REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIII, NR. 4, AN 2014 357

Corresponding author:Dana-Teodora Anton-Paduraru, „Gr. T. Popa“ University of Medicine and Pharmacy, 16 Universitatii Street, Iasi E-mail: antondana66@yahoo.com

VEGETARIAN DIET IN CHILDRENDana-Teodora Anton-Paduraru1, Carmen Oltean2, Laura Mihaela Trandafi r1,

Amalia Maria Mineata3

13-rd Clinic of Pediatrics, ”Gr. T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi 2Children’s Emergency Hospital “Sf. Maria”, Iasi

3Hiperclinica Medlife, Iasi

ABSTRACT Vegetarianism may have implications on the growth of children and adolescents. There are different types of vegetarian diets: some may be suitable for children, other defi cient in essential nutrients. If a vegetarian diet is done properly and includes fortifi ed foods it can promote health and reduce risk for major chronic diseases. Restriction or exclusion of products of animal nature can lead to low intake of essential nutrients.

Keywords: vegetarianism, child

GENERAL PAPERS 1

Childhood is the period when nutritional habits are acquired, when growth is intense and when de-posits of essential nutrients are stored.

According to the Merriam-Webster Dictionary, vegetarianism is defi ned by “the consumption of a diet that contains vegetables, fruits, nuts, cereals and sometimes eggs and dairy products” (1).

Vegetarianism may have severe implications on the growth of children and adolescents, therefore it is necessary to assess the nutritional status of veg-etarians to insure optimum growth and a good health state and to prevent potential defi cits.

There are different types of vegetarians (1) – Table 1.

Each of these diets has implications on the nutri-tion and health of children and adolescents. The reasons for which one adheres to a vegetarian diet are different:

• economic reasons: in some countries, vegeta-bles are cheap;

• the risk of omnivorous diets and the negative publicity on the diseases emerged as a conse-quence of the consumption of animal prod-ucts;

• moral reasons: the belief that eating meat in-volves cruelty and environmental degrada-tion; animal-rights militants;

• ecological reasons: the effect of meat pro-duction on the environment involves the in-effi cient use of the planet resources;

• religious reasons: seventh-day Adventists, some Hindu, Buddhists;

• philosophical reasons: transcendental medi-tation, yogis, anthroposophists, macrobiot-ics;

• social infl uences (1).

TABLE 1. Types of vegetariansClassic vegetarians New vegetariansOvolactovegetarians Vegetarians consuming small

amounts of meatLactovegetarians Vegetarians “to a large extent”Ovo-vegetarians Semi-vegetariansVegans1 Pesco-vegetarians2

Consumers of the RAW3 diet Vegetarians consuming puddings

Seed consumersFruit consumersMacrobioti c vegetarians4

1consume a diet lacking in any animal product, including meat, eggs and all ingredients deriving from these products2consume food from vegetal sources and fi sh3uncooked vegan diet4consume grain as a food basis and avoid processed and refi ned products

REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIII, NR. 4, AN 2014358

A study done in the USA in 2003 shows that 2% of the children between 2-17 years are vegetarians and approximately 0.5% are vegans (2). Along with the increase in the popularity of the vegetarian di-ets, more and more parents encourage their chil-dren to adopt them. The degree of adherence to the vegetarian diets varies, therefore the nutrients in-take varies from one vegetarian to another. The American Dietetic Association and Dietitians of Canada considers that a carefully planned vegetar-ian diet can be healthy and suitable from the nutri-tional point of view and can have benefi ts in the prevention and treatment of certain diseases (1).

The vegetarian diet, including the vegan one, must observe the daily nutrition recommendations (DNR) for proteins, iron, zinc, calcium, vitamin D, vitamin B6 and B12, vitamin A, omega-3 fatty ac-ids and iodine. In some cases, the use of fortifi ed foods or supplements may be useful in covering the recommendations for each nutrient.

The benefi ts of the vegetarian diet are:• low intake of saturated fats, cholesterol and

animal proteins;• high levels of carbohydrates, fi bers, magne-

sium, vitamins C and E, carotenoids;• body mass index lower than that of non-veg-

etarians;• lower incidence of obesity, coronary disease,

hypertension and diabetes mellitus type 2;• improvement of the lipid profi le;• vegetarian adolescents are less affected by

acne, allergies and gastro-intestinal disor-ders;

• decrease of mortality caused by cardiovascu-lar diseases, shock, cancer (1,3).

It has also additional implications: • moderate consumption of or abstinence from

alcohol and other stimulating products (nico-tine);

• increased involvement in physical activities;• vegetal products have lower caloric density,

therefore they predispose less to obesity (1).Another benefi t has been reported in children

with an anthroposophical life style. This style in-volves the increased consumption of organic foods, including naturally fermented vegetal products and products with live lactobacilli, as well as the re-strictive use of antibiotics, antipyretics and vac-cines. A study that assessed the intestinal fl ora in children under 2 years old with this life style in comparison to the one of children with a traditional life style showed that the microfl ora characteristics differ in two groups: this diversity of the bacteria may contribute to the lower prevalence of the atop-

ic disease. The study done in Poland in vegetarian children in the prepubertal period emphasized low-er leptine-polypeptid concentrations playing an im-portant role in bone growth and weight adjustment (4).

The risks of the vegetarian diet are: • emergence of rickets;• risk of defi ciency in vitamin A and subse-

quently in keratomalacia;• the emergence of anemia as well as the defi -

cit of proteins and zinc (1,2).

GUIDES REGARDING NUTRIENT INTAKE FOR VEGETARIAN CHILDREN

Caloric intakeThe appropriate energetic intake must ensure

growth according to the growth curves. The recom-mendations regarding the caloric intake are similar to the ones for the general population. Caloric sources accepted for babies and children are soy, vegetables, nuts, oil and nut butter and fruit juices. The recommendations for the nutrient intake are in-creased by up to 2 standard deviations over the DNR average to compensate for the potential in-take defi cits. Furthermore, the recommendations for the same nutrient may vary in different coun-tries (5).

Protein intakeDespite the low caloric density of strict vegetar-

ian diets, especially if the weaning takes place ear-ly, the nutrition intake is usually enough to cover the protein needs. Plant proteins can cover the ener-getic needs if a variety of plants is consumed. Com-plementary proteins must not be consumed in the same meal. Different studies (1.6) showed that due to low digestibility of plant proteins, the necessary proteins must be 30-35% higher than in vegan ba-bies, 20-30% in vegans between 2 and 6 years and 15-20% in vegan children over 6 years old.

The 5 major plant protein sources are: vegeta-bles, cereals, nuts and seeds, fruits and vegetal products. Each of them have advantages and disad-vantages:

• vegetables and cereals provide relatively large amounts of high quality proteins, but they must be cooked and processed to be-come tasty and to eliminate substances that decrease digestibility such as amylase inhibi-tors, lecithin and tannin;

• the amount, quality and digestibility are con-cern reasons, especially when vegan/ vege-tarian diets are used in babies;

REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIII, NR. 4, AN 2014 359

• the quality of plant proteins vary: isolated soy proteins ensure the necessary proteins just like the animal proteins, while the wheat proteins are 50% les usable in comparison to the animal proteins;

• the lysine content is lower in all plants in comparison to the animal products, and the methionine and cysteine content is low both in vegetables and in fruits;

• the content of essential amino acids (threo-nine) is low in cereals, and tryptophan in fruits (1).

Lipid intakeEven if the dietetic fat intake in vegetarian chil-

dren over 2 years old (25-35% from calories) is lower than in omnivores, the effects on growth seem to be low. Still, when the intake supplies un-der 15% of the calories, the intake of essential fatty acids must be ensured. The minimum 3% of the calories must be ensured from linoleic acid (omega 3) and 1% from linoleic acid (omega 6). The rec-ommended ratio omega 6: omega 3 varies between 2:1-4:1. The linoleic acid is to be found in nuts, seeds and grains. The alpha-linoleic acid is found in green leaves, phytoplankton, seaweeds, certain seeds, nuts and vegetables as well as in fl ax, hazel-nuts, soy. These may be transformed in non-saturat-ed fatty acids (arachidonic – ARA, eicosapentae-noic – EPA, docosahexaenoic – DHA). The fatty acids must supply 3-10% of the total calories. ARA is found in meat and eggs; EPA and DHA in fi sh and seafood. Vegans/vegetarians have no sources of long-chain omega-3 fatty acids and obtain them from the alpha-linolenic acid (7).

The pregnant women that are vegan, vegetarian or are on a macrobiotic diet and do not eat fi sh or eat small amounts of fi sh and animal products do not get these fatty acids. The risks are high for ba-bies that can be premature, as their capacity of de-saturating the alpha linolenic acid in DHA is limit-ed.

Fiber intakeDepending on age and gender, the recommend-

ed daily fi ber intake is of:• 19 g/zi for 1 to 3-year old children;• 25 g/zi for 4 to 8-year old children;• 38 g/zi for adolescents.For very small children, the low energetic den-

sity of diets rich in fi bers can make diffi cult the suf-fi cient caloric consumption and may inhibit the ab-sorption of certain minerals. The cereal grind and

the squash of the vegetal products may increase their digestibility, and the partial replacement of whole-wheat with refi ned cereals poorer in fi bers may increase the energetic intake. The ovolacto-vegetarians usually consume appropriate – not ex-cessive – amounts of fi bers (5).

Vitamin intake– Vitamin A: as vegetal foods contain only carot-

enoids, the necessary vitamin A must be covered by 3 portions/day of vegetal products rich in beta-car-otene such as vegetal products and yellow or or-ange fruit. The beta-carotene absorption is less ef-fi cient when the vegetal products are uncooked or raw than when they are cooked, chopped or mashed or when small amounts of fats are added upon cooking or consuming (7).

– Ribofl avin: the ribofl avin intake seems similar in vegetarians and omnivorous. Occasionally, peo-ple on very restrictive or macrobiotic diets may face defi cits of ribofl avin. Sources of ribofl avin: soy, wheat germs, fortifi ed cereals, yeast, enriched grains (1,5).

– Folic acid: usually, the consumption of an in-creased amount of fruit and vegetables ensures a suitable intake of folic acid. People who consume vegetal products boiled or roasted at high tempera-tures and rarely eat cereals fortifi ed with folic acids or fruit juices may face defi ciencies (1,5).

– Vitamin B12: no vegetal food, even fortifi ed contains vitamin B12. Mushrooms are often con-sidered a source of vitamin B12, but actually they contain a compound structured similarly to vitamin B12 that does not act like vitamin B12 in the organ-ism. Ovolactovegetarians receive suffi cient amounts of vitamin B12 if they consume dairy products reg-ularly. The typical vegetarian diets are rich in folic acid that may mask the defi cit hematologic symp-toms, leading to a tardy diagnosis. The regular in-take of foods fortifi ed with vitamin B12 or dairy products must be encouraged in vegetarians and especially in breastfeeding mothers (1,5).

– Vitamin D: children must consume daily foods such as cow milk, certain types of soy milk, rice milk, cereals enriched with vitamin D2 or D3. The bioavailability of vitamin D2 is lower, consequent-ly the needs are high for certain vegetarians. If sun exposure and the intake of fortifi ed foods is insuf-fi cient, then supplements are recommended (8).

Mineral intake– Iron: is vital in all ages, especially in babies,

adolescents and pregnant women. The iron defi cit

REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIII, NR. 4, AN 2014360

is the most frequent micronutrient defi cit in vege-tarian children, as well as in non-vegetarian chil-dren. It is more frequent especially in vegan chil-dren, as vegetal foods contain non-heme iron, in comparison to the animal products, which contain heme iron. Non-hem iron is more sensitive to fac-tors inhibiting iron absorption such as phytates, cal-cium, plant tea, cocoa, certain spices and fi bers. Vitamin C and other organic acids from fruits and vegetal products that increase iron absorption. In vegetarians, the recommended intake is 1.8 times higher than in non-vegetarians due to the low bio-availability of iron in vegetarian diets and lower iron deposits of vegetarians, despite the fact that serum ferritin is usually within normal limits (4,5).

– Zinc: in American diets approximately half of the zinc comes from meat and fi sh. Foods such as red meat contain high zinc and protein amounts that increase its bioavailability. Human milk does not contain suffi cient zinc for babies over 6 months old. The bioavailability of plants relatively rich in zinc, such as whole-cereals, soy, grains, nuts, peas, lentil, tends to be low as many of them contain phy-tates and fi bers that inhibit the zinc absorption. In ovolactovegetarians, the zinc absorption is approx-imately one third lower than in omnivorous. In veg-ans, the daily necessary must be 50% higher. Sources of plants rich in zinc are whole-cereal bread made with yeast and zinc fortifi ed cereals (4,5).

– Calcium: is important for bone health; approx-imately 45% of the bone mass is formed by the age of 8, 45% between 8-16 years and 10% in the fol-lowing decade. In vegans, the calcium intake tends to be low in comparison to the lactovegetarians and non-vegetarians. Although the plant oxalates, phy-tates and fi bers reduce the availability of calcium in vegetal products, it is higher than in milk. Calcium in contained by broccoli, cabbage, turnips, and kale leaves (4,5).

– Iodine: if iodised salt is consumed, the iodine defi cit is rare. Vegans whose diets are restrained to non-iodised sea salts and contain substantial intake of goitrogenic foods such as broccoli, mustard, cabbage, kales, have iodine defi cit risk. They are recommended iodine fortifi ed foods (4,5).

RECOMMENDATIONS ON AGE GROUPS

Recommendations for babiesUntil the age of 4-6 months, the vegetarian and

non-vegetarian babies’ diets are identical, the hu-man milk being the best food for this period, due to its well-known advantages. Babies that receive hu-

man milk or different milk formulas have appropri-ate calory and nutrient sources (iron vitamin B12, vitamin D) ensuring their normal growth. For the vegan babies that are not naturally fed, the soy milk is the only option, but – just like rice and goat milk – it does not contain an optimum ratio between nutri-ents and can lead to unbalances. The guides for the nutrition diversifi cation are similar in vegetarians and non-vegetarians. Babies older than 6 months run a potential risk of defi ciencies due to the re-strictive diet, being more vulnerable if they receive a macrobiotic diet and can develop a psycho-motor retard. By the age of 6 months the iron reserves of the organism are exhausted and the diet must in-clude foods rich in iron, in order to increase the ab-sorption of iron, the consumption of foods rich in vitamin C is recommended (citrus fruit, green leaf products rich in vitamin C (citrus fruit, green leaf products) (1,5).

Recommendations for childrenThis period is important for the development of

nutrition habits that can be the basis of a healthy diet during adulthood. Vegetarian children, except those who receive extremely restrictive diets (non-macrobiotic vegan diets) experience a growth com-parable to that of non-vegetarian children of the same age. Vegan children may need large quantities of proteins due to the differences in the digestibility of proteins and in the profi le of amino acids. They also need a suitable intake of calcium, zinc, iron. Special attention must be paid to allergy preven-tion. Foods such as nuts, grapes, honey or corn syrup must not be fed before the age of three, espe-cially to children with family history of allergy, ec-zema or asthma (1,5).

Recommendations for adolescents Even if they have recently become vegans or

they are vegans from their early childhood, nutri-tional unbalance has major consequences in adult-hood. The vegetarian practices at this age can be a marker in the identifi cation of adolescents tending to have eating disorders or weight obsession. It has been noticed that 30% of the vegetarian adolescents receive the recommended calcium intake of 1,300 mg/day (1,5).

Vegetarian mothers and natural nutritionIf the diet is correct, human milk may be suffi -

cient for the baby up to 6 months. The diet must contain:

• proteins from nuts, eggs, dried grains, lentil and tofu;

REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIII, NR. 4, AN 2014 361

• dairy products (cow milk, cheese, yoghurt) or calcium fortifi ed soy products;

• fortifi ed or whole cereals;• fruits and vegetables (green leaf vegetal prod-

ucts);• poly-/ monosaturated oils.Breastfeeding vegan mothers need vitamin and

mineral supplements. If these mothers’ diet contains small amounts of vitamin B12, then their milk will contain insuffi cient amounts of vitamin B12. They will need vitamin B12 supplements or will have to consume vitamin B12 sources (fortifi ed cereals, soy, oat extract). The vitamin D content of human milk varies depending on the mother’s diet and her sun exposure. The docosahexaenoic acid is necessary for the development of the eyes and brain, and vegetar-ians’ source is the alpha-linolenic acid contained by

the human milk of the vegetarian woman, if her diet contains fl ax and rape seed oil (9).

CONCLUSIONS

1. The more restrictive the diet and the younger the child is, the higher the defi ciency risk.

2. Vegetarians must be assessed individually by frequent nutrition questionnaires regarding the di-etetic intake.

3. Vegetarian diets may cover the children and adolescents’ nutritional needs if carefully planned and monitored.

4. Even if the vegetarian diet observes the current recommendations for all nutrients, the use of sup-plements and fortifi ed foods is necessary to prevent defi ciencies.

1. Kleinman R. Nutritional Aspects of Vegetarian Diets. Pediatric Nutrition Handbook 6TH Ed. 2009; 201-224

2. Kirby M., Danner E. Nutritional Defi ciencies in Children on Restricted Diets. Pediatr Clin North Am. 2009; 56(5):1085-103

3. Sabaté J., Wien M. Vegetarian Diets and Childhood Obesity Prevention.

4. Laskowska-Klita T., Chełchowska M., Ambroszkiewicz J., Gajewska J., Klemarczyk W. The Effect of Vegetarian Diet on Selected Essential Nutrients in Children. Med Wieku Rozwoj. 2011; 15(3):318-25

5. Van Winckel M., Vande Velde S., De Bruyne R., Van Biervliet S. Clinical Practice: Vegetarian Infant and Child Nutrition. Eur J Pediatr. 2011; 170(12):1489-94

6. Mangels R., Hood Sandra. The Vegan Diet for Infants and Children. Simply Vegan 3rd Edition, 1999; 194-195

7. Chełchowska M., Laskowska-Klita T., Klemarczyk W. Lipids and Vitamin A and E Status in Vegetarian Children. Med Wieku Rozwoj. 2003; 7(4 Pt 2):577-8

8. Ambroszkiewicz J., Klemarczyk W., Gajewska J., Chełchowska M., Strucińska M., Ołtarzewski M., Laskowska-Klita T. Effect of Vitamin D Supplementation on Serum 25-Hydroxyvitamin D and Bone Turnover Markers Concentrations in Vegetarian Children. Med Wieku Rozwoj. 2009; 13(1):34-9

9. *** Vegetarian Diets And Children. www.betterhealth.vic.gov.au

REFERENCES

REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIII, NR. 4, AN 2014426

Autor de corespondenţă:Şef Lucr. Dr. Dana-Teodora Anton-Păduraru, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“, Str. Universităţii nr. 16, IaşiE-mail: antondana66@yahoo.com

DIETA VEGETARIANǍ LA COPILŞef Lucr. Dr. Dana-Teodora Anton-Păduraru1, Dr. Carmen Oltean2,

Asist. Univ. Dr. Laura Mihaela Trandafi r1, Dr. Amalia Maria Mineaţǎ3

1Clinica III Pediatrie, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“, Iaşi2Spitalul de Urgenţe pentru Copii „Sf. Maria“, Iaşi

3Hiperclinica Medlife

REZUMATVegetarianismul poate avea implicaţii asupra creşterii copiilor şi adolescenţilor. Există diferite tipuri de diete ve getariene: unele pot fi adecvate pentru copii, altele defi citare în nutrienţi esenţiali. Dacă o dietă vegetariană este realizată adecvat şi include alimente fortifi ate, poate promova starea de sănătate şi reduce riscul de boli cronice majore. Restricţia sau excluderea produselor de natură animală poate conduce la aport scăzut de nu-trienţi esenţiali.

Cuvinte cheie: vegetarianism, copil

REFERATE GENERALE1

Copilăria este perioada în care se formează obi-ceiurile alimentare, în care creşterea este accelerată şi în care se acumulează depozitele de nutrienţi esen ţiali.

Conform Merriam-Wester Dictionary, vegetaria-nismul se defi neşte prin „consumul unei diete care conţine vegetale, fructe, nuci, cereale şi, uneori, ouă şi produse lactate“ (1).

Vegetarianismul poate avea implicaţii severe asupra creşterii copiilor şi adolescenţilor astfel în-cât este necesar să se evalueze statusul nutriţional al vegetarienilor pentru a asigura o creştere optimă şi o stare de sănătate bună şi pentru a preveni poten-ţialele defi cite.

Există diferite tipuri de vegetarieni (1), Tabelul 1.Fiecare dintre aceste diete are implicaţii asupra

nutriţiei şi sănătăţii copiilor şi adolescenţilor. Mo ti-vele pentru care se aderă la o dietă vegetariană sunt diferite:

• motive economice: în unele ţări vegetalele sunt ieftine;

• riscul dietelor omnivore şi publicitatea nega-tivă despre bolile apărute ca urmare a consu-mului de produse de origine animală;

• motive morale: credinţa că folosirea cărnii în ali mentaţie implică cruzime şi degradarea

me diului; militanţi pentru drepturile anima-lelor;

• motive ecologice: efectul producţiei de carne asupra mediului implică folosirea inefi cientă a resurselor planetei;

• motive religioase: adventiştii de ziua a 7-a, unii hinduşi, budiştii;

• motive fi losofi ce: meditaţia transcedentală, yoginii, antroposofi ştii, macrobioticii;

• infl uenţe sociale (1).

TABELUL 1. Tipuri de vegetarieniVegetarieni clasici Noii vegetarieniLacto-ovovegetarieni Vegetarieni care consumă mici

canti tăţi de carneLactovegetarieni Vegetarieni „în mare parte“Ovovegetarieni SemivegetarieniVegani1 Pescovegetarieni2

Consumatori ai dietei RAW3 Vegetarieni care consumă budinci

Consumatori de seminţeConsumatori de fructe Vegetarieni macrobioti ci4

1consumă o dietă fără nici un fel de produs animal, incluzând carnea, ouăle şi toate ingredientele care derivă din aceste produse2consumă hrană din surse vegetale şi peşte3dietă vegană fără foc4consumă grâne ca bază alimentară şi evită produsele procesate şi rafi nate

REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIII, NR. 4, AN 2014 427

Un studiu efectuat în SUA în 2003 arată că 2% dintre copiii cu vârsta între 2-17 ani sunt vegetarieni şi aproximativ 0,5% sunt vegani (2). Odată cu creş-terea popularităţii dietelor vegetariene, tot mai mulţi părinţi îşi încurajează copiii să adere la acestea.Gradul de aderare la dietele vegetariene variază şi, prin urmare, şi aportul de nutrienţi variază de la un vegetarian la altul. American Dietetic Association şi Dietitians of Canada consideră că o dietă ve ge-tariană atent planifi cată poate fi sănătoasă şi adec-vată din punct de vedere nutriţional şi poate avea benefi cii în prevenirea şi tratamentul unor boli (1).

Dieta vegetariană, inclusiv cea vegană, trebuie să respecte recomandările zilnice alimentare (RZA) pentru proteine, fi er, zinc, calciu, vitamina D, vita-mina B6 şi B12, vitamina A, acizi graşi omega-3 şi iod. În unele cazuri folosirea alimentelor fortifi ate sau a suplimentelor poate fi utilă în asigurarea reco-mandărilor pentru fi ecare nutrient în parte.

Benefi ciile dietei vegetariene sunt:• aport scăzut de grăsimi saturate, colesterol şi

proteine animale;• niveluri crescute de carbohidraţi, fi bre, mag-

neziu, vitamina C şi E, carotenoizi;• indice de masă corporală mai mic decât al non-

vegetarienilor;• incidenţă mai scăzută a obezităţii, bolii coro-

na riene, hipertensiunii şi diabetului zaharat de tip 2;

• ameliorarea profi lului lipidic;• adolescenţii vegetarieni sunt mai puţin afec-

taţi de acnee, alergii şi tulburări gastro-intes-tinale;

• reducerea mortalităţii prin boli cardiovas cu-lare, şoc şi cancer (1,3).

De asemenea, prezintă şi unele implicaţii adiţio-nale:

• consum moderat de alcool sau abstinenţă, precum şi al altor produse stimulante (nico-tină);

• implicare mai crescută în activităţi fi zice;• produsele vegetale au densitate calorică mai

mică şi astfel predispun mai puţin la obezitate (1).

Un alt benefi ciu a fost raportat la copiii cu un stil de viaţă antroposofi c. Acest stil implică consumul crescut de alimente organice, inclusiv vegetale fer-mentate natural şi alimente cu lactobacili vii, pre-cum şi folosirea restrictivă a antibioticelor, anti pi-reticelor şi a vaccinurilor. Un studiu care a evaluat fl ora intestinală la copii mai mici de 2 ani cu acest stil de viaţă comparativ cu cea a copiilor cu un stil de viaţă tradiţional a arătat că diferă caracteristicile microfl orei la cele două grupuri: această diversitate

a bacteriilor poate contribui la prevalenţa mai scă-zută a bolii atopice. Studiul efectuat în Polonia la copii vegetarieni în perioada prepubertară a evi-denţiat concentraţii mai scăzute de leptină – po li-pep tid cu rol în creşterea osoasă şi reglarea greutăţii (4).

Riscurile dietei vegetariene sunt: • apariţia rahitismului;• risc de defi cienţă în vitamina A şi, subsecvent,

de keratomalacie;• apariţia anemiei, precum şi a defi citului de

pro teine şi zinc (1,2).

GHIDURI DE APORT ÎN NUTRIENŢI PENTRU COPIII VEGETARIENI

Aportul caloricAportul energetic adecvat trebuie să asigure

creş terea conform curbelor de creştere. Reco man-dă rile cu privire la aportul caloric sunt similare cu cele pentru populaţia generală. Sursele de calorii acceptate pentru sugari şi copii sunt soia, legumele, nucile, uleiul, untul din nuci şi sucurile de fructe. Re comandările pentru aportul de nutrienţi sunt cres-cute cu până la 2 deviaţii standard peste media RZA pentru a compensa potenţialele defi cite în aport. Mai mult, recomandările pentru acelaşi nu trient pot varia în diferite ţări (5).

Aportul de proteineÎn ciuda densităţii calorice scăzute a dietelor ve-

getariene stricte, în special dacă înţărcarea are loc devreme, aportul alimentar este de obicei sufi cient pentru a acoperi nevoile proteice. Proteinele din plante pot acoperi nevoile energetice dacă este con-sumată o varietate de plante. Proteinele comple men-tare nu trebuie consumate la aceeaşi masă. Diferite studii (1,6) au arătat că, datorită digestibilităţii scă-zute a proteinelor din plante, necesarul proteic tre-buie să fi e cu 30-35% mai mare la sugarii vegani, 20-30% la veganii cu vârsta între 2-6 ani şi cu 15-20% pentru copiii vegani cu vârsta peste 6 ani.

Cele 5 surse majore de proteine din plante sunt: legumele, cerealele, nucile şi seminţele, fructele şi vegetalele. Fiecare dintre acestea prezintă avantaje şi dezavantaje:

• legumele şi cerealele furnizează cantităţi re-la tiv mari de proteine de calitate, dar trebuie gă tite sau procesate pentru a deveni gustoase şi pentru a elimina substanţele care scad di-ges tibilitatea cum ar fi inhibitorii amilazei, le citina şi taninul;

REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIII, NR. 4, AN 2014428

• cantitatea, calitatea şi digestibilitatea sunt mo tive de îngrijorare în special când dietele vegane/vegetariene sunt folosite la sugari;

• calitatea proteinelor din plante variază: pro-teinele izolate din soia asigură necesarul la fel ca şi cele animale, în timp ce proteinele din grâu sunt cu 50% mai puţin utilizabile com-parativ cu cele animale;

• conţinutul în lizină este mai scăzut în toate plantele comparativ cu alimentele de origine animală, iar conţinutul în metionină şi ciste-ină este scăzut atât în legume, cât şi în fructe;

• conţinutul în aminoacizi esenţiali (treonină) este scăzut în cereale, iar triptofanul în fructe (1).

Aportul de lipideChiar dacă aportul dietetic în grăsimi la copiii

ve getarieni mai mari de 2 ani (25-35% din calorii) este mai scăzut decât la omnivori, efectele asupra creşterii par să fi e mici. Totuşi, când aportul fur ni-zează sub 15% din calorii, trebuie asigurat aportul în acizi graşi esenţiali. Minimum 3% din calorii trebuie asigurate din acid linoleic (omega 3) şi 1% din acid linolenic (omega 6). Raportul recomandat între omega 6: omega 3 variază între 2:1 – 4:1. Aci-dul linoleic se găseşte în nuci, seminţe şi grâne. Aci dul alfa-linolenic se găseşte în frunze verzi, fi to plancton, alge, unele seminţe, nuci şi legume, cât şi în in, alune, soia. Aceştia pot fi transformaţi în acizi graşi nesaturaţi (arahidonic – ARA, eico sa-pen tanoic – EPA, docosahexanoic – DHA). Acizii graşi polinesaturaţi trebuie să furnizeze 3-10% din totalul caloriilor. ARA se găseşte în carne, ouă; EPA şi DHA în peşte şi fructe de mare. Veganii/ve-getarienii nu au surse de aceşti acizi graşi omega-3 cu lanţ lung şi trebuie să transforme acidul alfa-li-nolenic în aceştia (7).

Gravidele vegane, vegetariene sau cu dietă ma-cro biotică şi care nu consumă peşte sau consumă cantităţi mici de peşte şi produse animaliere nu pri-mesc aceşti acizi graşi. Riscurile sunt crescute pen-tru sugari care pot fi prematuri deoarece capacitatea lor de a desatura acidul alfa linolenic în DHA este li-mitată. Aceste persoane necesită suplimente cu DHA fi e din ulei de peşte, fi e din microalge culti vate.

Aportul de fi breÎn funcţie de vârstă şi sex, aportul zilnic de fi bre

recomandat este de:• 19 g/zi pentru copii 1-3 ani;• 25 g/zi pentru copii 4-8 ani;• 38 g/zi pentru adolescenţi.

Pentru copiii foarte mici densitatea energetică scăzută a dietelor bogate în fi bre poate face difi cil consumul caloric sufi cient şi poate inhiba absorbţia unor minerale. Măcinarea cerealelor şi zdrobirea ve getalelor poate creşte digestibilitatea lor, iar înlo-cuirea parţială a cerealelor integrale cu cereale ra-fi nate mai sărace în fi bre poate creşte aportul ener-getic. Lacto-ovovegetarienii consumă de obicei can- tităţi adecvate, dar nu excesive de fi bre (5).

Aportul de vitamine– Vitamina A: deoarece alimentele de origine ve-

getală conţin numai carotenoizi, nevoile de vitamina A trebuie acoperite prin 3 porţii/zi de produse ve ge-tale bogate în betacaroten cum ar fi vegetale şi fructe galbene sau portocalii. Absorbţia betacaro te-nului este mai puţin efi cientă când vegetalele sunt nepreparate sau raw decât atunci când sunt gătite, tocate sau sub formă de piure sau când sunt adăugate mici cantităţi de grăsimi la preparare sau consum (7).

– Ribofl avina: aportul de ribofl avină pare să fi e similar la vegetarieni şi omnivori. Ocazional, poate fi defi cientă la cei cu diete foarte restrictive sau ma-crobiotice. Surse de ribofl avină sunt: soia, germenii de grâu, cerealele fortifi ate, drojdia, boabele îmbo-gă ţite (1,5).

– Acidul folic: de obicei, consumul unor cantităţi crescute de fructe şi legume asigură un aport adec-vat de acid folic. Cei care consumă vegetale fi erte sau prăjite la temperatură înaltă şi care mănâncă rar cereale fortifi ate cu acid folic sau sucuri de fructe pot avea defi cienţe (1,5).

– Vitamina B12: nici un aliment de natură vege-tală, chiar şi fortifi at nu conţine vitamina B12. Ciu-percile sunt considerate adesea o sursă de vitamina B12, dar în realitate conţin un compus cu structură similară vitaminei B12 care nu acţionează ca vita-mina B12 în organism. Lacto-ovo-vegetarienii pri-mesc cantităţi sufi ciente de vitamina B12 dacă pro-dusele lactate sunt consumate regulat. Dietele ve- ge tariene tipice sunt bogate în acid folic care poate masca simptomele hematologice de defi cit, con du-când la un diagnostic tardiv. Aportul regulat de ali-mente fortifi ate cu vitamina B12 sau de produse lac tate trebuie încurajat la vegetarieni şi în special la mamele care alăptează (1,5).

– Vitamina D: copiii trebuie să consume alimente ca laptele de vacă, unele tipuri de lapte de soia, lap-tele de orez, cerealele îmbogăţite cu vitamina D2 sau D3. Biodisponibilitatea vitaminei D2 este mai mică şi, prin urmare, nevoile sunt crescute pentru unii vegetarieni. Dacă expunerea la soare şi aportul

REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIII, NR. 4, AN 2014 429

de alimente fortifi ate sunt insufi ciente, atunci se re-comandă suplimente (8).

Aportul de minerale– Fierul: este vital la toate vârstele, în special la

sugari, adolescenţi şi gravide. Defi citul de fi er este cel mai frecvent defi cit de micronutrienţi la copiii vegetarieni, la fel ca şi la non-vegetarieni. Este mai frecvent în special la copiii vegani, deoarece ali-men tele de naturală vegetală conţin fi er non-hem comparativ cu cele de natură animală, care conţin fi er-hem. Fierul non-hem este mai sensibil la fac to-rii care inhibă absorbţia fi erului cum ar fi fi taţi, cal-ciu, ceai din plante, cacao, unele condimente şi fi bre. Vitamina C şi alţi acizi organici din fructe şi ve ge-tale cresc absorbţia fi erului. La vegetarieni, aportul recomandat este de 1,8 mai mare decât la non-vege-tarieni datorită biodisponibilităţii scăzute a fi erului din dietele vegetariene şi depozitelor mai scăzute de fi er ale vegetarienilor, cu toate că feritina serică este în limite normale de obicei (4,5).

– Zincul: în dietele americane aproximativ ju-mă tate din zinc provine din carne şi peşte. Alimente precum carnea roşie conţin cantităţi crescute de zinc şi proteine care cresc biodisponibilitatea aces-tuia. Laptele uman nu conţine sufi cient zinc pentru sugarii mai mari de 6 luni. Biodisponibilitatea plan-telor relativ bogate în zinc cum ar fi cerealele inte-grale, soia, boabele, nucile, mazărea, lintea tinde să fi e scăzută deoarece multe conţin fi taţi şi fi bre care inhibă absorbţia zincului. La lacto-ovovegetarieni, absorbţia zincului este cu aproximativ o treime mai mică decât la omnivori. La vegani necesarul zilnic trebuie să fi e cu 50% mai mare. Surse de plante bo-gate în zinc sunt pâinea din cereale integrale pre-parată cu drojdie şi cerealele fortifi ate în zinc (4,5).

– Calciul: este important pentru sănătatea oase-lor; aproximativ 45% din masa osoasă se formează până la vârsta de 8 ani, 45% între 8-16 ani şi 10% în următoarea decadă. La vegani, aportul de calciu tinde să fi e scăzut comparativ cu lactovegetarienii şi non-vegetarienii. Cu toate că oxalaţii, fi taţii şi fi brele din plante scad disponibilitatea calciului din produse vegetale, aceasta este mai mare decât cea din lapte. Calciul este conţinut în brocoli, varză, gulii, frunze de napi. Pentru copiii care consumă soia se recomandă produse fortifi ate cu calciu (4,5).

– Iodul: odată cu introducerea sării iodate defi -citul de iod este rar. Veganii ai căror diete sunt res-trânse la săruri de mare care nu sunt iodate şi care au un aport substanţial de alimente guşogene ca broccoli, muştar, varză, napi prezintă risc de defi cit în iod. Pentru aceştia se recomandă alimente forti-fi ate în iod (4,5).

RECOMANDĂRI PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Recomandări pentru sugariPână la vârsta de 4-6 luni dietele sugarilor vege-

tarieni şi non-vegetarieni sunt identice, laptele uman fi ind cel mai bun aliment pentru această perioadă da torită avantajelor binecunoscute. Sugarii care pri mesc lapte uman sau diferite formule de lapte au surse adecvate de calorii şi nutrienţi (fi er, vitamina B12, vitamina D) care le asigură o creştere normală. Pentru sugarii vegani care nu primesc alimentaţie naturală, laptele de soia este singura opţiune, dar acesta, la fel ca şi laptele de orez şi de capră, nu conţine un raport optim între nutrienţi şi poate con-duce la dezechilibre. Ghidurile pentru diversifi carea alimentaţiei sunt similare la vegetarieni şi non-ve-getarieni. Sugarii mai mari de 6 luni prezintă risc potenţial de defi cienţe datorită dietei restrictive, fi ind mai vulnerabili dacă primesc o dietă ma cro-biotică şi pot prezenta retard psiho-motor. La vârsta de 6 luni se epuizează rezervele de fi er ale orga nis-mului şi este necesară includerea în dietă a alimen-telor bogate în fi er. Pentru creşterea absorbţiei fi e-rului se recomandă consumul de alimente bogate în vitamina C (citrice, vegetale cu frunze verzi) (1,5).

Recomandări pentru copiiAceastă perioadă este importantă pentru dezvol-

tarea obiceiurilor alimentare care pot fi baza unei diete sănătoase în perioada de adult. Copiii vege ta-rieni, cu excepţia celor care primesc diete extrem de restrictive (diete vegane non-macrobiotice) pre-zintă o creştere comparabilă cu a copiilor de aceeaşi vârstă non-vegetarieni. Copiii vegani pot necesita can tităţi mai mari de proteine datorită diferenţelor în digestibilitatea proteinelor şi în profi lul amino a-cizilor. De asemenea, necesită aport adecvat de cal-ciu, zinc, fi er. O atenţie deosebită trebuie acordată pre venirii alergiilor. Alimente ca nuci, struguri, miere sau sirop de porumb nu trebuie introduse înaintea vârstei de 3 ani, în special la copiii cu is-toric familial de alergie, eczemă sau astm (1,5).

Recomandări pentru adolescenţiChiar dacă au devenit recent vegani sau erau ve-

gani încă din mica copilărie, dezechilibrul nutri ţio-nal are consecinţe majore pentru perioada de adult. Practicile vegetariene la această vârstă pot fi un marker în identifi carea celor cu tendinţe la tulburări alimentare sau obsesie privind greutatea. S-a ob-servat că numai 30% dintre adolescenţii vegetarieni primesc aportul recomandat de calciu 1.300 mg/zi (1,5).

REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIII, NR. 4, AN 2014430

MAMELE VEGETARIENE ŞI ALIMENTAŢIA NATURALĂ

Dacă dieta este corectă, laptele uman poate fi su-fi cient pentru sugarul cu vârsta până la 6 luni. Dieta trebuie să conţină:

• proteine din nuci, ou, boabe uscate, linte şi tofu;

• produse lactate (lapte de vacă, brânză, iaurt) sau produse din soia fortifi ate cu calciu;

• cereale fortifi ate sau integrale;• fructe şi legume (vegetale cu frunze verzi);• uleiuri poli- / mononesaturate.Mamele vegane care alăptează necesită supli-

mente de vitamine şi minerale. Dacă dieta acestor mame conţine cantităţi mici de vitamina B12, atunci şi laptele acestora va conţine cantităţi insufi ciente de vitamina B12. Ele vor necesita suplimente cu vitamina B12 sau consumul unor surse de vitamina B12 (cereale fortifi ate, soia, extract de ovăz). Con-ţinutul în vitamina D al laptelui uman variază în funcţie de dieta mamei şi de expunerea sa solară.

Acidul docosahexanoic este necesar pentru dez vol-tarea ochilor şi creierului, vegetarienii având ca sursă acidul alfa-linolenic conţinut de laptele uman al femeii vegetariene dacă dieta sa conţine ulei de seminţe de in şi rapiţă (9).

CONCLUZII

1. Cu cât dieta este mai restrictivă şi vârsta co-pilului mai mică, cu atât riscul pentru defi cienţe este mai mare.

2. La vegetarieni este necesară evaluarea indivi-duală prin chestionare alimentare frecvente a apor-tului dietetic.

3. Dietele vegetariene pot acoperi nevoile nutri-ţionale ale copiilor şi adolescenţilor dacă sunt atent planifi cate şi monitorizate.

4. Chiar dacă dieta vegetariană respectă reco man-dările curente pentru toţi nutrienţii, folosirea supli-mentelor şi a alimentelor fortifi ate este necesară pen tru a preveni defi cienţele.