Upload
hakhue
View
225
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
0
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T.Popa” din Iaşi
Stomatologie Generală
Disciplina: Prevenţie Oro - Dentară
TEZA DE DOCTORAT
Studiul clinic al malocluziilor şi necesarului de tratament ortodontic la
populaţia tânără din România
(REZUMAT)
Coordonator ştiinţific :
Prof.Univ.Dr. Ioan DĂNILĂ
Doctorand
Sorana Nicoleta ZETU( ROŞU )
2014
IAŞI
1
Cuprins
Partea generală Pagina
Introducere
1
Capitolul I - Prevalenţa malocluziilor dento-alveolare la copii şi
adolescenţi
I.1 Tipuri de anomalii dento-alveolare după clasificarea lui Angle
I.2 Prevalenţa anomaliilor dento-maxilare la copii
I.3 Prevalenţa malocluziilor la adolescenţi
3
3
4
5
Capitolul II - Evoluția indicilor ortodontici
II. 2 Indici de Clasificare Diagnosticată
II. 3 Indicii epidemiologici
II. 4 Indicii de succes a tratamentului (Indices of Treatment
Success-Outcome)
II.5 Indicii de necesitate a nevoii de tratament orthodontic
II.6 Indicele de Deviaţie Labiolinguală (Handicapping Labiolingual
Deviation Index)-HLDI
II.7 Indicele priorităţii tratamentului ( Treatment Priority Index –
TPI )
II.8 Inregistrarea Handicapului Malocluziei-Handicapping
Malocclusal Record-HMAR
II.9 Indicele Ocluzal – Occlusal Index(OI)
II.10 Indicele Consiliului Național Suedez pentru Sănătatea și
Bunăstarea-Swedish National Board for Health and Wellfare
Index
II.11 Indicii de evaluare a necesarului de tratament ortodontic şi de
cuantificare a rezultatelor obţinute
II.12 Indicele necesităţii de tratament ortodontic (Index of
Orthodontic Treatment Need, IOTN)
II.13 Indicele esteticii dentare (Dental Aesthetic index, DAI)
II.14 Indicele de complexitate, rezultat şi necesitate ortodontică
(Index of Complexity, Outcome and Need, ICON)
II.15 Indicele evaluării rezultatului tratamentului ortodontic (Peer
Assessment Rating index, PAR)
II.16 Malocluzia şi tratamentul său. impactul acestora asupra
calităţii vieţii corelate cu sănătatea dentară(OHRQOL)
II.17 Evaluarea calităţii vieţii corelate cu sănătatea dentară
(OHRQOL)
9
9
10
12
14
14
15
15
16
16
17
17
20
24
26
27
28
31
32
2
Capitolul III - Calitatea vieții și importanța acesteia în ortodonție III.1 Introducere
III.2 Sănătatea în raport cu calitatea vieții și rezultatele îngrijirii sănătății
III.3 Măsurarea calității vieții
III.5 Ortodonția și sănătatea în relație cu calitatea vieții
34
Partea personală
Capitolul IV – Metodologia cercetării
Capitolul V – Evaluarea indicilor de sănătate orală şi accesibilitatea la
serviciile de specialitate la populaţia tânără din N-E Moldovei
41
54
Capitolul VI- Studiu privind asocierea dintre calitatea vieţii şi
sănătatea orală la adolescenţii din România
78
Capitolul VII- Anomaliile dento maxilare – problema de sănătate publică
oro-dentară
104
Capitolul VIII- Studiu privind evaluarea aprecierii durerii în relaţie cu
starea emoţională a copiilor cu anomalii dento-maxilare
115
Capitolul IX- Studiu privind conceptul de sine, anxietatea socio-fizică,
comparația socială, timiditatea, sociabilitatea și sănătatea orală la
studenții din România
123
Capitolul X - Programul Național pentru Prevenirea Anomaliilor
Dento-maxilare la Populația Tânără din România ( copii şi adolescenţi
cu vârste între 3 ani și 18 ani) (Proiect)
129
Concluzii
134
Originalitatea tezei de doctorat
136
Bibliografie 137
Anexa
3
Introducere
Anomalia dento-maxilară este o afecţiune din ce în ce mai răspândită, care prin
tulburările fizionomice şi funcţionale pe care le produce, afectează sănătatea oro-dentară, cu
multiple implicaţii psiho-sociale asupra pacientului şi implicit asupra calităţii vieţii acestuia,
fapt ce justifică instituirea unei terapii ortodontice.
Frecvenţa în continuă creştere a anomaliilor dento-maxilare, estimând că ocluzia
ideală se regăseşte azi doar la 1-2% din populaţie, precum şi costurile mari ale tratamentelor
ortodontice, impun o selectare riguroasă a cazurilor care ar putea beneficia de anumite
compensaţii financiare din partea caselor de asigurări.
Deşi adresabilitatea pacienţilor este şi ea în continuă creştere, nu toţi sunt dispuşi să
suporte un tratament dificil că durata de timp şi complexitate. În acest sens, preocupările
permanente de găsire a unor soluţii terapeutice care să contribuie la creşterea acceptabilităţii
tratamentelor ortodontice sunt în continuă derulare.
Deşi există numeroase studii epidemiologice pe tema malocluziilor, realizate în
diverse ţări, analiză comparativă a acestora este dificil de realizat, întrucât indicatorii şi
criteriile utilizate în studii nu sunt standardizat, aşa cum sunt de exemplu cele din studiile
epidemiologice legate de căria dentară şi bolile parodontale.
În prezent până şi Banca Globală de Date privind Sănătatea Orală din cadrul
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii deţine date limitate pe problema malocluziilor.
Că răspuns la creşterea necesarului de acordare a tratamentelor ortodontice s-a
încercat elaborarea unor indici care să permită a clasificare a cazurilor clinice în funcţie de
severitatea malocluziei şi a necesarului de tratament în diverse grupuri populationale.
Asigurarea serviciilor ortodontice în cadrul programelor publice de promovare a
sănătăţii, ridică unele probleme pentru că trebuie să aibă în vedere pe de o parte cererile mari
de tratament şi pe de altă parte resursele limitate în acest scop.
Capitolul I
Prevalenţa malocluziilor dento-alveolare la copii şi adolescenţi
În ultimii ani, cererea de tratament ortodontic a crescut în majoritatea țărilor. In acest
sens, pentru obtine informatii privind prevalenta anomaliilor dento-maxilare si pentru
stabilirea necesarului de tratament ortodontic la nivel national studiile epidemiologice sunt
esențiale. Aceste informații pot fi utilizate pentru a crea programe de sanatate publica pentru
prevenirea și depistarea anomaliilor ortodontice și de a organiza resursele din acest
domeniu[1,2].
Determinarea prevalentei anomaliilor dento-alveolare trebuie sa fie realizata de catre
medici specialisti in ortodontie care pot depista, prin cunostintele pe care le au, tipurile de
anomalie dento-alveolare existente cat si selecta cazurile border-line.
Capitolul II
Evoluția indicilor ortodontici
Anomaliile dento-faciale, tulburări morfo-funcţionale în dezvoltarea aparatului
dento-maxilar, au o frecvenţă din ce în ce mai ridicată, un studiu al lui Proffit estimând că
necesitatea de tratament ortodontic la copii sub 18 ani din SUA ar fi de 60% [53]
4
De-a lungul timpului numeroşi autori s-au preocupat de modalităţile de evaluare a
malocluziilor. Sintetizând datele existente până în prezent, putem vorbi despre 4 tipuri de
indici:
Indici de clasificare diagnostică
Indici epidemiologici
Indici de succes a tratamentului
Indici de necesitate a tratamentului ortodontic
Parcurgând literatura de specialitate referitoare la acest subiect, am constatat că încă
mai există unele controverse cu privire la înţelegerea şi utilitatea acestor indici de aceea ni s-a
părut necesar să facem mai întâi o trecere în revistă a acestora.
Capitolul III
Calitatea vieții și importanța acesteia în ortodonție
În ultimii 10-15 ani, termenii de calitate a vieții (quality of life – QOL) și health-
related quality of life (HRQL) au început să apară din ce în ce mai des în literatura de
specialitate. Mare parte din tramentul ortodontic garantat este justificat pe baza îmbunătățirii
calității vieții în ceea ce privește sănătatea. Acestea fiind spuse, studierea HRQL în cazul
pacienților ortodontici are potențialul de a asigura informații despre necesitățile tratamentului
și rezultatele acestuia și ar putea, de asemenea, să faciliteze o mai bună îngrijire medicală.
Astfel, clinicienii ar trebui să fie conștienți măcar de o parte din modurile în care pot fi
evaluate HRQL.
Calitatea vieții (QOL) poate fi definită ca fiind starea de bine a unei persoane, care
se întinde de la satisfacție sau nesatisfacție odată cu părțile importante din viața lui/ei [119].
Acesta nu este un concept nou, mare parte din munca de pionierat a fost întreprinsă de
Thorndike în 1939 și, cu toate acestea, este o ramură în plină expansiune, cu peste 1000 de
articole noi apărute în fiecare an, cu titlul de „quality of life‖ [120]. Termenul de „quality of
life‖ a devenit un cuvânt cheie în Medline Computer Search System nu mai târziu de 1977,
deoarece interesul în acest domeniu a crescut enorm. Între 1966 și 1974, au fost găsite doar
40 de referințe despre calitatea vieții; totuși, acest număr a depășit 10,000 între 1986 și 1994
[121].
Partea personală
Capitolul V
Evaluarea indicilor de sănătate orală şi accesibilitatea la serviciile de specialitate la
populaţia tânără din N-E Moldovei
Anomaliile dento-maxilare, prin tulburările fizionomice şi funcţionale pe care le
produc, prin afectarea sănătăţii oro-dentare, au multiple implicaţii psihosociale. Frecvenţa
lor ridicată (se estimează că ocluzia ideală se regăseşte doar la 1-2% din populaţie), precum
şi costurile mari ale tratamentelor ortodontice, impun o selectare riguroasă a cazurilor care
pot beneficia de anumite compensaţii financiare din partea caselor de asigurări [98,150].
Evaluarea ortodontică, bilanţ al investigaţiei clinice şi complementare, vizează
înregistrarea, aprecierea şi cuantificarea caracteristicilor faciale, ocluzale şi funcţionale ale
unei anomalii dentomaxilare [151].
În acest context, indicii ortodontici, ca metode obiective de cuantificare a
necesarului de tratament, s-au impus în faţa metodelor tradiţionale de diagnostic care
furnizau doar o evaluare calitativă, descriptivă a anomaliilor[152, 153]. Larg utilizaţi în
5
Europa de Nord, indicii de necesitate a tratamentului ortodontic (IOTN- Index of
Orthodontic Treatment Need) furnizează oportunitatea de a reduce eroarea subiectivă de
evaluare, şi de a standardiza criteriile de diagnostic şi indicaţiile terapeutice [154, 155].
Astfel, aceştia funcţionează ca un sistem echitabil de acordare a priorităţii de
tratament pacienţilor sau a nivelului de copiată, în circumstanţele unor fonduri publice
limitate pentru tratamentele ortodontice [83, 156, 157].
V.2 Scop studiului
Ne-am propus să evaluăm sănătatea orală la populaţia tânără şi beneficiul adus de
utilizarea indicilor ortodontici, cu referire la Indicele pentru necesarul de tratament
ortodontic (IOTN- Index of Orthodontic Treatment Need), stabilind măsura în care
pacienţii corespund acestei cuantificări.
De asemenea, am urmărit dacă există sau nu o corelaţie direct proporţională a celor două
componente ale indicelui şi anume: Componenta estetică - AC (Aesthetic Component) şi cea
de Sănătate Dentară - DHC (Dental Health Component), în ceea ce priveşte necesitatea de
tratament.
V.3 Material şi metodă
În stadiul realizării protocolului, am pus accent pe respectul persoanei şi pe
principiul minimalizării riscului şi ne vom asigura de obţinerea consimţământului informat
complet şi adoptat [158 ].
Pentru aceasta am plicat cele 4 mari principii ale eticii:
Principiul interesului şi beneficiului cercetării;
Principiul siguranţei cercetării, cu punerea în balanţă a beneficiului şi
riscului;
Principiul respectului persoanelor, subiecţii implicaţi în protocol rămânând
colaboratori liberi şi autonomi, vom pune accent pe respectarea caracterului
privat şi confidenţial al datelor în anumite situaţii ale cercetărilor noastre;
Principiul justiţiei (corectitudinii): beneficiile şi riscurile cercetării vor fi
echitabil asumate şi discutate [159].
Informarea clară şi obţinerea consimţământului, sunt două elemente fundamentale în
respectul persoanei care participă la o cercetare biomedicală.Respectarea acestor criterii a
constituit pentru noi atât o obligaţie legată cât şi una morală pe care o vom consemna şi noi în
cercetarea noastră.
De la fiecare pacient inclus în studiu am obţinut consimţământul informat, elaborat
cu avizul comisiei de etică a universităţilor.
Pentru studiul propus, ―Studiu clinic al malocluziilor şi necesarul de tratament
ortodontic la populaţia tânără din România‖, a fost înaintat spre analiză un model de formular
pentru consimţământul informat.
O noţiune importantă de care am ţinut cont în evaluarea etică şi în protecţia
persoanelor care au fost cuprinse în studiu a fost cea de evaluare a raportului beneficiu – risc,
noţiunea utilizată de majoritatea ţărilor occidentale care aplică directivele europene. Am
discutat şi am justificat demersul nostru în funcţie de beneficiul prezumtiv pentru subiecţii
analizaţi şi de riscurile previzibile.
De asemenea am luat în calcul pentru studiul nostru şi nivelul de refuz, această
noţiune permiţându-ne să evaluăm dificultatea de acceptare a protocolului de către subiecţii
care au fost cuprinşi în cercetare. Am explicat subiecţilor foarte clar că pot să refuze să facă
parte din studiul nostru şi de asemenea că îl pot părăsi oricând doresc, fără a se justifica.
6
Eşantionul a cuprins 459 pacienţi, cu vârste între 8 şi 14 ani, prezentând o
gamă largă a patologiei ortodontice. Subiecţii s-au adresat serviciilor de ortodonţie din Iaşi şi
proveneau din mediul urban şi rural din N-E Moldovei.
De la toţi pacienţii am obţinut consimţământul informat care a fost semnat de
aparţinători şi de asemenea, atât pacienţii cât şi aparţinătorii au completat chestionare de
apreciere a esteticii dentare.
Stabilirea diagnosticului s-a făcut pe baza examenului clinic, radiologie şi a
studiului de model.
Metoda de lucru cu indicele IOTN
Acordarea punctajelor IOTN s-a efectuat prin examinarea modelelor de studiu şi
a fotografiilor pre-terapeutice ale subiecţilor, în conformitate cu metodologia propusă de
Richmond şi colab.,1992 de la Victoria University of Manchester [72].
Această metodologie constă în stabilirea unui punctaj pentru fiecare dintre cele
două componente AC şi DHC ale indicelui.
Indicele de necesitate a tratamentului ortodontic (IOTN) s-a dezvoltat în Marea
Britanie ca rezultat al unei iniţiative guvernamentale. Scopul indexului a fost de a ajuta la
determinarea impactului posibil al unei malocluzii asupra sănătăţii dentare şi bunăstării
psihosociale a individului. Acesta clasifică anomaliile pe baza semnificaţiei variatelor
caracteristici ocluzale pentru sănătatea dentară a unui individ şi a deficitului estetic
perceput, cu scopul de a identifica acei pacienţi care vor beneficia cel mai probabil de pe
urma tratamentului ortodontic. A fost utilizat mai mult ca instrument pentru cercetare şi
administrarea serviciilor de asistenţă ortodontică, putând fi aplicat în orice fază de evoluţie
a anomaliei (preterapeutic, în diferite faze de tratament, postterapeutic) [102, 156].
Indicele include o componentă estetică (AC) şi una de sănătate dentară (DHC).
Componenta estetică (AC) a fost dezvoltată pentru a evalua deficitul estetic creat de
o malocluzie şi, implicit, posibilul impact psiho-social asupra individului. Ea cuprinde o
scală de zece fotografii standard prezentând diferite nivele de atractivitate dentară,
evaluate de către persoane neprofesioniste şi selectate ca fiind spaţiate echidistant prin nivelul
punctajelor.
Cele 10 fotografii sunt notate de la 1 la 10 - gradul 1 reprezintă cel mai atractiv şi
gradul 10 cel mai puţin atractiv din punct de vedere estetic. Punctajul reflectă, deci,
deficitul estetic.(fig.5.1)
Componenta AC a fost utilizată şi în scopul educaţiei pacienţilor; fiind simplu de
utilizat, iar scorurile obţinute de la clinicieni, copii şi părinţi, au arătat nivele foarte
bune de concordanţă.
Critica componentei estetice este legată de subiectivismul ei şi de dificultatea
practică în evaluarea malocluziilor de Clasa a IlI-a ori a open-bite-ului anterior,
deoarece fotografiile prezintă doar cazuri de clasa I şi a Il-a. Timpul necesar pentru
înregistrarea atât a DHC cât şi a AC de către un examinator experimentat este de
aproximativ 1 minut. Dacă, totuşi, câteva anomalii minore necesită examinarea pentru a o
identifica pe cea mai gravă, alocarea gradelor poate lua până la 3 minute [160].
Componenta de sănătate dentară (DHQ) constituie o sinteză a evidenţei curente a efectelor
nocive ale malocluziei asupra ADM şi a beneficiilor potenţiale ale tratamentului ortodontic
[160]. Această componentă înregistrează diferitele caracteristici ocluzale ale unei anomalii
care ar creşte morbiditatea dentară şi a structurilor parodontale. S-au stabilit cinci grade de
necesitate de tratament (gradul 1- nici o necesitate, gradul 2 - necesitate mică, gradul 3
- necesitate moderată (la limită), gradul 4 - necesitate mare şi gradul 5 - necesitate foarte
7
mare) (tab.IV.2), reflectând necesitatea de tratament ortodontic pentru îmbunătăţirea
stării de sănătate dentară [104, 161].
IV.4 Rezultate
Lotul studiului transversal a fost constituit din 1126 de subiecti din regiunea de N-E
a României.
Media de vârstă a participanţilor la studiu a fost de 13.37%, cu o vârstă minimă de 6
ani şi maximă de 27 ani (fig.5.4). Distribuţia pe sexe a lotului este echilibrată, 571 subiecţi
(50.7%) au fost de sex feminin, iar 555 subiecţi(49.3%) au fost de sex masculin(tab.V.5).
Majoritatea subiecţilor provin din mediul urban(93.8%)(tab.V.6).
Nivelul igienei orale are o valoare medie de 1.06±0.97 . Indicele OHI arată gradul
de preocupare a indivizilor în ceea ce priveşte igiena orală (fig.5.4). Acest indicator poate fi
corelat cu prezenţa afecţiunilor parodontale(gingivita, parodontita). În cazul studiului de faţă
din cei 34 subiecţi cu afecţiuni parodontale 97.06% au prezentat semne clinice de gingivită şi
2.91% semne de parodontită marginală (fig.5.5).
Evaluarea componentei dentare (DHC) statusului ortodontic prin prisma indicelui
IOTN indică faptul că 38.28% dintre subiecţi prezintă anomalii dento-maxilare
nesemnificative neavând nevoie de tratament ortodontic, 19.01% prezintă anomalii dentare
care necesită unele tratamente ortodontice, 25.67% se găsesc în categoria „border line‖
prezentând anomalii dento-maxilare care necesită tratament ortodontic, 11.46% prezintă
anomalii severe dento-maxilare şi au necesitate mare de tratament ortodontic şi 5.59% au
nevoie foarte mare de tratament prezentând anomalii foarte severe(fig.5.6).
Distribuţia subiecţilor pentru componenta AC în funcţie de cele 3 grupe indică
faptul că mai mult de jumătate dintre subiecţi nu necesită tratament ortodontic pentru
refacerea funcţiei estetice(AC1-4), 23.36% au nevoie moderată de tratament ortodontic(AC5-
7) în timp ce 10.48% au nevoie foarte mare de tratament ortodontic (AC8-10)(fig.5.9).
Distribuţia grupelor AC în funcţie de caracteristicile demografice subliniază
necesitatea redusă de tratament pentru mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu,
subiecţii de sex masculin şi mediul urban necesitând mai mult tratament pentru îmbunătăţirea
aspectului estetic în comparaţie cu subiecţii de sex feminin (fig.5.10,5.11).
Evaluarea impactului psihologic al anomaliilor-dentomaxilare
Evaluarea impactului psiho-social al anomaliilor a fost realizată prin intermediul
unor întrebări care au vizat „încrederea de sine‖, „impactul psihologic al anomaliilor‖,
„impactul social‖, „grijile estetice‖ şi „nevoia de îngrijiri ortodontice „ .
La întrebările legate de „încrederea în sine‖participanţii sunt ‖total de acord‖ în
proporţie de 41% că anomalia poate influenţa încrederea în propria persoană, 43% sunt ―de
acord‖ iar 15% sunt ―în dezacord‖(fig.5.12).
În figura 5.14 sunt evidenţiate răspunsurile privind impactul social al anomaliilor din
punctul de vedere al participanţilor la studiu. Astfel, cea mai mare parte dintre ei (43%) au
declarat că anomalia a avut un impact moderat asupra planului social, 26% că anomalia nu a
avut impact, 17% un impact mare şi mai puţin de 1% dintre subiecţi au declarat un impact
foarte mare (fig.5.14). Subiecţii de sex feminin consideră că impactul este moderat n 23.9%
dintre cazuri. Subiecţii de sex masculin nu au ales drept răspuns varianta „total de
acord‖(tab.V.9).
La întrebarea „dacă există îngrijorări estetice‖ 3% se declară foarte nesatisfăcuţi, 7%
nesatisfăcuţi, 9% puţin satisfăcuţi, 39% satisfăcuţi şi alţi 39% foarte satisfăcuţi (fig.5.15).
Subiecţii de sex masculin sunt mai mulţumiţi decât subiecţii de sex feminin în ceea ce
8
priveşte aspectul estetic . Există şi 1.9% dintre subiecţii de sex feminin care sunt foarte
ingrijoraţi de aspectul estetic(tab.V.10).
Evaluarea necesarului de tratament ortodontic
Grupa de vârstă 6-27 ani, aşa numita fază a II-a a dentiţiei mixte şi
începutul dentiţiei permanente reprezintă, vârsta la care părinţii solicită frecvent consultaţia
ortodontică a copiilor lor, alarmaţi de tulburările de erupţie ale incisivilor şi caninilor.
Distribuţia lotului de 1126 de subiecţi în funcţie de relaţia incisivă conform
Clasificării Institutului Britanic de Standarde este următoarea (tabelul IV.12):
Studiind necesitatea de tratament globală la nivelul lotului observăm că predomină o
necesitate de tratament moderată din punct de vedere estetic (36,24%), urmată de o
necesitate uşoară (27,08%), pentru ca o necesitate evidentă de tratament să se regăsească
doar în (23%) .(tab.V.13, fig.4.3)
Analizând componenta estetică (AC) a IOTN (Figura 5.17) am remarcat că
predomină subiecţii cu o necesitate moderată (la limită) de tratament (gradele 5,6,7) .
În cadrul diferitelor grupe de necesităţi de tratament din punct de vedere estetic
am studiat incidenţa scorurilor corespunzătoare. Astfel pentru grupa denecesitate
moderată predomină punctajul 6, pentru cea evidentă predomină puncajul 9, iar
pentru cea uşoară punctajul 4 se regăseşte cel mai frecvent.
IV. 6 Concluzii
o Aplicarea indicelui IOTN permite identificarea potenţialilor pacienţi şi
cuantificarea necesităţii de tratament(din punct de vedere estetic şi al sănătăţii
dentare), în scopul stabilirii priorităţii pentru tratament ortodontic
o În eşantionul nostru, procentul cel mai mare de subiecţi (36.24%) s-au încadrat în
grupa cu o necesitate moderată (la limită) din punct de vedere estetic, dar asociată
cu o necesitate mare din punct de vedere al sănătăţii dentare.
o Necesitatea mică din punct de vedere al sănătăţii dentare s-a asociat cu o
necesitate scăzută sau nici o necesitate estetică.
o Componenta AC nu surprinde întotdeauna necesarul real de tratament impus de
anomalia dento-maxilară, aspectul estetic neputând să constituie singurul criteriu
în stabilirea indicaţiei pentru tratament ortodontic.
o S-a dovedit necesară asocierea unei evaluări prin intermediul componentei DHC
pentru a limita subiectivitatea componentei AC. o Privind sănătatea dentară, la lotul examinat au fost frecvente scorurile mari de
tipul 5.i (tulburări de erupţiea dinţilor exceptând molarul 3 datorate înghesuirii,
deplasării, prezenţei dinţilor supranumerari, dinţi temporari persistenţi şi orice
cauză patologică), urmat de 4c (ocluzii inverse anterioare sau posterioare cu
diferenţă mai mare de 2mm între poziţia de contact retrudată şi poziţia
intercuspidată).
o În cadrul lotului studiat am identificat un număr redus de subiecţi prezentând nici
o necesitate de tratament ortodontic (14.38%).
o Anonaliile cele mai frecvente au fost cele de clasa I, (651 de cazuri,
57.81%) urmate de anomaliile din clasa II/2 (188 cazuri, 16.67%), anomaliile
clasa II/1 (102 cazuri, 16.15%) şi pe anomaliile de clasa III (185 cazuri, 16.42%).
9
C a p i t o l u l V I
Studiu privind asocierea dintre sănătatea orală şi calitatea vieţii la copii cu anomalii
dento-maxilare
Sănătatea orală este un factor important care are o influenţă crucială asupra
sănătăţii generale. Igiena orală este esenţială în menţinerea sănătăţii întregului
organism. Sănătatea orală este o stare fără dureri faciale şi orale, unde lipsesc bolile
cronice, malformaţiile congenitale. Reprezintă absenţa afecţiunilor dentare, cum ar fi caria
dentară, absenţa dinţilor, boli ale parodonţiului.
Sănătatea orală este o stare a cavităţii bucale, a structurilor asociate unde boala este
stăpânită, apariţia unei noi boli este inhibată, ocluzia este adecvată pentru masticaţia
alimentelor şi dinţii au un aspect acceptabil din punct de vedere social [171]. În timp ce
această definiţie se referă atât la preocupări funcţionale cât şi sociale, dar în mare măsură
tot se axează pe cavitatea bucală şi mai puţin pe persoana în sine.
O altă definiţie a fost prezentată de Dolan, care afirmă că sănătatea orală înseamnă
o dentiţie confortabilă şi funcţională care permite individului să continue o viaţă socială
dorită [171].
VI.2 Scopul studiului
Studiul de faţă are scopul de a evalua starea de sănătate orală şi percepţia proprie a
copiilor asupra condiţiei lor oro-dentară. Rolul principal al studiului este de a stabili
problemele majore care afectează aparatul oro-dentar şi dacă acestea afectează sau nu viaţa
generală a copiilor. Studiul examinează dacă copii au capacitatea, cunoştinţa necesară
pentru a face o autoevaluare corectă asupra statusului lor oro-dentar. Totodată explorează
validitatea şi exactitatea a chestionarului CPQ 11-14 ca o măsură dedicată pentru evaluarea
efectului calităţii sănătăţii orale asupra vieţii în general [178].
VI.3 Material şi metodă
Populaţia studiată constă din elevi cu vârste cuprinse între 11-14 ani.
Studiul a evaluat 130 de copii care provin atât din mediu urban cât şi rural, din care
67 sunt băieţi şi 63 sunt fete (fig.VI.11). Subiectele au completat chestionarul CPQ11-
14 iar părinţii au răspuns la întrebări legate de starea cavităţii bucale ale copiilor, de
atitudinea luată faţă de rezolvarea problemelor, de statusul socio-economic [179.]. O
examinare dentală a asigurat informaţii legate de prevalenţa cariei dentare, igienă orală şi
probleme de ocluzie.
În cadrul anamnezei stomatologice şi în chestionar au fost colectate informaţii
legate de :
- Starea generală a dinţilor (numărul şi stadiul cariilor, edentaţilor) – DMFT
- Igiena orală (prezenţa plăcii dentare, tartru supra şi subgingival) - CI, DI
- Inflamaţia gingiei (prezenţa sângerării)
- Relaţiile ocluzale (malocluziile)
- IOTN Autoevaluarea - CPQ11-14
- Atitudinea părinţilor şi copiilor faţă de sănătatea orală
- Statusul socio-economic
Studiul este alcătuit din două faze şi a urmat două grupuri de copii:
Faza I. - 130 de chestionare CPQ11-14 [173, 180] au fost distribuite elevilor
şi părinţilor pentru completare.
Faza II. - 69 de copii au fost examinate în cadrul căreia au fost colectate
informaţii despre DMFT,DHC şi AC al IOTN [180]
Grupa 1 este alcătuit din 24 de copii prezentând diferite grade de
10
malocluzie, înghesuiri şi rotaţii dentare, malpoziţii dentare, anodonţie.
Grupa 2 este alcătuit din 45 de copii fără malocluzie şi malpoziţie
dentară dar care prezintă carii dentare, placă şi tartru supra- subgingival. 10
copii nu au prezentat nici o leziune dentară.
VI.6 Concluzii
1) Rezultatele chestionarului CPQ11-14 şi examinarea lor, au arătat că
majoritatea copiilor au probleme cu igiena bucală. Explicaţia constă în cunoştinţele
sărace despre tehnica corectă şi despre mijloacele adiţionale de igienă bucală, rolul
lor. Ca urmare majoritatea copiilor prezintă placă şi tartru dentar destul de
abundent pentru vârsta lor. O mulţime suferă de carii dentare extinse, mai ales la
nivelul molarilor, fiind prezente uneori şi resturi radiculare. Totodată sunt
prezente în număr larg şi malpoziţiile dentare, malocluzile, dintre care o mare
parte rămân netratate datorită cunoştinţelor reduse despre aceste anomalii.
2) Studiul a relevat că este o mare necesitate de educare a copiilor despre
prevenţie, igienă şi boli. Scopul ar fi să trezim interesul copiilor şi părinţiilor
faţă de aceste probleme. Ca cineva să ceară ajutor este necesar să primească
informaţiile corespunzătoare. Numai astfel poate să ştie când să ceară ajutorul
medicului dentist sau specialistului în ortodonţie, pedodonţie.
3) Pe parcursul studiului s-a observat că acest fel de evaluare periodică a statusului
oro-dentar este benefică ca un instrument adiţional de diagnosticare şi tratare a
anomaliilor ocluzale, dentare. AC al IOTN ajută la educarea copiilor de a
recunoaşte diferitele anomalii şi gradele lor de severitate. S-a observat că copii se
autoevaluează pe bază a ceea ce văd, de aceea un exemplu fotografic al anumitor
probleme poate să le fie de ajutor în recunoaşterea propriilor defecte. Astfel la
autoevaluare îşi pot grada situaţia lor corect. Chestionarul CPQ are rolul de a
evalua situaţia actuală a stării de sănătate orală, a stării emoţionale, funcţionalitatea
aparatului oro-dentar şi influenţele sale asupra vieţii generale. Răspunsurile date în
chestionar nu sunt întotdeauna reale, dar totuşi reflectă într-un anumit grad
situaţia sănătăţii orale, cunoştinţele stomatologice a copiilor. Toate aceste forme
de evaluare au scopul de a motiva pacientul copil, de a-l implica în demersul
diagnosticării şi a tratamentului.
4) Pentru prevenirea înrăutăţirii situaţiei ar fi recomandabil implementarea unui
program preventiv mai amplu cu includerea medicilor dentişti,profesorilor şi
părinţilor, care ar viza: învăţarea şi supravegherea utilizării unei tehnici de
periaj eficient; alegerea dietei corespunzătoare - bogat în fibre, conţinut scăzut de
zaharuri - şi utilizarea tehnicilor adjuvante de curăţire a cavităţii bucale (aţă
dentară, apă de gură).
Capitolul VII
Anomaliile dento maxilare – problemă de sănătate publică oro-dentară
Psychosocial Impact of Dental Aesthetic Questionnaire PIDAQ sau Chestionarul
pentru Impactul Psihosocial al Malocluziilor pus la punct în 2006 de Klages şi col. reprezintă
singura modalitate de măsurare a calităţii vieţii specifică pentru malocluzii [190].
PIDAQ este un indicator validat de calitate a vieţii legată de sănătatea orală specific
pentru ortodonţie, și se prezintă sub forma unui chestionar auto-administrat. Acest chestionar
a fost elaborat graţie lucrărilor preliminare ale lui Klages şi col. în 2004 şi 2005 [191] care se
11
inspiră şi din OQLQ (Orthognatic Quality of Life Questionnaire) sau Chestionarul lui
Cunningham şi col[ 192], ce reia unele întrebări şi le reformulează.
VII.2 Scopul studiului
Lucrarea de faţă şi-a propus :
să studieze relaţiile dintre aceste diferite aspecte ale previzionării îngrijirilor
ortodontice (proprietăţile psihometrice ale singurului instrument specific pus
la punct pentru a evalua impactul malocluziilor asupra calităţii vieţii) ;
să valideze varianta românească a chestionarului PIDAQ pentru a putea fi
utilizat in Romania.
VII.3 Material şi metodă
Pentru atingerea scopului am realizat un s tudiu transversal în 3 centre universitare:
Iaşi, Tg. Mureş, Timişoara, pe un număr de 1126 de subiecți.
Evaluarea percepţiei esteticii ortodontice a propriei danturi şi a nevoii lor de
tratament ortodontic s-a realizat cu ajutorul chestionarului Psychosocial Impact of Dental
Aesthetic(PIDAQ) . Prin intermediul aceluiasi chestionar a fost înregistrat şi potenţialul
impact al anomaliilor ortodontice pe care le prezentau aceştia asupra calităţii vieţii lor. De
asemenea a mai fost evaluată şi nevoia normativă de îngrijire ortodontică la fiecare subiect
luat în studiu cu ajutorul Index-ului de nevoie de tratament ortodontic (IOTN).
VII.5 Concluzii
- Pâna în acest moment chestionarul PIDAQ utilizat de noi în acest studiu rămâne
singurul instrument specific pentru ortodonție, care apreciaza legatura dintre
anomaliile dento-maxilare si calitatea vietii.
- Analiza rezultatelor obținute demonstrează faptul că PIDAQ are o foarte bună
calitate psihometrică, cu o bună fiabilitate.
- De altfel coerenţa internă este bună iar reproductibilitatea este cvasiperfectă cu un
coeficient de corelaţie intra-clasă care variază de la 0.72 pentru impact social la
0.90 pentru percepţia estetică.
- Scorurile diferitelor domenii (dimensiuni) ale PIDAQ pe care le-am găsit în acest
studiu, pot fi comparabile cu cele raportate în trei studii găsite de noi în litertura de
specialitate care au mai utilizat acest instrument .
- Evaluând fiabilitatea şi asocierea PIDAQ cu alte variabile care masoara concepte
apropiate, am parcurs una din etapele de validare definitive necesare pentru
adaptarea transculturală a PIDAQ, care să conducă la validarea definitivă a unei
versiuni româneşti.
- Rezultatele acestui studiu ofera dovezi care sustin validitatea versiunii în limba
română a PIDAQ ca o măsură utilă pentru evaluarea impactului psihosocial al
esteticii dentare legate de malocluzie. Proprietatile sale discriminatorii și de
evaluare eficiente psihometrice furniza dovezi teoretic pentru utilizarea ulterioară
în studiu cu privire la aspectele ortodontic specifice ale calității vieții în rândul
adulților tineri români
Capitolul VIII
Studiu privind evaluarea aprecierii durerii în relaţie cu starea emoţională a
copiilor cu anomalii dento-maxilare
Recunoaşterea importanței factorilor psihologici în structurarea interacţiunilor
umane şi abordarea acestei probleme prin corespondenţă complexă stabilită între pacientul-
copil şi dentistul pediatru (pedodontist, ortodont) sunt deosebit de utile în practică dentară
pediatrică. Pentru a înţelege dezvoltare psihologică a copilului, ar trebui să-i considerăm o
12
"existenţa în devenire", luând în considerare particularităţile etapelor copilăriei; copilul nu
trebuie să fie comparat cu modelul adultui şi nu trebuie să fie luate în considerat şi tratat că
un "adult în miniatură" [202, 203]. Prin urmare, copilul trebuie să fie abordat prin prisma
schimbărilor care au loc treptat de-a lungul dezvoltării sale, sub influenţă factorilor externi şi
intrinseci [204 ].
VIII.2 Scopul studiului
Scopul acestui studiu a fost evaluarea relaţia dintre durere şi statusul emoţional
emoţional la copii cu anomalii dento-maxilare.
VIII.3 Material şi metode
Un studiu prospectiv a fost realizat în Clinică de Stomatologie Infantilă din Iaşi,
România. Lotul studiului a fost format din 110 de copii, cu vârste cuprinse între 6-11 ani care
s-au adresat serviciului pentru diferite probleme ortodontice şi care au fost rugaţi să răspundă
la chestionar cu 10 întrebări deschise şi închise cu elemente care au subliniat gradul şi
capacitatea de reflecţie mentală a copilului din punct de vedere al legăturii cu cabinetul
stomatologic şi dentistul pediatru.
Deoarece răspunsurile pot alertă medicul despre potenţialele probleme de
comportament, întrebările s-au axat pe diferite aspecte, după cum urmează: vizite posibile
anterioare ale copilului la cabinetul stomatologic şi impactul lor pozitiv sau negativ, factori
care au cauzat frică copilului în cabinetul stomatologic (de exemplu, injecţia pentru anestezie
/ ac, zgomotul turbinei dentare, mirosuri specifice cabinetului stomatologic), de testare a
sentimentului teamă a părinţilor faţă de dentist din punctul de vedere al copiilor,
nemulţumirea copiilor cu privire la aspectul facial şi dintarr şi opinia copiilor cu privire la
nevoie de tratament ortodontic. Ultimule noţiuni au fost analizate în raport cu opinia
dentistului pediatru .
VIII.6 Concluzii
Copiii pot fi învăţaţi să monitorizeze comportamentul lor în cabinetul stomatologic
şi în acelaşi timp să înţelegă avantajele pe care anumite manevre poate aduce, chiar dacă în
trecut au avut unele experienţe stomatologice neplăcute.
Abordarea terapeutică atât pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului dento-maxilar
a copilului cât şi psiho-estetică corespunzătoare nu pot fi finalizate cu succes, cu excepţia
cazului în care pacientul este văzut în complexitatea personalității lui, rezultat ce va influența
calitatea vieții viitorului adult.
Capitolul IX
Studiu privind conceptul de sine, anxietatea socio-fizică, comparația socială, timiditatea,
sociabilitatea și sănătatea orală la studenții din România
Conform ipotezei care ghidează primele cercetări, unele variabile ale personalității
predispun indivizii la comportamente care pot fi periculoase pentru sănătatea lor. În același
mod, alte variabile ale personalității pot fi asociate cu comportamente care protejează
sănătatea [228]. Identificarea acestor variabile și analiza asocierii lor cu diferite tipuri de
comportament vor permite evaluarea vulnerabilității individului și vor facilita identificarea
variabilelor asupra cărora ar trebui să ne concentrăm pentru a îmbunătăți sănătatea personală
[228].
13
IX.2 Scopul studiului
Scopul studiului a fost investigarea conexiunilor dintre atractivitate, încredere,
anxietate socio-fizică, comparație socială, timiditate, sociabilitate, starea autoreportată a
sănătății orale și comportamentele ce țin de sănătatea orală.
IX.3 Materiale și metode
IX.3.1. Eșantionul
Lotul acestui studiu a fost reprezentat de 198 de studenți la medicină în primul an
care au fost invitați la acest studiu folosind două chestionare anonime la sfârșitul anului
academic 2012/2013. Studenții și-au dat acordul pentru a participa la studiu.Toți studenții
selectați pentru studiu au completat chestionarele. S-a calculat un scor total bazat pe
răspunsul fiecărei întrebări.
Studiul a fost efectuat în acord cu Declarația de la Helsinki din 1975, revizuită în
2000.
IX.3.2. Instrumente și măsurători
Datele au fost colectate cu ajutorul unui chestionar structurat, anonim și auto-
administrat, special conceput penru acest studiu și care s-a referit la: (1) factori socie-
demografici (vârstă, sex, fumători sau nu); (2) sănătatea orală percepută (sănătatea odontală,
cariile netratate, dinți extrași, satisfacția aspectului asupra propriilor dinți, durere dentară,
condiție gingivală, sângerări gingivale), (3) obiceiuri ale sănătății orale (periajul dinților,
folosirea aței dentare, frecvența clătirii gurii, vizite stomatologice).
Chestionarul Conceptului de Sine ( Self-Esteem Questionnaire – SCQ) este o scală de
auto-măsurare a stimei de sine [232]. Acest chestionar constă în 30 de elemente
( de exemplu „ am control asupra propriei mele vieți‖, „mă simt matur/ă emoțional‖, ‖poate
să-mi placă de mine chiar dacă altora nu ‖). Elementele sunt bazate pe 7 componente ale
stimei de sine, conform informațiilor teoretice și empirice ale lui Robson (1988)[ 232]. Scorul a fost făcut pe o scală de 8 puncte, de la total de acord până la total dezacord.
SCQ s-a dovedit de bună încredere (Cronbach α = 0,89) și o bună validitate (validitate clinică
de 0,70).
În prezentul studiu s-au folosit două subscale ale SCQ pentru a măsura atractivitatea și
aprobarea de către alții ( 5 elemente; Cronbach α = 0,62; media ±S.D. = 27,58 ± 5,61) și
încrederea și valoarea existenței (10 elemente; Cronbach α = 0,71; media ± S.D. = 27,58 ±
10,14).
Scala de anxietate socială ( Social Phisique Anxiety Scale – SPAS) este un inventar a 12
elemente auto-raportate concepute să măsoare construcția SPA [233]. Este o scală de 5
puncte de tip Likert cu validitate adecvată și consecvență internă [233]. În acest studiu, scala
SPAS a prezentat un Cronbach α de 0,80, pe când media ± S.D. a fost de 33,49 ± 7,85.
Orientarea comparațiilor sociale a fost evaluată cu ajutorul scalei Iowa-Netherlands
Comparison Orientation Measure (INCOM) dezvoltată de Gibbons și Buunk (1999)[230].
Această scală a măsurat extinderea pe care persoanele o făceau pentru a face comparații
asupra propriilor opinii, abilități și aspecte generale despre propria persoană. Elementele au
fost adaptate și a fost făcută o medie astfel încât scorurile mari să indice o tendință mai mare
pentru comparațiile sociale. Respondenții au răspuns acestor elemente pe o scală Likert de 5
puncte. În studiul actual, scala INCOM a prezentat Cornbach α = 0,81, și o medie ± S.D. de
36,19 ± 7,77.
Timiditatea a fost măsurată folosind Cheek and Buss Shyness Scale de 8 elemente.
Sociabilitatea a fost măsurată folosind Cheek and Buss Sociability Scale de 5 elemente.
14
Fiecare element a fost notat de la 0 (deloc caracteristic) la 4 (extrem de caracteristic), cu un
scor posibil de maxim 36 pentru timiditate și 20 pentru sociabilitate. Exemplele elementelor
de la fiecare subscală includ „Mă simt tensionat/ă când sunt pe lângă persoane pe care nu le
cunosc bine‖ sau „Am probleme când trebuie să mă uit la cineva direct în ochi‖ (timiditate);
„Îmi face plăcere să fiu cu persoane noi‖ sau „Găsesc persoanele mai reconfortante decât
orice altceva‖ (sociabilitate). Fiabilitatea internă a subscalelor din studiul prezent a fost foarte
bună (timiditate, α = 0,78; sociabilitate, α = 0,75).
IX.6 Concluzii
Rezultatele studiului indică faptul că vom putea influența practica medicală și
sănătatea publică:
prin realizarea de testele tip screening și utilizarea de strategii preventive cu
scopul îmbunătățirii comparației sociale a indivizilor ;
prin îmbunătățirea îngrijirilor pacientului și obținerea unei sănătăți optime cu
influențe pozitive asupra comparațiilor sociale;
prin construirea intervențiilor care au țintă promovarea sănătății cu scopul de
a inhiba atitudinile cognitive cum ar fi un optimismul ireal care menține
comportamentele nesanogene.
Au fost evidențiate corelații între atractivitatea și satisfacția privind aspectul estetic al
dinților și statusul parodontal autoevaluat, iar încrederea în sine a fost asociată cu starea
sănătății orale auto-raportată, prezența cariilor curente netratate, extracția dinților permanenți
și cu statusul parodontal.
Există o legătură puternică între tiparul vizitelor dentare ( motivele vizitei dentare și
frecvența acestora) și scala anxietății socio-fizice, timiditatea și sociabilitatea.
Capitolul X
Programul Național pentru Prevenirea
Anomaliilor Dento-maxilare la Populația Tânără din România
( copii si adolescenţi cu vârste între 3 ani și 18 ani)(Proiect)
X.I. Motivarea instituirii programului Concepţia reformării sistemului asistenţei medicale în România în condiţii
economice noi, orientată spre asistenţa medicală primară, acordă prioritate prevenirii
afecțiunilor oro-dentare și îmbunătățirii calității vieții.
În condiţiile actuale, cînd prevalența principalelor afecţiuni stomatologice este în
creştere permanentă, tratamentul acestor afecțiuni se dovedește a fi costisitor iar bugetul
local si national nu acoperă necesarul asistenţei stomatologice al copiilor, principala
metodă de rezolvare rămânand prevenirea acestor afecţiuni prin programe nationale .
Prevenirea principalelor afecţiuni stomatologice asigură nu numai sănătatea orală,
dar şi sănătatea întregului organism și integrarea psiho-socio-economică a copiilor.
Măsurile de prevenire a afecţiunilor stomatologice trebuie efectuate în cadrul
Programul Național pentru Prevenirea Anomaliilor Dento-maxilare la Populația Tânără din
România(Proiect).
X.2. Obiectivele Programului Naţional sunt:
- Reducerea semnificativă a prevalenţei afecţiunilor ortodontice cu impact major
asupra calităţii vieţii copilului şi apartinatorului şi mai târziu a adultului;
15
- Constientizarea copilului, aparţinatorului, îndrumatorului şi chiar a medicului
şcolar asupra impactului pe care anomaliile dento-alveolare îl au în dezvoltarea
psiho-somatică şi socială a copilului;
- Imbunătăţirea nivelului de cunoştinte privind relaţia existentă între afecţiunile
generale, caria dentară şi dezvoltarea anomaliilor dento-alveolare;
- Reducerea cheltuielilor privind tratamentul anomaliilor dento-alveolare la pacientii
diagnosticaţi tardiv;
- Extinderea şi impunerea în practică medicală ortodontică a manierei de abordare
interdisciplinară a cazurilor;
- Dezvoltarea conceptului de consens între echipa medicală şcolară şi medicii
specialisti în practica medicală ortodontică curenta;
- Crearea de condiţii optime de colaborare între specialişti, instituţii medicale,
instituţii de invăţămant şi familie;
- Crearea bazei de date utile pentru comparaţii în dezvoltarea unor strategii ştiinţifice
în politica de sănătate a populaţiei şi diseminarea rezultatelor;
- Corelarea practicii medicale ortodontice româneşti cu standardele practicii medicale
internaţionale;
- Reducerea inegalităţilor privind îngrijirea medicală şi accesul la serviciile de
stomatologie a copiilor din grupuri diferite socio-economic.
Concluzii generale
Aplicarea indicelui IOTN permite identificarea potenţialilor pacienţi şi cuantificarea
necesităţii de tratament (din punct de vedere estetic şi al sănătăţii dentare), în scopul stabilirii
priorităţii pentru tratament ortodontic.
În eşantionul nostru, procentul cel mai mare de subiecţi (36.24%) s-au încadrat în
grupa cu o necesitate moderată (la limită) din punct de vedere estetic, dar asociată cu o
necesitate mare din punct de vedere al sănătăţii dentare.
Necesitatea mică din punct de vedere al sănătăţii dentare s-a asociat cu o
necesitate scăzută sau nici o necesitate estetică.
Componenta AC nu surprinde întotdeauna necesarul real de tratament impus de
anomalia dento-maxilară, aspectul estetic neputând să constituie singurul criteriu în stabilirea
indicaţiei pentru tratament ortodontic.
S-a dovedit necesară asocierea unei evaluări prin intermediul componentei DHC
pentru a limita subiectivitatea componentei AC. Privind sănătatea dentară, la lotul examinat au fost frecvente scorurile mari de tipul
5.i (tulburări de erupţie a dinţilor exceptând molarul 3 datorate înghesuirii, deplasării,
prezenţei dinţilor supranumerari, dinţi temporari persistenţi şi orice cauză patologică),
urmat de 4c (ocluzii inverse anterioare sau posterioare cu diferenţă mai mare de 2 mm
între poziţia de contact retrudată şi poziţia intercuspidată).
În cadrul lotului studiat am identificat un număr redus de subiecţi care nu necesitau
tratament ortodontic (14.38%).
Rezultatele chestionarului CPQ11-14 şi examinarea lor, au arătat că
majoritatea copiilor au probleme cu igiena bucală. Explicaţia constă în cunoştinţele sărace
despre tehnica corectă şi despre mijloacele adiţionale de igienă bucală, rolul lor. Ca urmare,
majoritatea copiilor prezintă placă şi tartru dentar destul de abundent pentru vârsta lor. Multi
copii suferă de carii dentare extinse, mai ales la nivelul molarilor, fiind prezente uneori şi
16
resturi radiculare. Totodată sunt prezente în număr larg şi malpoziţiile dentare, malocluzile,
dintre care o mare parte rămân netratate datorită cunoştinţelor reduse despre aceste anomalii.
Rezultatele studiilor a relevat că este o mare necesitate de educarea copiilor despre
prevenţie, igienă şi boli . Scopul ar fi să trezim interesul copiilor şi părinţiilor faţă de aceste
probleme. Ca cineva să ceară ajutor este necesar să primească informaţiile corespunzătoare.
Numai astfel poate să ştie când să ceară ajutorul medicului dentist sau specialistului în
ortodonţie, pedodonţie.
Pe parcursul studiului s-a observat că acestfel de evaluare periodică a statusului oro-
dentar este benefică ca un instrument adiţional de diagnosticare şi tratarea anomaliilor
ocluzale, dentare. AC al IOTN ajută la educarea copiilor de a recunoaşte diferitele anomalii
şi gradele lor de severitate. S-a observat că copii se autoevaluează pe bază aceeacevăd, de
aceea un exemplu fotografic al a numitor probleme poate să le fie de ajutor în recunoaşterea
propriilor defecte.Astfel la autoevaluare îşi pot grada situaţia lor corect.Chestionarul CPQ are
rolulde a evalua situaţia actuală a stării de sănătate orală, a stării emoţionale, funcţionalitate a
aparatului oro-dentar şi influenţele salea supra vieţii generale. Răspunsurile date în chestionar
nu sunt întotdeauna reale, dar totuşi reflectă într-un anumit grad situaţia sănătăţii orale,
cunoştinţele stomatologice a copiilor.Toate aceste forme de evaluare au scopul de a motiva
pacientul copil, de a-l implica în demersul diagnosticării şi a tratamentului.
Pentru prevenirea înrăutăţirii situaţiei ar fi recomandabil implementarea unui
program preventiv mai amplu cu includerea medicilor dentişti, profesorilor şi părinţilor,care
ar viza:învăţarea şi supravegherea utilizăriiunei tehnicide periaj eficient; alegerea dietei
corespunzătoare-bogat în fibre,conţinut scăzut de zaharuri-şi utilizarea tehnicilor adjuvante
de curăţire a cavităţii bucale (aţă dentară, apă de gură).
Pâna în acest moment chestionarul PIDAQ utilizat de noi în acest studiu rămâne
singurul instrument specific pentru ortodonție.
Analiza rezultatelor obținute demonstrează faptul că PIDAQ are o foarte bună
calitate psihometrică, cu o bună fiabilitate.
De altfel coerenţa internă este bună (coeficientul alfa al lui Cronbach cuprins între
0.67 pentru ―preocupările estetice‖ şi 0.87 pentru ―impactul Social‖ – nici unul dintre
coeficienţii α ai lui Cronbach nu depăşeşte 0.90; ceea ce ar semnala o oarecare redondanţă a
item-urilor). Şi reproductibilitatea este cvasiperfectă cu un coeficient de corelaţie intra-clasă
care variază de la 0.72 pentru impact social la 0.90 pentru percepţia estetică.
Scorurile diferitelor domenii (dimensiuni) ale PIDAQ pe care le-am găsit în acest
studiu, pot fi comparabile cu cele raportate în trei studii găsite de noi în litertura de
specialitate care au mai utilizat acest instrument [32, 22].
Evaluând fiabilitatea şi asocierea PIDAQ cu alte variabile care masoara concepte
apropiate, am parcurs una din etapele de validare definitive necesare pentru adaptarea
transculturală a PIDAQ, care să conducă la validarea definitivă a unei versiuni româneşti.
Copiii pot fi învățați să monitorizeze comportamentul lor în cabinetul stomatologic
și în același timp pentru a înțelege avantajele pe care anumite manevre poate aduce, chiar
dacă unele experiențe plăcute dentare avut loc în trecut.
Abordarea terapeutică atât pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului dentar-
maxilar a copilului si un psiho-estetică corespunzătoare nu poate fi finalizată cu succes, cu
excepția cazului în care pacientul este văzut în complexitatea lui personalitate, calitate astfel
prefigurare viitorul adult de viață. Majoritatea copiilor au prezentat patologie orală comlexă
pornind de la prezența plăcii bacteriene până la malpoziții dentare însemnate.
Componenta AC al IOTN ajută la educarea copiilor de a recunoaşte diferitele
anomalii şi gradele lor de severitate.
17
Chestionarul CPQ este un instrument eficient de evaluarea stării de sănătate orală,
a stării emoţionale,a funcţionalității aparatului oro-dentar şi influenţele sale asupra clității
vieţii în general. Toate aceste forme de evaluare au scopul de a motiva pacientul copil, de a-l
implica în demersul diagnosticării şi a tratamentului.
Rezultatele susțin necesitatea implementarii unui program național de educare și
prevenire a afecțiunilor orale la populația tânără din România.
Copiii pot fi învăţaţi să monitorizeze comportamentul lor în cabinetul stomatologic ,
chiar dacă în trecut au avut unele experienţe stomatologice neplăcute.
Abordarea terapeutică atât pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului dento-
maxilar a copilului cât şi psiho-estetică corespunzătoare nu pot fi finalizate cu succes, cu
excepţia cazului în care pacientul este văzut în complexitatea personalității lui, rezultat ce va
influența calitatea vieții viitorului adult.
Rezultatele studiului indică faptul că vom putea influența practica medicală și
sănătatea publică prin realizarea de testele tip screening și utilizarea de strategii preventive
cu scopul îmbunătățirii comparației sociale a indivizilor și prin îmbunătățirea îngrijirilor
pacientului și obtinerea unei sănătăți optime cu influențe pozitive asupra comparațiilor
sociale .
Bibliografie selectivă
1. Borzabadi-Farahani A, Borzabadi-Farahani A, Eslamipuor F. Malocclusion and occlusal
traits in an urban Iranian population: an epidemiological study of 11- to 14-year-old children.
Eur J Orthod. 2009; 31:477-84.
2. Perillo L, Masucci C, Ferro F, Apicella D, Baccetti T. Prevalence of orthodontic treatment
need in southern Italian schoolchildren. Eur J Orthod. 2010; 32:46-53.
3. Michael L. Riolo and James K. Avery Essential for orthodontics practuce , First Edition,
University Litho Press, Ann Arbor and Grand Haven, Mich; Chapter 6 pages 163-178)
4. Lew KK, Foong WC, Loh E. Malocclusion prevalence in an ethnic Chinese
population.Austr Dent J. 1993; 38:442-9.
5. Abdullah MS, Rock WP. Assessment of orthodontic treatment need in 5,112 Malaysian
children using the IOTN and DAI indices. Community Dent Health. 2001;18:242-8.
6. Silva RG, Kang DS. Prevalence of malocclusion among Latino adolescents. Am J Orthod
Dentofac Orthop. 2001; 119:313-5.
7. Thilander B, Pena L, Infante C, Parada SS, de Mayorga C. Prevalence of malocclusion and
orthodontic treatment need in children and adolescents in Bogota, Colombia: an
epidemiological study related to different stages of dental development. Eur J Orthod. 2001;
23:153-67.
8. Abu Alhaija ES, Al-Nimri KS. Orthodontic treatment need and demand in 12–14 year-old
Jordanian school children. Eur J Orthod. 2004; 26:261-3.
9. Ngom PI, Diagne F, Dieye F, Diop-Ba K, Thiam F. Orthodontic treatment need and
demand in Senegalese school children aged 12–13 years: an appraisal using IOTN and ICON.
Angle Orthod. 2007; 77:323-30.
10. Johannsdottir B, Wisth PJ, Magnusson TE. 1997 Prevalence of malocclusion in 6-year-
old Icelandic children. Acta Odontol Scand. 1997; 55:398-402.
11. Tschill P, Bacon W, Sonko A. Malocclusion in the deciduous dentition of Caucasian
children. Eur J Orthod. 1997; 19:361-7.
18
12. Keski-Nisula K, Lehto R, Lusa V, Keski-Nisula L, Varrela J. Occurrence of malocclusion
and need of orthodontic treatment in early mixed dentition. Am J Orthod Dentofac Orthop.
2003; 124:631-8.
13. Chestnutt IG, Burden DJ, Steele JG. The orthodontic condition of children in the United
Kingdom, 2003. Br Dent J. 2006; 200:609-13
14. Josefsson E, Bjerklin K, Lindsten R. Malocclusion frequency in Swedish and immigrant
adolescents—influence of origin on orthodontic treatment need. Eur J Orthod. 2007; 29:79-
87.
15. Lux CJ, Ducker B, Pritsch M, Komposch G, Niekusch U. Occlusal status and prevalence
of occlusal malocclusion traits among 9-year-old schoolchildren. Eur J Orthod.2009; 31:294-
9.
16. Manzanera D, Montiel-Company JM, Almerich-Silla JM, Gandía JL. Orthodontic
treatment need in Spanish schoolchildren: an epidemiological study using the Index of
Orthodontic Treatment Need. Eur J Orthod. 2009; 31:180-3.
17. Giuseppina Laganà,Caterina Masucci, Francesco Fabi, Patrizio Bollero and Paola Cozza ,
Prevalence of malocclusions, oral habits and orthodontic treatment need in a 7- to 15-year-old
schoolchildren population in Tirana , Progress in Orthodontics 2013, 14:12
18. Aznar T, Galan AF, Marin I, Dominguez A. 2006 Dental arch diameters and relationships
to oral habits. Angle Orthod. 2006; 76:441-5.
19. Hebling SR, Cortellazzi KL, Tagliaferro EP, Hebling E, Ambrosano GM, Meneghim Mde
C, Pereira AC. Relationship between malocclusion and behavioral, demographic and
socioeconomic variables: a cross-sectional study of 5-year-olds. J Clin Pediatr Dent. 2008;
33:75-9.
20. Luzzi V, Guaragna M, Ierardo G, Saccucci M, Consoli G, Vestri AR, Polimeni
A.Malocclusions and non-nutritive sucking habits: a preliminary study. Progr Orthod.2011;
12:114-8.
21. Souames M, Bassigny F, Zenati N, Riordan PJ, Boy-Lefevre ML. Orthodontic treatment
need in French schoolchildren: an epidemiological study using the Index of Orthodontic
Treatment Need. Eur J Orthod. 2006; 28:605-9.
22. Thilander B, Wahlund S, Lennartsson B. The effect of early interceptive treatment in
children with posterior cross-bite. Eur J Orthod. 1984; 6:25-34.
23. McNamara JA, Brudon WL. In: Introduction and overview. Orthodontics and dentofacial
orthopedics. Ann Arbor: Needham Press, Inc; 2001: p.1-11.
24. Franchi L, Baccetti T, McNamara JA. Postpubertal assessment of treatment timing for
maxillary expansion and protraction therapy followed by fixed appliances. Am Jl Orthod
Dentofac Orthop. 2004; 126:555-6.
25. Angle EH. Malocclusion of the teeth. 7th edn. Philadelphia: S. S. White Manufacturing
Co.; 1907
26. Du SQ, Rinchuse DJ, Zullo TG. Reliability of three methods of occlusion classification.
Amercan Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics 1998;113:463-470.
27. Brin I, Weinberger T, Ben-Choirin E. Classification of occlusion reconsidered .European
Journal of Orthodontics 2000;22:169-174
28. Helm S. Malocclusion in Danish children with adolescent dentition: an epidemiologic
study. American Journal of Orthodontics 1968;54:352-366
19
29. Goose DH, Thompson DG, Winter FC. Malocclusion in school children of the West
Midlands. British Dental Journal 1957;102:174-178.
30. Wood BF. Malocclusion in the modern Alaskan Eskimo. American Journal of
Orthodontics 1971;60:344-354
31. Proffit WR, Fields HW Jr, Moray LJ. Prevalence of malocclusion and orthodontic
treatment need in the United States: estimates from the NHANES III survey. International
Journal of Adult Orthodontics and Orthognathic Surgery 1998;13:97-106
32. Grewe JM, Cervenka J, Shapiro BL, Witkop CJ. Prevalence of malocclusion in Chippewa
Indian children. Journal of Dental Research 1968;47:302-305
33. Homan BT, Davies GN. An oral health survey of Aborigines and Torres Strait Islanders
in far north Queensland. Australian Dental Journal 1973;18:75-87.
34. Sclare AR. Orthodontics and the school child: a survey of 680 children. British Dental
Journal 1945;79:278-280.
35. Demir A, Uysal T, Basciftci FA, Guray E. The association of occlusal factors with
masticatory muscle tenderness in 10- to 19-year old Turkish subjects. Angle Orthodontist
2005;75:40-46.
36. El-Mangoury NH, Mostafa YA. Epidemiologic panorama of dental occlusion. Angle
Orthodotist 1990;60:207-214.
37. Saleh FK. Prevalence of malocclusion in a sample of Lebanese schoolchildren: an
epidemiological study. Eastern Mediterranean Health Journal 1999;5:337-343.
38. Isiekwe MC. Malocclusion in Lagos, Nigeria. Community Dentistry and Oral
Epidemiology 1983;11:53-62; Diagne F, Ba I, Ba-Diop K, Yam AA, Ba-Tamba A.
Prevalence of malocclusion in Senegal. Community Dentistry and Oral Epidemiology
1993;21:325-326;
39. Ng’ang’a PM, Ohito F, Ogaard B, Valderhaug J. The prevalence of malocclusion in 13 to
15-year-old children in Nairobi, Kenya. Acta Odontologica Scandinavica1996;54:126-130
40. Gardiner JH. A survey of malocclusin and some aetiological factors in 1000 Sheffield
school children. Dental Practitioner 1957;6:187-198.
41. Haynes S. The prevalence of malocclusion in English school children aged 11-12 years.
Transactions of the European Orthodontic Society 1970:89-98.
42. Foster TD, Day AJW. A survey of malocclusion and the need for orthodontic treatment in
a Shropshire school population. British Journal of Orthodontics 1974;1:73-178
43. Altemus L. The frequency of the incidence of malocclusion in American Negro children
aged 12-16. Angle Orthodontist 1959;29:189-200.
44. Aggarwal SP, Odusanya SA. Orthodontic status of school children in Ile-Ife Nigeria.Acta
de Odontologia Paediatrica 1985;6:9-12.
45. Garner LD, Butt MH. Malocclusion in black Americans and Nyeri Kenyans. An
epidemiologic study. Angle ; Otuyemi OD, Abidoye RO. Malocclusion in 12-year-old
suburban and rural Nigerian children. Community Dental Health 1993;10:375-380.
46. Ishii H, Morita S, Takeuchi Y, Nakamura S. Treatment effect of combined maxillary
protraction and chin cap appliance in severe Skeletal III cases. American Journal of
Orthodontics and Dentofacial Orthopedics 1987;92:304-312.
47. Allwright WC, Burndred WH. A survey of handicapping dentofacial anomalies among
Chinese in Hong Kong. International Dental Journal 1964;14:505-519.
20
48. Moorrees CF, Gron AM. Principles of orthodontic diagnosis. Angle
Orthodontist1966;36:258-262
49. Brunelle JA, Bhat M, Lipton JA. Prevalence and distribution of selected occlusal
characteristics in the U.S. population, 1988–91. Journal of Dental Research1996;75:706-713.
50. Ravanmehr H, Rashidi-Birgani M. A study on prevalence of dentofacial anomalies in 12
to 14 years old students in Tehran. Journal of Dentistry. Tehran University of Medical
Sciences 1998;11:38-45. (in Persian).
Activitate stiintifica Doctorand Rosu( Zetu) Sorana
Lucrari ISI publicate :
SELF-CONCEPT, SOCIAL PHYSIQUE ANXIETY, SOCIAL COMPARISON,
SHYNESS, SOCIABILITY AND ORAL HEALTH IN ROMANIAN
UNDERGRADUATES -Sorana Roşu , Alexandrina L. Dumitrescu, Ioan Dănilă, Irina
Zetu, Procedia Social and Behavioral Sciences(ISI), ed Elsevier ISSN: 1877-0428-
Volume 78-PSIWORLD 2012, mai 2013,Pages 481–485,
http://dx.doi.org/10.1016/j.sbspro.2013.04.337
THE EVALUATION OF THE APPERCEPTION REGARDING THE PAIN
RELATED EMOTIONAL STATUS OF CHILDREN WITH DENTAL
MAXILLARY ABNORMALITIES -Sorana Roşu, Carmen Savin , Alexandru
Ogodescu, Radu Cioata, Irina Zetu, Procedia Social and Behavioral Sciences(ISI), ed
Elsevier ISSN: 1877-0428- Volume 78-PSIWORLD 2012, mai 2013, Pages 486–490,
http://dx.doi.org/10.1016/j.sbspro.2013.04.337
Lucrari BDI publicate
‖Computer assisted interpretation of the profile teleradiography-Steiner analysis‖ M.
Iacob, Sorana Rosu, Valentina Dorobat, Irina Zetu, Romanian Journal of Oral
Reahabilitation, issn: 2066-7000 , vol 4, nr. 2, mai-iulie
2012.http://www.rjor.ro/2012/computer-assisted-interpretation-of-the-profile-
teleradiography-%E2%80%93-steiner-analysis.html?lang=en
―Stress distribution as a function of the point of force application on the upper first
permanent molar during distalization‖ L.I. Vata, Sorana Rosu, M. Pacurar, I. Zetu,
International Journal of Medical Dentistry, issn : 2066-6063, vol 16, issue 3, iul-sept
2012, pag 202-208
.‖The etiological factors involved in dental arch perimeter shortening‖ L. I. Vata,
Sorana Rosu, Irina Zetu, International Journal of Medical Dentistry, issn:2066-6063,
vol 16, issue 4, oct-dec 2012, pag291-295
Evaluation of Child Self-perception Regarding Their Oro-dental Status – Martha
I.Kristina,Rosu Sorana,G.Reka,V.Katalin,Acta Medica Maresiensis, 2013;59(5):264-
266,www.ammjournal.ro
Rezumate ISI publicate:
Evaluation of the index of orthodontic treatment need in a young Romanian
population. ;R.Mocanu,K.Martha,A.Ogodescu,S.Rosu,I.Zetu.,abstract
EOS,Warsaw,pg.14,2014
21
Evaluation of malocclusion impact on quality of life in the young population of
Romania. –I.Zetu,S.Rosu,M.Iacob,L.Zetu,abstract EOS,Warsaw,pg.13, 2014
Rezumate publicate
Auto-aprecierea esteticii dentare la pacientii cu anomalii dento-maxilare,
D.Olteanu,Sorana ROSU,abstract The 13th
International Congres of dentistry for
students and young doctors,Bucuresti,2014 – PREMIUL II
Dento-maxillary anomalie and the orthodontic treatment needs of the young
population in the north-east of Romania, D.Olteanu,Sorana ROSU,DENTis2014,Cluj
Napoca, PREMIUL II
Colaborator carte:
Prevention des affections oro-dentaires- traveaux pratique, Lucia Barlean,Livia Bobu,
collaborator Sorana Zetu, Ed,PIM Iasi,2012,ISBN 978-606-13-0838-5.
Coautor carte :
.,Pedodontie Note de curs Vol.II, chapitre INTERRELATIONS ORTHODONTIE –
PEDODONTIE,-Irina Zetu,Mihnea Iacob, RalucaVieriu, Sorana
Rosu,Ed.Gr.T.Popa,Iasi 2013,ISBN :978-606-544-157-6
Ortodontie.Tehnica arcului drept. Irina Zetu., traducere Sorana
ZETU,Ed.Tehnopress,Iasi,2010, ISBN978-973-702-769-6