor IEC 61511, nivele de risc si si clase de solicitare pentru
determinarea masurilor de control a surselor de pericol. Prelucrarea tabelara a unei
astfel de cercetari poate avea urmatoarea structura:
34
SRB: Instalatia de productie XXX
SRA: Reactor cu recipient
Proces: Umplerea reactorului cu reactantul A
Schema: R + I Nr. 1- 33345X
Sursa de
pericole
Cauza Efecte Identificare Contramasuri Evaluare
Nivel de risc/
Clasa de
solicitare
Nici o
incarcare
cu A
Recipien
t gol
Prea putina
cantitate de A in
reactor conduce
la o reactie
exoterma –
explozia
reactorului
Supraveghe-
rea nivelului
de umplere
(LI-)
Supraveghere
continua si orientata
spre siguranta a
nivelului de umplere
(LIAZ-)
Clasa de
solicitare 3
Prea multa
incarcatur
a
... ... ... ... ...
...
Metoda Zürich
Metoda „Zürich“ de analiza a pericolelor face parte din metodele inductive de analiza,
aceasta inseamna ca la fiecare potential pericol se porneste de la cauze si de aici se
concluzioneaza asupra efectelor asteptate.
Analiza se realizeaza in echipa. Cel mai important pas este identificarea pericolelor.
Profunzimea si intinderea analizei depinde de experienta si cunostintele in domeniu ale
componentilor echipei, de documentele existente si de timpul disponibil. In cadrul
analizei trebuie identificate si evaluate pericolele. Efectele se impart in 4 categorii:
35
1. catastrofale
2. critice
3. slabe
4. neimportante
Metoda are in vedere faptul, ca de regula stau la dispozitie putine informatii cu privire la
probabilitatea penelor in functionare si stabileste astfel 6 probabilitati pentru aparitia
acestor pene:
a) frecvent
b) des
c) ocazional
d) rar
e) putin probabil
f) practic imposibil
Se realizeaza un catalog al pericolelor. Pericolele se evalueaza si se introduc intr-un
profil al riscurilor, in cadrul unei matrice cu axele „Probabilitatea de aparitie“ si „Efecte“.
Obiectivul sigurantei reiese sub forma de curba cascada in cadrul acestei diagrame.
Fault Tree Analysis (FTA)
FTA este o metoda de prezentare in ansamblu a corelatiilor si de apreciere cantitativa a
sistemelor sau a componentelor sistemelor. Scopul este determinarea combinatilor
logice a cauzelor, care duc la realizarea unor evenimente nedorite, precum si
probabilitatea aparitiei acestor cauze.
FTA se foloseste cu precadere in domeniile tehnicii nucleare precum si in cele ale
tehnicilor pentru zboruri cosmice si cele atmosferice. Reprezentarea grafica a
corelatiilor logice dintre rezultatele individuale care conduc la presupusele evenimente
sau situatii nedorite, reprezinta de fapt arborele erorilor.
Obiectivele analizei FTA sunt:
identificarea sistematica a tuturor posibilelor combinatii de pene in functionare si
reprezentarea grafica a corelatiei acestora,
interpretarea si evaluarea calitativa a reprezentarii grafice in vederea identificarii
punctelor slabe din sistem,
determinarea valorilor caracteristice ale sigurantei ce descrie sistemul (probabilitati,
disponibilitati).
36
Desfasurarea arborelui erorilor este deductiva, acest lucru insemnand ca, pornind de la
evenimentele nedorite se cauta toate cauzele care pot duce la astfel de evenimente.
Elementul principal al modelelor de sistem este elementul functional. Acesta descrie in
orice moment o functie elementara – comutare, transport, deschidere s.a.m.d.
Componentele sunt unitatiile inferioare observabile ale unui sistem tehnic. Acestora li
se pot atribui unul sau mai multe elemente functionale. Corespunzator imaginii functiei
componentelor, elementele functiei pot fi reprezentate cu ajutorul codului binar 0 sau 1
(0 = fals, nu; 1 = adevarat, da, indeplinit).
Premisele realizarii analizei arborelui erorilor sunt cunostintele detaliate privind functia
instalatiei, identificarea clara si univoca a evenimentelor nedorite si cunoasterea
comportamentului elementelor in cazul nefunctionarii. Premisele esentiale, pentru
interpretarea cantitativa al arborilor erorilor, sunt cunostintele privind datele tipice de
sistem ce se refera la pene de functionare, indisponibilitati precum si intervalul de
siguranta.
Analiza arborelui erorilor se utilizeaza in special in tehnica nucleara si in tehnica
maritima si serveste ca metoda pentru demonstrarea fiabilitatii sistemelor de siguranta.
Aceasta metoda a gasit aplicabilitate limitata in industria chimica. Contradictia privind
utilizarea datelor referitoare la siguranta si materiale, reprezinta o piedica in calea
acceptantei analizei arborelui erorilor.
In cazul analizei arborelui erorilor, strategia de identificare este deductiva. Aceasta se
desfasoara exclusiv in directia cauzelor. Directia opusa, de la cauze la efecte, nu este
urmarita.
37
Pagube materiale / Vatamari de persoane
EVENIMENT
1
+
PERICLITARE
Aproximare
temporala/spatiala
(interactiune)
FACTORI
EXTERNI Situatii contrare
dispozitiilor de
siguranta: conditii
externe propice
accidentelor
FACTORI UMANI
Actiuni contrare
dispozitiilor de
siguranta: actiuni/
reactiuni care
favorizeaza producerea
de accidente
Influente
exteroare ce
nu pot fi
prereglate sau
prestabilite
Tehnica de
siguranta
precara
Premise
individuale
precare
Influente
umane ce nu
pot fi
prereglate sau
prestabilite
1 1
neputinta impotrivi
re Necun-
ostinta
1
Tehnica de
siguranta
indicatoare,
precara
Tehnica de
sigurnata
directa,
precara
Tehnica de
siguranta
indirecta,
precara
1
Persoana Obiect Sursa de
risc u
efecte
fizice
1
+
Imaginea 2: Reprezentarea grafica a unui arbore al erorilor
38
Bibliografie:
Generala
LEES, F. (1996) Loss Prevention in the Process Industries - Hazard identification,
assessment and control, 2nd
Edition, Butterworth-Heinemann, Oxford, UK
Metode
BARTH, U.; NOHA, K.; KOHLEN, R. (1995) DECHEMA / Metoda matriciala GVC pentru
evaluarea riscurilor in cazul instalatiilor tehnice. Editie speciala
DIN 25419: Analiza desfasurarii evenimentelor, procese, simboluri grafice si
interpretare, Noiembrie 1985
DIN 25424: Partea 1: Analiza arborelui erorilor, metode si semne ale imaginii,
Septembrie 1991
DIN 25424: Partea 2: Analiza arborelui erorilor, metode manuale de investigare pentru
interpretarea unui arbore al erorilor, Proiect 1990
DOW CHEMICAL COMPANY (1994) Fire & Explosion Index Hazard Classification
Guide, 7th
Edition, Midland, USA
FAULHABER, F. R. (1999) Analiza scurgerilor – o metode de verificarea sezvoltata in
practica, Primul schimb de experienta privind tehnica sigurantei, 20. Aprilie 1999,
Karlsruhe
IVSS (1980) Defectiuni in unitatile chimice, evitare prin PAAG, BG-Chemie, Heidelberg
IVSS (1997) Comunicarea riscului Evaluarea riscului, Metode sistematice verificate in
practica, BG-Chemie, Heidelberg
A Guide to Hazard and Operability Studies. Chemical Industry Safety and Health
Council of the Chemical Industries Association LtD, London, 1977
KLETZ, T. (1992) Hazop and Hazan, Identifying and Assessing Process Industry
Hazards, 3rd
Edition, IChemE, Rugby, UK
LAWLEY, H. G. (1974) Operability Studies and Hazard Analysis, CEP, Vol. 70, Nr. 4, p.
45 - 60
LEWIS, H. D. (1979) The Mond Fire, Explosion and Toxicity Index - A Development of
the Dow Index, AIChE Loss Prevention Symposium, Houston
ZOGG, H. A. (1987) Analiza riscului „Zürich“, Principii de baza,, Zürich
Versicherungsgruppe, Zürich
39
Anexa V: Model de confirmare de primire
Firma Mustermann
Musterstadt
Hotararea de Guvern 95/2003
Model de raport de securitate conform articolului 8 din HG 95/2003
Stimati domni si stimate doamne,
confirmam receptia raportului dumneavoastra de securitate (5 bibliorafturi). Ca data de
intrare a fost inregistrata data de zz.ll.aaaa.
Raportul de securitate va fi verificat, conform articolului 8 (5) a Hotararii de Guvern 95/2003, de catre autoritatea competenta si rezultatul verificarii va fi comunicat operatorului. Autoritatea responsabila cu comunicarea rezultatului este SRR XXX. Responsabil(a) cu verificarea este domnul/doamna XXX. Verificarea raportului de securitate va dura o perioada de timp. Va vom informa asupra rezultatului la momentul respectiv.
In analizele asupra efectelor accidentelor vor fi implicati si SPCPV XXX. Va rugam
astfel, in acord cu aceasta autoritate, sa trimiteti si catre aceasta paragrafele relevante
referitoare la planificarea sistemului de protectie impotriva pericolelor si la planificarea
sistemului de protectie civila (volumul principal).
Cu salutari prietenesti,
XXX
40
Anunt catre:
SPCPV
Va rugam sa mentionati daca informatiile necesare protectiei civile sunt suficiente in
raportul de securitate.
Cu salutari prietenesti,
XXX
Anexa VI: Model de comunicare a rezultatului
41
Hotararea de Guvern 95/2003
Raport de securitate a firmei Mustermann din orasul Musterstadt;
Raportul de securitate din data de zz.ll.aaaa
Anexa
1 Comunicarea taxelor
Stimati domni si stimate doamne,
pentru raportul de securitate al firmei Mustermann, uzina din Musterstadt, constituit din
rapoartele de securitate
- volumul principal
- rezervorul de amoniac
- instalatia de productie XXX cu depozit
conform articolului 8 (5) din HG 95/2003, SRR XXX emite urmatoarea
comunicare a rezultatului verificarii
1. Raportul prezent de securitate al obiectivului firmei Mustermann, din Musterstadt,
indeplineste prevederile articolului 8 din HG 95/2003 in legatura cu anexa 4 din HG
95/2003, cu conditia ca urmatoarele deficite ale sigurantei obiectivului sa fie indepartate
si raportul de securitate sa fie completat cu urmatoarele puncte referitoare la
completivitate si plauzibilitate:
1.1 Volumul principal
1.1.1 Descrierea pe scurt a sistemului de management al securitatii trebuie completata
cu indicatii asupra prezentarilor din manualul de management.
1.1.2 La descrierea generala a obiectivului, trebuie sa se completeze cu informatia ca
statia de masurare din zona XXX functioneaza continuu, adica chiar si la incetarea
activitatii.
42
1.2 Rezervorul de amoniac
1.2.1 La capitolul 4.2 „Protectia impotriva incendiilor si exploziilor“ trebuie completata
descrierea referitoare la instalatiile vecine cu informatii despre distanta fata de
rezervorul XXX. In capitol se va arata ca prin depozitarea rezervorului intr-o groapa
betonata cu cant este exclusa in totalitate arderea la baza rezervorului din cauza
substantelor inflamabile provenite din scurgeri de la vagoanele cisterna de pe liniile 4 si
5.
Amplasamentul acestei „arme“ instalate trebuie mentionat cu exactitate.
1.2.2 In capitolul 4.3 „dispozitive de alarmare si atentionare“ trebuie sa se descrie, unde
se gasesc butoanele de oprire in cazuri de urgenta si care sunt armaturile conectate la
acest sistem.
1.2.3 Pentru sensorii de gaz instalati trebuie sa se mentioneze valorile programate de
alarmare si locul anuntului.
1.2.4 In cazul neetanseizarii vaporizatorilor de amoniac trebuie prevazuta o masura
adecvata (montarea unui ventil de reglare automat), prin care se va intrerupe fluxul de
amoniac provenit din rezervor.
1.2.5 Trebuie sa se asigure ca prin armaturile de retinere se previne de catre utilizator
un flux revers in conductele de amoniac.
1.2.6 In capitolul 7.1 trebuie realizata o evaluare a utilizarii de substante cu ajutorul
valorilor AEGL.
1.2.7 Rezervorul de amoniac si orificiul de golire a amoniacului trebuie supravegheate
cu o camera de filmat ca masura impotriva intrarii persoanelor neautorizate. Camera de
filmat trebuie sa functioneze incontinuu.
1.3 Instalatia de productie XXX cu depozit
1.3.1 Rezervorul de acid sulfuric trebuie mentionat in capitolul 1.2 si descris in capitolul
43
1.
1.3.2 Situatia sistemului de aerisire in salile de productie trebuie schitata pe scurt.
1.3.3 Cristalul XXX trebuie dotat cu un dispoziv de masura a temperaturii redundant.
1.3.4 In domeniu 4041 trebuie corectata observatia din analiza sistematica a riscului
„nu este valabil pentru toate recipientele, deoarece sunt deschise“ pentru cazul presei
de filtrare in caz de accident „ presiunea e prea mare“
1.3.5 Diagramele R+I nr. XXXX trebuie actualizate si numerele surselor de emisie
trebuie completate.
1.3.6 In capitolul „ scenarii de accidente“ trebuie analizata descompunerea unui lant de
depozite cu XXXX si trebuie evaluate efectele asupra imprejurimilor uzinei.
2. Termene
Conditiile mentionate mai sus trebuie indeplinite pana cel tarziu la zz.ll.aaaa iar raportul
de securitate completat trebuie trimis catre SRR XXX si SPCPV XXX.
3. Indicatie
Verificarea raportului de securitate nu contine constatarea ca obligatiile generale ale
operatorului sunt indeplinite in totalitate conform articolului 5 din HG 95/2003. Aceasta
constatare poate rezulta doar pe baza derularii inspectiilor conform articolului 17 din
HG 95/2003 sau pe baza masurilor de supraveghere conform altor reglementari
legislative, in cadrul carora se verifica, in baza probelor aleatorii, daca masurile
prezentate in raportul de securitate au fost puse in practica. Asemenea verificari sunt
neafectate de catre verificarea raportului de securitate, derulandu-se dupa aceasta.
4. Costuri
Firma Mustermann, din Musterstadt, suporta costurile verificarii raportului de securitate.
Pentru verificare se percepe o taxa de XXX ROL.
44
5. Argument
5.1
Teritoriul intreprinderii Mustermann este un obiectiv in sensul anexei 1, deoarece in
procesul tehnologic si instalatiile de depozitare sunt prezente substante periculoase
intr-o cantitate care depaseste cantitatea de prag mentionata in anexa I coloana 5 din
HG 95/2003. Conform articolului 8 (1) din HG 95/2003, firma este obligata sa elaboreze
raportul de securitate.
Obiectivul este format in special dintr-o instalatie de productie a XXX, un rezervor de
depozitare a amoniacului, un rezervor de acid sulfuric si un depozit de produse.
Teritoriul uzinei se intinde de-alungul raului XXX si se margineste in partea de est cu
zona oraseneasca XXX. Potentialul relevant de risc al obiectivului este influentat de
amoniacul lichid aflat sub presiune si produsele inflamabile.
Firma Mustermann se invecineaza direct cu alte doua obiective care cad sub incidenta
HG 95/2003. In data de zz.ll.aaaa s-a constatat de catre SRR XXX efectul de domino
intre aceste obiective conform articolului 9 din HG 95/2003.
Raportul de securitate trebuia prezentat conform articolului 8(4) din HG 95/2003 in data
de zz.ll.aaaa autoritatilor competente. Firma Musterstadt a prezentat raportul de
securitate catre SRR XXX in data de zz.ll.aaaa.
Rezultatele verificarii au fost discutate cu operatorul obiectivului, la fata locului, in data
de zz.ll.aaaa si au fost vizitate parti ale obiectivului relevante pentru securitate, alese
aleatoriu.
5.2
SRR XXX este responsabil, pe baza XXX , cu comunicarea verificarii conform articolului
8(5) din HG 95/2003. Autoritatea competenta va comunica operatorului rezultatul
verificarii raportului de securitate intr-o perioada adecvata de timp. Din verificare a
reiesit ca raportul de securitate corespunde cerintelor articolului 8 din HG 95/2003 in
legatura cu anexa 4 din HG 95/2003, exceptand deficitele mentionate la punctul 1 a
comunicarii.
In volumul principal sunt prezentate suficient atat descrierea obiectivului cat si cea a
imprejurimilor acestuia.
45
Firma Mustermann, orasul Musterstadt, este auditata conform EMAS si certificata
conform ISO 14001. Sistemul de management al securitatii este integrat intr-un sistem
de management de mediu functionabil si este schitat in raportul de securitate.
Rezervorul de amoniac este un recipient de depozitare pentru amoniac in stare lichida
aflat sub presiune. Rezervorul se afla intr-o cuva de beton cu cant, scufundata. Datorita
distantei fata de rezervorul cu substante inflamabile, tinerea in liber a liniilor de tren cu
vagoane cu continut de substante lichide inflamabile, invecinate direct cu instalatia,
precum si a cantului cuvei de beton, se va exclude in totalitate arderea la baza
rezervorului. Orificiul de golire si astfel de zone cu compusi volatili trebuie sa fie dotate
cu o instalatie de stropire a vaporilor de amoniac eliberati. Protectia impotriva incalzirii
solare trebuie asigurata in interiorul gropii. Acest fapt poate fi demonstrat de catre
operatorul instalatiei in baza experientei de operare indelungata. In interiorul gropii se
va asigura ca rezervorul nu va iesi la suprafata. Pentru stingerea unui incendiu, racirea
rezervorului sau precipitarea vaporilor de amoniac, se va instala un aruncator de apa.
Din punct de vedere al securitatii tehnicii s-au specificat suplimentar doar modificari
minore. Rezervorul de amoniac se gaseste la marginea uzinei, intro-o zona circulata
destul de rar de catre muncitorii fimei Mustermann. Suplimentar, pentru securitatea
obiectivului, pe langa gardul de imprejmuire, in acel loc al obiectivului, in care e posibila
intrarea neobservata pe teritoriul uzinei, existand astfel un potential relativ mare de risc,
se va instala si o camera de filmat, ca sistem de siguranta suplimentar.
Instalatia de productie XXX a fost supusa analizei sistematice de risc printr-un
proecedeu modificat PAAG. S-au analizat nu numai partile instalatiei relevante pentru
securitate ci si alte parti asemanatoare ale instalatiei. Nu a fost luat in considerare
depozitul de acid sulfuric, care trebuie completat. Partile instalatiei relevante pentru
securitatea tehnica au fost prezentate in cadrul raportului de securitate. Sursele
esentiale de pericol a instalatiei XXX de producere a hidrogenului resp. a oxigenului, in
zona catozilor resp. la anozilor a electrolizei, depozitarea XXX si descompunerea
posibila a solutiilor concentrate – vor fi controlate printr-o politica de securitate trasabila
pe baza unei experiente de productie indelungate.
Analizele cantitative pentru descompunerea XXX si producerea XXX si XXX trebuie
completate printr-o analiza cantitativa a unei parti separate din depozit cu XXX. Cu
ajutorul calculului de propagare ar trebui prezentata o evaluare a efectelor asupra
obiectelor protejate din afara uzinei.
46
Pentru implementarea cerintelor referitoare la completivitatea si plauzibilitatea
raportului de securitate si a cerintelor tehnice de securitate, s-a stabilit un termen.
5.3
Costurile verificarii raportului de securitate vor fi suportate de catre operatorul instalatiei
conform art. XXX. Stabilirea taxelor se bazeaza pe...........
Drept de apel
Impotriva acestui raspuns se poate face recurs intr-o perioada de o luna.
Cu salutari prietenesti
XXX
47
II.
Anunt catre
SPCPV XXX
Referitor la decizia dumneavoastra din zz.ll.aaaa.
