Unificarea Geto

7/24/2019 Unificarea Geto

http://slidepdf.com/reader/full/unificarea-geto 1/4

UNIFICAREA GETO-DACILOR INTR-UN SINGUR STAT UNITAR SUB CONDUCEREA LUI BUREBISTA

Premise interne si externe. Statul geto-dac s-a constituit la o treapta aansata a de!oltarii

societatii tracilor de nord" #rocesul de uni$care a tracilor de nord a %ost generat de &ai &ulti %actori"

E necesar sa &entiona& in pri&ul rand pre&isa econo&ica' in cea de a doua etapa a epocii$erului (Latene) in spatiul locuit de daci au %ost reali!ate progrese considera*ile in &etalurgia $erului+

colectionarea *ra!darului de $er (secolul al II-lea i"C,r")' a altor unelte de &unca cu o productiitate

&ai inalta' a di%eritor ar&e etc"

In acelasi ti&p' se a&pli$ca sc,i&*urile econo&ice cu orasele si statele ecine' &ai ales cu

orasele-colonii grecesti" Negustorii eleni aduceau in localitatile geto-dace o*iecte de arta' *iuterii' in

de calitate in a&%ore etc"' iar de aici procurau produse agricole' &iere' *lanuri s"a" Ca ur&are a

de!oltarii relatiilor co&erciale s-a i&pus circulatia &onetara"

Aceste sc,i&*ari dina&i!au tot &ai &ult legaturile din interiorul spatiului locuit de tracii de

nord" La inceput' in secolul al I.-lea i"C,r"' se raspandeau &onedele oraselor grecesti (Istria' Tira)' a/acedoniei' Traciei eleni!ate" Spre s%arsitul secolului al I.-lea apare &oneda proprie geto-daca"

/onedele pre!entau i&itatii ale celor de argint *atute in /acedonia su* Filip al II-lea si apoi su*

Ale0andru cel /are' $ind raspandite pe intreg spatiul locuit de geto-daci"

Nielul atins cu ti&pul de societatea geto-daca a %aori!at &ai tar!iu si legaturile ei su* dierse

%or&e cu ciili!atia ro&ana" Cu incepere din secolul al II-lea i"C,r"' odata cu penetratia econo&ica

ro&ana in #eninsula Balcanica' in spatiul geto-dacic patrund o*iecte de e0port ro&ane (cera&ica'

piese de argint' *ron!' $er si sticla' precu& si &onede ro&ane)" Bastinasii e0portau ite' piei' *lanuri'

grane' le&n si alte produse" In1uenta ro&ana se resi&te si in iata spirituala+ in religie' in scriere cu

litere latine' in acu&ularea cunostintelor stiinti$ce etc" Contactul cu ro&anitatea a %aori!at

declansarea procesului de ro&ani!are"

Toata co&unitatea tracilor de nord recunosteau acelasi !eu supre& - 2a&ol0is' iar aceasta

%aori!a consolidarea lor etnica" 3erodot scria' ca getii 4nu recunosc alt !eu a%ara de al lor4" Acest pasa

a %ost interpretat de catre cunoscutul istoric ro&an .asile #aran drept o doada ca getii credeau intr-o

singura !eitate' adica erau &onoteist5' in realitate 2a&ol0is era !eul supre&' a1at in ar%ul unui

panteon restrans' in acest panteon se &ai a1a !eita Bendida (ea pre!enta cultul %ertilitatii)' o !eita

(caruia nu i s-a pastrat nu&ele) ce pre!enta cultul ocrotirii ca&inului %a&iliar' era de ase&enea

raspandit cultul !eului ra!*oiului (calaretul trac) s"a" Geto-dacii aucreat lacase de cult

- sanctuare. Constructiile acestor sanctuare de&onstrea!a ca geto-dacii aeau cunostinte in do&eniul

&ate&aticii si astrono&iei (sanctuarele de la cetatea Blidaru' Sar&i!egetu!a' Butuceni (Or,ei) s"a")"

Uni$carea politica a geto-dacilor a %ost %aori!ata si de eeni&entele e0terne" O pri&edie reala

pentru geto-daci a pre!entat patrunderea ro&anilor in !ona /arii Negre si in Do*rogea (secolul I

i"C,r")" Totodata' in aceasta perioada scade atat puterea tri*urilor celtice' ase!ate in estul spatiului

Carpato-Dunarean si in !ona intracarpatica' cat si rolul &ilitar si politic al tri*ului ger&anic al

*astarnilor' sta*iliti in secolele III-II i"C,r" in regiunile de silostepa dintre Carpati si Nistru"

Aparitia formatiunilor social-politice premargatoare organizarii statale. Nielul inaintat

de de!oltare a societatii geto-dace in a doua etapa a epocii $erului a %aori!at accentuarea

di%erentierii sociale si aparitia unor %or&atiuni social-politice anterioare organi!arii statale" For&a de

organi!are social-politica era pre!entata la acea etapa de uniuni tri*ale' conduse de se$ &ilitari (unii

dintre acestea sunt &entionati in i!oarele scrise si pe &onede' cu denu&irea de basilei).



O ase&enea uniune (co&unitate) si organi!are a geto-dacilor intalneste la 678 regele persan

Darius in Do*rogea in ti&pul con1ictului sau cu scitii" In%or&atii pretioase despre o alta uniune de

tri*uri geto-dace de la nord de Dunare ne trans&ite istoricul grec Adrian din secolul al II-lea i"C,r" El a

descris atacul lui Ale0andru /acedon din anul 996 i"C,r" asupra getilor din Ca&pia Dunareana" Getii

concentrase langa o cetate sla* intarita 8::: de calareti si 7:"::: de pedestri" in %ata puternicii osti a

lui Ale0andru ei au pre%erat sa se retraga' $ind ur&ariti de pedestri&ea &acedoneana' care isi croia

dru&ul prin lanurile de grau ale getilor"

De ase&enea in Ca&pia /unteana deine cunoscuta la s%arsitul secolului al I.-lea I"C,r' o

puternica uniune politica a getilor' condusa de regele Dro&ic,aetes" in anul 9:: I"C,r" Dro&ic,aetes

in%runta o ca&panie &ilitara a regelui &acedonean al Traciei - L;si&ac,' %acandu-l pri!oner pe $ul

acestuia' intr-o noua ca&panie la <=< i"C,r" L;si&ac, este din nou in%rant de catre Dro&ic,aetes si

este luat c,iar el pri!onier" Dro&ic,aetes' insa' nu-l o&oara' ci da un ospat regal in onoarea lui si il

eli*erea!a in sc,i&*ul pacii' casatorindu-se cu $ica lui L;si&ac,"

In secolele III-II I"C,r' i!oarele &entionea!a doi *asilei geto-daci' care aeau su* autoritatea lor

colonia 3istria" Este or*a de 2al&odegi>os' apoi de R,e&a0os" in Transilania si in estul /oldoei

(prin anul <:: I"C,r") era cunoscuta capetenia unei uniuni tri*ale - Oroles' care' $ind in%rant de*astarni' si-a c,e&at din nou oastea la lupta' iesind *iruitor" Tot in aceasta !ona este situata de

i!oarele scrise (Trogus #o&peius) stapanirea regelui dac Ru*o*ostes in a doua u&atate a secolului al

II-lea I"C,r")

Uniunile tri*ale &entionate &ai sus corespundeau etapei de organi!are social-politica a geto-

dacilor' care a precedat aparitia statului condus de Bure*ista"

Razboaiele unicatoare ale lui Burebista. in anul ?< i"C,r" (dupa cu& re!ulta din a$r&atia

istoricului lordanes) isi incepe actiitatea sa de uni$cator al tri*urilor geto-dace Bure*ista'

conducatorul unei uniuni tri*ale" El intreprinde pentru aceasta@doua &ari ca&panii &ilitare"

In anii :-6= i"C,r" dupa ce a uni$cat tri*urile din interiorul cercului carpatic' Bure*ista si-a

indreptat actiunea i&potria celtilor din sud-estul si nord-estul Daciei' aungand pana in /acedonia

si la Dunarea &ilocie" Apoi ur&ea!a o%ensia lui Bure*ista spre Ca&pia #anonica' unde ataca tri*urile

celtice ale *oilor si tauristicilor" Fiind distrusi' celtii se retrag in Galia (Franta) si Noricu& (Austria)' in

ur&a acestei ca&panii Bure*ista isi consolidea!a stapanirea pina la /oraa si Dunarea &ilocie'

deenind o %orta &ilitara i&portanta' caci cu& scria Stra*on' el 4a auns sa $e te&ut c,iar si de

ro&ani4"

O alta ca&panie &ilitara a lui Bure*ista incepe in anul 66 i"C,r"' $ind indreptata spre !ona /ariiNegre' in ur&a acestei o%ensie el ii supune pe *astarni' sta*iliti intre Carpati si #rut' pe sar&atii din!ona Bugului' apoi cucerestele coloniile

grecesti+ Ol*ia' Tiras' 3istria s"a" Unele colonii' ca Dion;sopolis (Balcic)' i-au castigat *unaointa

prin supunere *eneola"

Ast%el' regatul lui Bure*ista se intindea+ de la Dunarea &ilocie (la est) pana la gurile Bugului (la

est)' si de la Carpati #adurosi (la nord) pana la /untii Balcani (la sud)" Statul nou creat era cunoscut

su* nu&ele de Dacia"

in lucrarile istoricilor continua discutia priind teritoriile si tri*urile ce se a1au initial su*

ascultarea lui Bure*ista' precu& si &ersul acestui proces de uni$care"

Unii istorici sustin ca actiitatea uni$catoare Bure*ista a inceput-o in regiunile intra&ontane'

unde putea sa se a1e o %or&atiune politica' asupra carui %apt arata si puternicile cetati ce se a1au



acolo" Se &entionea!a si %aptul ca in anul ?: I"C,r" Bure*ista a atacat la granitele Transilaniei tri*urile

celte ale *olilor si tauristicilor"

Alti istorici presupun ca Bure*ista a %ost conducatorul unei uniuni politice din ca&pia de la nord

de Dunare' care apoi si-a e0tins puterea si asupra spatiului locuit de daci din !ona intracarpatica"

Acesti istorici pornesc de la %aptul ca cetatile din /untii Orastiei au %ost ridicate in ti&pul lui Bure*ista

si considera ca initial aici n-au putut e0ista un centru de organi!are politica"

In s%arsit' o a treia parere sustine ca Bure*ista' $ind autat de Deceneu' si-a stra&utat resedinta

din Ca&pia /unteana in !ona /untilor Orastiei"

Statul dac si societatea dacica. Despre re!ultatele procesului de uni$care ne &arturisesc

i!oarele istorice scrise" Geograful Strabon (64/63 i.Chr. - 19/21 d. Chr.) entionea!a ca "a#ungand in

fruntea neaului sau$ care era isto%it de desele ra!boaie$ getul &urebista l-a inaltat atat de ult 'rin

eercitii$ cu'atare si ascultare fata de 'orunci$ incat in cati%a ani a inteeiat o are sta'anire". Iar

intr-o inscriptie din Dion;sopolis' inc,inata lui Acornion' tri&is ca sol la Bure*ista' regele geto-dac era

caracteri!at drept 4cedintai si cel ai are dintre regii care au donit 'este *rada$ sta'an al

tinuturilor din stanga si din drea'ta +unarii".

Caracterul de %or&atiune statala al stapanirii lui Bure*ista re!ulta din organi!area ei interna"

Ur&and e0e&plul regatelor elenistice' care aeau o autoritate centrala puternica' Bure*ista a introdus

o*iceiuri noi cu caracter de legi' nu&ite 4*ele-gines4" Con%or& acestor legi conducerea se a1a in

&ainile regelui" El nu&ea de&nitari' care controlau indeplinirea o*ligatiilor co&unitatilor intrate in

regat"

#e langa rege era un consiliu de s%etnici" Autoritatea spirituala supre&a in stat apartinea &arelui

preot" Aceasta %unctie era detinuta de Deceneu' care l-a autat pe Bure*ista sa uni$ce statul" /arele

preot detinea si %unctia de ice-rege si putea sa deina c,iar rege"

Statul dac isi organi!a relatiile cu populatiile si di%eritele co&unitati locale supuse (satesti'

%or&atiuni tri*ale sau uniuni tri*ale) i&punandu-le o tripla o*ligatie+ 7) de a plati tri*ut5 <) de a pune la

dispo!itie un anu&it nu&ar de ostasi in ca! de5 9) de a nu duce o politica e0terna proprie si

independenta"

Statul geto-dac al lui Bure*ista era o &onar,ie cu un pronuntat caracter &ilitar"@

in !ona /untilor Orastiei Bure*ista a ridicat un intreg siste& de %orti$catii - cetatile de la Blidaru'

#iatra Rosie' Costesti' Banita si Ca&pina" O %ortareata a %ost inaltata pe /untele S%ant - Dealul

Gradistii"

#uterea &ilitara a geto-dacilor era i&punatoare" Dupa a$r&atiile lui Stra*on Bure*ista aea o

ar&ata de <::"::: de oa&eni" #entru co&paratie arata& ca ar&ata

I&periului Ro&an nu&ara circa ::::: de oa&eni" /entiona&' totodata' ca unii istorici

considera a$r&atiile lui Stra*on ca $ind e0agerate"

Acelasi Stra*on spune ca Bure*ista a consolidat statul si 4prin e0ercitii' a*tinere de la in si

ascultarea %ata de porunci4" La s%atul lui Deceneu' scrie Stra*on' geto-dacii 4taie ita de ie si decid sa

traiasca %ara in4"

Societatea geto-dacica era alcatuita din catea categorii sociale de oa&eni+ patura sacerdotala

(preoteasca)' patura de artistocrati (nu&iti tarabostes sau 'ileati) si &asa de



producatori (coati). #roducatorii agricoli erau organi!ati teritorial in o*sti satesti" Ei plateau grosul

tri*utului (in produse' *ani' &unca) si prestau sericiul

&ilitar"

Societatea dacica nu a %ost o societate de tip clasic sclaagist' ci una tributala$

adica *a!ata pe relatii tri*utale"

#olitica e0terna a lui Bure*ista aea drept scop principal indepartarea de la ,otarele Daciei a

pri&ediei unei cuceriri ro&ane' in anul 8= i"C,r' la Ro&a incepe ra!*oiul ciil dintre Caesar si

#o&peius" Dorind ca ro&anii sa-i recunoasca stapanirile sale Balcanice' Bure*ista il tri&ite pe acelasi

Acornion in solie la #o&peius' rialul lui Caesar" Dar' dupa ictoria acestuia din ur&a la #,ursalos' o

ciocnire intre ro&ani si geto-daci deenea ineita*ila" Ea' insa' n-a aut loc' deoarece in 88 i"C,r' &ai

intii Caesar a %ost asasinat' iar apoi si Bure*ista a ca!ut icti&a unui co&plot' organi!at de catre

capeteniile de tri*uri' care erau ne&ultu&iti de puterea centrali!ata a regelui"

Dupa inlaturarea lui Bure*ista 4&area stapanire4 a %ost i&partita in patru' apoi in cinci %or&atiunipolitice" Deceneu a ra&as conducator al nucleului intercarpatic al statului lui Bure*ista" L-a ur&at

Co&osicus' apoi Cor;llius (Scor;llius)" in !ona Banatului si Olteniei este se&nalat regele Costiso' care a

intreprins &ai &ulte incursiuni peste Dunare" Alti conducatori ai geto-dacilor din partea Do*rogei

(Rolles' Dap;0) treptat cad in supunere %ata de Ro&a" Organi!atia statala geto-daca continua sa se

pastre!e nu&ai in !ona inter&ontana' care s-a consolidat in ti&pul do&niei 7ui Dece*al (?-7:

d"C,r)"

Desi regatul lui Bure*ista s-a desco&pus' el a aut o &are i&portanta istorica" #e plan intern'

statul nou creat a consolidat unitatea etnica a geto-dacilor' in spatiul locuit de ei &ai tar!iu s-a

in%aptuit ro&ani!area' care s-a incununat cu %or&area poporului ro&an" #e plan e0tern' geto-dacii s-au

a$r&at prin 4&area stapanire4 a lui Bure*ista drept o %orta politica in1uenta in iata politica a Europeide Sud-Est din acea epoca"

Documents

Unificarea Geto