Valentin Al. Georgescu- Bizantul Si Institutiile Romanesti Pana La Mijlocul Sec Al XVIII-lea

BIZANTUL I TAME ROMNE

Valelltitlitif AI. Georgescu #Bizantul

i institutillerornan.e5ti pind lamipocul secolului

al XVIII-lea

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICH SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Araturitatea metodologica sibiectivitatea ideologica aistoriografiei actuale fac cuputinta o intelegere si Ginterpretare fecunda i reve-latoare a pozitiei noastre fat-d,de Biza si de tivilizatialui, inainte i dup cadereaConstantinopolului Si. dispa-ritia imperiului. Tdatevoarele existente nu slut incl.uor de folosit, dar cele carepot fi puse - la contributief ormeaza un temei solid_ pen-tru apropien i necetarevalabil de problemele'Stu-diate.Lucrarea de fata,:- la nive-lul contactelor i realizarilorinstitutionale, aspecte maiputin studiate si Limurfte',.raSpunde la G incitatie ve-nind de la al XIV-lea Congresinternational de studii bi- -zantine (Bucurestti, 1671).Dar ea prelungeste rr.spUnsulsail ping la epoca Bizantif-lui dupa:Bizant", cind aces'tecontacte 'se largese, isi

mecanismele istoricedevin tasionante. i aceas,ta, Tina la mijlocul sec.XVIII, cind impactultin. Se

insereaz'i pentru a

disiZrea dupA 1824 intr-irnnou ciclu itric, legal, 'pen-tru a fi, inteles, de o altaviziune si de o metoda carepun in miscue pi contextistoric complex si moder-uizat;

iz-

schim-

bizan-

www.dacoromanica.ro

Bizantul si institutiileromanesti pind la mijlocul

secolului al XVIII-lea

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE TIINTE SOCIALE *I POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Institutul de studii sud-est europene

Bizantuli trile romne

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE TIINTE SOCIALE *I POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMINIA

Institutul de studii sud-est europene

VALENTIN AL. GEORGESCU

Bizantul si institutiileromnesti pind lamijlocul secolului

al XVIII-lea

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIABucuresti, 1980

www.dacoromanica.ro

The Byzantium and the Romanian institutionsuntil mid-18th century

Byzance et les institutions roumainesjusqu'au milieu du XVIII' sicle

BH3a1IT1H n pymbmcime ygpencilemm7(o 110JI0BYIHT3I XVIII-ro Beim

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIABucureti, Calea Victoriei 125, CoclipWal 71 021

www.dacoromanica.ro

SUMAR

LISTA ABREVIERILOR

PARTEA INTRODUCTIVA

Partea IBIZANTUL I INSTITUTIILE ROMANESTI PINA LA

CADEREA CONSTANTINOPOLULUI (1453)EXAMENITL CiTORVA MARI PROBLEME

INSTITUTIONALEeapitolul I. Bizantul i voievodatele (ducatele) transda-

nubiene din sec. IX X 37Capitolul II. Aportul bizantin la structurarea puterii dom-

neti. Autocratia 41Capitolul III. Problema adunrilor de stri 47Capitolul IV. Problema nobilimii (boierimii") i a marilor

dregtori de curte 52Capitolul V. Administratia local. Ormele. Organizarea

militar& 58

5

Pagina :

1. Obiectul cercearii 112. Cronologia 123. Problema de metodologie 13A.B.

Institutie i structur-a,Problema surselor

1315

C. Problema contactelor F4 i influentelor 17D. Metoda ansamblurilor institutionale" 17E. Problema feudalismului bizantin 184. Cadrul geografic i istoric general 195. Istoriografia roman& i rolul institutional al Bizantului :

ideile clluzitoare 21

www.dacoromanica.ro

6Cap itolul VI. Comunittile agrare (obtile trgneti). Sta-tutul juridic al tranilor i regimul plmintului 61

Cap itolul VII. Rolul institutional al Bisericii i receptareadreptului bizantin canonic i nomocanonic 72

Cap itolul VIII. Receptarea dreptului bizantin imprte,sc cadrept scris al statului feudal 77

Partea a II-a"BIZANTUL DUPA BIZANT" I DEZVOLTAREA INSTITU-

LOR ROMANEFTI (1453-1750)Titlul I

CADRITII SOCIAL SI CULTURAL AL INFL UENTEIINSTITUTIONALE POSTBIZANTINE

Capitolul I. Probleme generale. Rolul diasporei grece0i(domnie, bisericg, dreggtorii) 87

Cap itolul II. Circulatia culegerilor de drept bizantin cano-nic i laic In tarile romne 105Sintagma alfabeticg a lui Matei Vlastars (1335) 106Pravila sfintilor parinti (apostoli) i Canoa-nele sfintelor soboare 109Nomocanonul lui Manuil Malaxos (1561 1563) 111Sintagma sau Nomobanonul arhimandrituluiIacob din Ianina (1645) 112Diverse nomocanoane, canonarii i peniten-tiaIe, uneori cu extrase din legile civile (laice) 112Hexabiblul lui Armenopol (1345) 114Alte culegeri greceti 115Pravile romne0i manuscrise 117Pravile tipgrite In ronanete 118

Cap itolul III. Raportul dintre obicei i pravilg 121Titlu-I

IMPACTUL POSTBIZANTIN AS17PRA 171ORA DININSTITUTIILE ROMANESTI

Capitolul I. Structura statului i a puterii domneti . . 126Capitolul II. Sfatul sau divanul domnesc i marile dregtorii 145Cap itolul III. Adungrile de stgri i marea adunare a trii 151Capitolul IV. Dania de inchinare i dreptul de ctitorie sau

ctitoricesc 154Cap itolul V. Proprietatea 180Capitolul VI. Protimisisul 199Cap itolul VII. Trimiria sau tiersajul succesoral (a treia parte) 207

www.dacoromanica.ro

Partea a II-aASPECTE INSTITUTIONALE IN PRACTICA JUDICIARA A

DREPTULUI BIZANTIN RECEPTATCapitolul I. Legea trii Obiceiul. Pravila. Legile imp6-

rbliei 224Capito1u1 II. Drept penal 230Capitolul III. Drept de familie 240Capitaut /V. Drept bisericesc 245Capitolul V. Drept ctitoricesc 247Cap itolul VI. Dreptul bizantin aplicat ca lege a lui Dum-

nezeu saulege dumnezeiasc 248Cap itolul VII. Jurisdictia bisericeascA, (1543 1746) 254Cap itolul VIII. Drept civil 258Capitolul IX. Procedura 278Cap itolul X blecesitatea unui hrisov domnesc pentru abro-

garea lui ius receptum 285Concluzii 287

7

RESUME 291

www.dacoromanica.ro

LISTA ABREVIERILOR

AAR, MSI Analele Academiei Romane. Memoriile Secllei istorice, Bucuresti.AARSR Analele Academiei Republicil Socialiste Romania, seria a IV-a,

Bucuresti.AAWW Anzeiger der Akadernie der Wissenschaften, Viena.A EPHE Annuaire de l'Ecole pratique des Hautes Etudes, Paris.AIESEE Association internationale d'tudes du Sud-Est europen, Bucuresti.AIIAIasi Anuarul Instititului de istorie I arheologie A. D. Xenopol", Iasi.AIIN Anuarul Institutului de istorie nationala, Cluj.AIPhHO Annuaire de l'Institut de philologie et d'histoire orientale, Paris.AS L'anne sociologique, Paris.ASB Arhivele statului, Bucuresti.ASI Arhivele statului, Iasi.AWIas Analele stiintifice ale Universitatii Al. I. Cuza",AUB Analele Universitatii, Bucuresti.BAIESEE Bulletin de l'Association Internationale des tudes sud-est europen-

nes, Bucuresti.BalSt Balkan Studies, Thessaloniki.BAR Biblioteca Academiei R. S. Romania.BAS Basicale, ed. Heimbach; Scheltema.BCIR Buletinul Comisiei istorice a Romaniel, Bucuresti.BCS Biblioteca centrala de stat, Bucuresti.BCUME Biblioteca centrala universitara Mihal Eminescu,BG De bello Gallco.BHR Bibliotheca Historica Romaniae.B-NJ Byzantinisch-Neugriechische Jahrbacher, Atena.BOR Biserica ortodoxii romana, Bucuresti.BRV Bibliografia romaneasca veche, Bucuresti.BSHAR Bulletin de la Section historique, Acadmie Roumaine, Bucarest.BSL Byzantinoslavica, Praga.BS$1, ARSR Buletinul Secllel de stiinte istorice. Academia R. S. Romania,

Bucuresti.BZ Byzantinische Zeitschrift, Manchen.CI Codul lul Iustinian.CIC Corpus Iuris civilis.CIHAE Commission Internationale pour l'histoire des assembles d'tats,

BruxellesRome.

9www.dacoromanica.ro

CISH Comit international des sciences humaines, Paris.CIS Cahiers intemationaux de sociologie, Paris.CMR Catalogul manuscriptelor romnesti. Academia RomAnA, Bucuresti.DGAS Dlrectia general a arhivelor statului, Bucuresti.DIOB Documente privind istoria orasului Bucuresti, Bucuresti, 1960.DOB G. Potra, Documente privind istoria orasului Bucuresti, 1961.DocHurm Documente privitoare la istoria rominilor culese de Eudoxiu de

Hurmuzaki, 1876-1942.DOIR Documente privind istoria oraqului Bucuresti (1960).DRA Documente privind relatiile agrare, Bucuresti.DRH Documenta Romaniae Historica, Bucuresti.EEBS 'Enc.r-qpi 'Dray tag BuchertNnliv Ercou861v, Atena.EH Etudes historiques, Sofia.HistZ Historische Zeitschrift.IGR Ius Graeco-Romanum.JOB Jahrbuch der sterreichischen Byzantinistik, Viena.MPG Max-Planck-Gesellschaft.MSI, ARSR Memorlile Sectiei de stiinte istorice, Academia R. S. Romnia,

Bucuresti.NEH Nouvelles tudes d'histoire, Bucuresti.Preemtiunea Valentin Al. Georgescu, Preemtiunea in istoria dreptului romnesc,

Bucuresti, 1965.RA Revista arhivelor, serie nouA, Bucuresti.FtEB Revue des tudes byzantines, Bucuresti, Paris.RESEE Revue des tudes sud-est europennes, Bucuresti, 1963 si urm.Rev, de ist. (Studii) Revista de istorie, Bucuresti, 1974 si urm., continuind Studii. Revist

de istorie, 1949 si urm.RIHPC Revue Internationale d'histoire politique et constitutionnelle.RHD Revue historique de droit franais et tranger, Paris.RHSEE Revue historique du Sud-Est europen, Bucuresti. 1925 1947RIDA Revue Internationale des droits de l'Antiquit, Bruxelles.RIR Revista istorici romfinA, Bucuresti, 1931-1947.RRH Revue roumaine d'histoire, Bucuresti, 1962 si urm.Ca6p. nen. Ca6pana Aena, operele complete ale lui G. Ostrogorskij, 1-6,

Belgrad.SCIM Studii si cercetAri de istorie medie, Bucuresti, 1950.SCJ Studil si cercetAri juridice, Bucuresti, 1959 si urm.SMIM Studii si niateriale de istorle medie, Bucuresti, 1956 si urm.SRH Scriptores rerum Hungaricarum, Budapesta.Stcl Studii clasice, Bucuresti, 1959 si urm.SRH Scriptores rerum Hungaricarum, Budapesta.SRIR Studii si referate privind istoria Romniei, Bocuresti, 1-2, 1954.Stud. si doc. N. Iorga, Studii si documente, Bucuresti, 1-31, 1901 1916.Tes. mon. ist. Tesauru de monumente istorice pentru Romnia (A. Papiu-Ilarian).

Bucuresti, 1-3, 1862-1864.WPZ Wiener Praehistorische Zeitschrift.ZRVI Zbornik Radova Vizantoldkog Instituta, Belgrad.ZSS, FtA (GA) Zeitschrift der Savigny-Stiftung. Romanistische Abteilung (Germa-

nistische Abteilung).Not. Pentru simplificare, lucrArile mele au fost, In general, citate fArA nume de autor.

10 www.dacoromanica.ro

PARTEA INTRODUCTIVA

1. Obiectul cereetirii. Prezenta Bizantului in dezvoltarea istoricaa celor mai variate sectoare de viata ale societatii romanesti : limba,economie, politie, biserica, literatura, arta este o realitate recunoscutaunanim de catre cei mai autorizati cercettori dmlauntrul si din afarabizantinologiei propriu-zise. ',In Peninsula Balcanica si la nord de Dun- are",constata recent un lingvist roman dublat de un balcanologa, influentacivilizatiei bizantine... nu poate fi trecut cu vederea".

Institutiile nu fac exeeptie de la aceast regul. Inc, de mult, obogat'a literatur', dispersat i, prin forta lucrurilor, inegala, a acumulatun numar apreciabil de fapte, de observatii si de ipoteze in legaturacu numeroase institutii sau aspecte institutionale izolate, despre care s-aputut sustine ca poarta urmele uneori evidente ale unei influente"bizantine2. Dar un adevarat bilant, cu o interpretare de ansamblu, intir-zia sa apara ca posibila. La Congresul international de studii bizantine,reunit la Oxford in 1966, Al. Elian 3 n-a ezitat sit constate, cu dreptcuvint, c cercetrile comparative in domeniul dreptului public si alinstitutiilor sint Inca la inceputul lor". De unde concluzia ca una dinsarcinile urgente Ale bizantinologilor i sud-est europenistilor este de aindica prezenta eventual a unor elemente bizantine si, daca e posibil,modalitatile de rspindire a lor, prin studiul zonelor de contact".

Al XIV-lea Congres international de studii bizantine de la Bucuresti(1971) pare sa fi rspuns acestei sugestii. Oricum, In programul su a fost

2 AI. Rosetti in Studil i cercetAri lingvistice" 9(1958) 306; Octavian Buhociu, Fol-clorul de lama, ziortle l poezia pastoreasca, Buc. (1979) 6-7: procesul de romanizare . . . secontinuA prin Constantin cel Mare ... I Bizant, in a cArui zonii de influentA culturalA i poli-ticA romAnii vor rAmlne Oa la cAderea imperiului roman de rAsetrit"

2 N. Iorga, La survivance byzantine dans les pays roumains, Buc. (1913); idem, Romaniisi grecii de-a lungul veacurilor, Buc. (1921); Vasile Grecu, Abriss der rum. Byzantinistik in,,Stidost-Forschungen" (1942) 164-201; Al. Elian, Die byzantinischen Studien. in RumanienIn Balcania" V 1 (1942) 33-78 (1947); idem, Les tudes byzantines en Roumanie 1938-1945In BSL 9 (1948) 339-405; idem, Les rapports bgz. roum. Phases principales et traits carac-tristiques in BSL (1958) 212-225; idem, Moldova si Bizanful in sec. XV in Cultura mold.In timpul lui Stefan eel Mare, sub red. lui M. Berza, Buc. (1964) 97-179; idem, Byzance etles Roumains d la fin du Moyen age in Proceedings of the XIII International Congress ofByzantine Studies (Oxford, 1966), Londra (1967) 195-203; H. MihAescu, Influenfa greceascaasupra limbii romtine pina in sec. XV, Buc. (1966); Eugen Stemescu, 500 de ani de relafiiromano-bizantine (relajil politice, culturale si bisericesti din sec. IX X pina In sec. XVXVI)In Lumea Bizanfului, Buc. (1972) 153-168.

3 Byz. et les Roum . . ., cit. in n. precedentA.

www.dacoromanica.ro

inserisa semnificativ tocmai o tem privind rolul Bizantului in dezvol-tarea institutiilor rom&neti. Ca raportor al acestei teme, autorul paginilorde fata a incereat, in dubla sa calitate de romanist 0 de istoric aldreptului rom&nese, deci de pe pozitii in intim contact eu Bizantul,sa prezinte o prima* sinteza care, in principiu, se oprea la disparitia sta-tului bizantin (1453) 0, in fapt, nu depaea niciodata sfir0tul secoluluial XV-lea. Textul acelui raport publicat in 1971 (Rapports IV, 49-80)0 in Actes 1(1974), 433-484, se regasete imbunattit 0 dezvoltat inprima parte a luerarii de fa.

Adoptind pentru raportul meu o astfel de limita cronologie, mis-a impus i mie constatarea ca declinul imperiului era adesea in con-tradictie cu rolul istoric al eivilizatiei bizantine. Aceasta, ca 0 eivilizatiaantichitatii greco-romane de la un moment dat inainte, a putut juca unrol important 0 durabil in afara existentei 0, deci, a actiunii unui stat,In speta eel bizantin. Numai in aceste conditii s-a ajuns la ceea ce, dela N. Iorga incoace, ne-am obinuit s numim atit de sugestiv nu Miraunele confuzii Bizantul de dup5, Bizant"4. Or, aceasta actiune post-(meta-) bizantina este deosebit de intensa, de larga 0 de semnificativaIn domeniul institutiilor, in ambele principate. De ackea, istoricul aremereu impresia el nu poate aeza o limita definitorie in jurul anului1500. i mai putin, in chiar anul 1453. Cu toate acestea, disp ar i ti. astatului a insemn.at o cotiturl pentru rolu.1 civi-lizatiei b iz a ntine . Sub dominatia otomana, s-a naseut o pro-blematica noua. S-au manifestat structuri reinnoite. Semnificatiile istoriceau cunoseut o continua dezvoltare in conditiile de profund traumatismreligios, etic 0 ideologic, datorate noii dominatii care n-a ters Bizantulnici din spirite, nici din inima, nici din realitatea social-politica. Pe dealta parte, se poate afirma ca, dupa cotitura secolelor al VII-lea 0 alVIII-lea, adevarata grecizare a Bizantului s-a desavhIlit dupa ce statulbizantin a disparut, cu exceptia reziduurilor ecumenice ale bisericii ortodoxe.

2. Cronologia. Iata de ce bilantul din 1971 a trebuit A, fie comple-tat. Dar, mai ales, extins peste limita impusa de traditia congreselor destudii bizantine. Aceasta limita avea nevoie &I fie impinsa, fra ca punctulde oprire s'a fie uor de fixat i sa ob Val, un acord unanim. Pentru dife-ritele domenii oglindite in prezenta serie de volume, autorii s-au oprit ingeneral la date variind intre 1650 i 1750. Istoricul institutiilor ar fi avutexcelente motive s meargl pima la Regulamentele organice (1831-1832).Cu un epilog pina la codificarea de tip apusean de sub domnia lui Al.I. Cuza (1864-1865). Intr-adevar, Regulamentul organic al Moldovei(art. 375) preveclea Inca in mpl expres unele cazan i de aplicare a Basili-

4 Pe lingA lucrArile lui N. Iorga, unele reeditate de curind, vezi in ultima vreme: P.Lemerle, Byzance dans Phistoire de la civilisation in Permanence de la Grace, Paris (1948)119-131; R. Jenkins, Byzantium and Byzantinism, Cincinatti (1963). Cit despre formula luiWesel Klaus, Die Kaifu,. von Byzanz, Frankfurt/M (1971): Byzanz war die Mutter der natio-naten Kulturen der Bulgaren, Russen, Serban und Rumtinen", cred cA sursele culturilornationale sint mal complexe decit sugereazA aceastA unicA maternitate bizantinA. Dealtfel,in anumite limite, chiar asa-zisa maternitate" bizantinA s-a exercitat impotriva naturii ecu-menicitAtii imperiale si impotriva politicii constiente a Bizantului (chiar, de pildA, in cazulactiunii lui Metodiu si Chirll); cf. Dionysios Zakythinos, Byzance et les peuples de l'Europedu Sud-Est. La Synthase byzantine in Byzance, Eta(-Socit-Economte, Londra, Variorum Reprints(1973); Herbert Hunger, Byzanz im europtinischen Geschichtsdenken des 20 Jahrhunderts inByzanttnische Grundlagenforschung, Londra, Variorum Reprints (1973).


ealelor, la care se va 0 recurge la 1836 intr-un proces de sacrilegiu (iero-silie). lar Christian Flechtenmacher, in deceniul al patrulea, traduce inromanete, pentru utilitatea lui in practica judiciara, Hexabiblul luiArmenopulos. In fine, eruditul Matei Nico1,au5 a cercetat origineabizantina a citorva dispozitii din codul civil roman de la 1864 (1865),care n-a fost nici astazi in intregime abrogat.

Cu toate acestea, ne-am oprit la mijlocul sec. XVIII. Dupa aceastadata' Bizantul de dup Bizant" nu inceteaza. Dar rolulbizantine asupra institutiilor romaneti lrgindu-se i intensificindu-sesub fanarioti a cunoscut o Raul cotitura, plina de semnificatii nebi-zantine. Dupa 1750, acest rol se exercita intr-o perioada istorica diferit.Este perioada de trecere catre lumea moderna'. Elementele bizantine,forme k4i structuri, cu unele surse occidentale de factura savanta, antacum legate de un proces de modernizare" romneasca 0 sud-est euro-peana, de care nu pot fi desprtite. In acest context, chiar influenteleaparent sau rezidual bizantine aldituiesc imaginea progresiv, a unui

non-Bizant", care da un nebnuit sens dialectic formulei lui N. Iorga.Acest non-Bizant prin 0 peste Bizant" trebuie cercetat i interpretatintr-un cadru istoric foarte complex 0 specific.

3. Probleme de metodologieA. Institutie i structurd . Cu aceasta limitare in timp, se va incerca,

aici, un bilant critic al rezultatelor dobindite in materie de istoriecomparativ' a institutiilor i o incercare de viziune personara asupraproblemelor cercetate. Nu se va putea face abstractie de schemele rigideale institutiilor traditionale, folosite de toti predecesorii de care voi vorbi.Dar indaratul lor se va regasi, in textul de fata, cel putin ecoul actiuniirinificatoare sau explozive, prin care modelele structurale subintind insti-tutiile, le interfereaza 0 le depkesc. Aceasta intilnire, care devine oconfruntare intre institutie i structurl, duce la dezvluirea unor contra-dictii (care, altfel, ramin oculte sau neintelese), la transformarea institu-tiei sau la 11200 dezagregarea ei. Se va cauta chiar structura dezvol-tarii istorice" a institutiilor i, cind nu ne va impiedica elaborarea preadiferita a materialului preexistent, se va incerca sa se infatieze o dia-cronie structurata.

Confruntarea rodnica a traditionalei optici institutionale cu aportu-rile semnificative ale unei noi analize structurale este evidenta i ilustra-tiva, de pilda in problema dreptului ctitoricesc, a fundatiei i a starii"sracilor, multumita cereetrilor lui Bernard Edelman, Vovelle i Gutton,aparent din afara bizantinologiei 0 a medievisticii sud-est europene.Cititorul va identifica singur alte exemple asemntoare, indeosebi inproblema voievodatului, a puterii domneti sau a raportului dintre obi-cei i legea scrisa (pravila bizantina).

5 Les dispositions d'origine romano-bgzantine dans le Code civil roumain in MlangesPaul Fournier, Paris (1929) 587-598. Pentru rolul dreptulul bizantin in opera lui Chr.Flechtenmacher, ca jurisconsult al Moldovel inainte de 1840, vez1 La rception du droit romainde Justinien darts les Principauts danubiennes au XVIII sicle. III. Le r6le de l'Hexabibled'Harmnopule in St cl, Buc. 13 (1971), 209-239.

www.dacoromanica.ro

In aceste limite lsgite, m-am ferit totusi s, dezbat criza, veche demulte decenii, a conceptului de institutie 6 deci, raporturile lui cunoile categorii de structurV, de model i de dia,cronie stTuctural, 8.Criza n-a fost evocat, decit in note. Am tinut seama de faptul c aceast,

6 Vezi G. Gurvitch, 'La vocation de la sociologie. II, Vers la sociologie diffrentielle,Pars (1957) 81-82; 420-429 (cu bbl. americand a problemei); idem, Les structures socialesIn Trait de sociologic, sub dir. lui G. Gurvitch, Paris 1 (1967) 206-207 (poztiasociologicAstructurallstA); J. Godechot, A propos de l'histoire des instit. L'origine des institutions repo-que rvolutiormaire in RIHPC (1951) 92-99; idem, Les institutions de la France sous la Revo-lution et l'Empire, Paris (1951) et Flix Ponteil, Les instit. de la France de 1814 d 1870,Paris (1966), Preface (poztie istoricstA); vez mportantele observatil critice ale lui P. Ourllac,L'objet de Phistoire des institutions in RHD 33 (1955) 282-293 si ale lui G. Sautel in RHD44(1966) 630-632 (poztie de istorici al dreptulu: nu odstA nstitutie fArA structur juridicA,In sis larg); pentru preeminenta obiceiului (consens general) asupra legit scrse, vez E.Willems, Dictionnaire de sociologie, Paris (1970) 150. Efortul constructiv al lui G. Le Bras(l'institutton sociale est aussi une institution juridique" ) este aprobat de J. Gaudemet inAS, s. III, 20 (1969) 307-308. Un sociolog ca Gaston Bouthoul, Les structures sociologiques.Trait de sociologie (1946), Paris 1 (1968 8 55-56; 253) rAmine, cu nuantArile i adaosurilecerute de cercetarea modernA, la notiunea durkheimianA de institutie: la forme du fait socialla plus immdiatement perceptible reside dans les institutions" (I 55), dar depdsind legile i regula-mentele, introduce in notiunea de institutie credintele ideologice neimplinite i obisnuinteledifuze IncA neformulate (sic: Godechot, Ponteil) si se opreste la aceastA formulA sugestivA:Hans la mesure on elles sont objet de croyance sincere, les institutions nous gouvernent du deduns"

. (I 479); ele au leur projection dans la pense des hommes, oil elles provoquent des tais emotion-nels" (253).

7 Citeva lucrAri clasice, pe lingA cele ale lui Cl. Lvy-Strauss: G. Gurvitch, Le conceptde la structure sociale in Vocation cit. (supra, n. 6) 1 (1963) 401, 446; idem, Les structuressociales in Traits cit. (supra, n. 6) 1 (1967) 205-215; Idem, Une source oublie des conceptsde structure sociale", fonetion sociale" et institution sociale" : Herbert Spencer in CIS23 (1953) 111-121 (iul. dec.); Jean Piaget, Le structuralisme, Col. Que sais-je"?, Paris(1969); Les temps modernes", Problmes du structuratisme, Paris 22 (1966), nr. 246 (in spe-cial Maurice Godelier, Systeme, structure el contradiction dans Le Capital", 826-864); Inter-national Dictionary of Regional European Ethnology and Folklore, sub dlr. lui Alce Hulkrantz,Copenhaga 1 (1960) 213-215, 218-219 (VI6 Social structure 0 social model); VI Sect, del'Ecole des Hautes Etudes, Colloque sur les sens du mot structure, ian. 1958, Compte-rendu,Paris (1958); XX6 Semaine de S ynthase. Notion de structure, Paris (1957); Gaston Bouthoul,Trait de sociologie I, Les structures sociologiques, Paris (1968) 127-296: spatiul, timpul, numA-rul slut factor! structurall (227); existA un tmp institutional (239); rupturile de echllibru sus-citA not structuri (294); structurile mentale corespund celor sociale (253); Andr Marchal.Systmes et structures conomiques, ed. 4, Col. Thmis" 13, Paris (1969) 1-4; F. Braudel,Hisioire et sociologie in Trait de sociologie cif. 1 (1967) 90; 94-96 (= Ecrits sur l'Histoire, Paris(1969) 97-122). Pentru istoricul institutiilor, prezintA nteres dezbaterea, care opune pe Cl.Lvy-Strauss, Anthropologie structurale (1958) 355-357 (dezvoltind o sugestie a lul M. Fortes:structura, ca model abstract, explicativ, nu apartine realitAtii sociale) lu G. Gurvitch.Trait cit. (supra, n. 6) 211

criz n-a impiedicat istoria institutiilor sg, cunoascg, un prodigios avint9,dupl ce, la sfirsitul secoluld trecut, fcuse figurg, de cucerire revolutio-pul (greu de asimilat) a stiintelor istorice moderno'. Desi se manifesto reintoarcere la politic" i chiar la eveniment"11, si o necontradictoriepredilectie pentru mental", serial" i structurare cantitativg,", insti-tutia a devenit in istoria socialg, un fel de standard, scutit in general(mai ales in istoriografia noastrI) de once dezbatere cu privire la greutg,tile 12 pe care le ridicg, definirea lui corectg, i operational. De la mijloculsecolului trecut, gindirea marxist foloseste conceptele de institulie i de(supra i infra) structurd 13 intr-un mod fecund i innoitor, frg, doctring,institutionalistei i strueturalistei, dar cu o acut analiz a contradictiilorla care ne-am referit mai sus. Cei care fac s inceapg. eu Durkheim i cuistoricii sociologizanti de la sfirsitul sec XTX, istoria institutiilor",ca directie istoriograficI fundamental5 i innoitoare, pierd din vedere,cu sau frg, voie, rolul de precursori pe care 1-au jucat S. Marx ffi F.Engelt3, din afara istoriografiei de catedra' a epocii.

B. Problema surselor. Existg, neindoielnic, pentru tema tratatl, oproblem a surselor. Pe de o parte, o descurajatoare complexitate. Docu-mente interne si externe, surse narative (inclusiv cele hagiografice), arheo-logice, numismatice, epigrafice, sigilografice, monumente de art din celemai variate (inclusiv costumul i testurile), masa textelor juridice, fol-clorul i materialul etnografic, a cror utilizare exhaustivg, i metodicg,n-a stat la indemina nici unui istoric al institutiilor i rmine ineg, o sarcinde viitor. Pe de altg, parte, o mare srcie de stiri documentare ori odocumentatie scris sumar, fragmentar, anterioarg, anului 1400 (si chiar1500), sau mai consistent numai pentru unele sectoare i institutiiizolate. Masa acestor documente nu este apreciabil (inglobind peste 10volume) decit pentru sec. XVI, fiind din fericire integral publicat. Eanu devine considerabil decit pentru secolul urmtor i pentru primajumtate a sec. XVIII; totusi, rmine inegal sau dificil accesibilg, din

9 Vez!, de pildA, din 1937 incoace, activitatea (congresele tematice) i publicatille (Re-cueils; Introduction bibliographigue etc.) SocietAtii Jean Bodin pentru Istoria comparatA ainstitutillor (Bruxelles, animatA de prof. John Gilissen); Asociatia de istoria institutillor (presed.Jean Gaudemet, secr. gen. prof. R. Feenstra) pe lingA Comitetul intemational al stiinteloristorice si tot asa, ca organism tematic, Comisia pentru istoria aduarilor de stAri (presed.prof. A. Marongiu); colectia Les Institutions" (Paris, PUF) InceputA sub directia regretatuluiL. Halphen, vechi adversar al istoriei institutiilor, inainte si chiar dupii primul retzboi mondial;reforma programului de InvAtAmint de la Faculttile franceze de drept (1954; 1960-1961), cuale sale cursuri de Istoria institufillor l chiar de Istoria institufillor si a faptelor sociale, in loculvechilor cursuri de istoria dreptului, numeroase cursar' fArA caracter istoric purtind un titiuaxat pe Institutiile disciplinei considerate. La noi, din 1976, actioneazi o Asociatie de istoriecomparativii a institutillor si a dreptului.

10 A se vedea studiul N. Iorga et l'histoire des institutions in Nicolas Iorga, l'hotnme etPceuure, BHR 9, Bucuresti (1972) 65-84.

" Vozi Pierre Nora, Le retour l'vnement in Faire de l'histoire sub red. lui J. Le GoffsI Pierre Nora, Paris 1 (1974) 210-228.

Vez! Th. Znaniecki, Organisation et institution in La sociologie au XX otele sub dir.lui G. Gurvitch, Paris 1 (1957) 183-222; International Dictionctrg ... cit. supra (n. 7) 165(17- Inottlution): Jean Cazeneuve et David Victoroff, La Sociologie, Paris (1970) 255-256;E. Willems, op. cit. (supra, n. 6).

13 Vez! Maurice Godelier, op. cit., 828, 864. Studiul lu A: Gurevid, prof. la Kaliningrad,La notion de proprit pendant le haut Mogen Age in Annales E.S.C. 27 (1972) 523-547, este oremarcabilA analizA a ideilor dans les structures signifiantes ot elles talent formuMes". Pentruceea ce se numesto Strukturgeschichte" (Th. Schieder) vez! A. L Patruschev, Die Traditionendes deutsehen Historismus in der bilrgerlichen Geschichisschreibung der BRD in Gesellschaft-liche BeitrAge", Berlin 3 (1967) 285-300 (293) Vaprosy istoril, Moscova, 10 (1975).

www.dacoromanica.ro

cauza ritmului lent (1633-1700) de editare sau a editarii sporadice(1701-1750), cu unele bune editii tematice selective. Nici monumentelejuridice indispensabile nu sint integral publicate, dei efortul depus meritatoata lauda indeosebi sursele juridice in limba slava, in frunte cuSintagma lui Matei Vlastar13's, cu novelele lui Iuf3tinian i Nomos Procheirosal lui Vasile I, inclus in KormJaja Hniga, sint practic inedite. Pravilaaimed (1632) i Cirja arhiereilor (1645, trad. rom. manuscrisa BAR, 1754)n-au editiile entice pe care le merita. Indicii i inventarele sau cataloa-gele de care dispunem nu permit un adevarat studiu al institutiilor, deiutilitatea lor nu trebuie subestimata ; exceptie cu totul remarcabila nufac decit volumele din noua colectie Documenta _Romaniae Historica.

tn fata acestor dificultti contradictorii am decis s m limitez aicila o documentata privire sintetica, axata pe citeva mari probleme insti-tutionale pina la 1453 i pe schema fundamentara a institutiilor, legatde problema receptrii dreptului bizantin in principate, dupa aceastadata.

Pentru perioada anterioarg sec. XV, se face mult simtita sraciadocumentatiei privind domeniul bulgar, de interes deosebit din cauzarolului de intermediar pe care vecinii de la sud 1-au jucat in niaterieinstitutional intre Bizant i Tara Romneasca. -Una specialiti sud-dunareni ai acestui domeniu15 au pus semnul egalitatii intrebulgare de origine bizantina (insuficient documentate) i cele romnetiale sec. XIVXV, cunoscute direct printr-o documentatie romneascIn limba slavon' a cancelariilor domne0i. Institutiile bulgare au fostreconstituite pornindu-se de la sinteza romneasca, elaborata cu elementebizantine, sirbo-croate i locale. Totodata s-a admis c5, toate institutiileromnefAi, cunoscute in terminologia slavona a cancelariei domneti,erau de origine bulgara. Istoriografia romna a avut chiar de curindprilejul s rectifice grava eroare de metoda i interpretrile la care s-aajuns pe aceasta cale 16 De aceea nu voi mai insista aici asupra proble-mei. Delatminteri, autorul acestor pagini a colaborat cu regretatul pro-fesor M. Andreev de la Sofia i I. Radu Mircea la elaborarea unui studiucomparativ asupra terminologiei institutionale in documentele romnebulgare, anterioare anului 1500. Studiul va imbrat4a in chip firescrolul de intermediar bizantin al Bulgariei fata de Tara Romneasca.Pina atunci, trebuie subliniata valoarea cercetArilor de terminologieslavo-romna de Lucia Diaconita-Djamo 17. Bine aplicata paralelismelorbulgaro-romne0i, metoda comparativa s-a dovedit fecunda in colee-tia de studii recent consacrat Relatiilor romano-bulgare de-a lungulveacurilor 18, lucrare elaborata in colaborare de catre opt istorici ai celor

Vez! Remarques sur la publication des sources byzantnes de Phistoire de Parecieredroit roumain in Etudes byzantines et post-byzantines, sub red. lui Eugen Stiinescu I NicolaeSerban Tanasoca, Buc. (1979) 95-116.

18 P. Koledarov, Le titulariat des boyards dans la Bulgarie mdivale et sa porte dansles autres pays in Etudes historiques, Sofia 4 (1968).

26 N. Stoicescu in RRH 9 (1970) 305-315.17 Vezi infra, n. 39.18 Relajii rom.-bulg. de-a lungul veacurilor (sec. XIIXIX), Buc., (1971), vez! indeosebi

D. Angelov si t. tefAnescu, Trasaturl comune si deosebiri In dezvoltarea social-economaBulgariei qi a TIM Romtine.gi In sec. XIIIXIV (57-106; asupra dregMorilor, 83-86).Asupra raporturilor bulgaro-bizantine, pe lingA importantele lucrAri ale lui D. Angelov, vezilucrarea fundamental A a lui G. Litavrin, Ramapo.% u Buaarcmus e es. Moscova,(1960). Adde: t. tefelnescu Les relations roumano-bulgares entre le XlVe et le XVIIIslide In RRH 12 (1977) 239-244.

www.dacoromanica.ro

dou popoare. Pentru a ajunge in acest domeniu la rezultate eorecte,trebuie avut in vedere c sinteza bulgar a fost diferit de cea romnease.Elementele constitutive ale celei din urm sint destul de complexe :Bizantul, sinteza bulgar i sirbeascl a influentelor bizantine locale,aporturi occidentale prin Ungaria si Polonia, influente venind de la slaviide est. Totodat, nu trebuie uitat c cel putin dou secole despart crista-

structurale, respectiv bulgare i romne, care se voieste s poatfi reduse la o identitate mecanic.

Problema contactelor pi a influentelor. Cit priveste semnificatiaproceselor de contact, ca receptare sau cu imprumuturi de structurisociale si de institutii, o socotim, impreun cu cvasitotalitatea istoricilortemei noastre, ca rezultind din contextul mediului receptor care comand,vivificl si face istoriceste fecunde si durabile astfel de procese. P. P.Panaitescu " nu gresea araturindu-se celor care rmin convinsi c', intr-unanume f el, institutiile nu se imprumut niciodat. Acest adevr presupimeo distinctie dialectie intre form, continut i funetiune, precum si oanaliz' reinnoit a multisecularei receptri a dreptului bizantin, cuvastul su evantai de influente care se exercitau tocmai in materie deinstitutii. in realitate, contactele institutionale sint moned curent inistoria umanittii, eit vreme conditii particulare n-au creat o stare deizolare specific, de pild, ea America dinainte de Cristofor Columb,raport cu Europa. Ceea ce cred cA se neag prin formula lui P. P. Panai-teseu este, in primul rind, rolul creator al imprumutului, respingindu-seimplicit teoria iraitatiei (G. Tarde), difuzionismului (E. B. Tylor) sauteoria cercurilor de cultur (F. Graebner, W. Schmidt). Totodat se afirmimposibilitatea pentru istoric de a interpreta un element de imprumut,izolindu-1 din contextul lui structural si institutional. Or, acesta din urnaascult de un dinamism propriu, comandat de o actiune complex afactorilor locali 20.

Metoda ansamblurilor institupionale". Actiunea institutional alumii bizantine nu s-a exercitat intimpltor si fragmentar, ci ca un curentde ampl coerent, asupra unor cadre sociale structurate organicpe care trebuie s le cercetm ca atare : satul si tranii lui liberi saudependenti ; orasul cu ale lui corpuri de negustori i mestesugari ; nobili-mea i biserica, adie cele dou stri privilegiate i ierarhic suprapuse ;statul cu demnitarii i agentii si, Cu dreptul i sistemul su de institutiisanctionate juridic. Deschiderea sau reflexul de respingere fat de influen-tele bizantine n-au jucat in toate aceste sectoare ca aceeasi intensitate

19 Obstea jetraneasca . . Buc. (1964) 52; cf. E. V. Gutnova in Cpextilge Boa" Moscova8 (1956) 405-414.

20 A. Gurevid, op. cit., 516. Vezi Fuste! de Coulanges, Hist. des instil. poi. de l'anc.France. La Gaule romaine, Paris (1929) XII; E. Durkheim, M. Mauss, Note sur la notion decivilisation in Anne sociologique" 12 (1913) 49: Les institutions politiques, juridiques . . .font partie de la constitution propre de chaque peuple"; Th. Znaniecki, op. cit., 188. Dificultateade a transplanta o institutie (afarl de schimbArile de structurA care se produc chiar In caz decucerire) a fast explicatA prin necesitatea pentru once institutie de a se sprijini pe consensulsocial care triumf in obicei, qi nu In acest element accesoria care ar fi legea scrisA; vezi EmilioWillems, Dictionaire de sociologie, Paris (1970) 150. AceastA analizA provoacA rezerve, in mAsuraIn care sugereazA cA simpla funcionare a unui sistem de institutii ar dovedi existenta unuiconsens general subiacent.2 c. 555 17

www.dacoromanica.ro

LAO identitatea vadita intre elemente institutionale romanesticele bizantine, luate izolat, nu va fi niciodata semnificativ. Chiar unbun inventar de asemenea identitati, analogii i imprumuturi sigure,riscas ne rafaceasca, dad, interpretarea lor nu tine seama de structurileglobale si de structurile dominante, in cadrul tipului istoric de societatesi al stilului structural al epocii considerate. Problema puterii domnesti,citeva pagini mai departe, fie ca va fi vorba de autocratie sau de incoro-nare, va ilustra in mod graitor aceasta pozitie metodologica.

Dificultatile noastre sint mrite de particularitatile semnalate aleinfluentei bizantine. In putine cazuri ne putem referi cu certitudinenumai la stadiul bizantin contemporan cu data la care efectele uneiinfluente bizantine se face simtita in principate. Filiera slava introduce undecalaj variabil : ar trebui s putem urca pina la stadiul bizantin careexplic procesul bulgar i sirb. Iar in cadrul receptrii textelor juridicebizantine, in care se clutau si se alegeau modelele" iustitutionale utili-zabile pentru realitatile romnesti (care se dovedesc, ele, de,cisive), sintemsiliti s urcam adesea citeva secole inapoi, in limitele surselor bizantine acaror circulatie in principate poate fi dovedit pentm fiecare epoca.conceptie idealista i esentialista, cu un imperfect mecanism de abrogarea textului vechi de cAtre textul contrar mai recent, mentinea in vigoare"

vasta masa aglutinata de texto de virsfa foarte diferit. Astfel, novelelecu caracter social din sec. X si de la inceputul celui urmator n-au fostcunoscute decit trziu, prin intermediul lui _Ns Graeco-Romanum (1596)de J. Leunclavius (ed. Freherus) i al Hexabiblului lui C. .Armenopol.De aceea nu le vedem folosite in principate cleat in sec. XVIII, cinddealtfel conditiile locale fceau posibila i utiL receptarea lor, MA, nici oactiune directa si de constringere din partea unor realitati bizantinepropriu-zise.

E. Problema feudalismului bizantin. Metoda ansamblurilor insti-tutionale", preconizata mai sus, n-a putut fi dus la ultimele ei concluziilogice. Aceste ansambluri formau feudalismul romanesc. lar inflUentabizantin vene,a dintr-o lume care, cel putin din vremea Comnenilor, seangajase intr-o evolutie neindoielnic feudal. Pentru noi, acea,st evolutiecare, pentru a deveni feudala nu trebuie redusa suprastructural laraportul senior-vasal si la farimitarea de tip occidental a statuluiare punctul de plecare in epoca lui Iustinian, cu mai vechi semne preves-titoare. A aratat-o sugestiv H. I. Scheltema 21, dar pornind de la criteriisuprastructural-juridice. Indratul acestora nu s-ar putea ascundenumai realitati social-economice nefeudale. Ea constituie calea bizantinda feudalizdrii complexe a Europei, dup.& dezagregarea inegala a societatiisclavagiste i in prezenta activa a vastelor structuri comunitare, uneleexistente in Imperiul roman, iar cele mai multe aduse de popoarelemigratoare. Calea bizantina", evocata In istoriografia sovietica, nu este

idee izolata si nu. exclude elemente de despotic asiatica". Masura incare calea bizantin" este o astfel de modalitate sau Be apropie asa

18

n Vezi infra, n. 47.

www.dacoromanica.ro

cum s-a propus de o modalitate a noului concept lrgit de mod deproductie tributal", rmine A fie discutata de-acum inainte 22.

Astfel stind lucrurile, ar fi fost interesant sa se arate contributiafeudalismului bizantin la instaurarea institutiilor feudale romnesti,care urmau unei perioade interpretat astazi si In perspectiva unorputernice structuri pradalnice" sau tributale. In sinteza feudal' romrneasca, s-ar fi putut incerca A se deosebeasca trsaturile care veneau.din Bizant si rolul lor structural in cadrul acestei sinteze.

In fapt, aceasta probleml va constitui fundalul analizelor ce urmeaza.Dar n-am putut-o aborda direct si In termeni de monografie sistematica.0 a,stf el de incercare presupunea rezolvarea prealabill a problemei f euda-lismului bizantin si a trsaturilor lui, Inca mult prea controversat. Oricum,cititorul atent va resimti o dubla lips' : aceea a caracterizrii circum-stantiate a celor data feudalisme in prezent, si a unei explicatii pentruprocesul care face ca evoluatele structuri bizantine sa fi jucat un rol Ine,chiparea institutional a unui feudalism care se organiza la nivelul statal.Acest decalaj si contradictia pe care o inchide formeaza Mfg, indoialao unitate.

Ceca ce m-a determinat in alegerea fcuta, a fost pina la urma con-vingerea ca tema CongrAului din 1971, preluata in volumul de fata :Bizaniul pi instituliile romdnepti, isi pastreaza independenta ei cel putinrelativa fat de studiul monografic si global al raporturilor dintre f euda-lismul bizantin si cel romanesc, la nivel institutional.

4. Cadrul geografic i istoric general. Daca lasam la o parte par-sirea frontierei dunarene sub dinastia Isaurilor (717-802), ca urmare ainaintrii slavilor in peninsula, prezenta politica si militara a Bizantuluipe malul sting al Dunarii trebuie subliniata ca un fapt capital. Cu uneleintermitente, preocuparile politice ale bizantinilor sint In mod constantorientate spre teritoriile din nord : Constantin cel Mare, Iustinian si uniidin urmasii sai, misiunea de evanghelizare la moravi, politica neizbutitade satelizare a lJngariei 23, impactul politic si religios, ba chiar o suze-

22 Asupra rolului pe care l-a jucat exploatarea fiscalA prAdalnicA a statelor intemelatede popoarele de stepA, vezi H. H. Stahl, Studit de soctologie (storied, Bucuresti (1972) 5-62(s1 lucrArile sale anterioare), unde interpretarea materialist-istoricA (IA o nou semnificatieunor elemente pozitive ale teoriei cumane a lui N. Iorga. Conceptia despre existenta unuimod de productie si de schimburi tributale (tribal) a fost schitatA de Miron ConstantinescuIn 1968 ( Sociologie generald 28 si letona Romdniei 1969; 1971; trad. fr. 1972) si in modmal amplu expusii in 1972 (Modal de producite tributal l ortnduirea tributald, extras dinProbleme economice" (1972) 20 p. ; H. H. Stahl, Teorti fi ipoleze prIvind ortndutreatributald, Buc. (1960). Bogata literaturA asupra puteril imperiale in Bizant va fi citatA instudiul meu asupra Idea impertcde bizanttne . . . (in ms.); vezi si bibliografia citatA in ulti-mele studii ale lui Stelian Brezeanu, La fonction de l'ide d' imperium unicum chez les B gzaniinsde la premiere mottle du XI Ile stcle in RESEE 16 (1978) 57-64 i Ideea de imperiu in Occi-dental medieval In lamina cereetdrilor din ultimele decenti in R. de 1st. 31 (1978) 273 298.

23 Moravcsik Gy., Die Problematik der bgz. hung. Beztehungen in BSL 19 (1958) 206211 [cf. EEBS 30 (1964) 143-153]; idem, in Cambridge Med. Hist. IV, 1 (1963) 566-592;idem, Die byz. Kultzzr und das mittelalt. Hungarn, Berlin (1956); F. Dtilger, Hungarn in derbgz. Retchspolitik in Ilapearrropri, Ettal (1961) 153-177; apArut in Archivum Europe Centro-Orientalls, Budapesta 8 (1942) Heft 3-4, OstmitteleuropAische Bibliothek 42; NicolasOikonomides, A propos des relations ecclsiasttques entre Byzance et la Hongrte au Xlesicle: le mtropoltte de Turquie in Documents et etudes sur les institutions de Byzance(vnexves.)Cu o prefatA de Hlne Ahrweiler, Londra, Variorum Reprints (1976); I. Dugev, Les Slaves etB yzance i L' heritage byzantin chez les Bulgares in Etudes historiques, Sofia 1 (1960) 31-77 s 2(1965) 131-147. Pentru regiunile situate la nord de Marea Neagril, vezi Moravcsik Gy. si LudolfMiiller in Proceedings of the XIII International Congress of Byz. Studies (Oxford, 1966), Londra(1967) 15-38, si, in general, D. Obolensky, Byzantine Commonwealth, Lendra (1971) 237-271.


ranitate" asupra primelor formatii politice din Transilvania, politica debascula fat/ de statul din Kiev, recucerirea Bulgariei i organizarea temelorParistrionului i Bulgariei (ceca ce readuce o bogatl" viat, bizantina laDunrea, de Jos), in fine, activa politica militant./ a Comnenilor in sec. XIIpe teritoriul vechii Dacii. Asu.pra acesteipolitici trimit la raportul lui EugenStanescu, prezentat la Congresul de studii bizantine de la Bucuresti(1971), partea in legatura cu interpretarea textelor bine cunoscute despreBXc'exoL din Choniates i Kinnamos 24.

sa subliniem totusi faptul ca dupl sec. IV n-a mai existat la nordulDunarii o ordine bizantina de natura sa formeze punctul de plecare alunei dezvoltari institutionale durabile. Chiar in Dobrogea, aceast bazanu pare s, fi rezistat neintreruptelor interferente din sec. IVXII iadincilor mutatii care au urmat plecarii bizantinilor. Barca inapoi aBizantului pe un larg front danubian a fost de neinlaturat sub regatulAs*nestilor. Acesta i va indeplini de-acum inainte, impreuna cu statulsirb si sub impulsul vlahilor care participau la organizarea imperiului,rolul de intermediar catrenordul Dunrii pentruvalori i structuri biz antine.

Cit despre organizarea statelor feudale romnesti, ea a avut loe incursul unei adevrate eclipse a imperiului, care preludeaza aderii Constan-tinopolului. Dar in sec. XIV, ca si la inceputul tragicului seco! urmtor,Bizantul, prin basileus-ul su, si mai ales prin biserica ecumenic, Incaactiv, a fost departe de a se dezinteresa de ceca ce se petrece la nordulDunrii. Nivelul i contextul imperial al evenimentelor i proceselor erainca o realitate. Mai ales pe planul ideologiei politice, al religiei si al insti-tutiilor, unde influente directe i indirecte se fac simtite. Cum am notatdeja, ele slut, la prima vedere, in contradictie cu declinul politic al impe-riului. Semnificatia acestei contradictii, evocata mai sus, se va regsi inInsi concluzia primei prti a studiului meu.

Dupa 1453, influenta institutional bizantina priveste in principalTara Romneasca siMoldova in cadrul Bizantuluidupa Bizant", diasporagreceasca la nordul Dunarii i participarea la viata sociala i politicape care dominatia otomana o deschide i asigura elementelor grecesti,inseparabile de cultura si civilizatia bizantin. In toate cele -Wei tariromne, biserica ramine legat de importante structuri institutionalebizantine, care se imbina cu actiunea dreptului canonic si civil-economic.Totusi in Transilvania, unde nu lipsesc unele centre de diaspora gre,ceasca(Brasov, Sibiu etc.), actiunea aceasta este mai redusa. Ea nu este inca-drata intr-o receptare institutional tot asa de ampl, ca in cele douatari autonome cu legislatie si organizare judecatore,asca proprie.

In Transilvania, fie inainte de 1526-1541, fie dup instaurareaprincipatului autonom sau dupa stabilirea dominatiei habsburgice, impac-tul dreptului statal, ca i acela al populatiilor minoritare i privilegiate(ungurii, secuii, sasii), se efectua farl nici o legatur, directl cu traditiabizantina. De aceea, cum obiectivul meu nu este de a studia structurainstitutionall a bisericii, cercetarea care urmeaza va fi axat indeosebipe dezvoltarea institutiilor laice ale Trii Romnesti si ale Moldovei.Demonstratia aparent limitat la aceste doll& tari priveste de la sine si

24 Vezi Actes du XI Ve Congas international des ludes byzantines (Bucarest, 1971), Buc.1 (1974) 407-408.


Transilvania pentru toate institutiile rom4ne asemntoare i cu identi-tate de origine pe ambele versante ale Carpatilor.

5. Istoriografia romfingt i rolul institutional al Bizantului In prin-eipatele romine : ideile efilfiuzitoare. Nici o Istorie a romdnilor n-a ridicatla rang de perioadd bizantind vreuna din etapele strbtute de poporulromn inainte de 1453. Cu privire la organizarea statelor, formula lui N.Iorga Amine sugestiV : intemeiere dundreand i balcanied, erect* inde-pendentd *i primd sintezd din sec. XV 25. In ciuda colaboratorilor", ceimai multi nebizantini 26, pe care Iorga nu-i trece sub tcere, genezastatelor romne nu cunomte, dup opinia lui, actiunea unor factoristrini ea cei care caracterizeaz1 taratul bulgar de tip bizantin, sau pekra/'-ul sirbesc, de origine carolingian. Pentru Iorga27, urmat de aproapede G. Potino 28, domnul, conductor al poporului, *i statul cu structurilelui elective, ar fi fost momentul final al unui proces istoric national.Ceea ce nu va impiedica pe marele istoric de a sublinia, Cu G. Millet, uneletrsturi imperiale Cu rezonant bizantin ale domniei lui Alexandru celBun *i ale curtii sale care rsau sceptic pe Al. Elian intr-un studiurecent (1964) 29, i s admit, urmat de Vasile Grecu, legitimitateabizantin a despotatului lui Mircea cel BAtrin 3 sau intrarea romAinilorIn familia regilor *i a statelor, ma cum Bizantul o crease o pusesesub conducerea basileus-ului Vom nota ins cI cercetrile de la Curtea

26 Hist. des Rourn, et de la romanit orientate, Buc. 3 (1937): Les fondateurs d'Etats".26 Cf. *t. $tefAnescu. Inceputurile statelor romdnesti in viziunea lui N. Iorga in Studil"

2 (1971) 673-681, cu o judicioasA analizA criticA a teoriei cumane a marelui istorlc.27 Gesch. des rum. Volkes, Gotha 1 (1905) 117; idem, Stud. si doc. 18 (1908); idem, Formes

byzantines, ralits balkanigues in Etudes byzantines, Buc. 1 (1939) 74-76; idem, Gesch. der.rum. Millar, Buc. (1929) 27-55; idem, Generalitdii cu privire la studiile istorice, Buc. (1944)66: La inceputurile vietii noastre nationale eram un popor cinstit de tArani harnici, boierlide asemenea fiind titrani, in fruntea statului era un %Aran umil in fata lui Dumnezeu, care stil-'Arica tronul domnesc al tarii". Am avut atunci, norocul unor vrednici i neobositi dornni",ceca ce ar explica biruintele cistigate. Am fost respectati Si in realitate independenti" ( Morali-tatea si armonia istoriei, 1900); G. Fotino, Influenla bizantind in vechiul drept romtinesc inOmagiul C. Stoicescu, Buc. (1939) 114 [= Pagint din istoria vechiului drept romdnesc, ed. Gh.Grout Stanca Fotino, Buc., (1972) 74].

28 Fotino 145 (= 75).22 Mold. si Biz. 134 si n. 6; 135 si bibl. cit.30 Vezi blbl. problemei la RAzvan Theodorescu, Despre un tnsemn scuiptat si pictat de la

Cozia (In jurul despotiei" lui Mircea cel Mare) in SCIA, SAP, 16 (1969), 191-208; idem,Autour de la Despoteia" de Mircea l'Ancien in Actes du XIV6 Congas international des dudesbyzantines ( Buc. 1971), Buc. 2 (1975) 625-635; Stelian Brezeanu, Din non asupra tnceputu-rilor institujiet de despot, AUB, seria istorie 21 (1972), nr. 1, 21-32; Al. Elian, op. cit., 109,n. 1, rezervi opinia sa asupra despotului in Tara RomAneascA. Asupra institutiei bizantine sisirbe, vezi G. Ostrogorsky, Gesch. 3 320, 435, 437 si printre lucrArile anterioare, mal ales Urum-Despotes. Die Anfiinge der Despotiviirde in Byzanz in BZ 44 (1951) 448-460 = Festschr.Dtilger= Ca6p. Aena, Belgrad 3 (1970) 205-218, si Zur byzantinischen Geschichte, Darmstadt(1973) 153-165; L. Brhier, Le monde byz. II. Les institutions (1949) 140-143 = (1970)118-112 (si L'orig. des titres imp. d ByZ.: Bccaack et Acart61-N, in BZ 15 (1906) 161-178;Denis A. Zakythinos, Le Des potat grec de More. II. Vie et institutions, Atena (1953) =Londra, Variorum Reprints (1975); R. Guilland, Et. sur l'administration de l'Empire byz.Le Despole Asarr6nig in REB 17 (1959) 52-59 et Recherches sur les institutions byz., Berlin-Amsterdam 2 (1967) 1-21; B. Ferjandi, Despott u Vizantiji i juinoslovenskim zemljama,Belgrad (1960); cf. N. Iorga in Etudes byz., 1 (1939) 85.

31 N. lorga, Origine et dveloppement de l'ide nationale =Flout dans le monde oriental,Buc. (1934); G. Ostrogorsky, Die byz. Staatenhierarchie in Serninarium Kondakovianum"8 (1936) 41-61 Zur byz. Gesch. cit. supra, Darmstadt (1973) 119-141; idem, The Buz.Emperor and the Hierarchical World Order in The Slavonic and East-European Review 35 (1956)1-14; Fr. DAlger, Die Familie der '

de Argev 321 scotind la lumina mindrele chipuri ale primilor domni-cavalericu 'Malt aer de autocrati, reluate la Cozia, au determinat pe N. Iorgas introducl un apreciabil factor imperial de origine bizantina in imaginea,prea patriarhala pe care vi-o facuse despre domnia taraneasca din vremeaprimelor secole de organizare statala la romani 33.

Referinte bizantine se regasese in felul in care E. Virtosu 34, re-stringind neintemeiat ideea de independenta vi de suveranitate 33, leag;titlul de mare (voievod) vi de autocrator, de institutia asocierii la tron,de o ava de larga aplicare la Bizant. Cit privevte numele-titlu de 161Hannes, el ar fi, dupa aceavi autor, o formula ecleziastica de raliere ladoctrina bizantina a monarhiei de drept divin vi la politica pe careaceast doctrina era chemat s-o serveasca. Simpla referinta bizantinaIi cap'ta ins un relief deosebit i devine punctul de plecare al uneisinteze romanevti, &c se accepta interpretarea propus in Raportulmeu la Congresul din 1971, in sensul ca, autocratia (de-sine-stapinire)acoper, vi statutul de independent, ceea ce vom vedea mai departeca este astazi unanim adrnis.

Pentru Moldova, in aceastaproblema centrala, a raporturilor romano-bizantine in sec. XV, Al. Elian 36 nclin spre o concluzie restrictiva, dupace a desprins influenta bizantina directa de legendele sale tardive (sec.XVIIXVIII) cu o semnificatie contemporan de ordin politic, precumde unele erori materiale sau de interpretare, nu indeajuns de nuantata,privind tocmai probleme institutionale din cele mai importante. Dupaparerea acestui autor, statele romanevti ar fi luat loe in ierarhia bizantinanumai prin crearea scaunelor mitropolitane, ceea ce atragea cu sine o34 69; 159-182; 182-196; A. Grabar, God and the Family of Princes" presided over bythe Byzantine Emperor in Harward Slavic Studies 2 (1954) 117-123); H. Hunger, Reich derneuen Mitte. Der Christliche Geist der byz. Kultur. Graz Viena Kln (1965) ; idem, Prooimion.Elemente der bgz. Kaiseridee in den Arengen der Urkunde, Wiener, byz. Studien I, Viena (1964);D. Obolensky, op. cit. 2-3 si passim, cu o analizA a notiunii de obtowilri); Vasilka TApkova-ZaImova, L'idee byzantine de l'unit du monde et l'Elat bulgare in Actes du le Congres inter-national d'etudes balkanigues sud-est europeennes ( Sofia, 1966), Sofia 3 (1969) 291-298 (= inByzance et les Balkans partir da Ve sicle. Les mouvements ethnigues et les Etats, Londra,Variorum Reprints, 1979 si ibidem, L'ide imperiale Byzance et la tradition tatigue bulgare);G. I. BrAtianu, Byzance et la Hongrie. A propos du recent article de M. Fr. Dedger in RHSEE,22 (1945) 147-157, subliniind meritul lui N. Iorga de a fi schitat cel dint"' ideea de familiebizantinA a conducAtorilor de state, ca o urmare logicA a ecumenicitAtii imperiale; in ceea cemA priveste, a spune: ca urmare a multiplelor esecuri ale acestei ecumenicitAti I ca o solutieminorA, susceptibilA de a pennite, fArA prea evidente contradict% afirmarea doctrinei tradi-tionale i fundamentale a ecumenicitAtii.

32 Vezi Virgiliu DrAghicescu, Curtea domneasca din Arges in BCMI, 10-6 (1917-1923)9-76; 0. Tatra% Monuments byzantins de Curtea de Arges. Texte et album, Paris (1931).

33 Generalitaji cit. (1944) 66, vezi supra, n. 27; idem, Gesch. d. rum. Volkes . . . Gotha1 (1905) 240 urm.; 250 urm.; idem, Constatart tst. cu privire la viaja agrard a romelnilor in Studitsi documente 18, 1 (1908) 5-6.

34 Titulatura domnilor st asocierea la domnte . Buc. (1960); Octav lliescu, Domniiasociafi tn ladle romane in sec. XIVXV in SCIM, 1 (1951) 39-60. Asupra asocieril la tronin Occident, vezi W. Ohnsorge, Das Mitkaisertum in der abendlandischen Gesch. des fraherenMittelalters in ZSS, GA, 67 (1950) 309-335.

35 Interpretare apAratA de G. Ostrogorsky i, recent, de V. Gltzner. Dupi 1272, aso-ciatul la tron purta titlul de autokrat6r. La rusi samodrzec, pe lingA sensul fundamental desuveran independent si absolut (ca la sirbi, sic: Ostrogorsky), evoca si puterea neimpArtitA(cu supusil, prin alegere; cu nobilime,a, prin regim nobiliar sau fArlmitare feudalA; cu fili,prin asociere pe picior de egalitate). Monarhul ales sau vasal nu era samodrzec, vezi V. GltznerMoskauer Cartum 405-406; G. Ostrogorsky, ABTOKRATOP, 142 (infra, partea I, n. 28)

Gesch.3, 395.a Op. cit., supra, n. 2.


consacrare politic& a statului care fusese de curind intemeiat " (C. Mari-neseu), o intrare in contiinta politic& a lumii" (N. Iorga). Dar in urmalucrIrilor lui V. Laurent i deprtindu-se de N. Iorga, autorul citat con-.stat& cu drept cuvint c& nici In sec. XV nu lipsete prezenta autoritarAa basileus-ului in trebu.rile bisericii 37: CIt despre rolul important al bise-ricii, el este unanim recunoscut 34, ca i anaploarea influentei bizantine,exereitate prin intermediul slavilor de sud, atit in organizarea bisericii,cit i a demnitatilor

'

curtii acestea studiate In mod aprofundat de Const.C. Giureseu. 34 care mi indeparteaz& Ins& o concomitent, influent& ungar&13i polonez1. Este pozitia care domin& in prezent (N. Stoicescu, pe o bazIdocumentar lIrgit i intr-un cadru de ansamblu). Numai I. Nistor 4a vgizut in demnitItile (dregtoriile) eurtii domnilor rom&ni o traducere,direct& in slavona de cancelarie a modelelor bizantine.

Dealtminteri, teza temeiurilor bizantine a primelor formatii stataleale romAnilor a gsit in Nistor un ap&rtor ale cgrui analize ar aveanevoie s fie mai amplu discutate. Organizarea ducal& (voievodalA) arom&nilor, anterioarl statelor slave, a avut o origine romano-bizantinI.lar dezvoltarea orgaaaiel a acestor voievodate s-a indeplinit potrivitcu nevoile politice ale daco-romanilor".

Chiar la autori ca G. rotino 41 se reg&sete ideea c nobiliraea (boie-..rinaea) rom&n& s-ar fi bizantMizat, prin ierarhizarea ei dup& modelulbizantin". Reglementarea propriettii boierilor ar fi suferit, de asemenea,

a7 Cf. Al. Ellen, Les rapports byzantino-roumains, 217; idem, Mold. si Bis., 168n. 1; vezi N. Iorga, Formes byz. ... in Etudes byzantines 1 (1939) 147; C. Marinescu,arca mitropolitlor ... in AAR, MSI, s. III, Buc., 2 (1924) 248.

38 Melchisedec, C. Erbiceanu, N. Dobrescu, N. Iorga, M. Lascaris, V. Laurent, I.Minea, I. Nistor, Const. C. Giurescu. P. P. Panaitescu, E. Virtosn, Liviu Stan, G. Moisescu,Al. Elan, I. Radu-Mircea; vezi recent M. Berza, Nicokte lorga et les traditions du Sud-Est.europen dans le domaine de la culture in Cahiers d'hist. med." 13 (1971) 406.

89 Contribuiii la studiul marilor dregdtori In sec. XIV ;I XV in BCIR 5(1926) 1 176;idem, Noi contribufii. Buc. (1925); idem, Istoria romdnilor I 1 (1943) 381; vezi recent,temeinic si pe larg, N. Stoicescu, Sfatul donmesc si marii dregdtort Buc. (1968) 42-52;L. Djamo si D. Stoicovici, Din terminologia sociald a documentelor slavo-moldovenegli din.-sec. XIV gt XV, in Romanoslavica 6 (1962) 66-75; studiul aprofundat al lui Tr. Ionescu-Ntscov, Rumbulg. Beziehungen im XIV-ten u. XV-ten Jhdt (Einrichtungen u. mittelalt.Diplomatik) j. Imter u. Wiirden am Fiirsterthof; 2. Elemente der feudalen Kanzlei, in Etudesbalkaniques, Sofia 5 (1966) 177-206, cu bibl. anterioara: I. Bogdan, S. S. Bob6ev, M. Las-earls, M. GrAmada, Ivan Diti6ev, D. P. Bogdan (1934, 1956), D. Giurea, Problema originii41 sensultzt lui Io din intitulaita i subscripfia doc. rom., in AAR, MSI, s. III, 26v-27 (19431944) 84-99; D. Gh. Ionescu, Contrib, cl la recherche des influences byz. darts la diplomatigueroum., in RHSEE 11 (1934) 128-150). In general, vezi t. tefanescu, Legdturt rombulg. Inprima jumdtate a sec. XIII, in Omagiu lui P.Constantinescu-Iasi, Buc., (1965) 223-228; idem,Pymiaa0-6oarapckue cesiaa B IXXV BB. 0 CTBHOBJlelilie pp41.1HCR0A rocygapcmeunoem,in Romanoslavica 9 (1963) 531-542. In meta ce priveste rolul slavilor de sud, N. Iorga, Istortaliteraturit romdne. Introducere istoricd, Buc. (1929) 30, era de parere cA romianii s-au adresatacestora din urmii pentru cA erau prezentatorli suis o forma slavonii a culturil bizantinedeja grecizata vechea cultura mediteranianii". Dupa caderea Constantinopolulul, un rolde intermediar, destul de curios revenea turcilor, daca se accept/I ideea lui N. Iorga, potrivitcareta sultanul era un imparat roman (citeste: bizantin) de religle musulmanfi, l SolimanMagnificad, un Cesar prin spiritul sail de organizare i prin gustul Baal pentru ceremonial,comparabil aceluia al predecesorilor sai crestini ( Probleme de istorie unioerscild si romdneascd,\Wend. de Munte (1929) 56, 58). Asupra incompatibilitatii existind intre Ideen imperiala bizan-tina I otomana, aceasta din urma neputindu-se incadra lArA sii produca un adevirat trauma-tism ideologic si politic in sud-est, vozi studiul meu citat despre Ideea impertald bizantind,

articolul publicat in BAIESEE, 11 (1973)." Temeitzrile romano-bis. ale tnceputurilor organizaliei noastre de stat, in AAR, MSI,

s. 111 27 (1943) 123-151. Apropiaren este indicati de G. Jiredek si N. Iorga." Op. cit., 147-150, 156-157, 162-163.


influenta bizantina. Aceasta n-ar fi atins decit dreptul public, adiainstitutiile clasei conductoare, totdeauna deschis influentelor strine.Ar fi deci vorba, prin definitie, de institutii strei ine, in contact cu dreptulnostru privat consuetudinar", drept popular, dreptul nescris al claseitrneti. Dar vom ved.ea c realitatea istoricA nu coroboreaz criteriileneted.e si simplificate ale acestei conceptii, legate de unele teze de tinereteale lui N. Iorga.

P. P. Panaitescu 42 are meritul de a fi pus cu multa claritate pro-blema raporturilor tipologice i istorice dintre comunittile agrare roma-nesti i cele bizantine. lar alti autori in numeroase monografii sau studiide istoria institutiilor n-au intirziat s fac apropien, adesea sugestive,dar niciodat aprofundate, cu structurile bizantine corespunzstoare 43.Aportul pozitiv al lui P. P. Panaitescu, Const. C. Giurescp. i R. Theodo-rescu la problema titlului de despot al lui Mircea cel BAtrin va fi evocatmai departe, ca i implicatiile institutionale ale importantelor cercetriasupra problemei vlahilor i asupra prezentei bizantine la Dunrea deJos incepind din sec. X (ducatul Paristrionului : N. Iorga, N. Bnescu, C.Necsulescu, I. Nistor, E. Stnescu si unii savanti strini ; toparhul bizan-tin din nordul Dobrogei : M. Lev6enko, Aurel Cazacu, C. Cihodaru, P.Diaconu, Maria Nistazopoulou, Ihor gev6enko), ca i asupra vestigiilorarheologice bizantine In teritoriu romAnesc (E. Condurachi, I. Nistor,Gh. stefan, Gr. Florescu, I. Bamea, P. Diaconu, Aurelian Petre). Atri-buind un caracter rom&nesc dominant centrelor urbane de la Dunrea deJos, in sec. X XI, N. Iorga ajunsese s vorbeasc in aceast directie deprimele cristalizri de stat ale romnilor". Aceast ipotez este astzisocotit ca greu de sustinut (Al. Elian).

Numai problem& agrar, care in alte directii a cunoscut atit deimportante progrese, si aceea a feudalismului, reinnoit de istoriografiaactuar, nu s-au bucurat de cercetri comparative adincite in legtur cuBizantul. Aceast indoit lacun regretabil ar trebui implinit mai alesprin apropien i privind sec. XIV si XV. In ceea ce priveste problemaagrar, aceste aprecien, preparate de cercetrile interesante ale lui N. A.Constantinescum, ar trebui s pun& astzi la contributie pretioasele rezul-tate, nu totdeauna concordante, ale bizantinologiei internationale 45.Cit priveste problema atit de controversat a feudalismului bizantin 46,

42 Op. cit., 43, 46-47, 52, 56-57." Al. Elian, Les rapp. byz.-roum., 214; cf. Iorga in BSHAR 5-8 (1920) 33-46." Vezi bibl. citati in Legislafia agrard a T &it Romtinefti Lgisl.agraire de Valachie

( 1775 1782 ), ed. critica de Valentin Georgescu I Emanuela Popescu, Buc. (1970) 212-213." Vez! Fr. Dalger, Die Frage des Grundeigentums in Byzanz in B yzanz u. die europ.

Staatenwelt, Ettal (1953) 217-231; G. Ostrogorsky, Quelques probl. d'hist. de la paysanneriebyz., Bruxelles, (1956); A. P. Katclan, E. E. Lip6ic, B. T. Gorjanov, M. Ja. Sjuzjumov, K. B.Hvostova si opera colectiviii cmopus Buacuimuu, Moscova I III (1967), vezi referintele In Legis-lajia agrard cit. supra, n. 44,216-219; 221, si la Irene Sorlin in Travaux et mmoires (Centre de re-cherche d'histoire et de civilisation sub dir. lui. P. Lemerle), Paris 2 (1967) 500-512; 4 (1970)492-493).

46 Vez! H. J. Scheltema, B yzantinischer Feudalismus in An den Wurzeln der millet-alterlichen Gesellschaft. II. Das ostr5mische Reich, Oslo (1958) 132-152; Kin-ichi-Watambe inHitotsubashi Journal of Arts and Sc." 5(1965) 32-40; 6 (1965) 8-21; pentru bogata lite-ratura sovieticii, Irene Sorlin, op. cit. 2 (1967) 494-500 ; 4 (1970) 491 492 ; Gh. Cront in Studii24 (1971) 139-152, Cu pozitii pe care nu le impartasim; Dionysios Zakytinos, Processus defeodalisation in B yzance: Etat-Socit-Economie, cu o prefata de Hlne Ahrweiller, Londra,Variorum Reprints (1973); G. Ostrogorsky, Pour l'histoire de la fodalit byzantine, Bruxelles(1954); idem, Das byz. Kaiserreich in seiner inneren Struktur in Historia Mundi, Berna6 (1958) 445-447 = Zur byz. Gesch., Darmstadt (1973) 15 43 = Ca6p. gen., 2 (1969)18-48), (vezi si infra, p. 284, n.*).


comparatii se impun spre a se desprinde meritele sintezei romneti,aezat la rascrucea celor doua mari cj cea occidental./ i cea oriental*/pe care Europa a abordat construirea societatii feudale 47

In organizarea de stat la nivelul dregatoriilor centrOleinainte de 1453,i mai putin dup./ aceea, problema influentei bizantine prin fiier51 slay/este o problem./ clasica, de care m voi ocupa mai departe, cind va fianalizat i bibliografia esential. De la cercetarile fundamentale (19251926) ale lui Const. C. Giurescu, rolul limitat al acestei influenteincadrarea lui intr-un context de realitti, interese i adaptri locale deci-sive au ramas mereu reconfirmate.

Din punct de vedere metodologic, neglijat indeobte de autori,vom semnala schema propusa de Eugen Stnescu 48 pentru studiul con-ditiilor care explica influentele institutionale ale Bizantului. Ele ar fitrei : a) asemanarile de realitate istorica i de structuri sociale (socie-tate impartita in clase) ; b) o matrice juridic*/ similara (receptarea drep-tului bizantin) i c) existenta u.nui sector psihomental asemanator".H. Mihescu, dup./ un prim-inventar incercat de G. 1VIurnu in 1894 49,a izbutit, prin studiul terminologiei, sa arunce lumini asuprabizantine ale anumitor institutii. Tot o problema de metodologie esteutilizarea tiintelor auxiliare ale istoriei pentru stringerea de date valabileIn cadrul istoriei institutiilor. Mai ales acolo unde documentul scris esteredus sau absent. Rezultate interesante, care necesita o continuare atentai un efort interdisciplinar, s-au obtinut in arheologie, numismaticaetnologie sau in folclor, alaturi de istoria artelor, a gindirii social-politice*i a mentalitatilor. De ordin in acelai timp i metodologic este exigentaformulata de Al. Elian in 1966 i citat mai sus, privind determinareamodalitatilor de raspindire a elementelor bizantine i studiul zonelor decontact. De ace1a0 ordin este discutia, care va urma mai jos, Cu privirela nevoia i posibilitatea practica de a distinge in materie institutional./elementele din sfera Bizantului de dup./ Bizant" de cele din sfera lumiineogreceti in phial' afirmare istoricete individualizata.

Problema institutional/ in ansamblul ei ii schimbl sensibil conti-nutul dup./ cum se accept./ sau nu conceptia expusa in istoriografianoastra despre structura pluralist a sistemului global de drept in socie-tatea feudal/. romneasca i a supra rolului istoric al receptarii dreptuluibizantin. Aceast receptare, eu am interpretat-o Inca din 1959 89 (Cuformulari din 193 7 1.1? 3 8 ), ea fiind modul, nu numai de necesarapunere invaloare a mo t enirii antichittii, ci i unul din modurile de formare, inprimul rind, a d reptului feudal in contrast cu arhaismul comunitatiloragrare (obtiile s Ateti) ; i, apoi, intr-o prima' etapa, i a dreptului bur-

47 Merit atentie interesanta pozitie a lui H. I. Scheltema, op. cit., II. Das ostram.Reich in An den Wurzeln der mittelalt. Gessellschaft., Oslo (1958) 85-152.

48 Ades du le Congrs international tudes balkanigue et sud-est europenes (Sofia, 1966)Sofia 3 (1969) 231.

49 H. MihAescu, Influenja greceascd cit. supra, n. 2; G. Murnu, Studiu asupra elementuluigrec antefanariot in limba roman& Buc. (1894).

99 Vezi studiile mele publicate in Mlanges H. Lvg-Bruhl, Paris (1959) 373-392;RESEE 2 (1964) in colab. cu Tr. Ionascu = Stu& Accursuant, Milano 2 (1968) 1 207 1 237;StC1, 1 (1959) 122-127; 12-13 (1970-1971) 221-233; 207-239; Ideea imperiald bizan-find . . .; Preemliunea 31-34, 56, 113-114; cf. Gh. Cront in RESEE 2 (1963) 359 383(p. 359 urm.: adoptA conceptia despre pluralismului sistemelor de drept).


gheziei. Aici modul de formare" trebuie inteles ca o legitate istoria,european. Marea majoritate a istoricilor nostri 51 au admis ideea de recep-tare fie expres (incepind cu cronicarii i cu Dimitrie Cantemir), fie implicitprin f elul cum infAtisau aplicarea dreptului bizantin canonic si laic.Chiar criticii 62 unor forme de receptare, in general de pe pozitiile savig-niene ale scolii istorice germane, pornesc de la o conceptie necriticg afobiceiului plmintului" sau a legii tgrii", si au avut in vedere mai mult

receptarea specific a dreptului occidental in sec XIX si XX.De cmind insg, a fost repusg din punct de vedere istoric sub semnul

intrebrii insgsi existenta procesului de receptare a dreptului bizantinIn principate 3. Cit priveste cele dolt& recente ma,nuale didactice de istoria,statului i dreptului romnesc 54, in ele se ggsesc datele esentiale aleprocesului de receptare romano-bizanting, incepind mai ales din sec.XVII. Din aceste date rezultg implicit existenta mai multor ansambluriistorice de norme juridice. Greutgti pare a ridice insg folosirea termenu-lui de receptare, ca si a celui conex de pluralism. In primul manual,cu referint la lucrri privind receptarea, se afirmg cg vechiul drept u-arfi cunoscut o receptare in adevratul inteles al cuvintului". Al doilea,manual mentioneaz1 expres numai procesul de receptionare" a dreptuluiroman in alte tgri din Europa.

Receptarea sau simpla aplicare a dreptului bizantin inainte desec. XVI, respectiv XVII, este uneori privit chiar de istorici ai dreptuluicu un surprinztor scepticism sau trecuta cu vederea. De aceea, istoriciprudenti, in lucrgri de sinteza, invedereazg, ca Dinu C. Giurescu 55, nevoia,de a se adinci studiul problemei atit de mult dezbgtut si nu totdeaunapusg cu claritatea cuvenitg. Un pas inainte va face tratatul de Istoriadreptului romanese care a adoptat solutia judicioasg de a folosi, dupg caz,notiunile moderne de izvoare (formale) de drept, de receptare romano-

51 C. Erbiceanu, N. Iorga, S. G. Longinescu, I. C. Flint!, I. Peretz, C. A. Spulber,St. Gr. Berechet, I. D. Condurach, Andrei Riidulescu, V. Greca, G. Fotino, P. P. Panaitescu(Inceputurile dreptului scris In limba romnd in Studii 7, 1954), Const. C. Giurescu, VictorOnisor, Liviu Stan, N. SmochinA, Al. Elian, G. MihAilA, Gh. Cront, N. Camariano, PetreStrihan, Ovid Sachelarie, I. N. Floca, Livia P. Alarm, Emanuela Popescu.

52 C. G. Disescu, N. Iorga, G. Fotino, I. Peretz, Gr. I. Alexandrescu, C. Georgescu-Vrancea, Rada Rosetti.

53 V. Hanga, Le Droit romano-byzanttn a-t-il t reu dans les Principauts Roumains?(XVI XVIIP sicles) in RRH 10 (1971). In Crestomatie pentru studiul istoriei statului ;idreptulut R.P.R. (alatuit de 8t. Pasea si VI. Hanga), Buc. 2 (1958) 441, n. 2; despre pasa-jul din Descriptio Moldaviae a lui D. Cantemir (II, cap. 11) privitor la codul blzantin atri-butt lui Alexandru cel Bun, se spune: suscepit = a receptat. Acest cuvint nu poate fi tradus,ffirA a se interpreta, prin aceasta textul, fiind vorba de ceea ce not (= istoricii moderni,n. mea) numim rece ptarea unui drept scris (in acest pasaj) sau a unui drept oblsnuielnic(in pasajul urmator)". La pag. 429-432, In prezentarea teoretia asupra Izvoarelor dreptului",termenul de receptare este absent. Se vorbeste de rarele cazuri de aplicare a legil serse,,,f le autochtone, fie bizantine", aplicarea dreptului scris (inclusiv bizantin, n. m.) crescindIn sec. XVIII. In vol. 3 (1601 1848) (1963) 443-445 se vorbeste de receptarea drep-tului romano-bizantin in tArile romiine si de fundamentarea lui ideologicii, la Inceputul si lafinele perioadei. Receptarea nu coboaa dincolo de sec. XVII, are importanli istorianu se explicA prin ideea de Imprumut" sau import servil al dreptului roman de factuabizantinii", cl prin jocul de interese al clasei dominante. Enumerindu-se aceste interese, se con-chide (cu trImitere la studiul nostru din 1959): In aceste fapte rezid fenomenul receptariidreptului romano-bizantin".

52 D. V. Firoiu, Istoria statultzt si dreptului romnesc, Buc. (1976) 59 63; 114; EmilCernea, Istoria statului ;i dreptulut romdn, Buc. 1 (1976) 224-225, 230-231, 302-305, 231.

55 Tara Romneascd in sec. XIV ;i XV, Buc. (1973) 434-435, ca concluzia stiltnecesare noi investigaii".


bizanting din sec. XIV ping la 1830 si pe cea de pluralism al sistemelorde drept, aplicindu-le la realittile istorice corespunzgtoare si trimitindpentru aragnunte i discutii, la bibliografia fiecgrei probleme. Receptareasi pluralismul juridic in societatea feadalg vor fi tratate si In vol. IIIV,in curs de aparitie, ale tratatului de Istoria Romdniei, dezvoltindu-seexpunerile mai sumare din versiunea 1962-1964 (vol. II 0 III).

tn lucrarea de fatg, amgnuntele Fji discutiile acestor probleme,legate de istoria institutiilor, se vor gsi la locul lor, in pgrtile IIII.Cu acest prilej vom examina i diferitele pozitii istoriografice care, expuse

ar fi dus la repetitii supgratoare.Studii pretioase, neaxate insg pe impactul sau pe implicatiile de

ordin institutional au fost consacrate identificgrii elementelor grecestiiantrenate intr-o largg si activg diaspora nord-dungrean, pe plan economicsocial, politic, cultural si religios 56. Lipsesc "mg, in parte din cauza srg-ciei de documentare, studiile de demografie i cercetgrile cantitative innumeroase domenii adiacente. Problema esentialg rmine aceea a clistinc-tiei intre bizantin si neogrec in calificarea structurilor juridice si a valorilorsociale proprii comuniatilor respective i a elementelor aflate in treptatproces de impgmintenire. Inglobarea indistinct si oarecum mecanicl alumii bizantine si a celei neogrecesti in standardul comod al Bizantuluidupl. Bizant", nu mi se pare o solutie general satisflatoare. Solutiaviitoare a acestei probleme are mare importantg pentru istoricul institu-tiilor. Toat activitatea si toate manifestgrile diasporei grecesti, inclusivale elementelor impraintenite, s'int usor de integrat in Bizantul dedupg Bizant", ori de cite ori ggsim in ele implicate structari de dreptbizantin si forme de receptare a acestui drept. Bineinteles, acest nivelformal si juridic ar trebui s poatg fi depAsit. Nu cunoastem importantereflectii, sugostii sau solutii in leggturg cu aceastg problema',. Ea air trebuistudiat tinind seamg si de conceptiile profesate fji dominante In chiaristoriografia greacg i in bizantinologia internationarg a problemei rapor-tului panelenic tare bizantin i neogrec. Pentru integrarea totalg a dreptu-lui bizantin in dezvoltarea istoricg generalg a dreptului elen, trebuiesubliniatg pozitia ferm, apgratg de eminentul romanist si bizantinologde la Thessaloniki, prof. N. J. Pantazopoulos 57. Pozitie care nu anuleazgsi nu neagg intensitatea istoricg a unor valori neogrecesti 58, indeosebipopulare, in fata i in interiorul masivului edificiu bizantin, oficial ecu-menic", savant i, de la un moment dat, depgsit de istorie. Dar peaceastg cale se revine la dualitatea Bizant dupg Bizant" si lume neo-greacg, problemg care excede economia lucrrii de fatg. Oricum, pgtrun-derea dreptului popular (vulgar), prin contactul cu lumea neogreacg, n-artrebui mecanio inglobatg in notinnea Bizantalui dupg Bizant".

Pentru referinte, vezi infra, partea a II-a titl. I, cap. I. Interesul distinctiei de caremA ocup mai jos In text, ponte fi surprIns in mod viu atunci and vedem cA un muzlcolog(Iancu Dumitrescu). cautA astAzi (SAptAmina", S.N. nr. 452 (3 aug. 1979) 6) sA defi-neascA locul detinut de ecourile marginllor Bizantului" (alAturi de alte valorl), In lumea luiAnton Pana. SA fie vorba de valorl din Bizantul dupA Bizant", sau de valori neogrecesti,exprimate, interpretativ, ca marglni ale BIzantului", adicA al unul mit invers.

57 Nicolas I. Pantazopoulos, Aspect gnral de l'volution historigue du droll grec inRIDA 3 (1950) 245-279 (tom. 5) = Mt. Fernand de Vischer IV.

" Pan. I. Zepos, Greek Law, three lectures delivred at Cambridge and Oxford in 1046,Atena (1949); idem, vearripcc LXXlvtxil intcrrtlyil .ro5, da-mcoll 8Lxoclou, Atena (1954). PentrurAdAcinile istorice ale procesulul evocat in textul men, vezi sugestiile ce se desprind dinpaginile consacrate patriotismului greco-bizantin de Hlne Ahrweiler, L'idologie politiguede l'empire bgzantin, Paris (1975) 60-64.


N. Iorga a acordat o atentie deosebita rolului politic ce revine dupa1453 ideii imperiale bizantine In istoria romnilor. In rasunatorul memoriudin 1913 1914 : Vasile Lupu ca urzniftor al imparaglor de rasarittutelarea Patriarhiei de Constantinopole pi a bisericii ortodoxe 59, accentulera totu0 pus pe protectia bisericii, nu pe politica de reinviere sau inlo-cuire a Imperiului bizantin. Dar in monumentala sa Istoria ronzanilorpi a romanitalii orientale 60, intregul sec. XVII este studiat sub titlulMonarhii, iar unul din capitole este sugestiv intitulat lilonarhia

(Matei Basarab i Vasile Lupu). Problematica astfel pus & in discutiea fost insistent reluat i reafirmata mai mult incidental in ultima vreme61,cu rezervele autorului acestor pagini, pe care cititorul le va regasiPartea a II-a a lucrarii. Recent (1977), intr-o opera postuma, Gh. Bratianuopune pe Vasile Lupu, autocrat cu visuri imperiale, lui Matei Basarab,ca tip clasic de mare domn al starilor (destul de departe de un basileus,ca i de Antonie din Popeti).

Invalaturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie s-au bucurat,cum era firesc, de ample 0 pasionate discutii in ar& 0 in straintate, dela N. Iorga 0 D. Russo ping la P. *. Nasturel, Dan Zamfirescu, Gh.Mihaila 0 N. Stoicescu, trecind prin P. P. Panaitescu, Vasile Grecualtii. Astzi, datarea lor din timpul domniei lui Neagoe Basarab nu maipoate fi contestata. Paternitatea de stil domnesc" a lui Neagoe Basarab,cu o puternica oglindire a realitatilor romnesti 0 a problematicii ideolo-gice de epoca, filtrat prin experienta domnului autor-caluza, a fostsustinuta cu un succes crescind de Dan Zamfirescu 62. A intervenit insa(1970) descoperirea" de catre L. Vranoussis 63, la Muntele Athos a unuimanuscris grec al Preceptelor, socotit a reprezenta originalul lor autograf,ieit deci din mina marelui carturar i ierarh, Manuel din Corint, cores-pondent 0 om de incredere al lui Neagoe Basarab. Din via confruntare aprotagonitilor actuali, care a urmat, rezult c atribuirea propusa dedistinsul medievist atenian nu poate s fie elucidata definitiv, decit dupace manuscrisele grec i slavon vor face obiectul unui studiu comparativadincit, deoarece doar unul din ele poate reprezenta redactia originallucrrii 64. Stringenta acestei alternative nu dispare in ipoteza concilia-torie, propusa intre timp de P. *. Nsturel, in sensul cal Manuel dinCorint n-ar fi contribuit deck la elaborarea celei de-a doua parti a opereidomneti, in care autorul ipotezei vede nu numai o lucrare avind un

59 AAR, MSI s. II, Buc. 36 (1913-1914) 205-236.69 Buc. (1938); ed. francezA, Buc. 6 (1940).61 Virgil Cindea, RAzvan Theodorescu, Corina Nicolescu, P. S. NAsturel, Andrei

Pippidi, D. Niistase, Dan Ionescu.62 Studiul introductiv la lnadjdturile lui Neagoe Basarab cdtre fiul sdu Theodosie text

stabilit de Florica Moisil si Dan Zamfirescu, trad. de G. MihAilA, studiu introductiv de DanZamfirescu i G. MihAilA, Buc. (1971). Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab ;1 Inadjdturile cdtrefiul sdu Theodosie". Problemele controversate, Buc. (1973), cap. 4 si 386-389.

63 Les Conseils" attribus au Prince Neagoe 1512 1521) et le manuscrit autographede leur auteur grec in Actes du IP Congas international des dudes du sud-est europen, Atena4 (1978) 377-387.

94 Dan Zamfirescu, in analiza studiului lui L. Vranoussis, publicati In SAptAmina"(1979); G. MihAilft, Inceputurile fi congitnla de sine a literaturii romdne vechi in Istoria literaturiiromdne, Studii. Buc. (1979) 52-53 i, studiul aprofundat din Contribujii (197A 327 383.Pentru comunicarea sa in continuare asupra aceleeasi probleme la cel de-al XIV-lea Congresinternational de studii bizantine (Buc. 1971), vezi L. Vranoussis, Gindul f i fapta marelui domnal Tdrii Romdnefti, in Magazin ist." VI/2 (59), feb. 1972, 6-10, reprodus de Dan Zamfirescu,op. cit. supra, n. 62, (1973) 379-385 si discutiile de la sedinta Congresului, ibid. 387-391).Bibl. completA la Rodica Sulu In Dicjionarul lit. rom. de la orig. paid la 1900. Buc. (1980)470 471.


92caractare imprial", ci i un act de candidatm4 la scaunul basileis-ilor".Acest studiu a fost fgcut de G. Mihilg in 1970 i 1972, infirmind ipotezalui L. Vranoussis. Once faze va mai avea aceastg controvera, abia instadiul actual al cercetgrilor, a devenit posibil o folosire mai precis&sigurg a Invaldturilor, ca izvor, de cgtre istoricul institutiilor, tocmai dinpunctul de vedere al influentelor bizantine receptate i intrate in circulatia

Oricare va fi concluzia In chestiunea homericg" (L. Vranoussis)a culturii romneti, Invltiturile lui Neagoe Basarab Amin un importantmonument pentru procesul receptgrii dreptului bizantin i al ideologieijuridice, dupg cum studiul ion n-are deck de c4tigat din cercetarea con-tinutului operei cu ajutorul tehnicii puse la punct de istoricii receptriibizantine. Bine folositg, aceastg tehnicg nu face deck s scoatg in lumingrolul pozitiv al factorilor legati de contextul institutional local, confirmatIn spetg de circulatia i rgsunetul exceptional al Invdfdturilor in lumearomneascg, i de acordul in care se ggsese cu elemente institutionale dinalte surse mai timpurii sau mai tkzii. Redactia romneascg a Preceptelorcapga astfel o importantg deosebita care a fost deja subliniatg de editoriiultimei editii critice 0 de Dan Zamfirescu, indeosebi, in repetate rinduri.

Problema coroanei domnilor romni 0 a incoronrii lor in rapor-turile ei sigure cu Bizantul, dar cu o largg dezvoltare proprie chiar dinprimele secole, a fost reluatg i imboggtia cu contributii pretioase de N.Iorga, P. P. Panaitescu, Al. Elian, precum 0 de regretata Corina Nico-lescu 66 in dou5; ample 0 frumoase studii, publicate recent 0 la caretrimitem pentru literatura anterioarg a problemei, din care trebuie subli-niatg editia Cronicii lui Gheorgachi (Imi, 1762), publicatg de Dan Simo-nescu in 1939, cu un studiu clasic 67 asupra Literaturii romdnegi de cere-monial. Sinteza strict institutionalg a acestor valoroase cercetri interdis-ciplinare Amine o sarcing de viitor, avind nevoie de o at mai larggbazg comparativg, nu numai bizanting.

In ceea ce privete perioada fanariotg, din care aici 1111 ne intere-seazg deck prima ei etapg ping la 1750, se cunoate revirimentul larg,de care este legat tot numele lui N. Iorga 68, nergmas izolat, 0 care a dusla o reconsiderare nuantaa a acestei complexe perioade, supusg maiInainte tmei condamngri unilaterale i evident simplificatoare. Din acestproces de reconsiderare istoricg generalizatg, frg ignorarea aspectelornegative, eruditul i rigurosul Demostene Russo, i coala in sens largpe care a format-o, nu puteau lipsi. Un bilant pretios i cuprinzgtor afost realizat in 1970 de istoriografia romng i eleng, prin organizarea,la Thessaloniki a Willi simposion i prin publicarea actelor 68 acest eiconfruntgri critice, care vor fi folosite in cursul lucrgrii mele. In mod

" Remarques sur les versions greque, slave el roumaine des Enseignements da princede Valachie Neagoe Basarab d son fils Thodose" In Byz.-Neugr. Jahrb., 21 (1971 1976)249-271 (cf. 258-266), hIrgind teza anterloari despre ideea imperiali la romAni [Manuadin Corint cdtre Neagoe Basarab in Romilnia literarV 11/51 (63), din 18 dec. 1959, 13; Consi-&rations sur l'ide impriales chez les Roumains in Byzantina" 5 (1973) 395-413)].

66 Le Couronnement Incoronalia". Contribution et l'histoire da crmonial roumainin RESEE 14 (1976) 647-663 si 13 (1977) 233-250 + 15 fig.

67 Dan Simonescu, Literatura romaneascd de ceremonial, Buc. (1939).88 N. Iorga, Le despotisme clair dcuzs les pays roumains au XV Me sicle in Bulletin

of the International Commitee of Historical Sciences", 9 (1937) n. 34, 101-115; Florin Con-stantiniu i*erban Papacostea, Les rformes des premiers Phanariotes en Moldavie et enValachie. Essai d'interprtation in BalSt 13 (1972) 1, 89-118.

69 Symposium L'Epoque Phanariote" (21-25 oct. 1970), A la mmoire de ClobuleTsourkas, Institut for Balkan Studies, 145, Thessaloniki (1974).


semnificativ, judicioasele concluzii au fost trase de un urmas al lui N.Iorga la catedra de istorie universal l (regretatul Mihai Berza) ; un reputatistoric, Const. C. Giurescu, fost elev al lui D. Russo si al lui N. Iorga,prezenta pozitiv figura de om de stat si spirit cultivat a lui Alex.Ipsilanti ; un doctor in istorie sud-est european de la Bucuresti, CleobulTsourkas, descoperea meritul lui Philippide (ctitor de familie de maricarturari romni) in punerea In circulatie istoriografica i geograficanumelui de Romania ; I. Ionaseu aborda studiul cantitativ al participariielementelor greco-fanariote la alcatuirea divanelor domnesti ; Eugen.Staneseu ridica metodologic i concret problema unei perioade sau a uneicategorii etnosociale prefanariote", in care Andrei Pippidi vede primulval de imigranti epiroti i insular. In ceea ce-1 priveste pe autorul acestorpagini, el a cautat s disting in dreptul sec. XVIII si la inceputul celuituna-tor, prezenta i efectele variabile a doua structuri fanariote caracte-ristice : initiativa (legislativa, codificatoare) i esecul-neizbinda (proiecteneintarite, bizantinism irealist, rezistent popularl la difuzarea limbiigrecesti ca limbaj juridic oficial), ilustrindu-le indeosebi prin importantaactivitate codificatoare a lui Mihail Photeinos-Photeinopoulos (Fotino),alt ctitor de familie de juristi i ca'rturari.

Studiile pluridisciplinare din ultimii dougzeci de ani au impus onou viziune a umanismului i luminism.ului romnesc in trile romne,incepind din a doua jumatate a sec. XVII si mergind adine in sec. XIX.Istoricii dreptului, ai culturii juridice i ai institutiilor si-au adus contri-butia la aceast larga imbogatire a perspectivelor istorice, i astazi istoriainstitutiilor nu mai poate face abstractie de ea. Recapitularea analitica abibliografiei, inclusiv cea de istorie literara, de istorie a culturii si amentalitatilor, ne-ar duce prea departe. Rolul receptrii dreptului bizan-tin apare largit, se deschide spre Occident si intra in faza de tranzitiesi de sintez care va caracteriza perioada urmatoare. Studiul fondului deopere juridice al bibliotecii Mavrocordatilor care s-a intreprins 70 esteelocvent in aceasta directie, ea i intrarea lui Grotius 71 prin N. Mavrocor-dat i prin manuscrisul iesean al unui sernnificativ opuscul in limba

copiat de un cleric local pentru un cerc de spirite deschise con-ceptiilor rationalist-progresiste din textul intitulat Liber sin gularis deaeguitate, indulgentia et facilitate.

Rolul politic, social si cultural al elementelor grecesti din tarilerornane se accentueaza in frunte cu domnii fanarioti, dar si cu numerosiicarturari greci, incepind cu cei din amintitele acaderaii domnesti (Bucu-resti si Iasi) a caror activitate cu rasunet sud-est european a fost binestudiat 72. Ei due ins cu totii, nu nurnai spre Orientul bizantin in con-tinua criza, ci i spre filoelenismul iluminist i spre luminismul apusean,cu importante repercusiuni institutionale. Studiul monografic al diferi-

72 Les ouvrages juridiques de la Bibliothque des Maordcordato. Contribution l'tude dela rception du droll byzantin dans les Principauts danubiennes au X VII sicle in JOB 18(1969)195-220.

71 Hugo Grotius dans la culture juridique roumaine du XV I 1 16 slide in RRI-I 8 (1969)227-240 si rez. in Tijdschrift voor Rechtsgeschiedenis" 37 (1969) 99-104.

72 Ariadna Camariano-Cloran, Academille domnesti din Bucuresti fi Ia1, Buc. (1971)idem, Les Acadmies princires de Bucarest et de Jassy et leurs professeurs, Institut of BalkanStudies, Thessaloniki (1974), Cu literatura anterloarA, Indeosebi Victor Papacostea i IonIonacu; Al. Dutu, La formation des intellectuels balkaniques en Roumanie in FtESEE 16 (1978)771-773.; Olga Cicanci, La formation des intellectuels Grecs dans les Pays Roumains auxvme sicle et pendant la premire moiti du sicle suivant, RESEE, 774-778; CorneliaPapacostea-Danielopolu, La formation des intellectuelles Grecs dans les Pays roumaine ( 1750


telor institutii a permis cum este cazul graitor al protimisisului"va permite in continuare s se delimiteze sau sa se detecteze aporturilebizantine adaptate unui context modernizator fara legatura cu Bizantu/.Organizarea judectoreasc i procedura de judecata, recent studiat,monografic 75, invedereaza convingator acest proces. Termenul grecescde anafora, in sensul de raport pregatitor inaintat domnului spre hotariresuvera