Valeriu Popa Viata

7/25/2019 Valeriu Popa Viata

1/94

DE VORBA CU VALERIU POPA DESPRE SANATATE SI VIATAInginerul Valeriu Popa, nascut la data de 4 iunie 1924, in comuna Diosti, judetul Dolj, este un

deschizator de drum in domeniul bioenergeticii umane si al naturismului din tara noastra. Aand mani!estari

aparte inca din copilarie, la arsta de 4 ai punea urmatoarele intrebari" #De ce este paznic la ie$, De ce

este armata cand spui cuantul om$, %ine este umul, de unde ine si unde merge$#.

&liberat de prejudecati si dogme, dar principial, Dl. Popa este un spirit deschis spre acumulareacunostintelor din toate domeniile de actiitate care il pot ajuta sa !ie mai bun, sa se autocunoasca mai bine,

pe drumul desaarsirii de sine.

'ereu preocupat de enigmele ietii, este unul dintre putinii oameni care isi pot sustine coingerile si

a!irmatiile cu probe materiale, cu !apte ce nu pot !i contestate de nici un om de buna credinta.

SPERANTA

Speranta, cuvant minunatIn lumea asta mareTu tuturor aduci in darO dulce alinare.

Caci nu e om pe acest pamantFie el mic sau mareSa nu creada-n acest cuvantCu-adanca-nflacarare!................................

Copiii s-au nascut firaviParintii sunt ingrijoratiDar spera ca nu-i ceva gravor fi alaturea ca frati.

ai cresc apoi si spera iarCa "oli, neca#uri, in #adarPe ei cumva s ocoliSi sanatate vor gasi.

Si cresc mereu adolescentiCu gandul numai sunt pre#entiCaci stiti si voi inima-n #"orDe-acum e doar la alesii lor.

Si se gra"esc nu-i de mirareSa creasca repede mai mariCa varsta ce le sta in caleSa treaca repede cu ani.

Si spera mereu neincetatCa viata repede s-o iaDoresc insa si-altcevaSa mearga mai curand la sfat!

$
http://www.totnatura.ro/dvvp_intro.htmlhttp://www.totnatura.ro/dvvp_intro.html


2/94

Sunt in sfarsit la casa lorSpera o viata de rom%n&r vrea s-aduca ceva-n darCe altii nici nu au 'a"ar!

(a randul lor au si ei copiiCu greutati de #i cu #iCu "ucurii si neplaceriIn toata lumea e la fel.

Dar spera insa tot mereuCa drumul lor nu va fi greuCa viata lor le va #am"i(e va aduce "ucurii.

Si-asa cu timpul tot trecandSe vor vedea, candva, curand,

Cand in oglinda s-or uitaCu parul al" ca si de nea.

(a randul lor acum "atraniSe vor simti cu mult mai "uni)andindu-se mai intelepti,(a unul sau mai multi nepoti.

Si povestindu-le la totiCam cum era pe vremea lorCu alte rosturi duse vremii

Trecut-au multe al"e ierni.

In suflete insa-au pastratCu drag, speranta de-altadat *Si n-o vor pierde ei nicicandCu toti ai vietii ani trecand.

Si astfel anii din amurgS-or insira frumos pe randIn inimi toti isi vor pastraSP+&T&- pe de-a pururea!

ing. Rodica Popa.

PARINTII

Pasesc usor putin a"sentPe-un drum nu mereu ascendent)andindu-ma cu nostalgie(a anii vietii din pruncie.

...............................................

In leagan tu cand ai venit


3/94

Si-n viata a"ia ai popositCa randunica mica-n cui"Parinti mirati stau si te-asculta.

Cu drag ei viata-ti urmarescTe-au cautat si te gasescSunt fericiti ca le-a sosit/n mugur mic si inflorit.

Te ocrotesc cu gingasieCu-a lor intreaga fiinta vie0mulgandu-le cu un suras/n 'o'ot de ras sau de plans.Se #"at mereu si #i si noapteCu-n cantec de leagan in soapteCa sa te faca-mai usorDin cui" in viata ca sa #"ori.

Si-si iau pe umeri tot ce-i greuCu greutati luptand mereuCa viata sa ti-o faca plinaSi fericirea ta deplina.

Poate nu pretuiesti acumCi peste ani mai multi la drum&precia-vei mai corectunca si grija lor concret.

Sa stii, parintii iti transmit

De peste ani, ca pe un g'idO conduita "una-n viataDorindu-ti-o mereu frumoasa!

ing. Rodica Popa.

I

PRIMUL PAS

Intr-una din #ilele de vara ale anului $112, primesc un telefon de la o cunostinta apropiata din 3istrita,

doctorul in acupunctura Popa Stefan, care avea ceva tre"uri prin 3ucuresti si dorea sa ne vedem, sa mai

vor"im despre lucrurile care ne pasionau. e-am intalnit si am stat de vor"a ore in sir, intr-o #i insorita de

vara, intr-un parc din 3ucuresti. (a un moment dat, surprins de cate pro"leme isi lamurise discutand

impreuna, m-a privit cu uimire si a e4clamat5 6Ovidiule, tu cunosti atat de multe lucruri de cand esti langa

nenea Popa, de care atatia oameni au nevoie, de ce nu scrii o carte76 &m ramas putin nedumerit, dupa care am

trecut la alt su"iect, simtind in cuvintele interlocutorului meu sentimentele unui foarte "un prieten.

+ste #iua de 8 decem"rie $119. Dimineata, cand ma tre#esc, dau sa ies din camera si aproape ma

impiedic de "ocancii mei. Inca adormit, ma intre"am ce cautau acolo, cand o"serv intr-unul din ei un pac'et.

:


4/94

enise 6os icolae6! +u cam uitasem de el, dar mosu; nu m-a uitat si, grijuliu, mi-a adus c'iar si "ocancii

la usa camerei , sa-mi incep #iua cu "ucuria darului sau. Insa, imi era dat ca acesta sa nu ramana singurul

cadou din partea sa.

Dupa programul de dimineata m-am pregatit sa merg la serviciu. &fara era o #i de iarna minunata.

iscolul se potolise, fulgii cadeau linistit, iar #apada acoperea orasul intreg cu o mantie al"-argintie, caci era a

doua #i de cand ningea continuu. Cu ra"dare, am ajuns la institut si m-am pregatit de lucru. ai pe la pran#ne-am strans in "irou cativa colegi, sa-l felicitam pe unul dintre noi, care era 6icusor6. )ustand din alunele

crude de pe masa, s-a adus vor"a si despre alimentatie, sanatate, printre noi aflandu-se si sustinatori ai unui

regim de nutritie natural, din cereale, legume, fructe. +ram si eu un adept al modului de viata natural si purtam

discutii pe tema aceasta, cand mi se cerea parerea. Spre sfarsit mi-am facut un ceai fier"inte din gal"enele si

tei, pe care il savuram "and cate o ing'ititura si asistand la conversatiile colegilor. (a un moment dat, unul

dintre ei, dl. Sar"u, vine la mine si ma intrea"a direct5 6ai Ovidiule, n-ai vrea sa scrii o carte despre sanatate

si manifestari asa-#ise paranormale, ca tu ai la dispo#itie o multime de informatii si fapte reale despre acest

su"iect 7 Tu o scrii si eu ti-o pu"lic. Ce #ici76

(a au#ul acestor cuvinte, toata linistea si moleseala in care ma aflam au disparut dintr-o data. O carte7

+u sa scriu o carte7 &poi gandul mi-a #"urat acasa la nenea Popa. +rau acolo #eci de casete inregistrate, cu

marturii ale unor oameni "olnavi de cele mai incura"ile maladii si care s-au facut "ine urmand sfaturile

dansului< erau sute de pro"e materiale, cu acte medicale care certificau diagnostice de mai multe feluri de

cancer, de psoria#is, de leuconevra4ita, de epilepsie si cate si mai cate. +ram #i de #i martorul unor

diagnosticari e4trem de precise, facute unor oameni pe care nu-i va#use niciodata pana atunci, nu-i cunoscuse

si carora le e4punea in cateva #eci de secunde istoricul "olilor de care suferisera din copilarie, din clipa

nasterii si c'iar de mai inainte, pana in pre#ent, ce accidente avusera in timpul vietii, iar unora le spunea si ce

or sa ai"a in viitor, daca nu isi sc'im"a modul de gandire si de alimentatie. &m cunoscut multi care nu l-au

ascultat si s-au intors dupa o luna, un an, doi sau mai multi, sa ii confirme stupefiati ca ce li se anticipase s-a

adeverit intocmai. Din pro"ele stranse de acest Om puteam scrie #eci de carti, nu una.

Propunerea era e4traordinara, venise pe neasteptate, atat de simplu si direct incat cu greu puteam face

fata valului de ganduri si sentimente ce ma copleseau in acele momente. Da, aveam materialul necesar, de cea

mai "una calitate si autenticitate, ca sa reali#e# o asemenea carte. Dar, in sinea mea e4ista un mare semn de

intre"are. Oare imi va ingadui nenea Popa sa o scriu7 Ca sa ma linistesc, am parcurs drumul de la serviciu, din

Piata omana, pana acasa, langa parcul : &ugust, pe jos, #apada si frigul nereusind sa-mi linisteasca clocotul

interior si nici sa ma o"oseasca. Cand am ajuns acasa, m-am descaltat, am intrat in sufragerie< era liniste,

nenea Popa se afla in dormitor. Poate dormea. Dar nu mai aveam ra"dare sa astept. &m "atut la usa si l-am

strigat usor ca sa fiu sigur ca ma aude. i-a spus sa intru si primul lucru pe care l-am rostit a fost sa-l intre"

daca imi da voie sa scriu despre reali#arile dansului si unele ca#uri ce s-au autovindecat urmand sfaturile date.

aspunsul primit, felul cum a fost de acord cu propunerea mea, a tre#it ceva in mine care simt ca se va linisti

numai dupa ce aceasta carte va fi terminata.

II

2


5/94

NORI, SOARE

Intr-una din #ilele de vara ale anului $112, primesc un telefon de la o cunostinta apropiata din 3istrita,

doctorul in acupunctura Popa Stefan, care avea ceva tre"uri prin 3ucuresti si dorea sa ne vedem, sa mai

vor"im despre lucrurile care ne pasionau. e-am intalnit si am stat de vor"a ore in sir, intr-o #i insorita de

vara, intr-un parc din 3ucuresti. (a un moment dat, surprins de cate pro"leme isi lamurise discutand

impreuna, m-a privit cu uimire si a e4clamat5 6Ovidiule, tu cunosti atat de multe lucruri de cand esti langa

nenea Popa, de care atatia oameni au nevoie, de ce nu scrii o carte76 &m ramas putin nedumerit, dupa care am

trecut la alt su"iect, simtind in cuvintele interlocutorului meu sentimentele unui foarte "un prieten.

Interiorul imi spune sa incep cu o scrisoare a d-nei &driana &m#ulescu, pe care am cunoscut-o in

perioada cand familia Popa trecea prin momente mai grele, cand intr-o seara a tre"uit sa-l duc pe Te4i, cainele

lui nenea Popa, la familia &m#ulescu. +ram in masina lor, pe "anc'eta din spate, impreuna cu Te4as, il

tineam de lesa caci era nelinistit si, din vor"a in vor"a am aflat de la dansa ca se afla in a saptea #i de cand numancase nimic in afara de litri de apa distilata. Si era plina de energie. &"ia ulterior, in timp, am aflat prin

ce trecuse pana atunci. Iata continutul acestei scrisori5

APEL LA OMENIE !

+ste greu sa poti convinge pe cei care nu m-au cunoscut in urma cu un an si sa le demonstre# ca in urma

unui regim alimentar poti avea re#ultate atat de miraculoase... eca#urile mele au inceput din septem"rie

$1=, cand m-am pre#entat la un medic internist acu#and dureri ale splinei. Consultata, mi se recomanda

repaos si administrarea unui tratament medicamentos. Dar, totodata, imi este sesi#at un nev pe "ratul drept

care intrase in agitatie si in juru-i se formase un la"ou. Sunt sfatuita sa consult de urgenta un specialist

dermatolog. O fac fara intar#iere si de aici incep neca#urile, suferintele, de#nadejdea. a pre#int la primul

medic dermatolog recomandat si acesta, dupa o e4aminare indelungata, imi spune ca este de parere sa ma

adrese# prof. dr. &le4andru Dimitrescu de la Spitalul nr.$> de Dermatologie. In dimineata imediat urmatoare

reusesc sa fiu e4aminata si sunt linistita ca nu se pune pro"lema unui neoplasm, iar in urmatoarele $> minute

sunt operata. Se face citodiagnosticul si sunt asigurata ca a fost un angiom puternic vasculari#at.

Cu multa serio#itate, timp de $> #ile merg la pansat si ca urmare a re#ultatului "iopsiei sunt supusa unei

alte interventii, cu e4tirparea unui nev din vecinatatea celui operat si a tesutului primei operatii.

Sunt asigurata ca cele $8 lame facute in la"oratorul de anatomie patologica au iesit perfecte si sunt in

afara oricarui pericol. In tot acest timp am facut mai multe anali#e, acestea fiind de fiecare data "une. &m

facut si testele imunologice ca si imunologia indicata.

Dar cu doua luni mai tar#iu imi apare un nodul la "a#a celei de a doua operatii. Sunt sfatuita sa-l opere#.

Se fac "iopsiile necesare si fac in continuare imunologia si o serie de alte investigatii pe care, pentru moment,

le consider necesare. &stfel, fac termografie la dr. ogos, Spitalul de Oncologie si la dr. &nton aria de la

Spitalul ilitar Central, depistandu-mi-se alti doi noduli - #one reci - fiind indrumata sa-i opere# fara

intar#iere. Fac tomografie la dr. Ser"an )eorgescu de la Spitalul Fundeni si se pune in evidenta nodulul cu

9


6/94

densitate de tesut fi"ros, iar in spatiul de clivaj dintre grupul fle4orilor si e4tensorilor palmari, mici imagini

nodulare cu caracter de adenopatie.

evin la Spitalul nr. $> si mi se recomanda sa opere# cel de-al patrulea si al cincilea nodul aparut pentru

a nu degenera. Sunt operata si incep din nou "iopsii, anali#e, imunologie. In toata aceasta perioada ajunsesem

la disperare, consultam toti dermatologii care imi erau recomandati si ma supuneam oricarei anali#e care imi

era indicata.&junsesem sa transmit aceasta stare de disperare intregii mele familii, prietenilor si colegilor de serviciu

care ma incurajau, dar este greu de e4plicat ce simte cel in cau#a, intr-o astfel de situatie si daca consolarile au

vreun efect. (uni si luni pline de neliniste, de agitatie fara nici un re#ultat, de framantari fara solutie. Intreg

sistemul nervos era intr-o surescitare e4cesiva, incat prinsesem teama de a mai adormi. Plangeam #i si noapte

si ajunsesem la o sensi"ilitate jenanta, incat totul era intr-o "e#na si fara re#olvare. In noaptea de 1 noiem"rie

$1=: fac o eruptie pe care nu o mai pot linisti in nici un fel. Sunt la un pas de sinucidere, considerand ca am

facut un cancer dermic, fara nici o sansa.

In dimineata #ilei de $ noiem"rie $1=:, constat in jurul operatiei aparitia altor 2 noduli. Ce mai puteam

face7 a supusesem la 9 interventii c'irurgicale, la o imunologie stricta, plina de tot felul de suferinte, caci

vaccinul 3C) administrat dadea reactii serioase. &m facut in decursul acestui an toate investigatiile

recomandate si nerecomandate, in dorinta de a ma linisti sau de a gasi o cale de re#olvare. 0&D&IC !

Dar in cursul aceleiasi #ile, de $ noiem"rie$1=:, am sansa de a-l cunoaste pe ing. Popa aleriu, in urma

aparitiei articolului din revista Flacara. Primul contact cu acest om m-a socat. &m ramas uimita caci, sc'itand

gestul de a ma supune unei consultatii insotite de e4plicatii privitoare la evolutia "olii, cu justificarea

numeroaselor mele anali#e, teste si "uletine, domnia sa nu imi permite sa spun ce am, ce am facut. i se face

6 acel consult 6 ?care acum, dupa $$ luni de la asa-#isul tratament, caci nu apele# la nici un medicament, totul

se "a#ea#a pe o alimentatie ec'ili"rata, pe miscare in aer li"er, pe autocunoastere@ si cu multa competenta mi

se spune, spre mirarea mea si a celor din jur, cau#a "olii si totodata preci#ea#a ca acesti noduli aparuti si

operati sunt numai efectul .

&veam o constipatie de $>-$ ani, netratata cu serio#itate, care a determinat acumularea acestui depo#it

de to4ine in organism si care isi gasea descarcarea prin aparitia acestor noduli. &peland la c'irurgie nu faceam

altceva decat sa inlatur de fiecare data efectul, fara sa suprim cau#a. Totodata mi se spune ca in urma cu -:

#ile aceasta to4ina mi s-a revarsat in sange, ca drumul vindecarii este lung, greu si ca reusita depinde de mine.In sfarsit! +ra ceea ce cautam. Ceva sa depinda de mine pentru a ma putea salva, pentru a putea sa-mi

cresc "aietelul, asa cum fiecare mama o doreste. &m aderat imediat la aceasta ultima sansa care mi se

propunea. Incepand de a doua #i, mi s-a recomandat un anumit regim alimentar, mers aproape ore in aer

li"er, masarea unor anumite puncte, inlaturarea oricarui alt aliment si uitarea "olii de care eram amenintata.

&m apreciat si aprecie# modestia acestui Om, caci intr-adevar, numai omenia si dragostea nemasurate

fata de semeni pot sadi in inima "olnavului - al condamnatului la moarte - speranta, increderea in sine,

descoperirea potentialului energetic al fiecaruia si de care nu suntem constienti. &cest autotratament este la

indemana fiecaruia, dar necesita o OIT& FOT+.

&m cunoscut satisfactia primelor re#ultate c'iar a doua #i, cand am reusit sa ma eli"ere# de un "alast

8


7/94

cantarind 2 Ag., caci tin sa mentione# ca in ultimii ani castigam in greutate nejustificat, ajungand la B Ag., la

o inaltime de $,91 m. Tot #"uciumul, suferinta, disperarea in care m-am aflat un an nu au reusit sa scada din

aceasta greutate. Incepand din $: noiem"rie $1=:, 'rana mea a constat din5

- $ litru de suc e4tras din urmatoarele legume5 sfecla, ardei gras, var#a al"a, papadie, ceapa,

usturoi, pe care il consumam intre orele B-$$ dimineata.

- pran#ul la ora $:, alcatuit din $9 gr. grau netratat, incoltit, 9 gr. miere, 9gr. nuca si 9>> gr.

pere.

- seara, la ora $= consumam acelasi meniu de la pran#, doar ca inlocuiam perele cu mere.

In primele 2 luni am sca#ut > de Ag., aceasta greutate repre#entand surplusul acumulat in timp si care

constituia o povara pentru mine, in ciuda nenumaratelor cure de sla"ire. Constatam in fiecare #i ca progresele

erau uimitoare.

entione# ca cea de-a 9-a operatie nu mi s-a sudat, incat timp de o luna si jumatate am apelat la toate

produsele farmaceutice, dar fara re#ultat, caci singurul lucru o"tinut era acela de a intretine o stare de

sterilitate perfecta, incat rana nu s-a infectat. +ram 6linistita6 de cadrele medicale de la Spitalul nr. $>, ca o

astfel de vindecare este de durata, inci#ia fiind profunda, ca tre"uie sa am ra"dare pana se va reface tesutul.

Important este ca in urma sfaturilor date de ing. Popa, m-am simtit mult mai "ine in mai putin de o saptamana,

folosind si comprese cu infu#ie de nal"a de gradina.

&meliorarea sanatatii mele a fost rapida si a tre#it uimirea mea si a celor din jur. In urma acestui regim

alimentar strict am constatat ca 2 noduli s-au resor"it, ca nu mai am insomnii, ca imi gasesc un ec'ili"ru, ca

aceasta frica ce mi se cui"arise in suflet incepe sa mi se diminue#e.

Capat un tonus de viata pe care nu-l mai aveam de multa vreme, incepe sa ma preocupe tot mai mult

aceasta autocunoastere. aman si eu si toti din jur uimiti de performantele uluitoare pe care le do"andesc si

incep sa-mi recapat ec'ili"rul. In primele 2 luni am sca#ut in greutate, dar apoi am ramas cu o greutate

constanta. In iulie $1=2 am avut posi"ilitatea sa trec la cel de-al doilea regim alimentar, introducand toate

legumele, mai putin cartoful si rosia, toate fructele, cu e4ceptia celor acide, avand voie sa consum si lactate,

dar nu cele fermentate. a#and ca ma simt "ine, fac unele a"ateri care duc la cresterea aciditatii si la reaparitia

unuia din cei 2 noduli.

+ram constienta ca vina era a mea si fara sovaire reiau primul regim. Constat ameliorari, dar... incep din

nou lupta. u regret aceasta incercare la care sunt iarasi supusa caci, intr-adevar, mi s-a confirmat ca ceea ceam distrus intr-o viata nu pot do"andi intr-un an. -am convins inca odata ca e4ista un ec'ili"ru perfect intre

ceea ce mi-a prescris ing. Popa si organismul meu si ca fiecare individ isi are regimul propriu, adaptat

organismului sau.

In toata aceasta lupta sunt sustinuta cu un devotament nemasurat de sotul, mama si copilul meu. u pot

sa nu mentione# marea omenie de care a dat si da dovada sotia ing. Popa, care a contri"uit mult la starea mea

de sanatate, caci in toata aceasta perioada am trecut prin multe incercari, luptand sa elimin acumularile de

to4ine din ultimii $>-$ ani. &m facut oreion, tuse convulsiva, furuncule, fe"ra. &tunci cand ing. Popa era

plecat din localitate, minunata lui sotie reusea sa tina o legatura telefonica intre pacienti si sot. De nenumarate

ori am simtit aceasta imensa omenie de participare intensa la suferinta celui care se adresea#a familiei Popa.

B


8/94

Stiu ca aceasta lupta este lunga, ca sunt la inceputul ei, ca mai am mult pana voi ajunge sa spun ca sunt un om

perfect sanatos, dar este o lupta a mea, depinde de mine, stiu ce am de facut.

&m cunoscut #eci de ca#uri disperate care, ajungand sa urme#e tratamentul ing. Popa, au renascut.

Secretul acestui tratament consta in urmarea cu strictete a celor indicate, a serio#itatii, intelegerii,

autocunoasterii si recapatarea increderii in sine. u pot sa nu mentione# ca acest Om inunat, la fa"rica unde

lucra a avut un colectiv de munca plin de sensi"ilitate, ca m-am "ucurat de multa intelegere si afectiune dinpartea colegilor de serviciu, fiind alaturi de mine si participind intens la toate neca#urile si "ucuriile acestui

drum anevoios.

ultumesc pe aceasta cale redactorului &drian Paunescu, care a reusit sa descopere o astfel de valoare.

Tre"uie sa o pretuim, tre"uie sa fim mandri si fericiti ca suntem in posesia unui astfel de e4emplar unic,

tre"uie sa-l sprijinim sa-i ajute si pe altii, sa poata reda cat mai multor copii posi"ilitatea de a fi crescuti de

parintii lor. Consider ca este momentul sa fie ascultat glasul celor multi, disperati, care doresc sa faca totul

pentru a se salva. Da-ti-le aceasta sansa !

u doresc sa fac din ca#ul meu un articol de pu"licitate, departe, foarte departe de acest gand, ceea ce

vreau si doresc din toata fiinta mea este sa se gaseasca o forma legala pentru a putea sa "eneficie#e cat mai

multi din cei care stiu ce este suferinta, posi"ilitatea de a lupta pentru ceea ce au pierdut... S&&T&T+&.

Sunt ecoul a sute de glasuri disperate sau mai putin disperate, pentru a ne ajuta.

u este greu, dar este vital!

&0/(+SC/ &DI&&,

3/C/+STI, ST. P+(/)I+&

)+C+& .:8, 3(. D2, SC. 3, +T.$,&P $2, S+CTO 8.

&u trecut $ ani de cand d-na &m#ulescu afla stupefiata de la medici ca era condamnata la moarte. De

atunci a inceput lupta cu "oala prin revenirea la natura, su" indrumarea d-lui Popa. e#ultatele sunt

e4traordinare, dar inca ele mai depind de respectarea unui regim de viata prescris de cel care i-a aratat drumul

spre autovindecare.

In pre#ent d-na &m#ulescu este o persoana foarte activa, este secretara /niversitatii +cologice, unde

depune o munca intensa, uneori lucrand aproape #i-lumina. &cest lucru l-a confirmat in repetate randuri si dl.

Dolp'i Drimer, rectorul /niversitatii, elogiind calitatea muncii d-nei &driana si cu oca#ia desc'iderii anului

universitar $119-$118.

III

SURIOARE

EE arti, :> august $1==, in jurul orei $,:>. &m desc'is cu greutate oc'ii, "uimacita de aneste#ie. a

c'inuia o durere cumplita de cap si o sla"iciune ingro#itoare. &m inceput sa constat ca eram "ine

6ancorata6de patul de reanimare5 tu" de o4igen, transfu#ii, tu" de dren. or"eam cu greutate si eram speriata.

Simteam ca trecusem prin ceva greu si mi-era frica pentru ce va urma. umaram minutele, orele, asteptand ca

odata cu trecerea timpului sa ma simt mai "ine. +ram curioasa sa stiu ce diagnostic aveam, voiam sa stiu

=


9/94

&devarul.

a internasem cu diagnosticul de c'ist ovarian. +cografia facuta in 9 iulie $1== evidentiase e4istenta

unui c'ist ovarian, "aie de lic'id cu diametrul de $>-$ cm. &m fost asigurata ca nu este vor"a de un cancer,

ca nu este o urgenta c'irurgicala si am asteptat sfarsitul lui august si #ile mai racoroase, propice operatiei.

Toata vara m-am gandit sa-l caut pe domnul inginer aleriu Popa, dar imi era frica. a o"seda ideea ca

as putea avea un cancer, instalat mai intai la sani, apoi e4tins si la ovare. C'istul meu crestea va#and cu oc'ii.

&junsesem sa am o "urtica respecta"ila. Post operator s-a constatat ca tumoarea avusese un diametru de

cm, la care s-a mai adaugat si un fi"rom. Pentru ca nimic nu mai era neatins s-a facut o 6curatenie generala6 la

locul cu pricina.

& doua #i dupa operatie am profitat de o clipa de singuratate si m-am dat jos din pat. oiam sa-mi 6fur6

foaia de o"servatie, sa vad diagnosticul real. & treia #i m-am dus si m-am spalat. a deprima mirosul de

spital, de "oala. Stiam ca ma voi face "ine, nu stiam cum, dar eram sigura ca voi invinge. Cu #am"etul pe

"u#e, mai in gluma, mai in serios, incercam sa aflu adevarul. u mi s-a spus decat ca am avut o tumoare urata,ca mi s-a scos un ovar si o mica parte din uter. Cu mintea mea ma si vedeam facand un copil peste un an!

Operatia era imensa, m-am speriat cand am va#ut-o. Dupa 2 #ile am iesit de la reanimare. Incepusem sa

ma misc, sa citesc, sa mananc, sa am grija de flori. Dar intre"arile nu-mi dadeau pace. (inistea aparenta a

durat doar cateva #ile. Ori de cate ori am intre"at medicii ce este cu mine, nu mi s-a raspuns, am fost ocolita,

am au#it un sir lung de "al"aieli, sau mi s-a #am"it dulce si am primit un raspuns de comple#enta. +ra

ingro#itor ca nimeni nu avea curajul sa se uite in oc'ii mei si sa-mi spuna adevarul. &u fost cele mai cumplite

ore din viata mea, cand nimanui nu-i era mila de mine si nu-mi spunea adevarul. &cest "lestemat secret

profesional! Daca un om vrea sa stie ce are, vrea adevarul, indiferent care este, ca sa stie cu ce are de luptat,

este o crima sa nu i se spuna !

umai un prost poate fi convins ca face co"alt profilactic, ca vitamina 38 se administrea#a intravenos la

Filantropia, mai nou, dupa care ti se face rau si-ti cade parul. Ori in ceea ce ma priveste nu era ca#ul. Sam"ata,

$> septem"rie, am avut certitudinea diagnosticului. Prietena mea, (ui#a Steriade si-a facut pomana cu sufletul

meu si mi-a spus adevarul stiut de ea 5 un cancer stadiul I. Dupa simptome, nu stiam ca este stadiul III, iar ea

nu stia nimic precis. &sa ca...

Cand am avut certitudinea ca am cancer, am plans de usurare. i-am dat un an de #ile ca sa ma fac "ine.

u stiam ce drum voi apuca, dar eram convinsa ca voi castiga lupta. i s-a propus iradierea si am refu#at. &m

acceptat doar tratamentul cu citostatice. Diagnosticul in sine nu m-a surprins. Inca din adolescenta mi se

manifestase o dereglare 'ormonala, un e4ces de foliculina si o carenta tiroidiana. ama m-a dus la medic si

am inceput sa iau de pe la $ ani vitamina +$, intre $9 si $= ani m-am indopat cu origesteron, tiroton si alti

'ormoni, iar in studentie am continuat tratamentul. e#ultatele7 (a $9 ani aveam $,8 m. inaltime si 92 Ag.,

iar la $8 ani am ajuns la 8= Ag., aveam edeme, 'ipocalcemii, spasmofilie. Pe la 2 de ani mi s-au re#olvat

pro"lemele, dar norocul nu mi-a suras prea tare. u mi-am putut permite 6lu4ul6 de a avea copii, ceea ce, pe

un ec'ili"ru 'ormonal fragil, a fost fatal. In $1= am avut un c'ist ovarian, care s-a resor"it dupa un tratament

cu medro4iprocsteron. In $1=9 mi s-au descoperit niste c'isturi mamare. (e-am tratat. Pe moment m-am

1


10/94

simtit mai "ine, dar din $1=8 tul"urarile s-au agravat. Tratamentul a fost fara vreun re#ultat po#itiv. In

fe"ruarie $1== c'isturile erau la locul lor, mai grase si mai frumoase ca oricand, iar eu facusem o puternica

into4icatie medicamentoasa. +ram ca un dalmatian5 al"a, doar petele-mi erau rosii. Prin martie au urmat niste

sen#atii ciudate5 dureri ovariene puternice, fe"ra aproape permanenta. +ra suficient un curent cat de mic sau

sa stranute cineva, ca eu sa fac imediat :1>C. O"oseam repede, eram foarte palida. Pe la sfarsitul lui mai am

inceput sa simt in "urta mea un rotund, ca o minge care crestea, crestea... -am dus la doctor si am primit o

indicatie c'irurgicala.

Toata vara lui $1== m-am simtit foarte rau. Pe langa o"oseala, mergeam cu foarte mare greutate. Pe

piciorul drept a"ia mai puteam sa calc, genunc'iul stang mi se 6muia6 adesea. (a mijlocul ti"iei drepte imi

aparuse o adancitura in os, care se innegrea, in #ona genunc'iului stang imi pocneau vasele sanguine si aveam

mereu 'ematoame. Ciclul era neregulat si foarte dureros, nu il puteam suporta decat cu tranc'ili#ante.

espiram cu greu, imi cadea parul, iar dintr-o saptam%na, jumatate din #ile erau rele, iar cealalta jumatate

"une. omam aproape tot ce mancam. u-mi priau decat rosiile, pepenii si dulciurile, fara carne, sosuri,

mancam oua, sau "ran#a. Sanii imi coceau si curgeau, iar mamelonul intra in interior.

-am dus la operatie cu gandul ca dupa, nu va putea fi mai rau. Si cat de tare m-am inselat! u am

re#olvat decat o mica parte din pro"lema. Dupa o saptamana imi coceau sanii. &veam aspectul unui aluat de

paine dospit, iar durerile de oase erau cumplite. u le puteam suporta decat cu ore de masaj si cu calmante.

&casa, am pus mana intamplator pe cartea lui Gean alnet, 6Tratamentul "olilor prin legume, fructe si

cereale6. &m fost convinsa imediat. Din $1 septem"rie am inceput sa-mi prepar in fiecare #i sucuri de fructe si

legume si mi-am aplicat comprese cu foi de var#a pe sani. Drept urmare nu m-au mai durut atat de tare sanii,

iar 'emoglo"ina am va#ut-o crescand pana la $:,= pe parcursul a doua luni ?la momentul operator aveam oanemie usoara@.

Pe la sfarsitul lui septem"rie am avut o cri#a ori"ila. Simteam cum ceva necunoscut urca incet pe

ganglioni, apoi ajunge la creierul mic. &u urmat spasme, frisoane, voma si o cri#a vecina cu ne"unia. ici un

calmant nu m-a ajutat. Dupa aceea au inceput dureri puternice in #ona calotei. a durea fiecare fir de par in

parte, ma dureau oasele capului. i-a tre"uit multa vointa ca sa imi tin nervii in fire.

&m ajuns si la oncologie. (a inceput ma simteam singura, speriata, apoi acest sentiment a disparut. &m

va#ut atata suferinta in jurul meu incat nu m-am mai simtit singura, avand sentimentul solidaritatii prin

suferinta cu ceilalti.2 octom"rie $1==. Prima do#a de citostatice. u am simtit nimic deose"it. Pe :$ octom"rie a urmat a

doua do#a. Totul mergea aparent "ine. Pana in B noiem"rie, cand m-am dus intamplator la control la Spitalul

unicipal. Si am avut parte de o noua surpri#a5 intravaginal mi se formase un tesut de granulatie. &m fost

invitata la e4tirpare. Dar pe langa cauteri#area propriu-#isa am avut si placerea unui c'iuretaj "iopsic. Fara sa

mi se ceara acordul, fara sa fiu anuntata, fara aneste#ie... &cest procedeu pe care eu il socotesc "ar"ar m-a

'otarat ca acolo, pe loc, in acel ca"inet medical al unicipalului, sa jur ca nu voi mai calca pe la c'irurgie

decat ca sa mi se constate vindecarea si sa il caut pe dl. ing. aleriu Popa. Cale de mijloc pentru mine nu mai

e4ista. u puteam accepta ideea de a merge din operatie in operatie, din c'inuri in c'inuri tot mai mari, de a-

mi lasa parti din corpul meu prin diversele ca"inete medicale, pentru ca in final sa mor. &sta era c'in nu viata,

$>


11/94

iar eu nu puteam accepta o asemenea perspectiva! Ori traiam in forma in care eram, ori muream, nu aveam de

ales! Stiam de la oncologie ca aveam ganglionii prinsi si focar activ la sanul stang. Toate acestea mi-au fost

sugerate, iar eu am controlat ganglionii prietenelor mele si m-am convins de adevar.

(-am cautat pe dl. ing. aleriu Popa, am primit tratamentul pe care tre"uia sa-l urme# si am pornit la

6atac6. -am 'otarat sa fiu propriul meu co"ai. Daca mergea, "ine, daca nu, renuntam. In ce 'al eram7

ergeam cu mare greutate, o"oseam daca urcam un etaj, iar daca il urcam si pe al -lea ameteam< ma uitamcu invidie la6Te4an6 ?catelul d-lui Popa@ care, sarind cu la"ele din fata pe usa de la intrare, reusea sa o

desc'ida. +l nu avea dificultati, eu da. Faceam fe"ra aproape permanent, respiram cu greutate, eram pamantie

la fata. ana de la c'iuretajul "iopsic nu mi se mai inc'idea si aveam o scurgere vaginala de culoare verde-

maronie. Sanii imi coceau si le simteam fe"ra interioara de la $> cm. distanta, iar durerea co"orase pe

ganglion pana la cot. Ficatul se simtea tare si tumefiat, iar cu pofta de mancare stateam prost. ancam si ma

straduiam sa nu vomit, pentru ca stiam ca anore4ia si voma sunt finalul.

Simptomele mele coincideau cu cele ale unei vecine de pat din spital, despre care stiam ca mai avea cam

doua luni de trait. &flasem ca am avut pete pe intestine si partea stanga a sistemului ganglionar atinsa.

otararea mea era luata. +ra datoria mea de om sa incerc a"solut totul pentru a-mi salva viata. O clipa am

incercat sa ma imagine# moarta, in sicriu. &m respins imaginea. u puteam accepta ideea mortii fara sa-mi fi

indeplinit misiunea in viata, sa-mi las e4istenta neimplinita.

&junsa in acest moment de cumpana al vietii sale, Doinita s-a 'otarat sa inceapa lupta.

EE Sam"ata, $1 noiem"rie $1==, am inceput tratamentul. Totul a de"utat cu o cri#a puternica. Cri#ele se

succedau saptamanal. Cum era 7 a durea tot corpul, oase, sani, ganglioni, toata carnea de pe mine, fiecare fir

de par din cap, dintii, pana si plom"ele din gura ?imi venea sa-mi smulg lucrarile dentare@, faceam fe"ra,

vomam. Seara, cand ma culcam, parca ma cufundam intr-o mare neagra. a intre"am daca dimineata o sa ma

mai scol. Si ma sculam! De multe ori plangeam, intre"andu-ma ce pacate ispasesc, plangeam pentru ca nu

voiam sa mor la :2 de ani. Dar c'inul mi-a fost rasplatit curand. Dupa trei #ile de tratament mi s-a sc'im"at

aspectul si mirosul secretiei vaginale, iar dupa o saptamana mi s-a inc'is rana de la c'iuretajul "iopsic,

'emoleucograma s-a im"unatatit. Trom"ocitele au urcat de la $>>>>> la $9>>>, iar leucocitele de la >> la

2=>>. emoglo"ina era "una datorita sucului de sfecla.

Timp de 29 de #ile am avut urmatorul regim de viata5

- dimineata, faceam igiena cavitatii "ucale, gargara cu ulei, raclajul lim"ii si mestecatul malaiului, apoi oclisma cu rostopasca.

- la ora $$ luam : linguri de ore# crud ing'itit cu $H litru de apa distilata.

- la ora $: luam $9g. grau incoltit cu 9g miere, 9g. nuca si o salata facuta din mere, 2 linguri sfecla

rosie, linguri morcov, linguri telina, $ lingura ridic'e neagra.

- la ora $= mancam acelasi meniu ca la ora $:, numai ca sc'im"am soiul de mere din salata, iar la ora $

"eam o ceasca de ceai de cim"risor si mancam :> de seminte de dovleac. In ca# de sete "eam ceai de salvie,

seara la culcare faceam a doua clisma ?cu tataneasa@ si o spalatura vaginala ?o seara cu ceai de nal"a, a doua

seara cu ceai de gal"enele, apoi cu ceai de coada calului@, iar noaptea imi aplicam pe sani comprese cu foi devar#a.

Desi sla"eam in greutate, ma simteam usoara si din ce in ce mai in puteri. Dupa trei saptamani de

$$


12/94

tratament au aparut si pro"leme cu inima. &veam uneori sen#atia ca nu o sa re#iste si o sa se franga. -am

dus la control la dl. Popa si dumnealui m-a linistit. Inima era putin afectata din cau#a sc'im"arilor mari care

se produceau in organism, dar nu se im"olnavea. In acea perioada eliminam masiv to4ina prin fecale, urina,

saliva, transpiratie ?puternica si urat mirositoare@, iar foaia de var#a tragea intens din tumori ?frun#ele isi

sc'im"au culoarea si mirosul@. +ram speriata de ce puteam sa elimin!

-am incapatanat sa continui si tratamentul cu citostatice. Dar dupa do#a din decem"rie a urmat unde#astru. Pe 8 mai mi s-au administrat 9> mg. farmoru"icin si pe data de B mai, B> mg. de platinol. &"ia am

ajuns acasa ca s-a declansat voma. Intre orele $9 si $8 am vomat de $$ ori, iar pana la ora $, de : de ori. u

puteam sa "eau nici o lingurita cu apa. Dadeam totul afara. Cred ca am vomat si sufletul din mine. & doua #i

nu am mai vomat decat de doua ori si am reusit sa "eau putina apa, iar a treia #i am putut sa mananc un mar.

Dupa aceasta do#a de medicamente am constatat ca mi s-a refacut vegetatia vaginala, au aparut granule care s-

au e4tins si "ucal si e4tern, pe coapsa stanga, iar "ucal si vaginal mi s-a format o afto#a foarte, foarte

puternica.

&u e4istat si indivi#i 6ama"ili6 care mi-au spus ca persoane-le care vomita masiv dupa citostatice nu mai

au mult de trait. Deci, imi ramanea un singur drum, cel al terapiei naturiste, pe care l-am urmat cu

perseverenta.

Incepand cu : ianuarie $1=1, mi s-a sc'im"at regimul alimentar. S-au pastrat procedurile de igieni#are si

aplicatiile cu foi de var#a, dar am avut o alta dieta. Intre orele B si $$ un suc de legume alcatuit din 2B9 g. suc

de sfecla, >> g. suc gulie ?sau ardei@, $>> g. suc var#a, 9> g. suc din frun#a de gulie?sau papadie@, > g. suc

ceapa, 9 g. suc usturoi indulcit cu 9> g. miere. (a ora $:, $9 g. grau incoltit, 9 g. miere, 9 g. nuca, 9>> g.

mere rosii. (a ora $= serveam acelasi meniu ca la ora $:, numai ca sc'im"am soiul de mere cu unele gal"enesau cu pere. &mintirea de#astrului dupa citostaticele din decem"rie m-a determinat sa intrerup tratamentul

medicamentos. otararea mi-a apartinut in intregime. Pe moment am fost speriata, dar ulterior am va#ut ca

am ales drumul "un.

Dupa operatie nu am stat in concediu medical decat o luna si jumatate. &m avut norocul sa fiu sustinuta

moral si material de colegii mei de serviciu intr-un mod cu totul deose"it. i-au facut o parte din ore, m-au

ajutat cu "ani. &m preferat sa lucre#. In acest fel aveam sentimentul utilitatii, satisfactia unor reali#ari. unca

imi alunga singuratatea, imi a"atea gandul de la "oala care ma macina. Si apoi nu #aceam pentru ca eram

"olnava, ci ma odi'neam ca sa pot merge la scoala. 3ucuriile au inceput sa apara una cate una. Dupa primele

simptome de autovindecare, mi-au crescut puterile. &m inceput sa imi port singura de grija, sa fac tre"uri

gospodaresti marunte. De 6Craciun6 mi-am aranjat "radul, am sar"atorit evelionul $1== - $1=1 cu seminte

de dovleac si ceai de cim"risor.

Pe $ ianuarie mi-am sar"atorit cei :9 de ani. Traiam, eram in mijlocul prietenilor si pe deasupra mai

fusesem si "ucatar sef. &m preparat totul singura, fara sa ma ating de nimic. (a inceput, cand pofteam cate

ceva, ma saturam cu mirosul. &poi, odata cu trecerea timpului nu am mai poftit la nimic. Pe $B ianuarie $1=1

mi-am facut anali#ele. Cand am va#ut acul infipt in vena mea, m-am uitat in alta parte. -a 6tre#it6 vocea

unui domn mai in varsta5 6Ce sange frumos aveti! Parca este un vin rosu vec'i.6 Doamna doctor care mi-a

recoltat anali#ele m-a intre"at ce am facut ca sa am asa un sange. oia si dansa sa faca la fel, pentru copilul ei.

$


13/94

Cand am venit dupa re#ultate am intre"at timid daca anali#ele sunt "une. espectiva doamna m-a privit ca pe

o ipo'ondra si mi-a spus5 6Sunteti perfect sanatoasa!6

Pe $ fe"ruarie am sar"atorit-o pe finuta mea si #iua aceea a fost foarte frumoasa. &m ajuns la ei si liftul

era defect. &m urcat cele $> etaje in ritm constant, respirand regulat si nu am o"osit. Pe $= fe"ruarie am avut

mai multe "ucurii. (a scoala colegii m-au felicitat pentru modul cum aratam. /nul a fost foarte delicat5

6Felicitari, a#i arati super"! In noiem"rie cand te-am intalnit m-am speriat de tine. &ratai ca un cadavruam"ulant!6 Seara, la aniversarea (ui#ei Steriade am redescoperit "ucuria dansului. &m dansat doar jumatate

din dans, dupa care am fost nevoita sa ma odi'nesc. Deci, dupa doua luni de tratament am avut anali#ele

perfecte, iar dupa trei, am urcat $> etaje si am dansat.

Din cau#a lipsei de period se produsese o stocare de to4ine in organism. (a sfarsitul lui fe"ruarie ma

simteam rau, nu mai puteam sa respir, ma durea "ratul drept, a"ia mai mergeam. Dl. ing. Popa mi-a facut o

sedinta de presopunctura si c'estiunea s-a autoreglat. (unar, in loc de period, am o cri#a mai violenta sau mai

"landa, prin care elimin stocul de to4ine din organism.

Cam pe la inceputul lui martie m-am simtit in afara de orice pericol, sentiment confirmat si de dl. Popa.

Datorita acestui regim a inceput sa mi se regenere#e tot organismul. i-a crescut imunitatea, n-am mai vomat

si nu am mai facut fe"ra ?cam dupa $ martie@, mi s-a marit capacitatea pulmonara, m-am vindecat de alergia

respiratorie pe care o aveam ?nu toleram praful si detergentii@ si de sinu#ita. a#"oiul era crancen, pe viata si

pe moarte. iata celulei canceroase contra viata celulei sanatoase. &nali#ele erau "une. Oare cine va castiga7

Intre"area era c'inuitoare, lupta grea. Imi amintesc ca in noaptea de B spre = fe"ruarie am avut o cri#a

puternica. i-am revenit a doua #i, pe la ora $$. Simteam o durere ciudata la frunte. Cand m-am privit in

oglinda, am constatat ca aveam un cucui. Cum l-am facut, nu-mi amintesc. Pro"a"il ca in timpul somnului ma#varcolisem si am dat cu capul de ceva.

3ilantul lunii aprilie a fost urmatorul5 din :> de #ile au fost rele, restul "une. &cu#am dureri puternice

de oase si de ganglioni. Dimineata erau linistiti, peste #i se tumefiau, seara erau umflati, iar dimineata, dupa

compresa cu var#a din timpul noptii erau iar de#umflati. (una mai a trecut usor, fara evenimente deose"ite. In

iunie, din cau#a efortului cam mare pentru mine, am sla"it pana la 21 de Ag. si din cau#a emotiilor, rana de la

c'iuretajul "iopsic mi s-a redesc'is. -am linistit dupa ce mi-am terminat tre"urile la scoala si am reusit sa

ma odi'nesc. ana mi s-a inc'is de la sine .

&cest regim m-a facut sa evolue# foarte mult psi'ic. &m capatat o noua desc'idere fata de multe

pro"leme. Sunt mult mai linistita, mai socia"ila, mi-am lic'idat multe temeri si comple4e. +ste fantastic cum

m-am putut redescoperi, cum am reusit sa renasc. &m ascultat foarte multa mu#ica, in special mu#ica

preclasica. +ra una din "ucuriile mele cele mai mari si un sprijin din cele mai puternice. In timpul lunii iulie

au aparut si alte semne de autovindecare. Doua saptamani nu am putut merge din cau#a piciorului drept.

&cu#am dureri foarte puternice la sold si la nivelul gle#nei. (a $B ani avusesem o deslipire epifi#ara prost

tratata, din pricina careia am avut multe neplaceri. &m constatat cu uimire ca oasele mi se reasea#a si gle#na

dreapta ajunge aproape de dimensiuni normale. Doar pigmentatia pielii mai indica faptul ca am avut candva

pro"leme acolo. &m o"servat ca mi-a pocnit gingia, o saptamana am stat cu rana desc'isa, perioada in care mi

s-a scurs o infectie, apoi gingia mi s-a inc'is de la sine. (a fel mi s-a intamplat si cu urec'ea stanga. Pielea s-a

$:


14/94

crapat, s-a prelins o scurgere purulenta, dupa care rana s-a cicatri#at foarte frumos. Pro"a"il ca era o

reminiscenta a otitei ce imi um"rise copilaria.

In august am plecat la 3usteni. &m pornit incet-incet, in e4cursii. Intai, )ura Di'am, apoi si mai departe.

Cand am ajuns la /rlatoarea, m-am simtit campioana mondiala la alpinism. Daca as fi escaladat +verestul, nu

as fi fost mai fericita. eusisem si lumea era a mea! Plangeam de "ucurie pentru ca eram normala, pentru ca

nimeni nu stia ce "oala aveam. a consolam ca altii asa-#isi sanatosi gafaiau mai tare decat mine la urcus.&m continuat cu alea Fetii, Poiana Costilei si alte e4cursii care mi-au umplut sufletul de "ucurii si de

satisfactii. &m revenit in 3ucuresti plina de energie si m-am apucat de o curatenie generala. Placerea mea cea

mai mare a fost sa vopsesc ferestrele, lucru pe care nu-l mai facusem pana atunci.

Dar "ucuria mi-a fost intunecata de inceperea anului scolar. (a fel ca multi suplinitori, am avut mari

neplaceri cu norma si, implicit cu salariul. Toate acestea m-au afectat foarte mult, mi-au stagnat procesul de

vindecare. Prin octom"rie a intervenit si altceva, nu mai puteam suporta sucurile si graul incoltit. Stiam ca

renuntarea la regim sau cea mai mica eroare ma pot costa viata. &m facut o pau#a de la reteta stricta, mancand

insa numai alimentele permise. Cand dl. Popa mi-a spus ca sucurile repre#inta c'eia vindecarii mele, am

reinceput sa le "eau cu pofta. (unile octom"rie si noiem"rie au trecut foarte greu, iar in decem"rie am evadat

din nou la munte, la Sinaia. O #i faceam o ascensiune mai grea, a doua #i ceva mai usor. &m urcat pana la

Cota $2>>, la Piscul Cainelui. Dar visul frumos s-a terminat repede si m-am intors pe in focul din

3ucuresti. +motiile m-au afectat profund. Pe $ ianuarie $11> mi s-a redesc'is din nou rana de la c'iuretajul

"iopsic, la un an si doua luni dupa ce a fost facuta. i-am adunat nervii si m-am calmat. 0"uciumul meu

sufletesc nu ajuta nimanui si nu-mi facea decat mai rau. In fe"ruarie am avut o cri#a care a tinut cam vreo

doua saptamani, cu fe"ra mare, stare proasta, voma, dureri. Toate le-am depasit ca de o"icei, fara

medicamente, doar cu ceaiuri, presopunctura si "ai.

Pe > martie am inceput primul meu post total. (-am dus cu "ine la capat. Foamea m-a c'inuit mai putin

decat mi-am imaginat. (-am facut la cererea mea deoarece stiam ca prin acest procedeu accelere#

autovindecarea. Dupa cri#a care i-a urmat, saltul calitativ a fost vi#i"il. i s-a sc'im"at si regimul alimentar,

fiind mult mai lejer. Practic aveam voie sa mananc aproape orice. In vacanta de primavara am fost din nou la

Sinaia. Pro"a etalon - Cota $2>> - am trecut-o mult mai usor. In timpul urcusului devenisem cap de coloana.

(a un moment dat am au#it din spate5 6Doinita, stai! rei s-o concure#i pe Doina elinte la pro"a de

maraton76 Starea mea a fost din ce in ce mai "una in lunile urmatoare. In iulie am mai facut un post de B #ile.

e#ultatele au fost vi#i"ile. &cum am ajuns in fa#a finala, la asa numitul regim de separare, pe care il poate

urma orice persoana care doreste sa fie sanatoasa. a simt e4ceptional si ca ultima reali#are pot sa mentione#

ca am reinceput inotul. /n om care urca pe munte, inoata si se simte "ine poate fi considerat altfel decat

sanatos7

&u fost si glasuri de specialisti sau suspiciosi care au spus ca daca eu sunt inca in viata, nu am avut

cancer. u pot sa cred ca dl. profesor doctor Traian e"edea, seful Clinicii de ginecologie si dl. profesor

doctor Paul icolescu, seful la"oratorului de anatomopatologie de la S.C..3., s-au inselat. Diagnosticul este

atestat de certificatul medical nr. 1:>> din $2 septem"rie $1==, de "uletinul de anali#a nr. $$11:9 din 9

$2


15/94

noiem"rie $1== ?c'iuretaj "iopsic@ si confirmat de doctor in c'imioterapie &ldea )a"riela de la I.O.3.

Imi pare rau ca am ajuns doar in ultima instanta la acest tratament naturist, desi era primul lucru cu care

tre"uia sa incep. Si nu numai eu, ci toata lumea. Din pacate, din acest punct de vedere, educatia noastra, a

tuturor, are numeroase carente. Imi permit sa fac pe aceasta cale cateva sugestii. &r fi "ine ca si in omania sa

se cree#e conditii legale si cadre "ine pregatite pentru practicarea pe scara larga a terapiilor naturale. &r tre"ui

sa apara pu"licatii de specialitate, sa se infiinte#e maga#ine cu produse naturale garantate si restaurante cumeniuri cu specific naturist. Tinand cont de re#ultatele spectaculoase o"tinute in unele ca#uri, este "ine venita

populari#area si e4tinderea practicarii medicinei naturiste.

Intr-una din #ile, stand de vor"a cu Doinita si povestindu-i despre cartea pe care o voi scrie, am rugat-o

sa-mi relate#e cate ceva din trairile pe care le considera mai semnificative pentru viata ei. & trecut o perioada

de timp si, intr-o dupa amia#a, cand ajung acasa, gasesc in camera mea un plic mare ase#at pe fotoliu,

continand mai multe pagini scrise de Doinita. Ii multumesc pentru 'otararea luata de a ingadui pu"licarea

unor intamplari atat de intime ale sale si am convingerea ca ele vin in sprijinul ipote#elor ?inca pentru unii@, ca

tot ceea ce facem, de la gand, vor"a, fapta, se inregistrea#a si suntem direct raspun#atori de toate consecintele

acestor actiuni ale noastre, ca in finit totul este programat, nimic nu e intamplator si ca suntem dependenti de

i"ratia /niversala Creatoare. Iata ce am gasit scris in paginile din plicul primit de la Doina Tasca5

EE Septem"rie $1B2 (-am visat pe tata stand in capul unei mese, avand un pa'ar plin cu vin in fata. In

pa'ar stateau doua lumanari aprinse. O voce mi-a spus5 6De cate ori se vor invarti lumanarile, atata timp va

mai trai tatal tau!6 (umanarea mai mica a inceput sa se roteasca in jurul celei mai mari din centru si sa se

apropie de ea. Dupa patru ture si jumatate lumanarile s-au stins si s-au ase#at in cruce. Pe 9 ianuarie $1B9, la

ora $>,29 tatal meu a plecat dintre noi, dupa patru luni si jumatate fi4. /lterior, tata m-a ajutat foarte mult. In

sesiune, dupa ce il visam, totul era in ordine. isam notele pe care urma sa le o"tin la e4amen, iar uneori, cu o

noapte inainte mi se comunica si su"iectul.

Sfarsitul lui iulie $1= Intre mine si . lucrurile mergeau mi#era"il. (-am visat pe ., care imi spunea5 6

Dupa ce ca am neca#uri cu socru-meu, mai imi faci si tu greutati!6 I-am povestit visul si a inceput sa rada. &

negat totul, e4clu#and posi"ilitatea de a se casatori. In cei patru ani si #ece luni cat am fost prieteni, nu ma

prea putuse minti. Fara sa vreau descopeream totul. De aceea ma poreclise 6 serif, caine de vanatoare6. &urmat despartirea mea de ., iar pe -$>-$1=, nunta cu actuala ?7@ lui sotie.

Octombi "#$%

&m visat ca ma plim"am cu mama si cu tata ?decem"rie-ianuarie $1B9@ in erastrau. +ra o dupa amia#a

calda, senina, cu un soare auriu, iar frun#a plopului era mare. (a un moment dat, tata a luat-o pe mama pe

dupa umeri, s-au indreptat amandoi spre lac, iar tata mi-a facut 6la revedere6 cu mana.

ama a plecat dintre noi pe $ mai $1=2, ora $8,:>5 o #i senina, o dupa amia#a cu soare auriu, frun#a

plopului era mare...

Noimbi "#$%

$9


16/94

&m aflat diagnosticul mamei mele5 neoplasm de cap de pancreas. i-am pus intre"area, 6Daca as avea

cancer, ce m-as face76 i-am raspuns5 6&s inne"uni!6

&sta#i ma intre"5 6Oare am inne"unit76 Cancerul meu a fost cel mai greu lucru, dar si cel mai simplu si

mai frumos din viata mea. &cum, I&T& are alt 6gust.6

Mai "#$$

In "urta mea a inceput sa creasca o galma. &m niste dureri suspecte. /neori parca ma taie cineva de vie

cu un cutit ascutit in #ona ovariana. Sunt foarte speriata. Singura... Su"constientul meu nu doarme.

I&'i "#$$

In sfarsit am gasit putin timp si pentru mine. Stiu ca am cancer! Dar, pe "anii mei, este placut sa ma las

mintita de doctori. Din sapte cati m-au consultat, cinci au e4clus posi"ilitatea pre#entei unui proces cancerigen

in organismul meu. +ste foarte linistitor sa-ti minti intuitia, sa te culci pe-o urec'e si mai ales, sa fii mintita

contra cost! Doream sa-l intalnesc pe dl. aleriu Popa, dar imi era frica de &D+&. &sa ca m-am dus la

operatie... (asitatea costa uneori neinc'ipuit de scump.

%( a&g&)t "#$$

In urma aneste#iei am iesit din corp prin cap, prin spirala ?al"-negru@. In momentul aneste#iei personalul

medical se foia in jurul meu. &m revenit in corp la mijlocul operatiei spunand cu ve'ementa5 6u vreau! u

vreau!6 si #"atandu-ma. i s-a administrat o noua do#a de aneste#ie si iar am plecat. &m fost intr-o regiune

unde era cald, liniste, liniste, pace si o lumina aurie or"itoare. u-mi amintesc decat sen#atia de pace

nesfarsita resimtita si faptul ca am va#ut sala de operatie de sus. Corpul meu era intins pe masa de operatie,

picioarele si partea superioara a corpului erau acoperite. (a cap statea aneste#istul, la dreapta c'irurgul cu doi

ajutori, iar la stanga asistenta aneste#ista. i s-a confirmat ulterior ca acesta a fost amplasamentul persoanelor

respective pe timpul operatiei. +u nu aveam cum sa-l cunosc, caci atunci cand adormisem se circula in jurul

meu, in momentul revenirii mele in trup din timpul operatiei s-a produs o agitatie, iar in momentul tre#irii

eram deja la reanimare.

-am dus la spital cu speranta ca voi muri pe masa de operatie. i-am luat 6la revedere6 de la rude,

prieteni si c'iar de la cei ce ma tradasera. Cand m-am intors in corp stiam ca sunt COD&&T& (&

I&T&! Stiam ca voi trai! Dar cum7 &sta nu o mai stiam.

$ )ptmbi "#$$

imeni nu vrea sa imi spuna diagnosticul. Stiu ca am cancer stadiul III. In sfarsit, (ui#a Steriade mi-a

confirmat diagnosticul ?inventand un stadiu I al "olii@.

** )p *% dcmbi "#$$

(-am visat pe tata. +ra congestionat la fata si ma privea ingrijorat, agitat. Se uita cu disperare la mine.

&m fost sigura ca va fi rau la oncologie, la tratament, dar m-am incapatanat si nu am ascultat...

"# )p *( ian&ai "#$#

(-am visat din nou pe tata. +ra si mai agitat si mai congestionat. a privea cu niste oc'i disperati.

a#and ca nu inteleg e4act mesajul, a luat o foaie al"a de 'artie pe care a scris< SID&. u m-am mai pre#entat

$8


17/94

la cel de-al cincilea ciclu de citostatice. &vertismentul tatei mi-a consolidat 'otararea.

*+ )p *$ b&ai "#$#

Iarasi mi-a aparut tata in vis. +ra linistit, cu o fata senina, im"racat in 'aine de sar"atoare. a privea

calm. & doua #i, 6Taticul6 ?nenea Popa@, mi-a spus ca am iesit din groapa.

Mi-'oc&' '&i mati "#$#

amasesem in pana de grau si de nuci. +ram disperata. u reusisem sa le gasesc nicaieri. &m visat-o pe

mama, in 'ainele ei modeste de lucru, stand in fata unor tara"e din piata atac'e. Peste doua #ile am ajuns in

aceeasi piata, am mers la tara"ele pe care le va#usem in vis si, dupa ce i-am povestit unei taranci ardelence

toata istoria "olii mele, aceasta mi-a scos de su" tejg'ea graul si nucile de care aveam atata nevoie. (a van#are

nu era nimic!

I&ni "##(.

Dumne#eu mi-a dat un dar care pe moment m-a speriat. a uitam la oameni si mi se comunica

diagnosticul lor. /nele ca#uri au fost confirmate medical ulterior. a durea uitandu-ma la copii, adulti si

stiind ce-i asteapta. a apuca disperarea sa vad pe unde ii cara parintii ?familia sau prietenii@, cand eu stiam

ce ar fi tre"uit sa faca pentru a-si re#olva pro"lemele! Stiam drumul, dar nu aveam puterea sa conving oamenii

sa-l urme#e. ici acum nu am putere sa impun un drum. Stiu insa ca uneori nu pot sau nu am voie sa iau

6rucsacul6 altuia si sa-l duc eu. Dupa ce am inceput sa inteleg mecanismul Aarmei ?cat de cat@, s-a diminuat

starea de neputinta, dorinta de a reali#a imposi"ilul, crutandu-ma astfel de suferinte inutile ?partial@.

&m plecat de acasa, intentionand sa fac o vi#ita unei cunostinte. In intersectia din coltul stra#ii am va#ut

venind dinspre stanga un ercedes oliv-metali#at cu geamuri fumurii. i-a trecut un gand prin cap5 6asina

aceea ma va calca!6 i-am spus ca este imposi"il, deoarece ve'iculul era departe. &m inceput sa traverse#

strada, dar pe la mijloc am constatat ca ercedes-ul accelerase. &m vrut sa fug si sa ma adapostesc pe

refugiul de pietoni al statiei de tramvai ?sens invers@, dar o mana neva#uta m-a oprit. Din spate, de dupa colt, a

aparut o Dacie rosu-portocaliu. Corpul meu a ramas neatins in spatiul dintre cele doua masini ?apro4. 9> cm@.

*# )p %( a&g&)t "##(

&m avut un vis. O vi#iune, o persoana al carei c'ip nu l-am putut deslusi, iar vocea parca era a

6Taticului65 6u-ti fie teama! ei fi foarte mult ajutata. ei pleca si vei reali#a lucruri mari!6

b&ai "##*

&m visat ca voi ramane orfana. Cum7 ama mea murise de opt ani. Peste o luna a murit sotia

6Taticului6 meu.

Octombi/dcmbi "##"

&m visat-o pe mama. (ocuia intr-o casa de#ordonata. i-a spus ca ma asteapta sa facem ordine si sa

spalam lucrurile murdare in familie... &m visat-o pe mama. i-a multumit pentru tot ce fac, pentru ca (O,

&CO(O, le este mult mai usor. Dupa sapte ani de tacere m-am impacat cu , fratele meu. a rugasem la

cimitirul 3elu-catolic, la mormintele facatoare de minuni, ma rugasem de nenumarate ori in casa si Dumne#eu

$B


18/94

mi-a indeplinit dorinta.

I&'i "##*

a cocotasem pe un scaun si voiam sa omor o molie. +ram in e4tensie si m-am de#ec'ili"rat. -am

ingro#it gandindu-ma ca in cadere as putea pati ceva rau la coloana. Dar niste maini neva#ute mi-au oprit

caderea si m-au ase#at incet, nevatamata, pe podea.

/n pacient de-al 6Taticului6, fratele unei colege de serviciu era in post. &vusese un cancer al

testiculelor, fusese operat, a facut un an de regim, apoi, simtindu-se foarte "ine, uitase ca era inca "olnav... si a

fost nevoie de inca un post. a duceam la dl. C., la rugamintea colegei mele, pentru a-i ridica moralul. Intr-o

seara, dl. C a intrat in coma, apoi a plecat. +ra deja rigid, i se sc'im"ase si culoarea fetei. Sotia ?medic@ a

inceput sa-i faca masaj cardiac. +u am inceput sa ma rog5 6Tu, Puterea Iu"irii...6, rugand Divinitatea sa

'otarasca ce este mai "ine pentru evolutia lui. Dupa cateva clipe, omul a revenit in trup. & fost artagos cu cei

din jur. -a privit cu oc'ii lui mari si al"astri, plin de repros, nu mi-a adresat nici un cuvant si-a intors spatele

tuturor, refu#and sa mai vor"easca.Peste doua #ile, cam pe la aceeasi ora, ?apro4. $1@, omul a intrat din nou in coma si a plecat definitiv. +u

nu am fost de fata.

*( mati "##%

Doream sa merg la parastasul de un an al doamnei Popa. Insa, pe la ora $> am primit un telefon.

)andurile rele ale celui care ma sunase mi-au provocat efectiv rau fi#ic. In decurs de doua ore mi s-a

declansat o cri#a de fiere si o migrena puternica.

Seara, pe la ora $=, eram singura in casa. Imi era rau si stateam g'emuita in pat, pe intuneric, cu perna

facuta sul su" cap. O lumina or"itoare venita din stanga, m-a tre#it. O persoana im"racata in al", cu par

castaniu lung, ale carei trasaturi nu le puteam distinge, statea langa mine. & facut niste miscari circulare cu

mainile deasupra mea, aranjandu-mi corpurile sensi"ile cam ciufulite. &poi totul s-a stins. Dupa cinci minute

mi-am aranjat si corpul fi#ic in po#itia in care mi-a fost aranjat cel eteric, mi-am indreptat perna si am

adormit. Seara am mai vomat putin si apoi m-am linistit.

0 )p 1 api'i "##%

eneam de la 3elgrad. Fusesem la am"asada &ustraliei sa cer o vi#a turistica. Stiam ca nu voi o"tine

vi#a, dar m-am dus la insistentele fratelui meu. odul cum fusesem refu#ata, vi"ratia de ra#"oi, un atentat ce

avusese loc in 3elgrad, mi-au facut foarte rau in plan fi#ic si psi'ic. +ram epui#ata, nu mai puteam sta pe

picioare. Pur si simplu ma taram. In tren am adormit imediat. -au tre#it vamesii si dupa ce am intrat in

om%nia am adormit din nou. (a un moment dat mi-am va#ut corpul stand lungit pe "anc'eta, ase#at pe "urta.

O aparitie al" stralucitoare a facut aceleasi pase deasupra capului meu si a disparut.

Dimineata, ajunsa in 3ucuresti, am mers direct la scoala, complet resta"ilita.

Conc'&2ia3 Loc&' m& )t in Romania.

S&nt ocotita in Romania.

%/4 mati "##4

$=


19/94

-am visat copil. +ram tot fetita, aveam par "lond si oc'ii caprui. Impreuna cu alti copii strngeam "ani

marunti din tarana. Cnd m-am tre#it am reali#at semnificatia visului. Sora tatalui meu a fost internata n spital

cu "locaj renal, n #iua de 2 martie. &m stiut ca va muri.

& plecat dintre noi pe : aprilie $112, iar eu am fost cea desemnata sa arunc "anii n urma sicriului.

1 a&g&)t "##4 / Pai)

-am dus la "iserica catolica de care apartineau prietenii mei si am vor"it cu paro'ul si cu un medic

teolog. (e-am povestit toata istoria mea, solicitndu-le sfatul si ajutorul material pentru a ajunge la (ourdes.

i s-a spus5 6Daca este real ce ne-ati povestit, minunea a fost deja infaptuita! ugati-va lui Dumne#eu, lui

Isus Cristos si mai ales Fecioarei aria, pentru ca fiind femeie, +a va ocroteste. eti primi cu siguranta

raspuns la toate.6

-am rugat si c'iar n noaptea aceea am primit raspunsul5 6Continua sa-ti urci )olgota!6&m reali#at ca

nu am ce sa caut la (ourdes ?sau mi s-a spus ca nu am ce sa caut acolo7@ Toate tentativele de a vedea acele

locuri facatoare de minuni au fost sortite esecului. &sa ca am ramas n Paris, am vi#itat si am I&T&T.

*#/%( a&g&)t "##4 / Pai)

(-am visat pe domnul Popa. -a luat de mana si mi-a spus5 6Orice urma de proces malign din tine a

ncetat!6

Mati "##0

&ceeasi aparitie luminoasa mi-a spus n vis5 6&r fi ca#ul sa mai nveti o lim"a straina!6

&m gandit5 6+ngle#a76

&paritia5 6/mmm...6

&m spus5 6)ermana76&paritia5 6&sta da!6

In vara anului $119 am fost in )ermania si n #ona europeana unde se vor"esc lim"i germanice.

0/1 ian&ai "##1

(e-am visat pe .?)recia@ si pe .?Suedia@ si parca mai era inca cineva. i se spunea5 6u te speria, vei

canta n orc'estra!6 +u, cu oc'ii mei de 6vultur6, dupa multi ani de nestudiu, sa pot canta ntr-o orc'estra7

&sta inseamna oc'i sanatosi, perfect vindecati si diferente de instrument principal trecute. Dar Dumne#eu e

mare si +l le stie pe toate! a las in mana (ui si sa faca cu mine ce crede +l ca este mai "ine pentru evolutia

mea. &min!

+leva Diana , in $11:5

6Doamna, am stat si m-am gandit mult. +4ista ntr-adevar reincarnare! oi am petrecut multe vieti

mpreuna, pentru ca altfel ar fi imposi"il sa ne ntelegem att de "ine si sa va iu"esc at%t de mult.6

I&'i "##4

u doream sa se stie ca plec n Franta. &sa ca i-am povestit Dianei ca ma duc la tanti arioara, la

eresti, n oldova. Iar Diana, uitndu-se cu oc'ii ei mari la mine, mi-a raspuns5 6Doamna, daca aveti de

gand sa ramaneti pe acolo, prin tarile pe unde va duceti, va rog sa ma luati cu dumeavoastra. ie nu-mi

tre"uie alt profesor de vioara.6

+u5 6Diana, dar ma duc n oldova la rude.6 Diana, la fel de senina, a repetat5 6a rog sa ma luati cu

$1


20/94

dumneavoastra daca aveti de gand sa ramaneti pe-acolo pe unde va duceti.6

-a umflat rasul.

I&'i "##0

&m anuntat-o pe Diana ca plec in )ermania. S-a crispat toata, s-a nrosit, i s-a facut rau. &m reusit s-o

linistesc cu greu, asigurand-o ca numai ma plim" si ca ma reintorc.

# ian&ai"##1

+u56Diana, imi dai voie sa plec n )recia76

Diana, putin alarmata5 6In plim"are76

+u5 6Da6

Diana5 6Da76

+u5 6Da.6

Diana5 6Cat timp76

+u5 6&sa, vreo saptamana. Pe urma avem de studiat.6

Sptmbi "#$#Prietena mea, Irina Cufis, avea o sterilitate datorita unui ovar polimicroc'istic. ?O dereglare 'ormonala.

Ovulul n loc sa se elimine, ramanea nmaga#inat n ovar.@ &m adus po#a. 6Taticul6 a #is ca se poate. &m

trimis n )recia tratamentul si m-am rugat pentru ea la cimitirul 3elu-catolic, la cele trei morminte facatoare

de minuni. Dupa doua #ile am visat-o pe Irina. /n foc a co"orat asupra ei si i-a cuprins tot corpul. &m stiut ca

va reusi, lucru pe care i l-am spus si ei. &u circulat po#e si retete ntre 3ucuresti si &tena. e#ultatul7 Pe $2

noiem"rie $11> s-a nascut argarite, iar pe $8 mai $11: i'alis. 3aietelul a venit fara vreun tratament

special. Deci totul se autoreglase si era n ordine.

IV

RATI

ergand pe firul vietii inginerului aleriu Popa, ntr-o cuta de timp apare si ntalnirea cu un om a carui

viata a fost transformata pentru totdeauna n urma celor aflate de la dl. Popa.

Dar sa-l ascultam c'iar pe el ce ne spune n interviul acordat #iaristei Doina )'eorg'iu.

EE icu Omota este unul dintre cei mai vec'i "eneficiari ai competentei, daruirii si omeniei care si dau

mana n Omul aleriu Popa, si care a devenit n timp, prin cunostintele n materie de terapii naturiste

acumulate ca autodidact, prin cautarile personale, dar mai ales prin multele ore petrecute n preajma domnului

Popa, unul dintre discipolii acestuia.

D.).- Ce a nsemnat pentru icu Omota ntalnirea cu medicina naturista prin repre#entantul ei, aleriu

Popa7

.O.- ecastigarea sanatatii pierdute. Insasi viata, din care am cre#ut, la un moment dat, ca tre"uie sa

ma retrag nvins.

D.).- Povestiti-ne e4act ce s-a ntamplat...

.O.- In $1B2, ca urmare a unei conjuncturi a vietii pe care nu am reusit atunci sa o depasesc cu

ntelepciune, s-a declansat o "oala a sistemului nervos, "oala care de-a lungul a peste 1 ani m-a mpiedicat sama "ucur de viata. & nceput astfel un lung sir de internari n clinici de specialitate, cu multiple diagnostice,

tratamente medicamentoase dintre cele mai ela"orate, fara sa scap n tot acest timp de cumplitele sen#atii de

>


21/94

scufundare, ameteala, rasturnare, palpitatii. edicii renumiti pe care i-am consultat ?dr. 3a#ilescu, prof. eiu,

dr. Diacicov, dr. Cosa, dr. Predescu, dr. Cremene, dr. angan@ lasau deja sa se nteleaga ca nu voi o"tine

niciodata o stare "una de sanatate, deoarece "oala, n loc sa se ameliore#e, cum era firesc, datorita ingerarii

attor medicamente se agrava din #i n #i. &stfel, evolutia diagnosticului a fost urmatoarea5 sindrom asteno-

vegetativ, tetanie neurogena, sindrom an4ios cenestopat, nevro#a an4ioasa cu elemente depresive, de#voltare

neuroasteniforma cenestopata, sindrom depresiv cu elemente an4ioase, psi'astenie cu elemente depresive,

an4ioase si o"sesivo-fo"ice, dependenta la amital, decompensare neurastenica. Ca urmare a consumului

e4agerat de sedative, tranc'ili#ante, neuroleptice, s-au adaugat si alte neplaceri la cele e4istente deja. Dupa

patru ani de tratament alopat n clinicile din 3ucuresti, m-am internat la clinica de psi'iatrie din Tg. ures

?prof. dr. )recu@, fiind supus unor proceduri pe care le consider inumane, ma refer la electrosocuri si la

socurile insulinice, ajungand uneori c'iar n stare de coma. In urma acestor tratamente n-am o"tinut nici o

ameliorare a sanatatii, motiv care m-a determinat sa ncerc de unul singur mai multe remedii naturiste, cu

sla"a vointa pe care o mai aveam, stiindu-se "ine ca medicamentele depersonali-#ea#a, reduc vointa, creea#adependenta. -am straduit deci sa reduc din marea do#a de tranc'ili#ante. Totul era nsa n #adar, reactia

organismului la lipsa de drog era atat de puternica ncat apelam si mai disperat la ele. Intrasem ntr-un cerc

vicios din care nu mai gaseam iesire. In urma unei alte internari la spitalul )'. arinescu, mi s-a pus

diagnosticul care nspaimanta pe oricine5 psi'o#a discordanta.

Pier#%ndu-mi ncrederea n viata, n mine, n orice, n $1=$ am doua tentative de sinucidere. i-am dat

seama de pericolul n care ma gaseam si, cu o ultima speranta, m-am internat din nou n spital, cu diagnosticul

farmacodependenta. Cura de de#into4icare medica-mentoasa la care m-am supus a fost atat de c'inuitoare

incat m-a adus ntr-o asemenea stare de sla"iciune ca nu puteam sta n picioare decat sprijinit. (a e4ternare

pro"lema de#into4icarii nu fusese re#olvata, dovada si continutul retetei5 pramen, torecan, clordela#in,

romergan, relund n scurt timp si vec'ea medicamentatie. Pentru mine nu mai e4ista a"solut nici un tren...

Incercasem totul, ma agatasem cu disperare de orice medicament.

D.).- Cnd ati aflat de ing. aleriu Popa7

.O.- In acest moment al vietii, cand nu mai speram la nimic, l-am cunoscut pe domnul Popa, n aprilie

$1=:. In doar cteva minute de consult, fara sa-mi dea raga#ul sa-i spun ceva despre mine, mi-a descris toate

simptomele "olii de care sufeream, informandu-ma n acelasi timp despre afectiunile unor organe, datorate

consumului e4cesiv de medicamente, afectiuni despre care nu stiam nimic, ele fiind confirmate medical a"ia

ulterior. &m aflat pentru prima data care sunt cau#ele generatoare ale suferintelor cumplite pe care le aveam.

Domnul Popa m-a ntre"at daca vreau sa ma vindec sau sa fiu vindecat. In sfrsit, am nteles atunci ca totul

depinde de mine si am optat astfel pentru autovindecare.

D.).- & fost dificila ruperea de niste deprinderi adanc nradacinate7

.O.- otararea de a trece la un mod de viata nou, la o alimentatie "a#ata numai pe cruditati, pornea din

convingerea ferma ca de#into4icarea prin aport de 'rana vie este superioara uneia care, pentru acelasi scop

folosea o grupa de medicamente ca sa scape de alta... Castigul n sanatate a fost enorm, dat fiind ca numai

dupa trei saptamani de regim de cruditati, am reusit sa renunt la =>J din medicamente, revenindu-mi treptat

$


22/94

starea de liniste si atat de doritul somn natural. /itasem cum arata un om normal, ce nseamna sa te poti

"ucura de viata. Daca n cei 1 ani de "oala eram mereu la limita celor $=> de #ile de concediu medical, n

pragul pensionarii deci, n perioada regimului natural nu am avut nevoie de nici o #i de concediu medical!

D.).- Sunt deja B ani de cand urmati recomandarile domnului Popa. Care este starea de sanatate a dvs.

acum, cand vor"im7

.O.- (upta cu "oala a continuat tot acest timp, si nu a fost ntotdeauna usor, dar pot spune ca am

o"tinut cu fiecare etapa mari progrese n sanatate, neasteptate si necunoscute de mine pana acum, pe masura

ce se eliminau depo#itele cu to4ine din organism, cau#ate de viata de#ordonata si de medicamentele luate fara

masura. &m nvatat mult de la dl. aleriu Popa. &m aflat ca sanatatea nu este un dat cu care te nasti si mori,

fara nici un efort individual... Dansul m-a luat asociat n lupta contra "olii< de fapt, nu-l lasa pe "olnav n

postura de para#it, caruia sa i se administre#e ceva din afara, ci i stimulea#a toate resursele energetice, l

determina sa acorde suprematie mintii, care sa conduca trupul n lupta aceasta pentru a-l trage din "oala,

adesea din moarte...

&cum, nu numai ca traiesc, dar ma "ucur de sanatate deplina, si ca mine sunt sute de oameni, care au

renuntat la spitale, gasindu-si aici, la dl. aleriu Popa, "ucuria de a trai. Pentru tot ceea ce face pentru oameni,

pentru tot ceea ce a facut si face pentru mine, eu, fost "olnav fara nici o sansa de vindecare pe cale medicala,

i multumesc din inima si cu aceasta oca#ie!

D.).- Stiu ca, n decursul anilor, ati acumulat multe #ile de post total.

.O.- Da, unul din procedeele prin care lupt sa-mi pastre# sanatatea este si postul, despre care pot spune,

n urma studierii lucrarilor de specialitate si va#andu-l aplicat pe mine si pe altii, ca este cel mai direct si mai

eficient mijloc prin care te poti de"arasa de to4inele acumulate n organism de-a lungul anilor, cu re#ultate

spectaculoase. aleriu Popa l recomanda tuturor celor care se angajea#a pe calea autovindecarii.

D.).- Dl. Popa da un e4emplu plastic, n acest sens, cand spune ca este a"solut o"ligatoriu sa te

depolue#i fi#ic si, implicit, psi'ic, nainte de a ncepe sa consumi o 'rana curata, vie, caci daca vrei sa

#ugravesti o casa, ncepi prin a curata peretii de varul vec'i, ca sa prinda noua #ugraveala...

.O.- Omul consuma #ilnic o cantitate de alimente cu scopul de a i se furni#a energia necesara

e4istentei, dar, pe langa aceasta, alimentele consumate produc n corp o serie de elemente to4ice, ca re#ultat al

arderilor meta"olice. Cantitatea si gradul de to4icitate al acestor elemente depind de natura alimentelor, de

modul de preparare a lor, cat si de puterea organismului de a le neutrali#a.

D.).- Daca nu ar interveni si meta"olismul fiecaruia, capacitatea particulara a fiecarui organism de a

elimina aceste to4ine, ar parea fireasca ntre"area pe care o pun unii oameni, si anume5 6de ce, acela care

mananca la fel ca mine nu are pro"leme cu sanatatea, n timp ce eu am76

.O.- Pe langa acestea, prelucrarea termica a alimentelor aduce cu sine un nselator confort digestiv, iar

prin adaugarea unor condimente, un spor de placeri gustative care l fac pe individ sa consume cantitati cu

mult peste nevoile sale reale. +fortul energetic pe care l depune aparatul digestiv pentru prelucrarea acestor

cantitati este mare, conducand, spre surprinderea multora, la epui#area fi#ica si psi'ica a individului. 3a mai

mult, organele de eliminare se afla, datorita acestei situatii, n imposi"ilitatea de a mai face fata acestui volumde munca, re#ultand de aici depunerea elementelor to4ice care nu pot fi eliminate.

D.).- Se depun, astfel, acolo unde gasesc teren...


23/94

.O.- Da, acidul uric mult crescut n sange se depune la nc'eieturile mem"relor, iar calciul anorganic,

deci neasimila"il, re#ultat din alimentatia incorecta, provoaca de#astre n organism, prin depunerile sale.

D.).- Inteleg de aici ca acidul uric si calciul anorganic re#ultate din meta"oli#area unor elemente

e4istente numai n 'rana pervertita termic, rafinata, c'imi#ata, se depun n organism, dand acele spondilite,

spondilo#e, guta, cu dureri adesea insuporta"ile...

.O.- Toate acestea, mpreuna cu cresterea colesterolului peste limita de toleranta, ncarca sangele cu

elemente straine corpului si implicit straine sanatatii, ducand la ruperea ec'ili"rului. In organismul depasit ca

posi"ilitati, at%t de digestie c%t si de eliminare, se instalea#a starea de o"oseala continua, de disconfort

general...

D.).- Si apoi "oala n sine, locali#ata la anumite organe, manifestata deci clinic, nu7

.O.- Da, si ar tre"ui mentionat un aspect ignorat adesea, dar important! (ipsa din alimentatia noastra a

celulo#ei, pe care nu o au dect legumele, cerealele si fructele crude, duce la o forma consti-pativa cronica, cu

efecte de#astruoase asupra sanatatii omului.

D.).- Domnul aleriu Popa spune despre constipatie ca este 6"oala "olilor6.

.O.- Sigur, neeliminarea la timp a to4inelor duce, prin procesul de osmo#a directa si inversa, la un cerc

vicios din care organismul nu mai gaseste iesire, caci purgativele si la4ativele nu fac decat sa re#olve

temporar efectul, nicidecum cau#a, "oala devenind cronica, creand conditii aparitiei si de#voltarii n organism

si a altor "oli.

D.).- Omul nu renunta usor la alimente rafinate ca 5 #a'arul, produsele din faina al"a, grasimi animale,

uleiuri rafinate, dulciuri concentrate, prajeli, fierturi, deoarece gustul nostru s-a pervertit. u ne mai place un

aliment dect daca l pregatim, i mai adaugam ceva...

.O.- Din pacate asa este. Daca am introduce n alimentatie 'rana cruda, vie deci, "ogata n fi"ra

vegetala care este ca o matura "inefacatoare pentru tu"ul digestiv, n saruri minerale, vitamine n stare

naturala, organismul ne-ar multumi ca i-am dat posi"ilitatea sa se reec'ili"re#e singur, natural, fara sa mai fie

nevoie sa mai apelam atat de des, sau c'iar niciodata, la medicamente...

D.).- amane, deci, repaosul alimentar, ca fiind solutia cea mai "una...

.O.- &tat pentru un organism tul"urat, epui#at de stres, de o alimentatie nec'i"#uita, saraca n elemente

nutritive de tip organic, dar si pentru un organism care doreste sa se mentina n stare "una de functionare, cel

mai "un remediu este postul total. Daca tinem seama de faptul ca sangele este cel caruia ii revine sarcina sa

transporte elementul nutritiv si o4igenul necesar desavarsirii procesului meta"olic pana la ultima celula dincorp, atunci admitem ca de calitatea sangelui depind ec'ili"rul si calitatea vietii. /n sange ncarcat to4ic nu

mai are posi"ilitatea de a mai face pe carausul. S%ngele tre"uie sa preia de la celula elementul to4ic re#ultat n

urma arderilor meta"olice si, prin sistemele de eliminare, sa scape de acesta. Dar cum sa preia ceva c%nd el

este si asa supraincarcat7 In acest moment postul face adevarate minuni caci, indiferent de situatia n care ne

aflam, de sanatate relativa, de "oala avansata, sau de o"oseala, este de o importanta vitala eli"erarea

organismului de elementele to4ice acumulate de-a lungul vremii.

D.).- ulta lume crede ca, mai ales atunci cand esti "olnav, tre"uie sa te 'ranesti copios, ca sa ai

resurse n lupta cu "oala.

.O.- Totalmente gresit. In timpul postului, organismul, nemaifiind o"ligat sa faca digestia pentru care

:


24/94

se c'eltuieste cam =>J din energia sa, si foloseste ntreaga capacitate energetica pentru refacere, eliminarea

re#idurilor acumulate, pentru lupta cu "oala. De fapt si n natura, animalele, atunci c%nd sunt "olnave, se

i#olea#a, nu man%nca nimic si se vindeca fara vreun medicament miraculos.

D.).- i-ati spus, icu Omota, ca anual acumulati apro4imativ $>> de #ile de post, ca ati nceput

nencre#ator, desi logic ntelegeati "eneficiile acestei practici.

.O.- Fac acest lucru de peste 2 ani, dupa ce dl. Popa mi-a repetat de mai multe ori5 6Tre"uie sa te

pregatesti pentru post, ti este mai mult dec%t necesar6. &m cre#ut atunci ca niciodata nu voi putea ra"da de

foame. &m nceput timid, cu o #i pe saptamna, apoi cu grupuri de :-9 #ile, ca sa trec la c%te $> #ile la fiecare

solstitiu si ec'inoctiu sau de cte ori simt nevoia sa ofer o perioada de odi'na "inemeritata organismului meu.

epaosul alimentar tre"uie sa fie o actiune voluntara si nu impusa, cu scopul de ameliorare a sanatatii, sa fie

nsotit de o g%ndire po#itiva, ec'ili"r%nd n final ntregul organism. /n post de tip 6greva foamei6, cred ca nu

va avea niciodata o actiune "enefica asupra organismului, dimpotriva, poate avea consecinte de#astruoase

imediate si n timp, asupra sanatatii, deoarece individul care se supune postului total, fiind animat de anumite

am"itii demonstrative sau revendicative, adesea de ura, produce "ulversari ale sistemului sau glandular. Se

ajunge astfel la un e4ces de adrenalina ce creea#a o tensiune interioara greu de suportat de un neinitiat n

aceste pro"leme ce nsotesc postul, cu consecinte foarte neplacute...

/n post animat de dorinta de "ine si nsotit de ganduri optimiste duce la o conlucrare armonioasa a

ntregului sistem glandular, iar emisia de endorfina difu#ata de creier n organism ofera o stare de armonie si

ec'ili"ru de care este mare nevoie n timpul postului. +4ista persoane care ntrea"a56De ce tre"uie sa postim7

+ste o placere sa ra"#i de foame76 u, cu siguranta nu.

Din e4perienta personala si din tot ce mi-au relatat "olnavii vindecati n urma sfaturilor date de dl. Popa

stiu ca n timpul postului to4inele din organism sunt antrenate si eliminate. Organismul reuseste sa-si faca

ordine n sistem folosind energia economisita prin neutrali#area digestiei. Dupa un timp ncep sa se elimine

prin urina deseuri to4ice care, uneori, pot fi o"servate si cu oc'iul li"er. i s-a ntamplat ca dupa c%teva #ile

de post sa elimin urina cu miros de medicamente, n conditiile n care nu mai luam nici un fel de medicamente

de ani de #ile. edeti, deci, cat de profund este procesul de eliminare n post! &cest proces se reali#ea#a pe

toate caile posi"ile5 pe nas si pe gura, su" forma de mucus, prin lim"a, ?acea lim"a ncarcata cu care ne tre#im

deseori dimineata si mai ales n timpul postului@. Prin lim"a se elimina cele mai 6su"tile6 elemente to4ice.

Daca dati unui pui de gaina sa guste din lic'idul pe care l aruncati dupa ce faceti gargara cu ulei dimineata,

acesta va cadea mort dupa prima ciugulire, mai ales daca persoana respectiva este grav "olnava. +liminari mai

au loc si la nivelul pielii, prin pori. Din acest motiv este si greu de suportat sa stai mult timp n preajma unui

om care posteste. Spalarea corpului cu otet de mere ndoit cu apa nlatura acest inconvenient, otetul di#olvand

constituentii care nc'id porii si mpiedica eliminarea to4inelor. Ce se ntampla de fapt n timpul postului7

Organismul vine n ntampinarea alimentelor cu anumite en#ime, specifice fiecarui tip de aliment, en#ime

necesare digerarii 'ranei. Daca organismul nu-si mai primeste 'rana o"isnuita, n timp are loc procesul de

fagocito#a, acesta diminuandu-se treptat. Pe de alta parte, secretia de acid clor'idric din stomac scade treptat

pana la ncetarea completa. Peristaltismul ncetea#a si el, astfel ca, dupa -: #ile de post, sen#atia de foame

2


25/94

dispare, iar unele afectiuni ale stomacului, si n general ale tu"ului digestiv, se vindeca tocmai datorita acestui

repaus alimentar.

D.).- Pe cei care postesc i-am au#it spunand ca n aceasta perioada le revine somnul, fara sa mai apele#e

la somnifere.

.O.- Intr-adevar, somnul natural revine si este mult m"unatatit, apropiindu-se mult de ceea ce se

c'eama somn odi'nitor. Pe de alta parte, sistemele micro"ian, "acterian si en#imatic e4istente la nivelul

tractului intestinal, dispar si ele, prin acelasi proces de fagocito#a, fapt e4traordinar de folositor viitoarei stari

de sanatate, caci fostele depuneri din intestin, fi4ate pe un strat gros de mucus, mpiedica procesul de osmo#a.

Se stie, noi suntem mai murdari pe dinauntru dect n e4terior, ca urmare a modului nostru de alimetatie. In

post si la reluarea alimentatiei ? corecta de aceasta data@, mucusul intestinal, sistemul "acterian si cel

micro"ian se vor reface pe structura unei 'rane curate, vii, sanatoase. Cnd reincepem sa mancam, structura

modului de gandire este alta, mai aproape de adevar. (a nivel fi#ic, pielea devine mai catifelata, s%ngele

'raneste corect celulele corpului, fiind capa"il de a prelua si elementele to4ice care tre"uiesc eliminate.

Sangele curat m"unatateste ec'ili"rul dintre fi#icul si "ioenergeticul nostru, aparand calitati intuitive noi, sau

proprietati telepatice pe care nu le-ai avut nainte.

Postul vindeca fundamental, el are efect "enefic asupra ntregului organism, nu numai asupra unui

anumit organ, action%nd la nivel su"til pana la cau#a care a dus la de#ec'ili"rul aparut, parcurgand drumul

invers al unei "oli manifestate. Daca de e4emplu, o persoana a avut o infectie al carei proces l-a stopat cu

anti"iotice, la post trece prin fa#a acuta a "olii, mai nainte ca vindecarea sa se produca. Deci, n timpul

postului, cu o ciclicitate de sapte ?sau jumatati de ciclu@, adica :,B,$2,$,... de #ile, apar cri#ele de eliminare,

care de multe ori sunt greu de depasit. Daca nu s-a nteles mecanismul acestui proces, se pot trage conclu#iigresite, interpretndu-se negativ re#ultatele postului. +4emplu5 o fetita "olnava de psoria#is ncepe un

tratament recomandat de dl. ing. aleriu Popa. Dupa un timp, ntregul corp i s-a acoperit de furuncule, din

care iesea un puroi urat mirositor, fara sa faca totusi fe"ra. Speriata, mama fetitei a dus-o la doctor, care i-a

dat anti"iotice, oprind astfel un proces de eliminare firesc, "enefic, ntr-o "oala atat de grava cum este

psoria#isul.

D.).- De ce credeti ca medicina nu acorda totusi atentia meritata acestei terapii propuse de natura -

postul - desi re#ultatele ei vor"esc de la sine.

.O.- u doresc sa intru n conflict cu medicina, nu ma erije# n medic si nici n vindecator. Doresc doar

sa mpartasesc din e4perienta mea n acest domeniu acelora care au nevoie de c%teva cunostinte pentru a porni

pe acest drum al vindecarii prin natura, folosindu-se de legile ei.

&s vrea sa dau cateva e4emple din care re#ulta ca medicina alopata nu se ocupa de cau#a "olii, ci de

efectele ei5 "olnavilor cu afectiuni cardiovasculare li se recomanda aspirina, de trei ori pe #i, pentru a

mpiedica formarea de c'eaguri. +ste adevarat ca aspirina, fiind un acid, di#olva c'eagurile si ca n perioada

cnd se ia aspirina, acestea nu se formea#a. Dar, dupa aceea, ce se nt%mpla7 (uam toata viata aspirina7

De#astrele pe care le produce aceasta n organism, la un consum ndelungat, sunt de nedescris! (a anumite

"oli, mai ales cnd sunt asociate cu temperatura, se recomanda anti"iotice, care nu fac dec%t sa stope#e un

proces firesc de eliminare. Toate aceste procese oprite din evolutia lor, raman latente n organism, iesind la

9


26/94

iveala mai tar#iu, ntr-o forma mult mai grava.

Si n ca#ul cancerului, consider ca medicina nu se ocupa de cau#a "olii, ci de efectul ei. Daca unei

persoane i-au aparut noduli, c'isturi, tumori, pe cale medicala i se aplica c'imioterapia, co"altoterapia, sau

interventia c'irurgicala pentru e4tirparea acestora. S-a re#olvat cu aceasta cau#a 7 u! Daca tinem seama ca

de#voltarea celulei canceroase se face 'aotic, nemaiputnd fi controlata de sistemul central, afectat de stres si

o"iceiuri alimentare nesanatoase, atunci tre"uie sa admitem ca acest mare rau al omenirii, cancerul, este ostare "iologica datorata factorilor mai sus enumerati si nu o "oala propriu-#isa. Ca este asa, o confirma sutele

de ca#uri re#olvate de dl. aleriu Popa. Prin post, alimentatie corecta si alte proceduri naturale, acele c'isturi

si tumori se di#olva si dispar sau ies la suprafata pielii, se usuca si cad. Disparitia lor este confirmata de

tomografii, unde acestea nu mai apar. Cum se ntampla aceasta7 (umea medicala ar tre"ui sa cercete#e

riguros fenomenul, sa-l e4plice, nu sa nege evidentele. +ste mare pacat ca at%tia "olnavi sa fie mutilati prin

interventii c'irurgicale si sa moara numai pentru ca, asa cum sustin unii medici, metoda d-lui Popa nu are o

e4plicatie stiintifica.

D.).- /nii se tem de post si a"andonea#a. +ste postul, pentru dl. aleriu Popa, un mod de a-i selecta pe

adevaratii luptatori7

.O.- aleriu Popa spune ca cine poate face post este capa"il sa suporte pe mai departe rigorile

regimurilor indicate. Dansul considera ca sanatatea este un "un personal, de care esti direct raspun#ator. +l nu

te vindeca, este numai initiatorul si ndrumatorul autovindecarii tale. Deci lupta ti revine. +ste adevarat ca

fara ndrumarile sale nu poti face nimic, pentru ca dansul stie e4act ce-i tre"uie organismului tau la un

moment dat, adaptea#a tot ce recomanda la specificul "ioenergetic al fiecarui individ. +l nu tratea#a "oala, ci

"olnavul. &m va#ut de-a lungul anilor ca#uri deose"it de grave vindecate sau n curs de vindecare, pre#ent%nd"oli declarate incura"ile din punct de vedere medical5 spondilita anc'ilo#anta, psoria#is, diferite forme de

cancer, sclero#a n pla

Documents

Valeriu Popa Viata