Upload
hoangnga
View
286
Download
8
Embed Size (px)
Citation preview
Universitatea TRANSILVANIA din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică si Management Industrial
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Ing. Marius-Gabriel BACALU
Conducător ştiinţific
Prof.univ.dr.ing. Nicolae-Valentin IVAN
Braşov
- 2011-
1
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-dul EROILOR Nr.29, 500036, Tel.0040-268-413000, Fax 0040-268-410525
RECTORAT
D-nei/ D-nului..................................................................................................................
Vă invităm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată:
“AUTOMATIZAREA PREGĂTIRII TEHNOLOGICE A FABRICAȚIEI”, elaborată de d-nul ing.
Marius Gabriel BACALU in vederea obţinerii titlului stiinţific de DOCTOR, in domeniul
fundamental: STINȚE INGINERESTI, domeniul INGINERIE INDUSTRIALĂ
COMPONENŢA
comisiei de doctorat
numită prin Ordinul Rectorului Universităţii TRANSILVANIA din Braşov
Nr.4165 din 23.07.2010
PREŞEDINTE: Prof.univ.dr.ing. Nouraş Barbu LUPULESCU
Decanul Facultăţii de Inginerie Tehnologică
Universitatea TRANSILVANIA din Braşov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof.univ.dr.ing. Nicolae-Valentin IVAN
Universitatea TRANSILVANIA din Braşov
REFERENŢI: Prof.univ.dr.ing. Petru BERCE
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Prof.univ.dr.ing. Nicolae BÂLC
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Prof.univ.dr.ing. Mircea Viorel DRĂGOI
Universitatea TRANSILVANIA din Braşov
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 01.07.2011, ora 11, sala VIII6
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le transmiteţi,
în timp util, pe adresa Universităţii TRANSILVANIA din Braşov sau la Catedra T.C.M., telefax
0268-421318, e-mail: [email protected]
2
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Prefaţă
Inginerul de astăzi trebuie să deţină cât mai multe cunoştinţe care să-i permită
concepţia de produse diversificate şi ieftine, de calitate cât mai bună şi care să ajungă rapid
pe piaţă. Aceste cerinţe sunt efectul concurenţei, al reducerii duratei de viaţă a produselor,
al creşterii puterii informatice legate de reţelele de comunicaţie etc. Pentru realizarea
acestora se impune cu necesitate integrarea activităţilor inginereşti. In acest scop extrem de
util este conceptul ingineriei simultane, concept care trebuie să pătrundă decisiv in domeniul
ingineriei fabricaţiei. In vederea realizării integrării constructive, tehnologice si fabricaţiei este
necesară existenţa unor instrumente software care să faciliteze procesul de proiectare si
fabricare a produsului, care să permită integrarea datelor de proiectare constructivă cu cele
tehnologice in vederea automatizării pregătirii fabricaţiei.
Prezenta teză reprezintă rezultatul cercetărilor realizate în domeniul automatizării
pregătirii tehnologice a fabricaţiei. Lucrarea este structurată în patru părţi. Prima parte este
dedicată unei priviri de ansamblu asupra stadiului actual cu privire la evoluţia automatizării
pregătirii tehnologice a fabricaţiei. A doua parte prezintă contribuţiile teoretice ale autorului în
domeniul cercetat. Partea a treia, tot o parte de contribuţii, conţine aplicaţii având ca scop
verificarea sistemelor software dezvoltate de autor în partea a II-a. Ultima parte, partea a
patra, este rezervată concluziilor generale şi contribuţiilor aduse de autor în domeniul
abordat.
În această teză de doctorat, doresc să exprim sentimentele cele mai alese de respect
şi recunoştinţă conducătorului ştiinţific, domnul Prof.Dr.Ing. Nicolae-Valentin IVAN, pentru tot
sprijinul, îndrumarea şi ajutorul acordat pe parcursul întregii perioade de elaborare a tezei de
doctorat şi nu numai.
De asemenea, doresc să exprim profunda mea gratitudine celor care m-au sprijinit la
realizarea acestei lucrări: domnului Prof.Dr.Ing. Gheorghe OANCEA, Prof.Dr.Ing. Viorel
DRĂGOI, Conf.Dr.Ing. Camil LANCEA, Şef.lucr.Dr.Ing. Lucia CHICOS, Asist.Ing. Mircea
VASILONI, Dr.Ing. Roxana FOLOSEA si Stud. Cristina SIMION .
Mulţumiri deosebite aduc domnilor profesori Prof.Dr.Ing. Petru BERCE si Prof.Dr.Ing
Nicolae BÂLC de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca pentru faptul ca s-au aplecat
asupra acestei lucrări.
Mulţumiri pline de recunoştinţă aduc părinţilor mei Ilie BACALU si Maria BACALU
pentru atenţia, îndrumarea şi dragostea acordată de-a lungul vieţii mele.
Ing. Marius BACALU
3
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
CUPRINS
Partea I-a: STADIUL ACTUAL PRIVIND AUTOMATIZAREA PREGĂTIRII
TEHNOLOGICE A FABRICAŢIEI
Nr. cap.
Denumire capitol
Nr. pag.rez
Nr. pag. teză
1. INTRODUCERE 5 6
2. PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A PROCESELOR TEHNOLOGICE 2.1 Definirea activităţilor 2.2 Arhitectura unui sistem CAPP 2.3 Structura softwer asociată unui sistem CAPP
6
6 7 8
15
15 17 18
3. GENERAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A FIȘIERELOR C.N.C. 3.1 Conceptul de conducere numerică 3.2 Fluxul informaţional in conducerea numerică a sistemelor tehnologice 3.3 Scule utilizate in prelucrarea pieselor cu geometrii de tip buzunar
9
9 9
10
28
28 28
99
4. CONCEPTUL TEHNOLOGIEI DE GRUP 4.1 Definirea conceptului tehnologiei de grup 4.2 Metode de grupare a pieselor
11 11 12
39 39 39
5. UTILIZAREA CONCEPTULUI INGINERIEI SIMULTANE IN AUTOMATIZAREA PREGĂTIRII TEHNOLOGICE A FABRICAŢIEI
14 48
6. CONCLUZII PRIVIND STADIUL ACTUAL 15 55
7. OBIECTIVE 18 58
Partea a II –a: CONTRIBUȚII PRIVIND AUTOMATIZAREA PREGĂTIRII
TEHNOLOGICE A FABRICAŢIEI
8. ELABORAREA UNUI PROCESOR TEHNOLOGIC DEDICAT PIESELOR CONTINÂND SUPRAFEȚE DE TIP BUZUNAR CU O INSULĂ
8.1 Faza CAD 8.2 Faza CAM
18
19 23
60 61 74
9. PARTICULARITAŢI PRIVIND PRELUCRAREA STRUCTURILOR DE SUPRAFEŢE TIP BUZUNAR CU INSULE PE MAŞINI CU 2 ½ AXE CN 9.1 Secţionarea structurii de suprafeţe de prelucrat cu plane orizontale 9.2 Etapele necesare şi algoritmul de identificare in cazul secţionării structurii de suprafeţe cu plane orizontale 9.3 Utilizarea conceptului tehnologiei de grup pentru piese cu suprafeţe de tip buzunar cu insule
26
27
28
30
80
83
90
98
4
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
10.
CASETE DE DIALOG PERSONALIZATE ŞI PROGRAME ELABORATE ÎN SCOPUL AUTOMATIZĂRII PREGĂTIRII TEHNOLOGICE A FABRICAŢIEI 10.1 Casete de dialog personalizate concepute 10.2 Pachete de programe elaborate 10.3.Simularea în PowerMill 10.4 Simularea Denford
30
30
34
35
36
102
102
116
121
125
11. INTEGRAREA MEDIILOR PERFORMANTE DE PROGRAMARE PROIECTARE ÎN INGINERIA FABRICAŢIEI 11.1 Faza CAD 11.2 Faza CAM
36
38
38
130
132
134
Partea a III-a: APLICAŢII PRACTICE PRIVIND AUTOMATIZAREA PREGĂTIRII
TEHNHOLOGICE A FABRICAŢIEI
12. FABRICAREA UNUI PRODUS AVÂND O STRUCTURĂ TIP BUZUNAR CU O INSULĂ
39 139
13. FABRICAREA UNUI PRODUS AVÂND O STRUCTURĂ TIP BUZUNAR CU DOUĂ INSULE
40 142
Partea a IV-a: ASPECTE FINALE
14. CONCLUZI, CONTRIBUŢII ŞI VALORIFICARE 14.1 Concluzii generale 14.2 Contribuţii aduse în cadrul tezei 14.3 Valorificarea rezultatelor cercetărilor
41
41
42
43
145
145
147
147
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 44 REZUMATE Română—Engleză 48 CURRICULUM VITAE Română—Engleză 49
5
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Partea I-a
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII PRIVIND AUTOMATIZAREA PREGĂTIRII
TEHNOLOGICE A FABRICAŢIEI
1. INTRODUCERE
Necesitatea creşterii eficienţei activităţilor implicate in ingineria produselor impune
desfăşurarea fără paralelisme şi cât mai automatizată a activităţilor specifice, în vederea
realizării unor produse cu ieşire rapidă pe piaţă, de înalta calitate şi la un preţ convenabil
pentru clienţi. Aceste cerinţe se regăsesc în conceptele actuale ale ingineriei fabricaţiei
precum ingineria simultană. Dar atingerea acestor obiective nu se poate asigura în afara
automatizării pregătirii tehnologice a fabricaţiei, aspect ce presupune informatizarea
proceselor. Calculatoarele electronice au pătruns puternic în domeniul ingineriei produselor,
dovada fiind apariţia sistemelor CAD/CAPP/CAM.
O privire de ansamblu asupra companiilor din întreaga lume confirmă dependenţa
noile strategii, tehnici şi tehnologii de tehnologia informatică. În vederea evidenţierii rolurilor
noilor tehnici CAD, CAPP, CAM se impune o privire generală asupra etapelor implicate în
realizarea produselor industriale, etape care alcătuiesc ciclul produsului [IVA 04, LEE 99].
În figura 1.1 se prezintă ciclu produselor industriale, remarcându-se trei faze
principale:
proiectarea produselor (proiectarea constructivă);
proiectarea tehnologică;
fabricarea produselor.
În fiecare dintre aceste trei faze se disting trei categorii de activităţi [IVA 01, 04]:
sinteza, analiza, evaluarea. Trebuie menţionat faptul că sinteza este categoria de activitate
care este cel mai greu de computerizat.
În legătură cu figura 1.1, trebuie menţionat faptul că în proiectarea proceselor
tehnologice se regăsesc foarte multe aspecte care trebuie rezolvate prin activităţi de sinteză,
motiv pentru care acest proces este greu de automatizat, computerizat [IVA 04].
De asemenea mai trebuie observat şi faptul că în figura 1.1, prin prisma implicării
tehnologiei informatice, etapa proiectării proceselor tehnologice (CAPP) este legată de etapa
fabricării produselor (CAM). Ca o concluzie desprinsă din cele de mai sus rezultă faptul că
6
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
pregătirea tehnologică a fabricaţiei reprezintă un proces greu de informatizat, iar în centrul
acestuia stă concepţia procesului tehnologic.
Fig. 1.1Ciclul unui produs [IVA04]
2. PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A
PROCESELOR TEHNOLOGICE
2.1. Definirea activităţilor:
Proiectarea proceselor tehnologice (process planning) este activitatea care se referă
la proiectarea sau alegerea procedeelor / metodelor de prelucrare, a parametrilor de lucru
aferenţi, a maşinile-unelte compatibile, a sculelor şi dispozitivelor, în scopul transformării
unui semifabricat în piesă finită, aşa cum aceasta a fost stabilită în faza proiectării
constructive [IVA 04]. Elementul coordonator în ceea ce priveşte pregătirea tehnologică a
fabricaţiei este furnizat de proiectarea proceselor tehnologice. După proiectarea constructivă
urmează proiectarea proceselor tehnologice despre care se poate spune că are drept scop
stabilirea unor instrucţiuni în vederea precizării modurilor în care trebuie utilizate resursele
din sectoarele de fabricaţie pentru realizarea produselor conform proiectelor elaborate în
etapa proiectării constructive. Principalele faze ale proceselor legate de fabricarea
produselor sunt prezentate în figura 2.1 [IVA 04, LEE 99].
7
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
În cadrul unui sistem CAD/CAM activitatea de proiectare tehnologică reprezintă o
etapă foarte importantă şi indispensabilă.
Fig. 2.1. Fazele principale ale fabricaţiei produselor [IVA 04]
2.2. Arhitectura unui sistem CAPP
Arhitectura unui sistem de proiectare asistată de calculator a proceselor tehnologice
(CAPP / PAPT) este prezentată în schema din figura 2.2 [IVA 04].
În figura 2.2 sunt evidenţiate, în principiu, toate procedurile ce trebuie urmate, astfel
încât, plecându-se de la introducerea în calculator a datelor să rezulte procesul tehnologic
sub forma unei documentaţii tehnologice gen plan de operaţii (deşi această formă de
exprimare a unui proiect tehnologic nu este obligatorie).
Avându-se în vedere tehnica CAD/CAM, procesul tehnologic proiectat, sau părţi ale
acestuia, pot fi transmise şi direct spre maşinile-unelte cu conducere numerică. De
asemenea trebuie menţionat şi faptul că datele de intrare în vederea proiectării proceselor
tehnologice pot fi transferate şi direct din faza CAD.
Fig. 2.2. Arhitectura unui sistem CAPP[IVA 04]
8
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
2.3. Structura sofware asociată proiectării proceselor tehnologice
În vederea implementării în practică a sistemelor de proiectare tehnologică asistată de
calculator (CAPP) este necesar în primul rând să existe produsele informatice adecvate.
Aceste produse software pot fi achiziţionate fie de la firme specializate, modalitatea fiind
extrem de costisitoare, fie pot fi realizate prin forţe proprii.
Indiferent de modalitatea computerizată stabilită pentru proiectarea proceselor
tehnologice, structura software se prezintă conform figurii 2.3. Din figura 2.3 se poate
constata că orice structură software asociată proiectării proceselor tehnologice este alcătuită
din trei segmente importante: procesorul identificării de caz, procesorul tehnologic,
postprocesorul sau procesorul de editare.
În ceea ce priveşte proiectarea proceselor tehnologice, conform definiţiei date
anterior, desigur, acesta presupune parcurgerea mai multor etape: stabilirea succesiunii
tehnologice, stabilirea conţinuturilor operaţiilor şi fazelor (adaosuri de prelucrare, dimensiuni
tehnologice intermediare, parametrii regimurilor de aşchiere, maşini-unelte, programe CNC,
S.D.V.-uri etc.). În legătură cu problema adaosurilor de prelucrare, trebuie menţionat faptul
că, atunci când este vorba de informatizarea proiectării proceselor tehnologice, stabilirea
adaosurilor de prelucrare prezintă o importanţă deosebită. Acest lucru a fost arătat în cadrul
tezei.
Fig. 2.3 Structura software asociată unui sistem CAPP [IVA 04]
9
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
3. GENERAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A FIŞIERELOR CNC.
3.1. Conceptul de conducere numerică
Actualmente exista o bogată literatură cu privire la tehnica conducerii numerice din
care se pot prelua diferite informaţii utile legata de automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei [STE 07, DRG 06, ALB 73].
Conducerea numerică este o tehnică prin care se furnizează unei maşini-unelte
instrucţiuni sub formă de coduri alcătuite din cifre, litere, semne de punctuaţie şi alte
simboluri. Maşina unealtă răspunde la aceste instrucţiuni în mod precis şi ordonat pentru a
activa diversele sale funcţiuni [LEA 86].
Ţinând seamă de multitudinea de funcţiuni avute în vedere de program (pornirea,
oprirea mişcării sculei, a mesei, lichidului de răcire-ungere, schimbarea sculei, reglarea
regimului de aşchiere), pare a fi mai corect să se utilizeze denumirea de conducere numerică
în locul celei de comandă numerică.
3.2. Fluxul informaţional în conducerea numerică a sistemelor tehnologice.
După cum se cunoaşte, în orice sistem tehnologic se pot distinge trei fluxuri (figura.
3.1): fluxul de energie, fluxul de materiale şi fluxul de informaţii. Dacă în cazul maşinilor-
unelte clasice fluxul de informaţii este relativ redus, în cazul MUCN - urilor el capătă o
importanţă aparte, devenind chiar preponderent [IVA 04, DRG 06, CHI75, SIM 67, IVA 80a].
Figura. 3.1 [IVA 04, DRG 06]
În figura 3.1 s-au notat: PEI - Prelucrarea externă a informaţiilor; PII - Prelucrarea
internă a informaţiilor; IT - Informaţii tehnologice; IG - Informaţii geometrice. Se pot remarca
două etape în cadrul prelucrării informaţiilor, şi anume:
10
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
- prelucrarea externă a informaţiilor (PEI). Această etapă este realizată exclusiv în
afara echipamentului de conducere numerică, scopul ei fiind obţinerea programului pentru
conducerea numerică a maşinii-unelte. Prin programarea MUCN se înţelege transpunerea
informaţiilor iniţiale (IG, IT) necesare prelucrării unui anumit reper, în ordinea solicitată de
secvenţele tehnologice, într-un limbaj special, astfel încât să poată fi exploatate de
echipamentul de conducere numerică;
- prelucrarea internă a informaţiilor (PII). A doua etapă a prelucrării informaţiilor cade
în sarcina echipamentului de conducere numerică (ECN) care decodifică datele conţinute în
program şi transmite comenzi organelor de execuţie ale maşinii unelte. Cu alte cuvinte, prin
prelucrarea de către ECN, informaţiile conţinute în program sunt transformate în semnale
electrice de comandă pentru maşina-unealtă. Informaţiile generate de echipamentul de
conducere numerică pot fi clasificate în informaţii de deplasare (ID) care se referă la
deplasările organelor mobile ale MUCN de-a lungul axelor de lucru şi care concură în mod
direct la realizarea geometriei piesei şi informaţii de comutaţie (IC) care au caracter
preponderent tehnologic, referindu-se la selectarea turaţiei şi avansului, alegerea sculei de
lucru, pornirea motoarelor sau a sistemului de răcire-ungere.
În afara informaţiilor preluate din program, echipamentul de conducere numerică
exploatează şi o serie de informaţii speciale, care se introduc manual prin intermediul
panoului de comandă (consolei) al maşinii unelte. Ne referim aici la localizarea punctului sau
punctelor de nul asociate piesei, sau corecţiilor de rază şi/sau lungime asociate sculelor
utilizate etc.
3.3. Scule utilizate in prelucrarea pieselor cu geometrii de tip buzunar
Prelucrarea suprafeţelor de tip buzunar de regulă se face cu ajutorul frezelor cilindro-
frontale. Aceste tipuri de freze prelucrează simultan două suprafeţe perpendiculare între ele,
fiind prevăzute cu dinţi atât pe partea cilindrică, cât şi pe partea frontală. Diametrul exterior
se stabileşte în funcţie de necesităţile tehnologice şi tipul frezei, fiind cuprins în general între
1 şi 160 mm. Pentru diametrele cuprinse între 1 şi 75 mm, se preferă construcţiile de freze
cilindro-frontale având coadă cilindrică sau conică, iar pentru diametre mai mari se utilizează
construcţiile de freze cu alezaj, figura 3.2. Este recomandabil ca lungimea activă a acestor
freze să fie cuprinsă în limitele l = 0,5D – 4D.
11
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Frezele cilindro-frontale se diferenţiază între ele în funcţie de destinaţie, putând fi
grupate în trei categorii, după cum urmează:
freze pentru canelat, destinate prelucrării canalelor înfundate;
freze pentru prelucrarea prin copiere a matriţelor;
freze cilindro-frontale cu destinaţie generală;
frezele cilindro-frontale destinate prelucrării pieselor cu suprafete de tip buzunar
cu insule.
Fig.3.2 Freză cilindro-frontală
Deosebirile între aceste trei tipuri de freze constă în principal în numărul de dinţi,
precum şi în construcţia şi dispunerea specifică a tăişurilor frontale. Frezele cilindro-frontale
destinate prelucrării pieselor cu suprafeţe de tip buzunar cu insule, se execută cu tăişurile
frontale drepte sau semicirculare. Dintre tăişurile frontale, unul se execută cu aşchiere până
la centru, ca în cazul frezelor de canelat
4. CONCEPTUL TEHNOLOGIEI DE GRUP
4.1. Definirea conceptului tehnologiei de grup
Un sprijin puternic în automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei îl reprezintă
conceptul tehnologiei de grup. În literatura de specialitate se întâlnesc mai multe definiţii ale
tehnologiei de grup, definiţii din care se desprinde faptul că rolul acestui concept este acela
de a grupa piesele după caracteristici constructive şi tehnologice asemănătoare, în acest fel
facilitându-se în primul rând concepţia automatizată a proceselor tehnologice şi fabricaţia,
dar şi concepţia constructivă. Tehnologia de grup este conceptul care permite transferarea
avantajelor aferente producţiilor de serie mare-masă şi în producţia diversificată. Cererile
pentru o productivitate ridicată, precizie, calitate şi termene exacte de livrare pe de o parte şi
12
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
obţinerea unui profit mare pe de altă parte, fac această problemă să devină foarte importantă
pentru specialiştii din diferite ţări şi să asigure rezultate bune [MEZ 04].
În figura 4.1 se ilustrează gruparea pieselor asemănătoare.
Piese negrupate Piese grupate
Fig.4.1. Formarea grupelor de piese.
4.2. Metode de grupare a pieselor
Tehnologia de grup începe prin gruparea pieselor în familii bazate pe atributele lor de
proiectare şi de fabricaţie [ANL 96].
Atributele de proiectare se referă la: configuraţia piesei (prismatică sau de revoluţie),
raportul lungime/diametru, integritatea suprafeţei (rugozitatea suprafeţei, toleranţe
dimensionale, funcţia piesei), tipul materialului, felul semifabricatului (turnat, forjat, bare
laminate) [ANL 96, GIR 01, w36, w38, w41]. În figura 4.2. sunt prezentate piese
asemănătoare din punct de vedere geometric, dar din materiale diferite.
Fig.4.2. Gruparea pieselor conform asemănărilor geometrice [KAL 01]
Procesul de grupare pe familii de piese poate fi lent şi costisitor şi implică personal
calificat. Ca metode de grupare se pot menţiona [BON 08]:
metoda intuitivă “Eyeball” (observare sau inspecţia vizual-manuală [w41];
analiza fluxului de producţie;
metoda clasificării şi codificării .
Gruparea intuitivă este rapidă şi cea mai simplă [BON 08] şi mai comună metodă de
creare a familiilor de piese. Ea implică gruparea pieselor prin urmărirea caracteristicilor fizice
ale pieselor [w24]. Aceste familii de piese devin bază pentru celulele de lucru [w2]. Când
este vorba de mai mult decât 100 de piese şi de multe procese tehnologice este indicată
13
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Analiza fluxului de producţie sau clasificarea şi codificarea [w2, w5]. Metoda grupării
intuitive este prezentată în figura 4.3.
Fig.4.3. Gruparea intuitivă [w2,w5]
A doua metodă de grupare, analiza fluxului de producţie, are în vedere gruparea
pieselor care trec prin operaţii tehnologice comune. Maşinile folosite la realizarea acestor
operaţii comune pot fi grupate într-o celulă de lucru [ANL 96]. Analiza fluxului de producţie
utilizează o matrice [w19], în care rândurile reprezintă maşinile ale căror nume sunt în
stânga, iar coloanele reprezintă piesele ale căror numere sunt sus. Un exemplu de matrice
este prezentat în figura 4.4.
Fig.4.4. Exemplu de matrice utilizat în analiza fluxului de producţie [w39]
A treia metodă pentru grupare este cea de codificare şi clasificare a pieselor în baza
identificării asemănărilor şi diferenţelor dintre piese [WAN **]. Sunt două sisteme de
clasificare a elementelor: grafice (figura 4.5) şi digitale (4.6).
Fig.4.5. Schema clasificării grafice [PRZ **]
Nivelul
asemanarii
Cum grupez
piesele?
14
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Fig. 4.6. Schema clasificării digitale [PRZ]
Printre metodele de bază referitoare la raţionalizarea activităţii de proiectare
tehnologică trebuie menţionate cele privitoare la tehnologia tipizată şi a celei de grup [IVA01,
IVA02, IVA 04]. Avantajele tehnologiei tip şi de grup faţă de metodele clasice sunt
incontestabile, după cum urmează:
1) limitarea multitudinii nejustificate a diferitelor procese tehnologice pentru piese
identice sau asemănătoare şi
2) economisirea eforturilor de concepţie şi materiale.
5. UTILIZAREA CONCEPTULUI INGINERIEI SIMULTANE IN AUTOMATIZAREA
INGINERIEI PRODUSELOR.
Companiile din întreaga lume sunt astăzi angajate într-o competiţie acerbă, în lupta
lor pentru câştigarea pieţelor de desfacere şi atragerea clienţilor. Obiectivul principal al
oricărei firme este crearea de produse şi servicii competitive, bazate pe echilibrul calitate –
cost, care să răspundă cât mai bine cerinţelor consumatorilor, şi care sunt tot mai
numeroase şi mai exigente. Într-un astfel de mediu, se impune deci necesitatea reevaluării şi
regândirii proceselor şi activităţilor ce concură la realizarea şi dezvoltarea produselor precum
şi implementarea unei noi gândiri economice, în care creativitatea şi eficienţa sunt parametrii
fundamentali ai funcţionării sistemelor de producţie. Prin urmare o importantă concluzie ce
trebuie desprinsă este că pentru atingerea unei noi trepte de performanţă sunt necesare
activităţi în primul rând mai inteligente şi nu obligatoriu mai intense [IVA 04]. Strategia
ingineriei clasice, bazată pe desfăşurarea activităţilor în serie, a devenit incompatibilă cu
cerinţele actuale. Şi astfel ca un răspuns la aceste căutări a apărut Ingineria simultană,
denumită în original Concurrent engineering sau Simultaneous engineering [IVA 04,
KAL 01, LEE 99]. Scopul ingineriei simultane vizează proiectarea şi fabricarea unui
Interpretarea proprietatilor
piesei de catre inginer
15
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
produs urmărindu-se o asemenea cale încât produsul să satisfacă cerinţele clientului în cea
mai mare măsură [CHA 98].
Piatra unghiulară a ingineriei simultane este lucrul în echipă (figura 5.1) [RIC 00], cu
ajutorul reţelelor de calculatoare şi a unei baze de date / cunoştinţe comune, iar ţinta
supremă este realizarea produselor bune de la început.
Ingineria simultană asigură o abordare simultană/ paralelă din mai multe direcţii a
ingineriei produselor, toate urmărind un acelaşi rezultat: realizarea unor produse de înaltă
calitate, la un preţ convenabil pentru clienţi şi care să satisfacă pe deplin şi la timp pretenţiile
acestora şi prin toate acestea asigurarea succesului de piaţă.
Altfel spus, ingineria simultană este o nouă filozofie în abordarea ingineriei
produselor, preconizând abordarea din mai multe direcţii a unui produs, presupunând
activităţile de concepţie, de evaluare a costurilor, de alegere a materialelor, a procedeelor
tehnologice, de marketing, de asigurare a calităţii etc. Ingineria simultană s-a născut din
necesitatea eliminării dezavantajelor ingineriei seriale/ tradiţionale [CĂT 97, IVA 04].
Ingineria simultană este fără îndoială şi o consecinţă a gradului actual de dezvoltare
a tehnologiei informatice şi se bazează fundamental pe un management superior al
informaţiilor, conferind valenţe superioare tehnologiei CAD/CAM.
Fig. 5.1. Abordare în echipă a dezvoltării de produs [IVA 04]
6. CONCLUZII PRIVIND STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII
Una din condiţiile de bază pentru ca o societate comercială sa aibă succes pe piaţă
este ieşirea cât mai rapidă pe piaţa cu noile produse socotindu-se timpul din momentul in
care s-a sesizat căutarea pe piaţă a respectivelor produse. Acest interval de timp depinde
insă de duratele proiectării constructive, pregătirii tehnologice a fabricaţiei şi fabricaţiei
propriu-zise. Prin urmare, pentru a avea succes pe piaţă este absolut necesar ca toţi aceşti
timpi să fie pe cat posibil micşoraţi. Micşorarea acestor timpi este o cerinţă a stadiului actual
16
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
de dezvoltare, cerinţă care reclamă implicit si necesitatea flexibilizării activităţilor tehnice. Ca
o confirmare a acestei idei, astăzi, in scopul reducerii semnificative a tuturor acestor timpi se
au în vedere noi concepte in inginerie: Ingineria Simultană, Sisteme CAD/CAM/CIM,
Sisteme Expert, Sisteme flexibile de fabricaţie, Rapid Prototyping.
In urma studiului privind stadiului actual al ingineriei produselor focalizat pe obiectivele
prezentei teze de doctorat s-au desprins o serie de concluzii demne de a fi luate în
considerare. Acestea sunt:
1. Creşterea substanţială a cantităţii şi diversităţii produselor, precum şi a cerinţelor şi
preferinţelor privind performanţele acestora conduc tot mai mult la mutaţii şi
transformări continue în structura proceselor tehnologice.
2. Pentru eficientizarea proceselor tehnologice este necesar, printre altele,
micşorarea pe cât posibil a timpului de staţionare al maşinii-unelte.
3. În ceea ce priveşte fiabilitatea, precizia şi productivitatea procesului tehnologic,
apar din ce în ce mai mult exigenţe legate de economisirea energiei, integrarea pe
o treaptă superioară a omului în procesul de producţie, dar mai ales cele legate de
asigurarea unei flexibilităţi ridicate.
4. Elementul de noutate în concepţia actuală despre automatizarea proceselor
tehnologice îl constituie flexibilitatea sau capacitatea de adaptare rapidă şi sigură a
sistemelor la o serie de modificări ale tehnologiilor de fabricaţie.
5. Crearea sistemelor tehnologice flexibile are drept scop tocmai reducerea timpilor
neproductivi, în acest fel realizându-se atât scurtarea ciclului de fabricaţie, cât şi
scăderea cheltuielilor de stocare a semifabricatelor şi a pieselor finite; în
flexibilizarea tehnologiilor de fabricaţie, un rol extrem de important îl are şi
flexibilizarea sistemelor de concepţie şi modificare/ adaptare a proceselor
tehnologice.
6. Un element cheie al evoluţiei tehnologice a acestor ultimi ani este manifestarea tot
mai accentuată a fenomenului de “informatică distribuită”, fenomen ce oferă
posibilitatea fiecărui utilizator să folosească programe adecvate, să lanseze
aplicaţii la distanţă, să folosească reţele de calculatoare pentru a micşora timpul
de răspuns.
7. Dezvoltarea actuală şi performantă a produselor astăzi este centrată pe
integrarea proceselor aferente (în primul rând a concepţiei şi fabricaţiei şi legăturile
17
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
dintre ele) şi deci elaborarea şi implementarea sistemelor CAD/CAPP/CAM devine
o necesitate imperativă.
8. CAD –cuprinde activităţile de concepţie, de proiectare constructivă şi optimizare,
de desenare şi de efectuare a calculelor inginereşti necesare.
9. CAPP –ul este o fază cheie, o fază extrem de importantă între CAD şi CAM, mai
ales din punct de vedere al integrării CAD-CAM. În evoluţia lor sistemele CAPP se
bazează pe conceptele tehnologiei de grup, inteligenţei artificiale, sistemelor
expert, inginerii simultane etc.
11.CAM –ul are în vedere conducerea numerică a proceselor tehnologice cu tot ce
ţine de programarea numerică a maşinilor NC. Alte funcţii importante atribuite unui
sistem CAM se referă la programarea/conducerea roboţilor, conducerea sistemelor
flexibile şi în general dirijarea producţiei.
12. O gândire tehnologică judicioasă permite astăzi extinderea sistemelor
CAD/CAPP/CAM şi în cazul fabricaţiei diversificate.
13. Conceptul de flexibilitate tehnologică trebuie avut mereu în vedere, dar în
conexiune cu ideea de integrare a proceselor şi cu creşterea gradului de
automatizare a pregătirii tehnologice a fabricaţiei.
14. Calculatoarele electronice au influenţat puternic toate domeniile de activităţi,
inclusiv domeniul construcţiilor de maşini, conducând la apariţia tehnicilor
CAD/CAM.
Pentru Automatizarea Pregătirii Tehnologice a Fabricaţiei in condiţiile actuale,
trebuiesc parcurse si dezvoltate următoarele etapele:
automatizarea proiectării constructive;
automatizarea proiectării tehnologice (inclusiv generarea fişierelor CNC);
fabricaţia directa CNC.
In cadrul dezvoltării actuale de produse si in conformitate cu obiectivele tezei, una
dintre problemele principale ce trebuie avuta in vedere este integrarea proiectării cu
fabricaţie, adică integrarea CAD-CAM, pentru aceasta trebuind să fie asigurate următoarele:
a) transferul direct al informaţiilor din faza CAD spre fazele CAPP si CAM;
b) Implementarea conceptului de Inginerie Simultana in dezvoltarea de produse;
Pentru realizarea celor de mai sus, calea ce trebuie urmată este calea elaborării şi
implementării de noi pachete software, avantajoase şi din punct de vedere economic şi care
să permită interacţionarea cu mediile performante software existente astăzi.
18
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
7. OBIECTIVE
In baza studiului privind stadiul actual prezentat anterior precum si in baza concluziilor
rezultate din acest studiu s-au desprins obiectivele abordate în prezenta teză de doctorat.
Obiectivul principal al tezei: dezvoltarea unui sistem care sa permită automatizarea
pregătirii tehnologice a fabricaţiei in conexiune cu proiectarea constructiva, ţintindu-se
produse cu cavităţi (cavităţi, numite în cadrul tezei suprafeţe de tip buzunar cu insule).
Obiective derivate:
elaborarea unui pachet software destinat proiectării constructive (faza CAD);
elaborarea unui pachet software destinat generării fişierelor CNC (faza CAM);
elaborarea unui pachet software destinat automatizării pregătirii tehnologice a
fabricaţiei, vizându-se asigurarea integrării pachetelor din faza CAD cu cele din faza CAM,
ţinta fiind integrarea concepţiei cu fabricaţia;
elaborarea unui pachet software destinat simulării fabricaţiei pieselor cu suprafeţe de
tip buzunar cu insule.
Partea a II –a
CONTRIBUŢII PRIVIND AUTOMATIZAREA PREGĂTIRII TEHNOLOGICE A FABRICAŢIEI
8. ELABORAREA UNUI PROCESOR TEHNOLOGIC DEDICAT PIESELOR CONTINÂND
SUPRAFEŢE DE TIP BUZUNAR CU O INSULĂ
Noţiunile de „insulă” şi „buzunar” se referă la faptul că materialul este îndepărtat de pe
semifabricat, în cazul buzunarului sau rămâne pe piesă, în cazul insulei. În capitolul 9 vor fi
definite noţiunile de „insulă” şi „buzunar” [BAC 08, BAC 08b, BAC 09, MUR 06]. Prezentul
capitol abordează elaborarea unui procesor tehnologic care să dea răspuns numeroaselor
situaţii întâlnite în practica industrială privind prelucrarea unor produse conţinând asemenea
tipuri de suprafeţe (spre exemplu matriţele).
Fig 8.1 Definirea entităţilor buzunar şi insulă
Insulă Insulă
Buzunar
19
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Fig.8.2 Integrarea CAD-CAM [BAC 09]
Procesorul tehnologic elaborat de autor oferă soluţii şi importantei probleme de
integrare a activităţilor aferente fazelor CAD şi CAM, unde problema esenţială este
asigurarea transferului de informaţii intre fazele precizate anterior (CAD-CAM). Conceptul de
entitate constructiv-tehnologică [IVN 07, 09a, 10] poate rezolva foarte bine această
problemă, adică integrarea CAD-CAM.
In figura 8.2 se pot evidenţia câteva elemente importante in vederea elaborării unui
procesor tehnologic ce conţine suprafeţe de tip buzunar cu insule, după cum urmează:
- Schiţa 2D;
- Faza CAD;
- Exportarea datelor pentru faza CAM;
- Faza CAM.
În cele ce urmează se va face o prezentare a pachetului software elaborat, cu
precizarea că este vorba de o suprafaţă tip buzunar cu o singură insulă.
8.1. Faza CAD
În conformitate cu figura 8.2, se va considera că se pleacă de la o schiţă, ce poate fi
primită de la un client sau se stabileşte de către echipa implicată în rezolvarea sarcinii
primită de la un client. Schiţa reprezintă ideea concepţională asupra produsului analizat, de
la aceasta pornindu-se în proiectarea propriu-zisă. În vederea realizării productive a
proiectului trebuie utilizat un mediu adecvat. În cele ce urmează se va prezenta modalitatea
de dezvoltare a produselor de tip buzunar cu o insulă în conformitate cu obiectivele tezei.
Autorul a realizat un sistem-program, in mediul de programare AutoCAD-AutoLISP/VLISP,
care in urma rulării permite, pe de o parte, generarea modelul 3D, iar pe de altă parte
20
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
permite si generarea fişierului de conducere numerică CNC. În figurile 8.2, 8.7, 8.8 şi 8.9
sunt prezentate toate acestea.
Fig. 8.3 Schiţa modelului
Sistemul prezentat are în vedere piese cu structuri de suprafeţe tip buzunar cu insule.
Schiţa primită de la client se identifică în familia de piese din figura 8.4, respectiv în
figura 8.5. În cazul în care modelul solicitat de client nu se regăseşte în familia existentă,
atunci se va completa interfaţa cu noul model, dezvoltându-se în consecinţă toate
subprogramele aferente. Menţionăm ca se utilizează conceptul tehnologiei de grup [IVA 10,
GĂV 10].
Fig.8.4 Familie de piese cu suprafeţe de tip buzunar cu insule
Sesiunea de lucru cu sistemul propus începe cu deschiderea primei casete de dialog
(interfaţă utilizator-computer) în care sunt afişate modelele de structuri de suprafeţe tip
buzunar cu insule, avute în vedere la un moment dat (în timp se pot adăuga noi modele),
figura 8.5. Utilizatorul va selecta cu ajutorul mouse-ului din modelele afişate, structura de
suprafeţe dorită (imaginile din figura 8.5 sunt active). Imediat se vor deschide automat
casetele de dialog personalizate corespunzătoare structurilor de suprafeţe selectate.
Fig. 8.5 Interfaţa utilizator-computer[BAC 11]
21
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Astfel, dacă se alege din figura 8.5 al doilea model din rândul de sus, caseta de dialog
specifică ce se deschide automat este prezentată în figura 8.6 (pentru introducerea datelor).
Datele din caseta 8.6 au fost introduse în baza unei schiţe de produs fig. 8.3. Datele din
fig.8.6 sunt cu privire la: lungimea, lăţimea, adâncimea, razele de racordare ale buzunarului
respective insulei si rugozitatea suprafeţei, etc.
În urma prelucrării acestor date cu sistemul program conceput a rezultat modelul 3D
al produsului (figura 8.7).
Sistemul program conceput pentru dezvoltarea integrată a structurilor tip buzunar cu
insule este conform figurii 8.8. Acest sistem asigură atât modelarea 3D a produselor, cât şi
generarea fişierelor CNC.
Fig. 8.6 Dialog utilizator-computer [BAC 11] Fig.8.7 Model 3D
Sistemul program (figura 8.8) conceput aşa cum s-a mai menţionat abordează
pregătirea fabricaţiei din faza CAD. Adică, este vorba de conceptul proiectare pentru
fabricaţie (Design for Manufacture-DFM), [Kal 06, IVA 04], una din laturile ingineriei
simultane.
Integrarea proceselor de concepţie (a produselor, proceselor tehnologice şi a celor
conexe) şi fabricaţie este posibilă prin faptul că acestea sunt gândite în faza CAD. Prin
urmare după introducerea datelor de către utilizator, conform casetelor de dialog
personalizate, matricele cu date specifice generate pot fi utilizate imediat şi pentru rezolvarea
problemelor tehnologice cum ar fi fişierele CNC (figura 8.9).
22
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Fig.8.8 Sistemul program [BAC 11]
Pentru modelul 3D din figura 8.7 (conceput conform figurilor 8.2 şi 8.8), fişierul CNC
generat este prezentat în figura 8.9.
………………………… …………………………………………
Fig.8.9 Fişier CN În figura 8.10 se prezintă un segment al sistemului-program, elaborat de autor în
AutoLISP în vederea generării modelelor 3D în AutoCAD (figura 8.7) şi generării fişierelor
CNC (figura 8.9).
Sistemul preconizat asigură automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei având ca
punct de plecare schiţa produsului. Dar sistemul conceput funcţionează în regim de dialog.
Adică, în anumite momente utilizatorul trebuie să transmită sistemului anumite informaţii
precum maşina CNC pe care se doreşte prelucrarea etc. În acest scop, între utilizator şi
computer se va dezvolta un dialog condus prin intermediul unor casete de dialog
personalizate. Modul în care după obţinerea modelului 3D se generează fişierul CNC este
prezentat in teză.
Start sistem
Rulare
program
principal
Modelare 3D
Generare
fişier CNC
Simulare
Stop
Maşinare
23
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Fig. 8.10 Programul VLISP
8.2. Faza CAM
Componenta referitoare direct la problema CAM/CNC este prezentată în figura 8.11
Ideea de bază care stă la baza sistemului este eliminarea paralelismelor între activităţile
aferente concepţiei produselor şi celelalte activităţi referitoare la pregătirea tehnologică a
fabricaţiei. Adică, ideea este de a genera o singură dată informaţia pentru utilizări multiple ale
acesteia.
Acest mod de a privi problema conduce la conceptul bazei de date comună (figura
8.12). Ingineria simultană se bazează fundamental pe acest concept. Implementarea
strategiei ingineriei simultane şi a conceptului tehnologiei de grup în tehnica sistemelor
CAD/CAM atrage după sine imense avantaje..
Dialogul utilizator-computer este necesar deoarece programele CNC au anumite
particularităţi legate de maşinile CNC ce vor fi utilizate în fabricaţie. Astfel, prin acest dialog
utilizator-computer trebuie transmise sistemului date despre tipul maşinii CNC şi date despre
sculele ce vor fi utilizate [BAC 11a].
24
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Fig.8.12 Bază de date comună
Fig.8.11 Componenta CAM/CNC
După proiectare constructivă, urmează proiectare tehnologica, care trebuie astfel
gândită încât să permită integrarea CAD/CAM şi astfel să se asigure automatizarea
dezvoltării produselor.
O prima casetă de dialog din faza CAM, include opţiunea de a trece din faza CAD in
faza CAM, conform fig.8.13
Fig.8.13 Dialog utilizator-computer [BAC 11]
CNC
ca facilitate CAD
Matrice de date
privind
geometria
modelului
CAM/CNC
Sistemul program
Concepţia
produsului Faza CAD
Da
Nu
Dialog utilizator-computer
privind caracteristici ale sistemului tehnologic
Program CNC
Simulare PowrMILL
VR Denford
Maşinare CNC Denford
CNC Victor
Stop
Stop
Baza de datae
comuna
Client
Fisa de
sarcini
CAPP
CAD
CAM
Alte procese
Department
commercial
25
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Cea de-a doua caseta de dialog este cu privire la caracteristicile sistemului tehnologic
utilizat fig.8.14. Avem posibilitatea de a alege tipul maşinii, materialul semifabricatului, tipul
sculei si materialul sculei. Parametri sculei, locaşul, diametru respectiv numărul de dinţi se
vor selecta in funcţie de opţiunile selectate anterior. Parametrii regimului de aşchiere figura
8.15 se vor afişa automat după selectarea butonului ok fig. 8.14. De asemenea utilizatorul
trebuie să precizeze metoda de prelucrare dorită conform fig. 8.16.
Apoi, în anumite momente este oportun ca sistemul să prezinte utilizatorului anumite
date spre validare. O asemenea situaţie apare în cazul parametrilor regimurilor de aşchiere.
Fig.8.14 Caracteristici ale sistemului tehnologic Fig.8.15 Regimul de aşchiere
Desigur, mai sunt şi alte date necesare, transmise prin dialog sau sunt setate direct la
maşină. Convenabil este ca dialogul utilizator-computer să se realizeze prin intermediul
casetelor de dialog personalizate.
Fig.8.16 Metode de prelucrare Fig. 8.17 Alege mediul de simulare
În urma parcurgerii sesiunii de lucru cu sistemul program conceput, după elaborarea
modelului 3D al produsului, este afişat fişierul CNC (figura 8.18). Pentru faza CAM, important
26
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
este ca datele din faza CAD să poată fi transferate direct în faza CAM. Cu referire la faza
CAM, autorul a făcut simulări de prelucrare CNC utilizând mediul PowerMill şi sistemul
Denford (figura 8.19, o secvenţă de simulare) pentru piesa din figura 8.7. Desigur, pentru
aceasta, în mediile de simulare, a fost necesar importul modelului 3D al piesei.
În partea a III-a a lucrării este prezentată fabricarea efectivă a aceleiaşi piese pe
centrul de prelucrare CNC Victor Vcenter-55.
Fig. 8.18 Fişierul de conducere numerică şi CNC-ul aferent
Fig. 8.19. Simulare Fig. 8.20. O fază de prelucrare CNC pe Victor Vcenter-
55 şi piesa prelucrată
9. PARTICULARITĂŢI PRIVIND PRELUCRAREA STRUCTURILOR DE
SUPRAFEŢE TIP BUZUNAR CU INSULE PE MAŞINI CU 2 ½ AXE CN
Prezentul capitol continuă rezolvarea problemelor abordate în capitolul anterior,
tratând o problema ce vizează prelucrarea unui model virtual 3D existent, pe un sistem CNC
având 2 ½ axe conduse numeric, modelul nefiind definit numeric. O astfel de situaţie apare,
spre exemplu, atunci când modelul a fost obţinut prin tehnica Reverse Enginnering [IVA 10].
27
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
De asemenea cazul prezintă interes si atunci când buzunarele structurii de suprafeţe
au pereţii constituiţi din plane înclinate sau din suprafeţe generate după diverse curbe si
fabricarea are loc pe maşini in 2 ½ axe conduse numeric. In acest caz doua sunt principalele
probleme ce trebuie rezolvate: identificarea entităţilor ce compun o structura de tip buzunar
cu insule; descrierea numerica a respectivei structuri, datele numerice fiind necesare pentru
generarea fişierelor CNC. Identificarea entităţilor acestor structuri de suprafeţe, inclusiv
identificarea numerica, se pot face utilizându-se metoda secţiunilor cu plane orizontale.
Autorul in tratarea acestor probleme a plecat de la o serie de idei dezvoltate in cadrul
catedrei TCM de la Braşov [ DRG 06, MUR 06], idei pe care le-a adaptat obiectivelor
prezentei teze de doctorat.
9.1. Secţionarea structurii de suprafeţe de prelucrat cu plane orizontale
Definirea noţiunilor de buzunar şi insulă
Noţiunile de „insulă” şi „buzunar” se referă la faptul că materialul este îndepărtat de pe
semifabricat – în cazul buzunarului sau rămâne pe piesă – în cazul insulei (figura 9.1) [BAC
09, BAC 11, DRG 06, MUR 06]. Buzunarele ca şi insulele trebuie identificate în vederea
cunoaşterii elementelor ce trebuie prelucrate. Pentru a se ajunge la soluţii prin care să se
poată defini ceea ce în prezenta teză se numesc insule şi buzunare, va trebui să se
secţioneze structura de suprafeţe de prelucrat cu plane orizontale, rezultatul intersecţiei fiind
o mulţime de regiuni, entităţi AutoCAD, entităţi care vor fi transformate în polilinii, figura 9.2
Fig. 9.2 Secţionarea solidului cu plane echidistante.
Fig. 9.1 Piesa cu suprafete de tip buzunar cu insule [BAC 09]
28
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
9.2. Etapele necesare şi algoritmul de identificare în cazul secţionării structurii
de suprafeţe cu plane orizontale
Existând o structură de suprafeţe de tip buzunar cu insule, aşa cum s-a menţionat,
trebuie identificate entităţile geometrice (ca regiuni AutoCAD) care sunt insule şi care sunt
buzunare, desigur în scopul prelucrării CNC a produsului. Plecându-se de la lucrările [DRG
06, MUR 06, BAC 08], algoritmul particularizat pentru identificarea, prin secţionare cu plane
paralele, a entităţilor ca regiuni AutoCAD aferente structurilor de suprafeţe tip buzunar cu
insule cuprinde următoarele etape:
1. Prima etapa are in vedere secţionarea structurii de suprafeţe cu un plan orizontal,
in urma secţionării rezultând regiuni de diferite dimensiuni, aferente buzunarelor şi
insulelor.
2. A doua etapa, salvăm informaţiile rezultate in urma secţionării intr-un fişier (date
privind numele regiunilor, respectiv entităţilor, ariile), în ordinea dată de către
AutoCAD.
3. Având in vedere ca fişierul este realizat, după cum s-a descris in etapa de mai
sus, a treia etapa consta in identificare buzunarului/lor si insulei/lor daca este
cazul, asigurându-se următoarele:
a). regiunea cuprinzătoare va avea aria mai mare si va fi buzunar, implicit ea va
avea o regiunea cuprinsă, aceasta la rândul ei poate avea si ea o regiune
cuprinsă desigur va fi mai mare decât regiunea cuprinsă, care este o insula;
b). dacă o regiune se află în interiorul alteia, logic ea va avea aria mai mica, în
cazul în care regiunea este cuprinsă este vorba de insulă, iar daca regiunea
este cuprinzătoare este vorba de un buzunar desigur având aria mai mare
decât aria insulei;
c). se consideră că prima regiune din fişierul in care s-au salvat ariile, regiunea
cea mai mare, care asigură conturul piesei, este buzunar, deci, interiorul ei
se prelucrează, iar regiunea cea mai mica din interiorul buzunarului nu se
prelucrează, astfel rezultând insula.
4. Pentru a identifica tipul de regiune (buzunar sau insulă) am elaborat un sistem de
date extinse unde se vor salva şi apoi procesa informaţiile caracteristice
buzunarelor si insulelor. Legat de mecanismul datelor extinse trebuie sa
menţionăm următoarele. În vederea elaborării algoritmului şi programului aferent
privind analiza regiunilor unei structuri de suprafeţe de tip buzunar cu insule, în
29
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
scopul prelucrării acestei structuri, s-a apelat la mecanismul datelor extinse în
AutoCAD/AutoLISP. Datele extinse vor fi caracteristice regiunilor (buzunare sau
insule), considerate entităţi AutoCAD. Aceste date extinse trebuie să permită
identificarea unei entităţi, ca fiind buzunar sau insulă, apoi să permită identificarea
regiunii/ entităţii ce o cuprinde, precum şi identificarea regiunilor/ entităţilor
cuprinse în ea. De asemenea trebuie să se identifice dacă entitatea respectivă
trebuie sau nu prelucrată. Şi atunci se propune o codificare a regiunilor/ entităţilor
dintr-o structură de tip buzunar cu insule prin trei parametri, astfel (figura 9.3a);
5. Identificarea regiunilor se face printr-o instrucţiune de ciclare specifică AutoLISP-
ului („repeat” sau „while”) care comandă o secvenţă-program adecvată acestui
scop. Această secvenţă are rolul de a analiza ce entităţi/ regiuni sunt cuprinse în
fiecare entitate/ regiune din lista iniţială. Această analiză se asigură prin comenzi
specifice AutoCAD (de exemplu „subtract”). Dacă diferenţa (scădere de entităţi
AutoCAD) dintre entitatea curentă şi una dintre celelalte entităţi este o entitate
diferită de entitatea curentă, atunci cea din urmă entitate este inclusă în entitatea
curentă (respectându-se şi cele precizate anterior).
6. În cazul în care regiunea de după se află în regiunea curentă, ei îi vor fi modificate
datele extinse astfel: „ORIG” va lua valoarea numelui dat entităţii curente iar pentru
„INSBUZ” se va folosi convenţia: dacă valoarea „INSBUZ” a originii este 1, atunci
valoarea „INSBUZ” a acesteia va fi 0 şi invers.
7. În cazul în care regiunea de după nu se află în regiunea curentă, valorile din datele
ei extinse nu vor fi modificate.
Ce trebuie identificat şi codificările aferente:
Numele entităţii
analizate,
variabila ”NUENT”
Numele entităţii din care
provine entitatea analizată
la un moment dat,
considerată ca origine pentru
entitatea analizată, variabila
”ORIG”
Dacă entitatea trebuie
prelucrată sau nu,
utilizându-se o codificare binară,
variabila ”INSBUZ”
Codificare prin:
Număr întreg de tipul
1, 2, … ,n
Număr întreg ce se regăseşte
în lista numelor entităţilor,
conform coloanei 1.
Cifra “0” pentru entităţi de
tip insulă şi cifra “1” pentru
entităţi de tip buzunar.
a)
30
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
b) c) Fig. 9.3. Identificarea entităţilor
În modul de mai sus se analizează întreaga listă a entităţilor şi astfel se determină
pentru fiecare entitate statutul său, originea şi ce trebuie prelucrat. Această analiză permite
stabilirea semifabricatului, sculelor şi traseului acestora, iar piesa se poate prelucra
utilizându-se o anumită strategie/ metodă de prelucrare. Teza, in extenso, conţine amănunte
legate de aceste probleme.
9.3 Utilizarea conceptului tehnologiei de grup pentru piese cu suprafeţe de tip
buzunar cu insule
În vederea creşterii productivităţii muncii de concepţie, ţintindu-se integrarea
proceselor, avantajos este să se utilizeze conceptul tehnologiei de grup [GAV 10, IVA 10].
Foarte avantajos este pentru automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei, ca
pentru piese conţinând structuri de suprafeţe de tip cu buzunar cu insule, să se utilizeze
conceptul tehnologiei de grup. În acest sens, asemenea produse pot fi grupate în familii,
conform figurii 8.4 (s-a mai discutat despre această problemă şi mai sus).
10. CASETE DE DIALOG PERSONALIZATE ŞI PROGRAME ELABORATE ÎN SCOPUL
AUTOMATIZĂRII PREGĂTIRII TEHNOLOGICE A FABRICAŢIEI
10.1 Casete de dialog personalizate concepute
Autorul, în cadrul sistemelor software elaborate, a conceput numeroase casete de
dialog personalizate având menirea de a activa mulţimea programelor/ subprogramelor/
funcţiilor, concepute de asemenea de autor, destinate soluţionării problemelor privind
proiectarea constructivă (modelarea 3D) şi tehnologică (cu focalizare pe generarea fişierelor
CNC). Toate casetele de dialog concepute sunt utilizate după o anumită logică şi reprezintă
de fapt interfaţa dintre utilizator şi computer. Sistemul este activat după ce se deschide prima
caseta de dialog figura 8.5. Casetele de dialog permit particularizarea unui model 3D şi
31
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
generarea fişierului CNC. În figurile de mai jos sunt prezentate, ca exemplu, câteva casete
de dialog personalizate concepute de autor.
Dacă se alege din figura 8.5 primul model din rândul de sus, automat se vor deschide
casete de dialog aferente modelului selectat, una dintre ele fiind cea din figura 10.1.
Caseta de dialog din figura 10.1 are rolul de a permite introducerea datelor.
După ce s-au introdus datele se apăsa butonul ok si rezultatul este modelul 3D din
figura 10.2.
Fig. 10.1. Caseta de dialog A introducerea datelor Fig. 10.2. Modelul 3D generat
Dacă se alege din figura 8.5, din primul rând al treilea model, caseta aferenta modelului
selectat este prezentată in figura 10.3. Modelul 3D generat in urma prelucrării datelor
introduse de către utilizator este prezentat in figura 10.4.
Fig. 10.3. Caseta dialog B introducerea datelor Fig. 10.4. Modelul 3D generat
Dacă se alege din figura 8.5, din al doilea rând primul model, caseta aferentă modelului
este prezentată in figura 10.5. Modelul 3D generat in urma prelucrării datelor este prezentat
in figura 10.6.
32
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Fig. 10.5. Caseta de dialog C Fig. 10.6. Modelul 3D generat
O casetă de dialog indispensabilă pentru faza CAD este cu privire la definirea curbelor
generatoare ale buzunarelor respectiv insulelor si este prezentată in figura 10.7.
Fig. 10.7. Definirea generatoarelor
Restul casetelor de dialog din faza CAD pentru modele din fig. 8.5 sunt prezentate in
teză.
Pentru faza CAM s-au utilizat de asemenea casete de dialog personalizate cu privire
la caracteristicile sistemului tehnologic avut in vedere, regimul de aşchiere, metode de
prelucrare si simulare, acestea fiind prezentate mai detaliat in teza.
Pentru modelul 3D din figura 10.2, casetele de dialog personalizate care-i corespund
acestuia sunt prezentate in fig. 10.8.
33
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Fig. 10.8. Caseta de dialog A metode de prelucrare si simularea 3D
Pentru modelul 3D din figura 10.4, casetele de dialog personalizate care-i corespund
acestuia sunt prezentate in fig 10.9.
Fig. 10.9. Caseta de dialog B metode de prelucrare si simularea 3D
Pentru modelul 3D din figura 10.6 casetele de dialog personalizate care-i corespund
acestuia sunt prezentate in fig 10.10.
Fig. 10.10. Caseta de dialog C metode de prelucrare si simularea 3D
In afara casetelor prezentate mai sus sistemul conceput de autor, mai necesita si alte
casete de dialog, dar spaţiul nu ne permite prezentarea tuturora (mai multe detalii in teză).
34
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
10.2 Pachete de programe elaborate
Pachetele software elaborate, menite să susţină automatizarea pregătirii tehnologice
a fabricaţiei în cazul produselor conţinând structuri de suprafeţe de tipul buzunarelor cu
insule, respectă schema din figura 10.7.
Schema din figura 10.7 respectă conceptul de integrare a proceselor prin tehnica
sistemelor CAD/CAM, asigurând modelarea 3D a produselor, transferul direct al informaţiilor
din faza CAD spre fazele CAPP/CAM, generarea fişierelor CNC şi simularea/ fabricarea
produselor. Desigur, totul se referă la produse de tipul celor conţinând structuri de suprafeţe
având buzunare cu insule.
Trebuie menţionat faptul că ansamblul de programe elaborat vizează deopotrivă atât
proiectarea produsului cât şi generarea programului CNC pentru fabricarea acestuia.
Programul denumit “piesă”, elaborat în AutoCAD/AutoLisp lucrează cu trei
subprograme având denumirile:
coordonatele buzunarului;
coordonatele insulei (respectiv insulelor daca sunt mai multe);
programul CNC.
Fig. 10.7. Schema sistemului software elaborat
35
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Subprogramele mai sus menţionate asigură generarea modelului 3D al produsului
precum şi programului CNC în vederea fabricării acestuia, figura 10.8.
Fig. 10.8. Generarea modelului 3D şi fişierului CNC
Fişierele CNC, conform figurii 10.5 dacă sunt implementate pe un sistem tehnologic
CNC, permit fabricarea produselor concepute ca mai sus. În partea de aplicaţii practice vor fi
prezentate piese prelucrate în acest fel. În cele ce urmează, în scopul verificării celor
concepute se va recurge la simulări.
10.3. Simularea în PowerMill
Mediul PowerMill a fost prezentat mai detaliat în cadrul tezei.
a) Definirea semifabricatului în PowerMILL (figura 10.9).
b) Definirea sculei – Tools (figura 10.10)
Fig. 10.9. Definirea semifabricatului. Fig. 10.10. Definirea sculei
b) Stabilirea parametrilor de simulare– Feed Rates (figura 10.11)
c) Stabilirea pozitiei sculei – Tool Datum (figura 10.12)
Fig. 10.11. Stabilirea parametrilor de simulare Fig. 10.12. Stabilirea poziţiei sculei
36
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
În figura 10.13 este prezentată simularea prelucrării CNC.
Fig. 10.13 Simularea prelucrării piesei
10.4. Simularea Denford
Simularea Denford s-a făcut avându-se în vedere sistemul de frezat CNC Denford/
NovaMill (2½ axe), cu echipament de conducere numerică Fanuc-Japonia), un compresor de
aer şi un calculatorul. Portsculele utilizate permit montarea în broşa maşinii a unor freze de
dimensiuni mici, cu diametrul cuprins între 2 şi 12 mm. Acestea au coadă cilindrică şi se
montează în portsculele cu con ISO prin intermediul unor bucşe elastice. Echipamentul de
conducere numerică este comandat de către calculatorul electronic prin intermediul unui soft
specific - VRMilling.
În figurile 10.14 sunt simulate semifabricatul şi prelucrarea.
a) b) c)
Fig. 10.14. Simulare Denford
11. INTEGRAREA MEDIILOR PERFORMANTE DE PROGRAMARE-PROIECTARE
ÎN INGINERIA FABRICAŢIEI
Aşa cum s-a menţionat anterior, automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei
presupune integrarea proceselor aferente ingineriei fabricaţiei, integrare care nu se poate
asigura decât utilizându-se tehnica sistemelor CAD/CAM, îmbunătăţită cu preţiosul concept
al ingineriei simultane. În plus, ingineria modernă a fabricaţiei utilizează mai multe medii de
37
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
proiectare-programare în funcţie de sarcinile prevăzute a fi rezolvate. Ideea este de a utiliza
medii informatice avantajoase pentru fiecare problemă specifică, aferentă fazelor de
dezvoltare a produselor. În acest capitol se va prezenta integrarea a două medii extrem de
performante utilizate în ingineria fabricaţiei: mediul Catia şi mediul PowerMill (despre care s-
a mai discutat). În legătură cu această abordare trebuie făcută o remarcă importantă. Mediul
Catia este un mediu deosebit de performant, capabil să răspundă atât fazei de concepţie
constructivă, cât şi fazei de maşinare. Dar, există pentru fabricaţia CNC şi alte medii, care în
anumite direcţii sunt mai performante. Astfel, experienţa industrială a unor firme cu multă
experienţă în ingineria fabricaţiei confirmă faptul că în materie de maşinare, mediul PowerMill
în anumite cazuri, cum au fi matriţele (exemplu tipic de produse cu structuri de buzunare cu
insule), dă rezultate mai bune. În acest sens sunt dezvoltate ideile în cele ce urmează,
prezentându-se un alt pachet de programe ce permite automatizarea pregătirii tehnologice
prin integrarea mediilor Catia şi PowerMill.
Punctul de plecarea este tot schiţa produsului, furnizată de client sau obţinută pe alte
căi (figura 11.1). În baza acestei schiţe se procedează la proiectarea constructivă a
produsului. În faza CAD, pentru dezvoltarea modelului 3D aferent unei piese având o
structură tip buzunar cu două insule s-a utilizat mediul de proiectare CATIA V5 (figura 11.2).
Fig. 11.1 Schema integrării mediilor
38
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
11.1. Faza CAD
In faza CAD s-a realizat modelul 3D din figura 11.2, model ce are structuri de
suprafeţe tip buzunar cu insule. Conturul buzunarului respectiv insulei are o inclinare de 15
grade, astfel piesa fiind mai complexa decât piesele prezentate anterior. Exportul de date
către faza CAM s-a realizat prin salvare modelului 3D, conceput in faza CAD. Faza CAM a
constat in importarea modelului, definirea acestuia si a traiectoriilor de prelucrare in vederea
simulării si generării fişierului CNC. Fişierul CNC generat a fost transferat apoi către sistemul
tehnologic pentru fabricarea produsului.
11.2. Faza CAM
Modelul 3D realizat in Catia a fost salvat sub extensia *.igs in vederea exportului într-
un mediu de maşinare, acesta fiind PowerMill. În acest subcapitol ne vom rezuma la
simulare, maşinarea propriu-zisă urmând a fi prezentată în partea a III-a, partea de aplicaţii.
După ce modelul 3D a fost importat în mediul PowerMill, acesta din urmă permite generarea
fişierului CNC, simularea fabricării şi evident maşinarea (prezentată în partea a III-a). În
figura 11.3 se prezintă simularea prelucrării.
In vederea simularii 3D, s-au definit metode si strategii de prelucrare.
Fig 11.2. Modelul 3D al produsului
Fig. 11.3 Simulare
39
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Partea a III – a
APLICAŢII PRACTICE PRIVIND AUTOMATIZAREA
PREGĂTIRII TEHNOLOGICE A FABRICAŢIEI
12. FABRICAREA UNUI PRODUS AVÂND O STRUCTURĂ TIP BUZUNAR
CU O INSULĂ
În cadrul capitolului 8 s-a abordat dezvoltarea de produse alcătuite din structuri de
suprafeţe tip buzunar cu o singură insulă. Tratarea acestui subiect a condus la o serie de
soluţii privind fazele CAD şi CAM/CNC. Subiectul a fost dezvoltat până la simularea
prelucrării CNC a produsului modelat. Soluţiile preconizate în capitolul 8 constituie un sistem
CAD/CAM destinat automatizării pregătirii tehnologice a fabricaţiei pentru piese cu suprafeţe
de tip buzunar cu o singura insula, in vederea fabricării acestora pe maşini conduse
numeric. În capitolul de faţă se prezintă verificarea pe cale experimentală a soluţiilor
propuse, ţinta fiind de data aceasta, nu simularea CNC, ci chiar fabricarea unui produs.
Astfel, vor fi parcurse pas cu pas ceea ce a fost prezentat în capitolul 8, iar în final va fi
prezentat produsul fabricat. După cum s-a menţionat în capitolul 8, autorul a conceput un
sistem software care permite pe de o parte modelarea 3D a produsului, iar pe de altă parte
permite simularea şi fabricarea produsului (figurile 8.2, 8.7 şi 8.19).
În figura 12.1 este prezentat un instantaneu privind prelucrarea piesei pe centrul de
prelucrare CNC Victor Vcenter-55 din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, Catedra
Tehnologia Construcţiilor de Maşini şi piesa reală prelucrată.
a) b)
Fig.12.1. Prelucrarea pe centrul de prelucrare Victor Vcenter-55 şi piesa obţinută
40
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
13. FABRICAREA UNUI PRODUS AVÂND O STRUCTURĂ TIP BUZUNAR
CU DOUĂ INSULE
În cadrul capitolelor 9, 10 şi 11 s-a abordat dezvoltarea de produse alcătuite din
structuri de suprafeţe tip buzunar cu o două sau mai multe insule. În cadrul acestor capitole
au fost prezentate soluţii pentru automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei prin
dezvoltarea de pachete software de tip CAD/CAM cu focalizare pe ideea pregătirii
tehnologice direct din faza CAD. Ca şi în cazul capitolului 8, în aceste capitole dezvoltarea
problemei a fost făcută până la nivelul simulării CNC. În capitolul de faţă, prin cercetarea
experimentală dezvoltată se ţinteşte verificarea reală, nu în virtual (simulare CNC), a
soluţiilor propuse. Adică verificarea se va produce prin chiar fabricarea, fabricarea reală, a
unui produs conţinând suprafeţe de tip buzunar cu două insule. Ansamblul de programe
elaborat de autor destinat automatizării pregătirii tehnologice a fabricaţiei, aşa cum s-a mai
menţionat, a vizat dezvoltarea de produse până la inclusiv fabricarea acestora, având ca
punct de plecare schiţa produsului agreat de client. Şi în cazul produselor conţinând
suprafeţe de tip buzunar cu două sau mai multe insule, pachetul software elaborat de autor
permite generarea modelului 3D al produsului precum şi generarea automată din faza CAD a
fişierului CNC (figura 10.5). Acest fişier CNC poate fi utilizat pentru simularea prelucrării, dar
şi pentru fabricarea propriu-zisă a produsului. Simularea a fost tratată anterior. În acest
capitol ţinta este fabricarea produsului modelat conform figurii 11.2. După conceperea
modelului 3D în Catia, acesta a fost exportat în mediul PowerMill unde au fost generate
fişierele CNC de degroşare, semifinisare şi finisare (figura 13.1). După generarea fişierelor
CNC, acestea au fost transferate pe centrul de prelucrare vertical Victor Vcenter-55 din
cadrul universităţii Transilvania din Braşov, Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini în
scopul fabricării produsului.
a) b) c)
Fig. 13.1. Fişiere CNC pentru degroşare, semifinisare şi finisare
41
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
În figura 13.2 este prezentat un instantaneu de prelucrare precum şi piesa prelucrată
la final.
a) b)
Fig. 13.2. Fabricarea piesei pe centrul CNC Victor Vcenter-55 şi produsul final
Partea a IV-a
ASPECTE FINALE
14. CONCLUZII, CONTRIBUŢII ŞI VALORIFICARE
14.1. Concluzii generale
Prezenta teză de doctorat este structurată în patru părţi. Prima parte abordează
stadiului actual cu privire la automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei. Părţile a doua
şi a treia prezintă contribuţiile autorului privind automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei avându-se în vedere produse ce conţin structuri de suprafeţe de tip buzunar cu
insule. Partea a treia prezintă rezultatele cercetării experimentale, concretizate prin
fabricarea unor produse care confirmă ideile şi soluţiile preconizate în partea a doua. Ultima
parte, a patra, este rezervată concluziilor generale şi precizării contribuţiilor.
În baza studiilor şi cercetărilor dezvoltate în cadrul tezei de doctorat se desprind o
serie de concluzii, după cum urmează.
În condiţiile actuale, automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei se impune
cu necesitate, asigurând creşterea calităţii produselor, creşterea productivităţii activităţilor de
concepţie şi micşorarea costurilor.
Problema automatizării pregătirii tehnologice a fabricaţiei trebuie privită în
conexiune cu integrarea activităţilor aferente ingineriei produselor.
42
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei trebuie să se bazeze pe
tehnologia conducerii numerice a proceselor tehnologice precum şi pe tehnologia sistemelor
CAD/CAM.
În legătură cu utilizarea sistemelor CAD şi CAM, important este ca între aceste
două faze ale dezvoltării de produse să se asigure un transfer direct şi deci automat al
informaţiilor.
Automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei, în condiţiile implementării celor
de mai sus, trebuie să utilizeze instrumente, evident software, care să permită abordarea
aspectelor tehnologice încă din faza CAD. Astfel este posibil ca în faza CAD să se elaboreze
fişierele CNC.
Integrarea proceselor trebuie să se bazeze şi pe integrarea mediilor de proiectare-
programare în scopul eficientizării activităţilor aferente fazelor dezvoltării de produse.
Toate cele de mai sus confirmă necesitatea implementării în dezvoltarea de
produse a conceptului de inginerie simultană, concept de care s-a ţinut seama în teza de
faţă.
14.2. Contribuţii aduse în cadrul tezei
Autorul acestei lucrări consideră că prin rezolvările prezentate au fost aduse şi
contribuţii. În principal, acestea privesc integrarea CAD/CAM ţintindu-se automatizarea
pregătirii tehnologice a fabricaţiei cu luarea în considerare a unor principii de inginerie
simultană. Mai concret, contribuţiile se referă la:
pachet software destinat proiectării constructive a pieselor conţinând structuri de
suprafeţe tip buzunar cu insule;
sistem software pentru generarea automata a fişierelor C.N.C. pentru prelucrarea
pieselor conţinând suprafeţe tip buzunar cu insule;
casete de dialog personalizate ca interfeţe de deservire a programelor concepute
pentru automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei;
transmiterea datelor între fazele CAD şi CAM;
integrarea mediilor de programare-proiectare;
sistem CAD/CAM pentru piese conţinând suprafeţe tip buzunar cu insule,
conceput prin integrarea componentelor precizate anterior;
simularea prelucrării CNC în mediul Denford a pieselor conţinând suprafeţe tip
buzunar cu insule;
43
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
fabricarea pieselor conţinând suprafeţe tip buzunar cu insule pe un centrul vertical
de prelucrare.
14.3. Valorificarea rezultatelor cercetărilor
Rezultatele cercetărilor prezentei teze de doctorat au fost valorificate după cum
urmează:
a). Lucrări ştiinţifice elaborate:
BACALU M., CRACIUN C., RADU L., TEHNOLOGICAL PROCESSOR FOR
POCKET MILLING, The 2nd International Conference on Computing and Solution in
Manufacturing Engineering – COSME’08, Universitatea Transilvania din Braşov, publicat în
Academic Journal of Manufacturing Engineering (AJME), Supliment Vol. 1, pp. 11 – 17, ISSN
1583-7904, România, 2008.
RADU L., CRACIUN C., BACALU M., TIME SAVINGS IN PRODUCT
DEVELOPMENT THROUGH DMA AND DFE IMPLEMENTATION, The 2nd International
Conference on Computing and Solution in Manufacturing Engineering – COSME’08,
Universitatea Transilvania din Braşov, publicat în Academic Journal of Manufacturing
Engineering (AJME), Supliment Vol. 2, pp. 147 – 149, ISSN 1583-7904, România, 2008.
IVAN N.V., IVAN M.C., BACALU M., PESCARU R., THE TEHNOLOGY
PREPARATION OF MANUFACTURING AS CAD FASCILITY, International conference on
manufacturing science and education-MSE-2011-Sibiu- România, în curs de publicare (s-a
primit acceptul).
IVAN N.V., BACALU M., IVAN M.C., PESCARU R., THE GENERATION OF
CNC FILE IMPORTANT STEP IN THE TECHNOLOGiCAL OF MANUFACTURING
PREPARATION, International conference on manufacturing science and education-MSE-
2011-Sibiu- România, în curs de publicare (s-a primit acceptul).
IVAN N.V., IVAN M.C., BACALU M., PESCARU R., REGARDING
INTEGRATED PRODUCTION DEVELEPMENT, Lucrare selectata de MSE 2011
Concference, in vederea publicării in Revista AJME (Academic Journal of Manufacturing
Engineering).
44
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
b). Participări la contracte de cercetare:
participarea la un proiect de cercetare stintifică pentru tineri doctoranzi
CNCSIS cu tema “Automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei” 2007;
participarea în programul de cercetare-dezvoltare cu titlul “Reţea de fabricaţie
inovativă (Innovative Manufacturing Network- IMAM)”, Modul – 1, tip proiect CEEX P-CD,
MATNANTECH, Nr. contract 54/ 3.10.2005 (înregistrare la Universitatea Transilvania din
Braşov) şi Nr. contract 41/ 7.10.2005-2008 (înregistrare la MEdC), coordonator Partener
Universitatea Transilvania din Braşov prof. N. V. Ivan, coordonare generală Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca, prof. P. Berce;
participarea la contractul de cercetare stinţifică cu titlul: “Platformă pentru
dezvoltări tehnologice inovative (PLADETINO)”, Contract nr. 13 / 2006 – 2008, cod CNCSIS
78, director proiect: prof. dr. ing. Nicolae – Valentin IVAN;
participarea în programul de cercetare-dezvoltare cu titlul “Sisteme expert de
optimizare a proceselor tehnologice (ESOP-Expert System for Optimisation of Technological
Processes), tip proiect Proiect complex (PC)/PN II, Programul 4-Parteneriate in domeniile
prioritare; Nr. contract: 71-133 /18.09.2007-2010, coordonator Partener Universitatea
Transilvania din Braşov prof. N. V. Ivan, coordonare generală Universitatea Tehnică din Cluj-
Napoca, prof. P. Berce;
Bibliografie Selectivă
[ALB 73] ALBU, A., GRUIŢĂ, D., JEICAN, C., MORAR, L, Programarea asistată de
calculator a maşinilor-unelte. Editura Tehnică, Bucureşti 1973.
[ANL96] ANLAGAN, O., Articol internet: ME445- Integrated manufacturing –group
technology
http://www.me.metu.edu.tr/me445/LectureNotes/chapter5/445chptr5.doc,
1996, Accesat: 11/ 2004
[BAC 08] BACALU, M., CRACIUN, C., RADU, L., TEHNOLOGICAL PROCESSOR
FOR POCKET MILLING, The 2nd International Conference on Computing
and Solution in Manufacturing Engineering – COSME’08, Universitatea
Transilvania din Braşov, publicat în Academic Journal of Manufacturing
Engineering (AJME), Supliment Vol. 1, pp. 11 – 17, ISSN 1583-7904,
România, 2008
[BAC 08a] RADU L., CRACIUN C., BACALU M., TIME SAVINGS IN PRODUCT
45
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
DEVELOPMENT THROUGH DMA AND DFE IMPLEMENTATION, The 2nd
International Conference on Computing and Solution in Manufacturing
Engineering – COSME’08, Universitatea Transilvania din Braşov, publicat în
Academic Journal of Manufacturing Engineering (AJME), Supliment Vol. 2,
pp. 147 – 149, ISSN 1583-7904, România, 2008.
[BAC 08b] BACALU, M., Elaborarea unui procesor tehnologic dedicat pieselor
conţinând suprafeţe de tip buzunar, Referatul nr.2 al tezei de doctorat,
Universitatea „Transilvania” din Braşov, 2008
[BAC 09] BACALU, M., Elaborarea unui sistem de generare automata a fişierelor CNC
pentru prelucrarea pieselor conţinând suprafeţe de tip buzunar, Referatul nr.2
al tezei de doctorat, Universitatea „Transilvania” din Brasov, 2009
[BAC 11] IVAN N.V., IVAN M.C., BACALU M., PESCARU R., THE TEHNOLOGY
PREPARATION OF MANUFACTURING AS CAD FASCILITY, International
conference on manufacturing science and education-MSE-2011-Sibiu-
România
[BAC 11a] IVAN N.V., BACALU M., IVAN M.C., PESCARU R., THE GENERATION
OF CNC FILE IMPORTANT STEP IN THE TECHNOLOGiCAL OF
MANUFACTURING PREPARATION, International conference on
manufacturing science and education-MSE-2011-Sibiu- România
[BAC 11b] IVAN N.V., IVAN M.C., BACALU M., PESCARU R., REGARDING
INTEGRATED PRODUCTION DEVELEPMENT, MSE 2011 Conference,
Revista AJME
[BAL 87] BALTAG, V., DAVIDOVICIU, A., Cercetare şi proiectare asistată de
calculator în industria construcţiilor de maşini, electrotehnică şi electronică.
Editura Academiei Române, Bucureşti, 1987
[BAL 78] BALAURE, E., Sisteme şi echipamente de conducere numerică. Edit.
Tehnică, Bucureşti 1978.
[BÂL 01] BÂLC, N., Tehnologii neconvenţionale. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
[BÂL 06] BÂLC, N., GYENGE, CS., BERCE, P., Proiectare pentru fabricaţia
competitivă. Teorie, aplicaţii şi studii de caz. Editura Alma Mater, Cluj-
Napoca, 2006.
[BER 00] BERCE, P., BÂLC, N., ş.a., Fabricarea rapidă a prototipurilor. Edit. Tehnică,
Bucureşti, 2000.
46
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
[BUL 96] BULLINGER, H. J., WARSCHAT, J., Concurrent Simultaneous Engineering
Systems, the Way to Successful Product Development. Springer, London,
1996.
[CAL 88] CĂLIN, S., Conducerea adaptivă şi flexibilă a proceselor industriale. Edit.
Tehnică, Bucureşti, 1988
[COU 91] COUWENBERGH, J. P., L’indispensable pour la CAO. La conception
assistée par ordinateur. Marabout, Alleur (Belgique), 1991.
[DRG 06] DRĂGOI, M. V., Optimization of Curves Approximation in Order to Process
Complex Surfaces by Milling on 2 ½ Axes CNC Machine Tools. Buletinul
Institutului Politehnic din Iaşi, Tomul LII (LVI) Fasc. 5B, Secţia Construcţii de
maşini, p. 665-670, 2006, ISSN 1011-2855.
[DRG 96] DRGOI, M. V., OANCEA, GHE., BRUDA, F., Grafică asistată de calculator,
modelare 3D în AutoCAD. Editura Universităţii Transilvania din Brasov, 1996
[DRG 96a] DRĂGOI, M. V., LANCEA C., „Consideraţii asupra modului de generare,
asistată de calculator, a fişierelor de comenzi la prelucrări prin frezare pe
M.U.C.N. , folosind freze cu cap sferic”. Buletinul sesiunii de comunicări
ştiinţifice al Institutului de Cercetare-dezvoltare al Armatei, p. 374-379,
Bucureşti, 1996.
[DRG 99] DRĂGOI M. V., Conducerea numerică asistată de calculator a proceselor
de prelucrare prin frezare. Teză de doctorat, Universitatea Transilvania din
Braşov, 1999, cond. ştiinţific Prof. N.V. Ivan.
[GAR 91] GARDAN, Y., La CFAO introduction, techniques, et mise en œuvre. Edit.
Hermes, Paris, 1991.
[GAV 10] GĂVRUŞ, CR., IVAN, M. C., IVAN, N. V., Recent Researches in Mechanics,
Transportation & Culture, 6th WSEAS International Conference on Applied
and Theoretical Mechanics (MECHANICS'10), pp. 95-100, Vouliagmeni,
Athens, Grece, 2010
[ICR 02] IVAN, Cristina, Utilizarea conceptului de inginerie simultană în producţia
industrială de tractoare agricole. Universitatea Transilvania din Braşov, 2002.
[IVA 92] IVAN, N. V., Programul Modeller – modelarea matematică a datelor.
Universitatea Transilvania din Braşov, 1992
[IVA 01] IVAN, N.V., Sisteme CAD/CAM, algoritmi şi programe CAD-T, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001, I.S.B.N. 973-30-2760-x
47
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
[IVA 02] IVAN, N.V., DRĂGOI, M., ş.a., Sisteme CAPP sisteme CAD/CAM şi
optimizări tehnologice, aplicaţii în construcţia de maşini, Universitatea
„Transilvania” din Braşov, 2002
[IVA 02b] IVAN, M, C., Grafică industrială asistată de calculator. Procesoare CAD
pentru proiectarea de reper şi ansamblu, Universitatea Transilvania din
Braşov, 2002, ISBN 973-9474-29-2
[IVA 04] IVAN, N. V., Berce, P., Drăgoi, M. V., Oancea, GH., Ivan, M. C., Bâlc, N.,
Lancea, C., Udroiu, R., Vasiloni, M., Mihali, M., Ivan, C. (2004), Sisteme
CAD/CAPP/CAM Teorie şi practică. Editura Tehnică, ISBN 973-31-1530-4,
Bucureşti
[IVA 10] IVAN, N. V., PAUNESCU, T., UDROIU, R., IVAN, M. C., GAVRUS, C.,
PESCARU, R., volumul 1 Teorie si Abordari Inovative, Editura universitatea „
Transilvania” Braşov 2010, ISBN 978-973-598-759-6
[IVN 07] IVAN, M. C., CHICOS, L. A., GAVRUS, C., Conceptul de entitate constructiv-
tehnologica, Editura Universitaţii Transilvania, 2007, Braşov.
[IVN 09a] IVAN, M. C., Regarding Innovative Product Development. Proceedings of the
Seventh International Conference on Challenges in Higher Education and
Research in the 21st Century, Sozopol, Bulgaria, 2-5 June 2009, ISBN 978-
954-580-268-3, V. 7, pp. 390-394, edited by L. Dimitrov, T. Tashev, R.
Deliyski, published by Heron Press Ltd., Sofia 2009.
[KAL 01] Kalpakjian, S., Schmid, R., Articol internet: Manufacturing Engineering and
Technology, Chapter 39- Computer Integrated Manufacturing Systems,
Prentice Hall, New Jersey, 2001,
http://www.nd.edu/~manufact/ch39/sld008.htm, Accesat: 05/2005
[KAL 01a] KALPAKJIAN, S., SCHMID,R., Manufacturing Engineering and Technology,
4th ed. Pearson Prentice Hall, New Jersey, 2001.
[KAL 06] KALPAKJIAN, S., SCHMID,R., Manufacturing Engineering and Technology,
5th ed. Pearson Prentice Hall, New Jersey, 2006.
[LAN 03] LANCEA, C., Prelucrarea prin frezare a suprafeţelor 3D pe MUCN-uri. Teză
de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov, 2003, cond. ştiinţific Prof.
N. V. Ivan.
[LAN 05] LANCEA, C., Concepţie şi fabricaţie asistate de calculator, Editura
Universităţii “Transilvania” din Braşov, 2005, ISBN 973-635-442-3
48
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
[LEA 86] LEATHAM, J. B., Introduction to numerical control, Pitman, London, 1986
[LEE 99] LEE, K., Principles of CAD/CAM/CAE Systems.Addison Wesley Longman,
Inc., U.S.A., 1999, ISBN 0-201-38036-6
[MUR 06] MURĂŞAN, P. C., DRĂGOI, M. V., Horizontal Planes Strategy to Process
Complex Surfaces by Milling on 2 ½ CNC Machine Tools. Buletinul
Institutului Politehnic din Iaşi Tomul LII (LVI) Fasc. 5B, Secţia Construcţii de
maşini, p. 727-732, 2006, ISSN 1011-2855.
[MUR 68] MURPHY, J. S., Iniţiere în calculatoare numerice (traducere din limba
engleză). Editura Tehnică, Bucureşti, 1968.
[OAN 96] OANCEA, Ghe., BRUDA F., DRĂGOI, M.,V., Grafică tehnologică asistată de
calculator. Parametrizarea desenelor în AutoCAD utilizând AutoLISP,
Universitatea Transilvania din Braşov, 1996,
REZUMAT
După cum este cunoscut, una din condiţiile de baza pentru ca o societate comercială
sa aibă succes de piaţa este ieşirea cât mai rapidă cu produse de calitate şi la preţuri
agreate de clienţi, socotindu-se timpul din momentul în care s-a sesizat căutarea
respectivelor produse. În scopul asigurării celor de mai sus, teza de doctorat cu titlul
”Automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei” abordează o problemă foarte importantă
pentru domeniul inginerei fabricaţiei, propunându-şi ca obiectiv principal dezvoltarea unui
sistem care sa permită automatizarea pregătirii tehnologice a fabricaţiei in conexiune cu
proiectarea constructiva, ţintindu-se produse conţinând structuri de suprafeţe de tip buzunar
cu insule.
ABSTRACT
As it’s known, one of the basic conditions for a commercial society to succeed on the
market is a quick exiting with quality products and customer agreed prices, considering the
time when there was a search noticed for those products. In order to ensure the idea from
above, PhD thesis titled "Automatisation of preparation for technological manufacturing",
addresses a very important problem for the domain of manufacturing engineering, aiming as
a main objective the development of a system that allows technological preparation of
manufacturing in connection with the constructive design, targeting the products containing
structures of pocket surface type with islands.
49
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Curriculum vitae
BACALU MARIUS GABRIEL
Adresa: Bl. Alexandru Vlahută, nr.52, Bl.141, Sc.C, Ap.14, Braşov
Mobil: 0741959345
Starea civila: necăsătorit
Email: [email protected]
Educaţie si formare
- 2001-2006 Inginer;
Specializarea :Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Universitatea “Transilvania”,
Facultatea de Inginerie Tehnologică si Management Industrial “Braşov”.
- 2006-2007 Master;
Specializarea: Inginerie Tehnologică Asistată de Calculator,Universitatea
“Transilvania”, Facultatea de Inginerie Tehnologică si Management Industrial “Braşov”.
- 2006-2011 Doctorand;
Domeniul: Inginerie Industrială, tema “Automatizarea Pregătirii Tehnologice a
Fabricaţiei”,Universitatea “Transilvania”, Facultatea de Inginerie Tehnologică si
Management Industrial “Braşov”.
Experienţă profesională
- 2003 Student practicant la Firma Rolem departament: Calitate;
- 2004 Student practicant la firma Roman;
- 2005-2009 Proiectare construcţii civile (instalaţii termice, electrice, sanitare), Firma
ESHIEL;
- 2006-2009 Doctorand cu frecvență Univ. “Transilvania” Braşov catedra TCM;
-Participarea la conferinţa internaţională “Cosme si MSE” cu cinci lucrări.
Aptitudini
Limbi străine: Engleză: mediu;
Italiană: mediu;
Maghiară: mediu;
Germană: începător.
Calculatoare
- AutoCAD 2010, Programare CNC, PowerMill , Office XP - nivel avansat;
- CATIA V5 R17, Proeenginer(Wildfire2) - începător.
50
Ing. MARIUS GABRIEL BACALU
Rezumatul tezei de doctorat Automatizarea pregătirii tehnologice a
fabricaţiei
PAG.
Curriculum vitae
BACALU MARIUS GABRIEL Address: Bl. Alexandru Vlahuta, nr.52, Bl.141, Sc.C, Ap.14, Brasov
Mobile: 0741959345
Marital status: unmarried
Email: [email protected]
Education and training
- 2001-2006 Engineer;
Specialization : Manufacturing Engineering Department, “Transilvania” University, Faculty of
Technological Engineering and Industrial Management "Brasov".
- 2006-2007 Master;
Specialization: Technological Engineering Aided by Computer, ’’Transilvania” University,
Faculty of Technological Engineering and Industrial Management "Brasov".
- 2006-2009 PhD;
Domain: Industrial Engineering, theme “The Technology Preparation of Manufacturing
Automation”, “Transilvania” University, Faculty of Technological Engineering and Industrial
Management "Brasov".
Professional experience
- 2003 Student Practitioner the Rolem Company to quality department;
- 2004 Student Practitioner the Roman Company;
- 2005-2009 Civil Construction Design (installations heating, electrical, plumbing), ESHIEL
company;
- 2006-2009 PhD with frequency Transylvania University, Faculty of Technology
Engineering "Brasov" TCM department;
- Participation in international conference "Cosme and MSE”, with five works.
Skills
Languages foreign : English: average ;
Italian: average;
Hungarian: average;
German: beginner.
Computers
- AutoCAD 2010, programming CNC, PowerMill , Office XP - level advanced;
- CATIA V5 R17, Proeenginer(Wildfire2) - average.