Traducere: Adriana AniscencoGrafici: Amitabha

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

ANONIMUSUimitoarele amintiri ale unui nedium faimos / Anonimus.

- Bucureqti: Editura Ganesha, 2020

ISBN 978-606-8742-93-9

Copyright @ 2020

Toate drepturile acestei edilii tn limba romhnd aparlin

Eiliturii Ganesha

ANONIMUS

UIMITOARELE

AMINTIRIALE UNUI

MEDIUM FAIMOSf,i,'1 editura , I tel.ozlzzo+sl+

{9 ganesna I ;$:lo,,lfi,n:fl:ilTn'**,'

Tiparul executat la:

Ganesha Publishing House

Tel: O2I-423.20.58, Far 0372.896. 105

e-mail contact@ganesa.ro, ganesa.ro

editura .ganesrol,?

CUPRINS

INTRODUCERE..................'..'.'.................. 1

CAPITOLW 7

FACULTATTLE STUDTATE .......................... 5

CAPITOLUL 2

FAcuLTITILE iNNiscurt....... .'........". 19

CAPITOLW 3

AMINTIRI DIN VIETILE TRECUTE "....." 31

CAPITOLT"L 4ARHTVELE SUFLETULUI ......................... 59

CAPITOLUL 5vArsnter,tz;.nt..................................... 85

aaPrToLUL 6

ll,{nrunr8......................."................."' 1o3

CAPITOLUL 7uN PRIETEN IGNORAT....'..................... 121

cAPrroLUL 8

CoMPLEXE PSIHICE................... ....... .. r37

CAP|TOLUL 9pREMoNITII.............................'..'......... 165

CAPITOLUL 10

coMpLExuL oBSESI8I.......................... 193

cLosAR ......................-........-............ .. . 239

&.',:':,,

2z:::i

aF

;.

c:2

tl

Iti

t:I

ctificulteti. $i incheindu-mi sarcina mediumnici literari odaticu acest parcurs, cred ci I putem adresa o rugiciune Creatoru-

lui, spunAnd:

,,i;i mulStLmesc, Doamne Dumnezeule, cd mi-ai oferit darul

mediumnitdlii pentru a-mi putea reabilita Spiritul vinovat.

Misiunea mea s-a lncheiat ;i ili inapoiez' purd ;i imaculatd,

a;a cum am primit o, flacdra pe care mi-ai trimis-o de Sus, care

con[inererclalia DoctrineiTale, pe care mi-ai incredinfat-o pentru

a o deztolta ;i a o pune in practicd. intotdeauna affi iubit'o ti am

respectat o :i nu am alterat-o cu ideile mele personale, findcd eu

m-am regenerat cu ajutorul ei, pentru a o sluji. Nu am tntinat-o

folosindu-md de eLt pentru hrdnirca Propriilor mele pasiuni ;i nici

nu am negLijat cultivarea ei spre binele aproapelui meu, ci sm

fdcut uz de toate tnzestrdri[e mele pentru a o pune in aplicare.

Te rog iartd-md, Doamne, dacd nu mi-am indeplinit mai bine

datoria sacrd de a o sluji, transmifhndu-le oamenilor ;i spiritelor

mai pulinluminate decit mine, tot binele pe care ea mi l-a ddruiL"

Astfel, la capitul durerosului meu drum plmAntesc,

rememorez 9i le incredinlez aici cititorilor de bund credinli o

parte a fiinlei mele, prin intermediul confidenlelor agternute

in scris in aceastd lucrare, care constituie patrimoniul sacru al

unei fiinle care nu mai posedi nimic in aceasti lume, nici micarun cimin. Iar iubililor mei Ghizi Spirituali, care m-au iubit 9i

m-au sprijinit Pe durata acestui parcurs spinos, care se incheie,

le diruiesc n.rirturia venerafiei mel". Anori*u,

CAPITOLUL 1

FACULTATILE STUDIATE

- Este oare posibil ca, prin ingrijiti acordate in tiffip util' sd

refacem legdturile aflate pe Punctul de a se rupe ti sd'i reddm

viasa unei f,inSe care, in lipsa unui aiutor, ar muri defnitiv?

- Da, Jdrd indoiald, ;i a,tem in Jiecare zi dovada cd ata este'

Magnetkmul este adeseori, in acest caz, ut mijloc puternic'

peitru ca el ii da inapoi trupuluiluidul vilol carc-i lips?$te li care

era in\uhcient p(nlru a intr?line bunalunclionore a organelor'

Allan K dec, Cartea SPiritelor, iDtrebarea 424

Pe lAngi acest paragrafinteresant din cartea de aur a filosofiei

spiritiste, le cerem cititorilor nogtri permisiunea de a transcrie

gi cornentariul pe care Allan Kardec l-a addugat imediat dupi

aceasti lntrebare, cici urmdnd sfaturile instructorilor noqtri spi-

rituali, am adoptat regula de a ne baza, in relatarea experienlelor

noastre spiritiste, pe inv[liturile entiteiilor care i-au revelat lui

Allan Kaidec Doctrina Spiritiste. Iate care este acest comentariu:

,,Letargia ti catalepsia au acela;i principiu, care este pierderea

momentind a sensibilitdtii :i capacitalii de mi;care, dintr-o

anumitd cauzd Jiziologica, inca neexplicatd; ele diferd prin aceea

cd in cazul letirgiei, iuspendarea forSelor vitale este generald ti

!

3+

B

i3

i3

o2

I:E

:5

E;!

o

:

\l,')&

ii conferd trupului taate aparenlele morfii. Cntalepsia este loca

lizatd, Putdnd atinge o Parte mai mult sau mai pulin extinsd a

trupului, Permi[Andtr-l inteligerLlei sd se manifeste libet ceea ce

o distinge in mod inconfurulabil de moarte Letargia este intot

deauna naturald; catalepsia este uneori magnetica."

Rispunzdnd unei intrebiri pe care i-am pus-o cu privire la

anumite fenomene spiritiste, venerabilul spirit Adolfo Bezerra

de Menezes ne a dat o n.rici lecJie pe care i o prezentdln citito-rului pentru a chibzui 9i chiar a medita asupra ei:

,,Ce ne puteti spune cu pritire la catalepsie ;i la letargie? $tim

foarte puline lucruri pe aceastd temd."

Iate ce mi-a rispuns onorabila entitate:

,,Cel care se va dedica studiului edtJtcator aI scriPturilor crettine

va gasi in Noul Testament al Domnului Noslru Iisus Cristos'

mai precis in capitolele 9 din Evanghelia SJhntului Matei, 5 din

htanghelia Sfdntului Marcu, 8 din Evanghelia Sfhntului Luca ;i11 din fuanghelia Sfhntului Ioan, in versiunea Pdrintelui AntOnio

Pereira de Figueiredo, o xtperbd descriere a unor fenomene de

catalepsie (conform lucrdrilor spiritiste indicate mai sus, aceste

fenomene swtt mai degrabd ni;te fenomene de letargie) care s-au

protlus in cercul mesianic ;i pe care cei patru cronicari ai Evan-

gLLeliei le-au consemnat; sd reamintim ;i cazul' Ia fel de uimitor, al

fului t dtluvei lui Naim, care nu este nimic altcet'a decht un caz de

Ietargie sau de catalePsie.

$tiinla ojiciald modernii a medicinei cunoa;te catalepsia

;i letargia; ea Ie clasiJicd, dar nu se intereseazd de ele, probabil

Jiindcd i;i dd seama cd vindecarea lor nu sta in puterea sa.

$tiinla psihicd - Prin urmare ;i Doctrina spiritistii - nu numai

cd le ctLnosc, ci se ! intereseaza Joarte mult de e[e. Ele le studiazd,

extrdgdnd din acest studiu itttdldminte;i revelalii importante

referitoare Ia sufletul omenesc.'focmai de aceea ele Ie pot trata tichiar evita, avdnd totodatd posibilitatea de a le provoca, de a Ie

ocoli, de a le dirija, de a le orienta ;i de o extrage din ele atumiteinformalli pre{ioase pentru c uno atterea $iinlifco' transcendentd,

ln beneficiul Omenirii. Dacd adeptii acestei mari ret'elalii celeste

- Doctrina SPiritistd nu pot incd trata crizele de catalepsie ale

aproapelui lor, care pot f Protocate chiar I de o simp[d obsedare,

aceasta se datoreazd fe faptului cd astJel de lize sunt rare sau

ignorate, fie faptului cd ei neglljeazd, din pdcate' instruirea doctri'nard necesard pentru a fL la intillirnea unel asemenea prottocdri.

Catalepsia, intocnai precum letargia, nu este o boaldfzicd' ci

o facultate care, la fel ca oricare altd facultate mediumnica inciPi-

entd sau neinleleasd, ewnlual neglijatd ori prost orienlatd' devine

nefastd pentru cel care o de{ine. Ltt Jbl ca celelalte facultasi similare,

catalepsia ;i letargia pot f $cploatate ti in catirul mistiJicdrii ;i al

obseddrii realizate de cdtre ni;te duynni ! prigonitori invizibili;ea la degenera atunci cdtre o slare morbidd a perisPiritului, o

tendinld vicioasd cdtre distrugereo vibrasiilor petispiritttlui, care

F3

,j,3

ij

E

Iit

I

o:*:E

:5

eFzE

3

!5

il

se retrag, se inchid in ele intocmai ca o plantd senzitivd atunci.

chnd este atinsd, refuzdnd deztoltdrile necesare bunei funclionaria ansambluluif zico psihic. Acest lenomctt alrage dupa sine o neu-

tralitate a Jluiiului vital, care va da na;tere unei stdri de anestezie

generald iau parliald ti unei pierderi a sensibilitdlii, concomitent

i, pr""rnSo luturor simptomelor mortii ti chiar cu un inceput de

deicompunere fzicd. Doar con;tiinla rdmhne treazd, deoarece

fiind o scanteii din Constiinla Dumnezeiasco care anima finlaumana, aceasla nu va f niciodala oprita de nkio distrugere' feea Si temporard.

Dat jind faptul cd sunt facultdli ingemdnate' atdt catalep.sia,

cdt ;i leiargii, iacd sunt spontane (ele pot f ;i trezite sau dirijate'

deoarece finla umand' f.ind creatd dupd chipul ;i asemdnarea

lui Dumnezeu, este inzestratd cu o mullime de Puteri spiritu-

ale), constitute a;adar un fel de defcienld, de slabiciune, car,e

se manfestd in anumite imprejurdri, tntocmai precum cazurile

de animism la celelalte facultdli mediumnice Aceastd deJicienld

este mai dif.cild decht celelalte; dacd nu este corectata Ia timp, ea

poate ar.,ei consecinle imprevizibile, cum ar Ji moartea completd-a

trupului ;i nebunia, deoarece afectarea Jrecttentd ti pentru

perio)de indelungate de timp a ce\ulelor cerebrale poate duce'la

obsesie, la sinucidere, la omucidere si Ia boli nervoase grate'

cum ar f ePuizarea, depresia, halucinaliile etc' Dar atunci- cdnd

sunt controlate prin intermediul unui tratament psihic adecvat'

ele se transformd in ni;te facultdli suJletetti inrportante, care au

potentialul de a conduce Ia mari realizdri supranaturale Aceste

aspecte au fost demonstrate practic, furnizhndu-le celor studio;i

;i obseruatorilor faptelor mediumnice un va$ cAmp de investigalii

;tiinfif ce ;i tr an s cen dent ale.

Totodatd, chiar dacd adeptii marii doctrine a nemuririi spi-

ritittii - nu cunosc in mod con;tient sau nu vor sd rezolve proble-

mele complexe pe care Ie ridicd letargia ti sora sa geamdnd, cata-

lepsia (spiriti;tii nu se ocuPd de aceste fenomene), fdri' sa vrea sau

fdrd sd gie ei Ie limiteazd toturi posibilitatea de expansiune princultivarea generald a mediumnitdlii comune, datoritd faptLllui cd

prin contactul cu curenlii vibratorii magnetici constanli ti Prinaprovizionarea cu forlele vitale proprii fenomenelor medium-

nice celor mai cunoscute, aceastd defcienld, dacd este pe cale sd

apard, va f corectatd, iar facultatea catalepticd ta putea chiar

sd fe orientatd intr-un mod inteligent catre scopuri beneJice,

pentru evolulia posesorului ei ti a colectivitdtii Pe de altd parte,

lratamentul magnetic prin i termediul paselor, mai cu seamd al

ata numitelor pase spirituale, aplicate de cdtre ni;te mediumi

demni de incredere, ;i nu de cdtre magnetizatorL precum ;i inter

ventia ocultd, dar efcientd, a mae;trilor Spiritualitdlii, au evitat

propagarea catalepsiei ;i a letargiei ca ni;te calamitdli care ar fputut qjunge sd se rdspdndeascd printre Jiinfele umane. Iatd de

ce, in zilele noastre, aceste .fenomene sunt relativ rare in formaIor spontand. Afrmafia noastrd reveleazd de asemenea faptulcd toate finlele umane posedd tn stare mai mult sau mci pulinIatentd aceste facukdli ti Ie pot controla cu ajutorul propriei

ttoinfe dacd cunosc legile care stau Ia baza lor - dat find faptul cd

F

:It

I

rltJ

i

rl

nictun copil al [ui Dumnezeu nu a fost1,rcodatd nlci privilegiat, nici deza'vGntajat sau neglijat in opera Crealiei

Dumnezeie;ti.Dintre cazurile mentionate tn

Evangheliile oettine este de relinut,:l ,.tl lui Lnzar, din cauzn straniei

sale particularitdli. Este wrba despre

o stare catalePticd suPer-acutd,

spol1tarfi., o sldbire a legdturilor vitale

d.atoratd unei dePresii accentuate de o

bolld, de un eveniment patologic care

demonstreazd dorinla necontrolatd:2

2

=

42

:

tl

ii acesl rlz,.ibLidul vital yn-opriu care animd organismele tii era

dptaaPe carnPlei e])tizat $ legdturile magnetice ale perisp.iritul-ui

cu trtipul,iu ,rlrrr't tle .fragite ;i ttJbctate de sldbitea uibraliilor

;i a viinyei. 'l'rupul hi mirosea urAt (dsPect care apare freu'ent tn

t:ctzttl crizclor calolePtice acute, chiar dacit ele sunt provocate' iar

pacienni poate chnr sd JLe ingropat de viu sau, mai corect spus,';ftircl

sti Jt'aitrrts incir pe Lleplin Ia starea de cadat'ru). A fost deci'nrrrroi/,

rnani.festarec. puterii restauratoare a unui suilet virtuos

prectun cel al Nrtzarineonului pentru a ac{ionct in mod ef'cient itt

aceasta situatie: ea a substituit celulele de.ia stricate, a regenerat

yitalitatea cle bazd o iirL;ei lui Lazdr ;i a sonsolidat legdturile

magneti.e. grali.e ptLtirnicuiui sdu tngnetism dinamic in- cazul

liicit itti tair ;i itt cel al Jtului vddut'ei lui Nain' Jorlele vitale erau

otrecLntL Ltfiestezi(tte de slabiciunea Jizicd apdrutd ca urmare a

botii, insii tt-u. in aceeuli miistLrd ca ht cq.zul lui Lazdr' in ceea ce-l

pril/e;te Pe Ltizdr, t'orlele ril(tle erau deja intt-o stare avansatd'de

tlezor:gani.zare; Jdrd concursul legdiurilor magnetice care mai

puteau f exPloatate ;i al rezervelor vitaie, care sunt conservate'r1e

cdtri perispir"it in t:ortstituliile Jizrce robuste (Perispiritul acii-

aneazd ca ufl rezervor al JorSelor vitale, iar legdturile magnetice

sntL aget4ii trullsmildtori cate alimenteazii structura Jizicd) ' Iisus

nu S ir f oste niL sa-l sttit eze pe Lazdr tleoarece ar f! Jost imposi,bil'

Multr fnlP tunane ;i chhr copii s-au dezincarnat in acest fel $itlacd trn asentened eve itnent se Petrece inai tea rnomenlului

prevdzut in programul legii CreafieL

o tnuo existenla carpontld ii va

chema la indeplinirea a ngaj amentelorasumate, penlru conlinunrea proprieievolulii.

Atunci. citilorul isi va Pdne urnta-tottre.a intrebare:

L)e ce este posibil a;a cela, datd

fiind armonia legii Crealiei? Cu ce a

gre;it fin{a u mand c are sulerii acest tipde accidente. daca nu ea le provo,tto 5i

dacd ele se produc adeseori impotrlvavoinlei sale?

lar rdspunsul ta f urntdtortLl:Accitlentele de cLcest tip sunt specifce parcursului evolutiv al

finfei umane si atht tirnp cht ea nu se integreazd cu butld credintiin condisia sa d.e finld d.umnezeiasca, vibrdnd in mod armoniosin cadrul exPansiunilor sublime ale Naturii, atutLci, in modautomat, ea va f suPusd acesh,ti liP de tulburare (printre multealtele). Este adevdrat cd, pentru lege.a Creatiei, fttodrtea nu numaicd nu existd, ci ea este consideratd drept un fenomen naturaltotal lipsit de importanla pe care i-o atribuie Jiinlele Ltmane, cLI

exceplia cazurilor de sinucidere;i de omucidc.re. Prin urmare,

moartea naturald este adeseori un accident u;or de reparat si

care nu prezintd nicio conotatie de anormalitale (pe care Jiinleleumane tind de cele nmi multe ori sd i-o acorde). Altfel spus, dacd

Ietargia ;i catalepsia reprezintd o facultate, w1 patrimoniu psihic

aI finlei umane, ;i nicidecum o boald propriu-zisd, este de inleles

de ce acllunea sa nu este hiotdeauna un semit de in;ferioritate a

celui care are stdrile respective. Odata controlate, ele t,or putea

atiuce excelente servicii cauzei bitelui, la fel ca toate celelnlte

facultdsi mediumnice care, atunci cAnd nu sunt canalizate, servesc

drept ampliJicatoare ale unor teribile obsesii care chinuiesc socie

tatea. Atunci ciind sunt bine infelese;i direc{ionate, ele pol atingeo formd sublimd. Cu toate acested, nu se poate aJirma cd finlaumand in sine, sau mintea, vointd sau g1ndurile sale sunt scutite

de responsabiLitale in acest caz, qtdt in ceea ce privette acliunilerLegatbe, ciit pi in ceea ce prite;te ac;iunile pozitive, adicti atht in

I

I

iiI

I.i

il

:

i

ceea ce privette manifestdrile nefaste,

cAt ti in ceea ce Ie prive;te pe cele care

sunt utile ti binefacdtoare.

De exemPlu, un sPirit tncarnat

care este deja evoluat sau care este

doar PIin de buntuoinld ;i i;i con-

troleazd proprille libralii, ar putea

cddea intr-o stare de transd letargicd

sau cataLePticd in mod t'oit, Pentrua se indlla in tdrimul astral ti a se

bucura intr-un mod mai intens de

compania consolatoare a prietenilor

sdi spirituali, pentru a se consacra

unor studii aProfundate' Pentru a

:

E

:

?Ez:

Ez

:

j

ri

ir

{

colabora in 'r,ederea amplifrcdrii Binelui etc, rercnind apoi in

trupul sdLt, regenerat ti Preg;ltit sa obtind realizdri exceptio-

naie. in schimb, Jtinlele umane cotnune sau inJerioare ar putea

cddea tot in stdri de lransd, dar inferioare' in decursul cdrora vor

intra in contact cu entitdli sPirituale inferioare, asemdndtoare

lor, isr Io revenire vor deveni obsedate, predispuse sd facd,fapte

rel.e 5i chiar t,or avea tendinla de a comite omucideri sau de a se

sinucide. Tutburarea tibratorie poate atea rliverse cauze' iar una

rlintre ele o poate constitui sinuciderea tnfdptuitd intr-o existenld

anlerioar,t. O !ulburarc vibralorie ocuta poate provoca o sfare pa-.

tologica, ,t slare de lransa cataleptica itttocmai Precum in cazul.

uni medium obi;nLtit care, atunci cind este ePuizat squ cdnd

i;i neglijeazd igiena mentald sau morald (scdderea t'ren'enfei de

y ibraiii glob ali conduce la tulburdri vibrator ii),, permite ap arilia

mistifciritor de tipul animismului sau al obseddrii ln acest caz'

trania cataleptici se prezintd sub forma unei boli grave (chiar

dacd nu este propriu-zis o boald)' care este interPretatd ca un atac

incurabil, indeJtnibil etc. O finld umand care a;fost alcoolicd poate

renatte cL! o predispozi|ie pronuntatd catre catalepsie' -pentru

cd.

alcoolul i a viciat't'ibratiile, anesteziindu-Ie; acela;i fenomen ii

poate aJecta pe toxicomani' care sunt cu tolii considerati de ciitre'Crealia rluinezeiascd drept finle care s-au sinucis in ambele

cazuri, teraPeutica psihicd bine aplicatd ti in special regenerarea

mentald, cie inJluinseazd puternic sistemul nervos' dd rezultate

excelente pentru corectarea aceslei tulburdri' in timp ce acliunea

spiritistd propriu zisd deschide noiorizonturi pentru rezoll/area acestei

probleme, care evolueazd insPre

nivelul sdu real, de facultate a suJle

tului. $i toate acestea fac parte dintr oispdtire, cici qsistdm la efectul grav alunor gre5cli gravc: tLtlodala, esle Pvi-

denliat astfel niveLul real de evoluliespirituala, cdci un individ cu adet,dratsuperior nu mai trebuie sd induredifcultalile pe,:are le om descri< mai

sus. Dar repetdm cd atdt letargia, cdl

$ catalepsia, atunci cdnd ttor f bine

inlelese ;i direclionate de cdtre finlele

Provocarea acestorfenomene nu reprezintd nimic altceva decht

o acliune magneticd ce anesteziozd forlele vibratorii phna cdnd se

ajunge Ia o stare acutd, ;i <anuleazd", ca sd spunem a;a, Jluidelevitale, provocdnd o moarte aparentd, cdci ele suspendd temPorar

sensibilitatea ;i curenfii de comunicare cu trupul, intocmai

precum in cazul fenomenului spontan, chiar dacd se manifestd ca

urmare a acliunii unui agent ocult, spiritual, de categorie eletatd

sau irLferioard. Dacd Jenomenul sPo tan se produce frecvent ;iintr-un mod oarecurn obsesiv, vintlecarea este in intregime morald

;i psihicd, atmci cdnd pacientu[ se apropie de principiile nobile ale

etangheliei moralizatoare :i iti culti't,d aceastd facultate potrivitnormelor spiritiste sau magnetice legitime, pdnd la deplina sa dez-

voltnre in domeniul mcdiumnitalii.

umsne sau de cdtre sPiritele superioare, se vor trans;forma in ni;te E

facultili pretioase, ciiar dacd iunt rare ;i periculoase, cdci ambele ;'pot provica desprinderea suJletului tle tripul pacienttLlui dacd nu ;

existd un sprijin spiritual puternic care sii I protejeze de posibilele 3

acciriente.'Letargia se adipteazd tnai bine icliunii celui care este ?inzestrat cu capicitatea di a intra irt aceastd siare in plan spiritual. iLa trezire, picientul nu va mai avea decdt o intuilie, uneori 3

utild;i prefioasii, referitoare Ia intdldturile pe care Ie a primit

;i la apficarea lor in feluritele medii terestre. Aceastd facuitatu le 'a

este specifcd geniilor, fdrd a f insd un privilegiu, deoarece ea se InaniJestd fdrd ca ei sd-ti dea seama, in timpul somnului ;i sub !suprit,egherea Spiritelor care se ocuPd de aceit caz. J

I

it

1l

i),

:2

2

e

2

Iv

:

tl

ri

in anumite cazuri, un exPerimentator con;tiincios Poate

ettita prorlucerea- acestei mani;festdri sau ii poate elimina cauza'

iar aiunci pacientul revine la starea sa normala anterioard lnsd

numai (lezvoltarea Lotald a acestai Jacultdli ii va restitui indivi-

dului echilibrul conttient al Juncliilor sale psihice ;i organice' De

asetnaftea, este Ioarte importdttt sii se realizeze ti ull tratament

naturist adecvat, care s(i actianeze la nivelul sistemului neurove-

getalir :i sd fortiJtce sistemLtl nertos prin aplicarea unor tonice'"regenerante

etc., fihdcd dittt-inuarea Jltidelor vitale poate p.rovoca

feiomenut, cldnrlu i aparenla unei nnladii Sd mai add'ttgdm'Japn

cit aceste .facultdli, reltttiv rare in zilele noastre' pentru cd"nu

stmt cultivaie, se maniJestd de preJerinSd in planul spiritual'

metiiumul incarntrndu-se sub indrumarea unor ghizi spiritu-

ali. Lwnea spirituald constituie lerenul adecvat pentru astfel de

acliuni. Cel iare are astfel de inzestrdri devine atunci un colabora

tor preyios aI lucrdtorilor din lumea infizibild in cele mai diverse

sitialii, spre binele oameniLor incarn(tli ti dezincarnati Printre

1iinlil" uirane, acliunile acestor medittmi rcr Jt mai reduse.' dar'dacd

vor ;ti sd rlea curs intui{iilor care vor risdri in finfa Lor' ei

vor f capnbili de mari realizciri ;i in lumea pdntdnteascd'

iryaiaturite urprinse in lucrarile spiritiste, recomanddrile

SDirit(1,)r suocrio,rt tare lc,tu cl,lbt)ra! Si PrLl(!im \pilitismului

;tm.,nstrcoza cn niLiun inc)iviJ nu trebui' sa pt'''voacc in mod

iorlat dezvoltarea Jacultdlilor sale mediumnice, cdci un asemeneq'demers

este contra-prorluctiv ;i pravoacd noi;fenomene psihice' care

rru

nu sunt propriu zis s1)Irit:'ste, cum ar Jt autgsugestia sau sugestia

exercitatti de cdtre anumite persoo.ne Prezente in sala in care se

realizeazd experimentul, hipnoza, crnimismul sau personisrnul -conjorm clasifrciirii efectuate de inleleptul cir. Alexandre Aksakof,

atunci cAnd foce distinclia intre acestea ;i ay zisele efecte jizice.

Este necesar ca mediumnitatea sd Jie prin excelenld spontand

peutru a putea Ji t'i'uctiJtcat(i in siguranld

'i cu cel mai mare succes;

ar Ji zadarnic si vrem sd ne sforldrn sd. (t atrogem in Jiinla r-oastrd

inqifttea momentlLllti polrivit. Repetc\fti cd o astfel de nerdbdare tada na;tere in mcd invariabil unor fenomene de autosLtgestie, sau

acelor fenomene care swlt numite <enimism> sau <person[sntr, tn

cadnrl cdrora proprlile gdnduri ale riediunluLui suflt luate drept o

comunicare cu spirite dezincarnate. Unele inze.strdri ntediumnice

se reveletzd incd de Ia nasterea celui care a renit in aceastd lume

inzestrat cu ele; dcestea sunt cele nui sigure, frindcd sunt cele maibeneJice, constituintl rodul unor lungi etape eitolulive in decursttl

cdrora cel care se bucurii de o aslfel de inzestrare a realizat ac-

tiyitdti insemnate, dezvolthndu ;i astJel forlele pe|isPritului, care

este sediul mediumnitdlii, tibrdnd intens in anumite sectonre ale

existentei si dobintl.ind astJel aptitudini vibratorii in armonie cu

Jenomenul respectiv. Mai existd ti alte tipuri de mediumnitate,

incii incipientd (caracterizate tle ni;te Jbrle vibratorii incamPlete,

a;a-numitii agenli maleJici) care nu vor Ji niciodat:d disciplinate

intr-c singurd existenlii ii care la f.ecare tentatird de comulli-care cu Lumea de dincolo se vor anlesteca cu anumite 'tulpini"

:

!

E

I

il

)l

l