Istoria Mehadiei este marcatã de activita-tea multor personalitãþi culturale, militare,etc., dar care din pãcate sunt prea puþin pre-zente în memoria contemporanilor noºtri. Anu cunoaºte faptele înaintaºilor noºtri esteechivalent, în opinia mea, cu a nu fi conºtienþide valoarea nostrã ºi implicit, a nu fi capabilide a ne pune în valoare propriile capacitãþi.

Ca popor, parcurgem în prezent momentedificile datorate unei acute crize a identitãþiinaþionale, ce se manifestã atât în interior, câtºi în afara graniþelor þãrii. Acþiunile politicie-nilor, dar ºi ale noastre, ale oamenilor de rândnu converg nicidecum, având alte prioritãþi,spre un astfel de deziderat ºi anume, al afir-mãrii noastre ca popor european. Se ºtie

foarte bine cã nu suntem un popor oarecare;istoria noastrã este presaratã de momente ceau avut o influenþã marcantã asupra celei aEuropei, ceea ce în prezent se face uitat de oEuropã ingratã în care acum cu greu reuºimsã ne gãsim locul.

Efectul acestei lipse de coeziune ºi con-sistenþã a faptelor noastre precum ºi lipseiunei direcþii clare de acþiune, duce iatã, spresituaþia în care ne uitãm istoria, pe cei ce aucreat-o ºi chiar, atunci când suntem departede þarã, identitatea naþionalã. În acest con-text, consider a fi absolut necesar ca în inte-riorul fiecãrei comunitãþi locale, sã se iniþiezediferite acþiuni care prin natura ºi efecul lor sãpunã în valoare specificul local, tradiþia, cul-tura, toate acestea ca elemente esenþiale,componente ale specificului naþional cu carepoate fi identificat poporul român. Un rol im-portant în acest sens, îl consider a fi ºi reme-morarea personalitãþilor locale care, prin fap-tele lor ºi-au creat un loc în istoria localã, cu

influenþã majorã asupra a celei naþionale. Re-ferindu-mã la genul de acþiuni necesare, con-sider cã paleta lor poate fi extrem de largã,însã nu insist acum asupra acestui aspect,considerând cã sunt suficienþi factori, înspecial în rândul reprezentanþilor comunitãþii,ce cu siguranþã pot face o analizã pertinentãdacã-ºi vor canaliza atenþia concret ºi coerentasupra acestui aspect al vieþii comunitãþiinoastre, luând în final decizia corectã. Ceea cedoresc sã evidenþiez aici se leagã de o con-statare, ºi anume faptul cã acest proces iniþia-tic al unor acþiuni îndreptate în acest sens aînceput la Mehadia. Putem constata foarteuºor cu toþii cã, în ultima perioadã de timp,asistãm chiar la o reînviere spiritualã a Me-hadiei. Printr-un complex gen de manifestãri,elemente de istorie localã sunt puse în eviden-þã prin strãdania ºi entuziasmul unor oamenide suflet, pe care nu-i amintesc aici, ºi suntconvins cã nici ei nu doresc în mod specialacest lucru, deoarece tot ceea ce fac, izvorãºteîn primul rand din suflet ºi nicidecum dindorinþa de a se evidenþia sau de a fi lãudaþi.

,,Fiii Satului”, ,,Simpozionul Cetãþii”, mon-tãri de plãci comemorative ºi monumente,chiar ºi aceastã publicaþie, ,,Vestea”, suntexpresii ale acestei voinþe , de o incontesta-bilã palpabilitate, ce readuc în memorianoastrã, sau fac pentru prima oarã cunoaº-terea unor evenimente, fapte, personalitãþi ceau dat de-a lungul timpului faima acestorlocuri. Cãci, aºa cum spunea marele Iorga:“Un popor care nu-ºi cunoaºte istoria este caun copil care nu-ºi cunoaºte pãrinþii”, iarstrãdania aceasta, în contextul actual, estelãudabilã prin ea însãºi ºi prin efectul ce-lproduce. CONSTANTIN VLAICU

aprilie 2009

vesteaPERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA PERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA

(CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICÃ “SORIN TITEL” DIN BANAT(CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICÃ “SORIN TITEL” DIN BANATFONDATORI: IANCU PANDURU ºi NICOLAE DANCIU PETNICEANU

Adresa redacþiei: Mehadia, str. Pãdurii nr. 389, tel. 0255 / 523204, 523121 ºi 523193; 0742 070514, 0749 495972 ºi 0720 025844e-mail : vestea.de.mehadia@gmail.com pagina web: http://vestea.wordpress.com

NUMÃRUL 4 (27). ANUL V. MAI 2009. PERIODIC LUNAR. PAGINI: 20. PREÞ: 2 LEIRedactor responsabil: NICOLAE DANCIU PETNICEANU; Redactor: COSTEL VLAICU; Consilier: prof. doctor IULIAN LALESCU

REDACTOR CORESPONDENT: DANA OPRESCU, studentã

MMMMEEEEMMMMOOOORRRRIIIIAAAA IIIIDDDDEEEENNNNTTTT IIII TTTTÃÃÃÃÞÞÞÞ IIII IIII SSSSPPPPIIIIRRRRIIII TTTTUUUUAAAALLLLEEEE -- EEEEXXXXAAAAMMMMEEEENNNN DDDDEEEE CCCCOOOONNNNªªªªTTTT IIII IIIINNNNÞÞÞÞÃÃÃà AAAALLLL OOOORRRRIIIICCCCÃÃÃÃRRRRUUUUIIII RRRROOOOMMMMÂÂÂÂNNNN

Monumentul Ion Corneanu din satulPlugova (Caraº-Severin) este o operã desculpturã de-o valoare inestimabilã, ocrotitde lege.

Acest monument, potrivit afirmaþieidocte a domnului Doru Dinu Glãvan, re-dactor-ºef la Radio Reºiþa ºi preºedinteleAcademiei Olimpice Române – filialaCaraº-Severin, este unicat în mediulrustic din România.

Prin urmare, plugovenii trebuie sã fiemândri ºi sã-l grijeascã, în jurul sãu sã fieflori ºi la zile naþionale ºi la zile creºtine sãvinã cu un buchet de flori ºi sã aprindã unpui de lumânare. ªcoala sã-l ia în primire!

Maestrul Ion Corneanu a fost fiul satuluiºi al Banatului – parte componentã a Ro-mâniei Mari. Maestrul Ion Corneanu a fostun Luceafãr al Sportului românesc ºi tre-buie sã-i cinstim aºa cum se cuvine me-moria. Ctitor IANCU PANDURU,

primar

MonumentulMonumentul Ion Cornianu

Pe data de 2 mai 2009, la iniþiativa PrimãrieiMehadia, în satul Plugova (Caraº-Severin), s-adesfãºurat manifestarea dedicatã memorieisportivului ºi antrenorului, maestru emerit alsportului, Ion Cornianu denumitã generic,,Simpozionul Ion Cornianu”.

Manifestarea a debutat cu primirea invita-þilor la Cãminul Cultural din Plugova. PrimarulIancu Panduru, iniþiatorul principal al acesteimanifestãri de mare anvergurã, inedite în me-diul rustic din România, a avut onoarea de-a sa-luta prezenþa delegaþilor organelor administra-tive judeþene (Prefecturã ºi Consiliu Judeþean),reprezentanþilor Academiei Olimpice Române, aComitetului Olimpic ºi Sportiv Român, a Direc-þiei pentru Sport Caraº-Severin. De remarcateste ºi prezenþa la aceastã manifestare a nume-roºi campioni, mondiali, olimpici sau europenide lupte de odinioarã, colegi sau elevi ai maes-trului Ion Cornianu. Prezenþi au mai fost oamenipresã ºi radio, scriitori, poeþi, ziariºti, precum ºimembrii de familie ai regretatului sportiv ºiantrenor Ion Cornianu. Nu în ultimul rândremarcabilã este ºi prezenþa în numãr mare a lo-cuitorilor comunei în frunte cu reprezentanþiicomunitãþii ºi anume, consilierii locali.

În continuare, invitaþii împreunã cu gazdeleacestei manifestãri au participat la ceremonialuldepunerii coroanelor de flori la mormântulmaestrului Ion Cornianu. S-au depus coroanede flori din partea: Comitetului Olimpic ºi Spor-tiv Român, Academiei Olimpice Române din Bu-cureºti, si a filialei Caraº-Severin, a Studiouluide Radio „Semenic” (Reºiþa), Primãriei Meha-dia, Consiliului Local, gazetei „Vestea”, a Clu-bului Sportiv ªcolar Lugoj, precum ºi din parteadeputatului de Caraº, ing. Ion Tabugan. Aici, unsobor de preoþi a slujit o rugãciune de pomenire.

Din cimitir, participanþii s-au deplasat în faþavechiului sediu al primãriei din Plugova, pentrua lua parte la dezvelirea bustului maestrului ºiantrenorului federal Ion Cornianu, lucrare amaestrului Doru Vasiuþ.

Ritualul de dezvelire ºi sfinþire a monumen-tului a fost regizat ºi realizat de domnul Doru DinuGlãvan, redactor-ºef la Radio Reºiþa, care s-a do-vedit un maestru de ceremonii de neegalat. Dom-nul Doru Dinu Glãvan a cerut primarului Iancu

Panduru ºi domnului Iohan Wittmann, din parteaComitetului Olimpic, sã dezveleascã bustul.

Un moment aparte în derularea acestei ma-nifestãri l-a constituit intonarea Imnului Na-þional al României ºi apoi a Imnului Olimpic cea pus accentul asupra solemnitãþii ºi a di-

mensiunii evenimentului, acordându-i totodatãºi o intensã încãrcãturã emoþionalã.

Dupã sfinþirea monumentului, domnul DoruDinu Glãvan a dat cuvântul celor ce au dorit sã-ºi exprime sentimentele vis-a-vis de acesteveniment, din a cãror intervenþie spicuim:

- IIaannccuu PPaanndduurruu, primarul comunei: „Mul-þumesc pentru prezenþa dumneavoastrã aici, înPlugova, pentru a comemora pe acela care afost maestrul Ion Cornianu. Iatã cã ceea ce am

promis în urmã cu doi ani, cu ocazia montãriiplãcii comemorative, în Plugova, s-a realizat:monumentul bust al maestrului ºi antrenoruluifederal Ion Cornianu. Ca fiu al satului, atât eucât ºi toþi locuitorii comunei ne mândrim cã amavut un asemenea OM, care ne-a reprezentat anide-a rândul în þarã ºi peste hotare cu prilejulmultor întreceri sportive. Va rãmâne de neuitatîn memoria celor prezenþi ºi a celor de mâine”.

- IIoohhaann WWiittttmmaannnn, membru fondator al Aca-demiei Olimpice Române – Filiala Caraº Se-

verin, profesor, fost mare sportiv: „Sunt convinscã acolo, sus, în cer, cineva îºi aruncã acumprivirea asupra noastrã ºi sunt de asemeneaconvins cã va privi spre noi cu satisfacþie ºi cubucurie. Noi, cei de aici, cinstim cu toatã inimamemoria celui care a fost Ion Cornianu.”

- IIoonn CCeerrnneeaa, campion mondial ºi antrenor e-merit: „Doresc din suflet sã remarc faptul cã IonCornianu mi-a fost antrenor, prieten, coleg ºi

prieten de familie, pânã în ultimele clipe ale vieþiilui. A fost un om care nu trebuie uitat, un nume deistorie în sportul românesc, unul care a dus pestemãri ºi þãri faima þãrii româneºti. ªcoala româ-neascã îi va rãmâne datoare pentru toate acestemerite. Împreunã am cucerit sute de medalii înîntreceri sportive. Mulþumesc cã aþi ridicataceastã statuie în memoria lui Ion Cornianu.”

- PPaavveell NNiiccoollaaee, fost campion ºi antrenoremerit, din partea Federaþiei de Lupte Bucureºti:„Mulþumesc domnului primar Iancu Pandurupentru efortul pe care l-a fãcut cu ridicareaacestui monument. Va rãmâne în amintireatuturor consãtenilor ºi nu numai. Maestrul IonCornianu a fost un model de om ºi sportiv, ce aadus 179 de medalii în urma concursurilorinternaþionale, din care 14 campioni mondiali ºi28 de campioni europeni”.

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã2

SSSSIIIIMMMMPPPPOOOOZZZZIIIIOOOONNNN

Copiii Pugovei depun coroanele cu flori

În continuarea manifestãrii, în sala fosteiprimãrii din satul Plugova, s-a derulat simpo-zionul propriu-zis . Moderator, domnul DoruDinu Glãvan. În prezenþa unui numeros audi-toriu, au luat cuvântul:

- TTeeooddoorr RRooiibbuu, delegatul directorului Aca-demiei Olimpice Române din Bucureºti, care,printre altele, a spus: „Maestrul Ion Cornianu afost un briliant al sportului românesc. E bine ºifrumos cã oamenii din satul sãu, în frunte cuprimarul Iancu Panduru ºi consilierii sãi, nu l-auuitat ºi i-au imortalizat memoria într-un bust debronz.” Dl. Teodor Roibu a trecut în revistã viaþaºi opera sportivã a maestrului Ion Cornianu.

- IIoonn TTaabbuuggaann, deputat ºi consãtean: „Plu-gova noastrã este în sãrbãtoare. Sunt profundmiºcat sã iau cuvântul în faþa atâtor somitãþisportive prezente în salã ºi dupã atâtea vorbe

mãreþe spuse despre maestrul Nicã Cornianu,cel ce ne-a fost consãtean. Ca fiu al satului,sunt profund miºcat de acest act in memoriam

dedicat celui ce a fost unul dintre marii sportiviai României. Am fost miºcat profund de motto-ul cãrþii scrise de N.D. Petniceanu: „Doamne!Ce lungã e arta ºi ce scurtã e viaþa”. Din pãcatela fel a fost ºi viaþa lui ,,nea Nicã” ce ne-apãrãsit prea devreme la vârsta de 65 de ani. Mãbucur însã cã datoritã primarului nostru, IancuPanduru, a domnului Petniceanu, prin operasculptorului Doru Vasiuþ, imaginea lui varãmâne mereu vie în memoria noastrã” .

- IIoonn IIoonneessccuu, antrenor emerit: „Personal mãbucur de aportul adus de dl. primar Iancu Pan-duru în realizarea acestei manifestãri ºi salut pedomnul scriitor N.D. Petniceanu, prieten din

tinereþe. Un lucru nu s-a amintit ºi doresc sã-lamintesc: marele sprijin pe care l-a avutmaestrul Cornianu din partea doamnei StelaBlidaru-Cornianu, soþia sa. Tanti Stela, aºa îispuneam noi, luptãtorii, a crescut doi copii, le-a dat carte ºi i-a fãcut oameni la casa lor, a fostîn permanenþã sprijin sufletesc Maestrului”.

- SStteellaa BBlliiddaarriiuu-CCoorrnniiaannuu: „Mulþumescdomnului primar Iancu Panduru pentru efortulfãcut în realizarea operei. Soþul meu avea zisalui: „nu vreau sã mor bãtrân”. Aceste cuvinte le-a rostit chiar ºi înainte de-a se îmbolnãvi.Spunea cã bãtrâneþea este cel mai urât lucru dinviaþã. Nu a reuºit sã învingã boala, ce l-amãcinat patru ani de zile. Prin moartea sa a lãsatîn urmã multã durere ºi suferinþã. Prin acestbust, care s-a dezvelit astãzi, viaþa soþului meu

continuã ºi dincolo de moarte.”În finalul simpozionului a luat cuvântul pri-

marul Iancu Panduru care a mulþumit asistenþeiºi în mod special Academiei Olimpice Române– filiala Reºiþa, personal domnului Doru DinuGlãvan, redactor-ºef al postului Semenic, carel-a sprijinit concret în realizarea acestei mani-festãri de mare rãsunet în Caraº-Severin ºi din-colo de Caraº.

În continuare, a avut loc lansarea cãrþii „Co-mandorul” de N.D.Petniceanu. autorul acor-dând autografe. COSTEL VLAICU

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 3

““““IIIIOOOONNNN CCCCOOOORRRRNNNNIIIIAAAANNNNUUUU””””

Dl. Teodor Roibu înmâneazã un premiu d-lui Doru Dinu Glavan

Vorbeste Ion Ionescu antrenor emerit

Familia maestrului I. Cornianu ºi primarul Iancu Panduru

Doru Dinu Glãvan, doamnaDacica, ºefa sportului

cãrãºan, primarulPanduru ºi N.D.P.

Gânduri de lectorChiar dacã astãzi trecutul intereseazã mai puþin, fiindcã preocupãrile

vizeazã îndeosebi viitorul, mai sunt oameni care cu multã pasiune seîncumetã sã scormoneascã prin documentele vremii pentru a privi înoglinda timpului evoluþia neamului nostru ºi a celor mai de seamã fii aisãi.

Este anevoios sã aduni date despre o localitate sau o personalitate, dinconsemnãri rãzleþe ºi care de cele mai multe ori sunt redactate în limbidiferite ºi se gãsesc în biblioteci ºi arhive din strãinãtate.

Aºa se face cã puþine lucruri se cunosc despre diverºi oameni deculturã, chiar dacã ei au merite incontestabile, dar scrierile ºi activitateape care au desfãºurat-o nu au fost puse în valoare.

ÎÎnn aacceeaassttãã oorrddiinnee ddee iiddeeii pprroozzaattoorruull NNiiccoollaaee DDaanncciiuu PPeettnniicceeaannuu vviinnee îînnffaaþþaa nnooaassttrrãã ccuu oo ccaarrttee ddee eexxcceeppþþiiee,, „„LLuummiinnaaii ddee llaa VVããrrããddiiaa””,, eeddiiþþiiaa aa IIII-aa,,EEdd.. GGoorrddiiaann,, TTiimmiiººooaarraa,, ddeecceemmbbrriiee 22000088,, rroodd aall uunneeii cceerrcceettããrrii ccee sseeîînnttiinnddee ppee oo ppeerriiooaaddãã ddee 88 aannii ººii nnee aajjuuttãã ssãã ddeessccooppeerriimm oo mmaarreeppeerrssoonnaalliittaattee aa BBaannaattuulluuii,, ººii aannuummee PPaauull IIoorrggoovviiccii,, îînnttââiiuull iilluummiinniisstt rroommâânnpprroopprriiuu-zziiss,, ffiilloolloogg,, lliinnggvviisstt,, jjuurriisstt,, ppoolliigglloott ººii mmiilliittaanntt ppeennttrruu eemmaanncciippaarreeaannaaþþiioonnaallãã,, ccuullttuurraallãã ººii rreelliiggiiooaassãã aa bbããnnããþþeenniilloorr..

Un alt merit al cãrþii „Lumina de la Vãrãdia” este acela cã autorul nu-l prezintã pe cãrturarul poliglot separat, ci în contextul istoric al timpuluisãu (revoluþia burghezã din Franþa anului 1789, cu toate urmãrile sale) ºiîn corelaþie cu iluminiºtii generaþiei sale: Iosif al II-lea, Voltaire, Diderot,Kant, Goethe, Gheorghe ªincai, Petru Maior, Samuil Micu etc.

Beneficiind de o înaltã educaþie ºi culturã, dobândite în anii de studiuîn Universitãþi de prestigiu din Bratislava, Buda,Viena ºi Roma ºi în celemai dotate biblioteci ale timpului, dintre care ºi cea a Vaticanului,învãþatul din Vãrãdia de Caraº a scris mai multe cãrþi între care se distingeprincipala sa operã, „OObbsseerrvvaaþþiiii ddee lliimmbbaa rruummaanneeaassccãã”, apãrutã la Buda în1799, care ilustreazã convingãtor originea latinã a limbii române, precumºi unele modalitãþi de introducere a terminologiei ºtiinþifice româneºti, înprincipal prin împrumuturi ºi formarea de cuvinte noi.

Deosebit de apreciat de Ion Heliade-Rãdulescu ºi de alþi gânditori cei-au urmat, multe din ideile lui Paul Iorgovici se resimt în lucrãrileacestora, pe care le-a influenþat în mod vizibil.

Autorul vine ºi cu numeroase repere culturale de început, care suntrelevante în ideea cã Banatul ºi-a avut propria participaþie la sporireatezaurului spiritual din Panteonul Român.

PPaauull IIoorrggoovviiccii aa ffoosstt pprriimmuull rroommâânn ddiinn BBaannaatt ccaarree aa rriiddiiccaatt pprroobblleemmaapprraaccttiiccããrriiii sseerrvviicciiuulluuii ddiivviinn îînn bbiisseerriiccãã,, eexxcclluussiivv îînn ssllaavvoonnãã,, lliimmbbããnneeccuunnoossccuuttãã ddee ppooppuullaaþþiiaa bbã㺺ttiinnaaººaa rroommâânneeaassccãã..

DDee aasseemmeenneeaa,, eell aa iinnttuuiitt ffoorrþþaa eexxttrraaoorrddiinnaarrãã ppee ccaarree oo ppooaattee eemmaannaauunniittaatteeaa ddiinnttrree ccrreeddiinnþþãã ººii eedduuccaaþþiiee,, ddiinnttrree bbiisseerriiccãã ººii ººccooaallãã,, uunniittaatteeccaappaabbiillãã ssãã îînnttrreeþþiinnãã vviiee ffllaaccããrraa rroommâânniissmmuulluuii ººii iinntteerreessuull ppeennttrruu lliimmbbaa ººiittrraaddiiþþiiiillee nneeaammuulluuii nnoossttrruu..

În concluzie, se poate afirma cu deplin temei cã deºi autorul estescriitor ºi nu istoric, bazându-se pe o vasta bibliografie, cât ºi peinvestigaþiile personale în „Lumina de la Vãrãdia” a reuºit sã creioneze ºisã punã în valoare personalitatea lingvisticã, civicã ºi didacticã a lui PaulIorgovici.

PPrroozzaattoorruull NNiiccoollaaee DDaanncciiuu PPeettnniicceeaannuu,, îînnddeemmnnaatt ddee oo îînnaallttãã vvooccaaþþiiee,,ssccooaattee llaa lluummiinnãã,, ddiinn nneegguurraa iinnggrraattãã aa ttiimmppuulluuii,, ffiigguurraa eemmbblleemmaattiiccãã aapprriimmuulluuii iilluummiinniisstt rroommâânn pprroopprriiuu-zziiss,, ssããvvâârrººiinndd ttoottooddaattãã pprriinn ssccrriieerreeaaaacceesstteeii ccããrrþþii uunn aacctt ccuullttuurraall ddeeoosseebbiitt ccaarree aarree ddaarruull ssãã uummppllee uunn ggooll ddiinnccuullttuurraa mmuullttoorr ccoonntteemmppoorraannii..

Dacã pânã la apariþia cãrþii ºtiam câte ceva despre personalitateacomplexã a ilustrului cãrturar cãrãºan, de acum vom ºti mult mai mult.

Scriitor prolific (cu 25 de cãrþi scrise), cu un larg orizont cultural, cuhar scriitoricesc ºi cu dârzenia caracteristicã firilor tari, scormonitorasiduu al luptei neînfricate a bãnãþenilor cu multe ºi grele vicisitudiniistorice, profesorul Nicolae Danciu Petniceanu s-a achitat onorabil demarea responsabilitate spiritualã, ce i-a fost încredinþatã, fapt pentru caretrebuie sã-i purtãm o vie recunoºtinþã.

prof. ICOANA BUDESCU

Paul Iorgovici – un bãrbat frumosal neamului românesc

Stimate d-le Nicolae Petniceanu, primiþi mulþumirile mele cele maicãlduroase pentru cartea trimisã ºi pentru amabila dedicaþie. Am citit-o enerãsuflate, carte mare, d-lle Nicolae Danciu Petniceanu, o spun cu toatãsinceritatea, m-aa impresionat atât prin rigurozitatea documentarã cât maiales pentru talentul narativ. Deºi lucrarea se vrea o monografie ºtiinþificãreuºeºte prin excelenþã sã depãºeascã schema stearpã a clasicei mo-nografii prin înserãrile narative atât de percutante ºi fin stilizate. Autorul afolosit o mare idee, aceea a trezirii conºtiinþei naþionale ºi un mare perso-naj, demn de ilustrarea ei, Paul Iorgovici, ºi a reuºit o compoziþie mustindde informaþie specializatã îmbrãcatã în haina de sãrbãtoare a naraþiunii, deartistul cu penel destoinic ºi vrednic de a imprima în cititori o idee sublimãrãsãritã dureros în rãstimpul istoriei ºi niciodatã abandonatã.

Cândva un mare scriitor german, Schiller spunea la modul cel mai se-rios “omul abia atunci e cu totul om când se joacã”. S-ar putea ca aceastãfrazã sã sune ciudat în timpurile atât de serioase ºi bântuite de neurasteniica ale noastre ºi totuºi consider cã jocul sfânt ºi eliberator care se numeºteartã va fi întotdeauna o dimensiune indispensabilã omului. Spun astafiindcã lucrarea ,,Lumina de la Vãrãdia” trãdeazã,, dincolo de seriozitateaabordãrii cu mijloace ºtiinþifice, gustul pentru joc, pentru întorsãturameºteºugitã a frazei, apetenþa pentru licãriri sublime ce înveºmânteazãfrazeologia mai greoaie, înseilând un produs unitar strãlucitor ca formã ºiadânc în conþinut.

In spiritul acesta este scrisã cartea „Lumina de la Vãrãdia” închinatãunui martir al neamului românesc, lui Paul Iorgovici, reprezentant de fruntea iluminismului. Un om, o viaþã zbuciumatã trãitã pentru acumulãriulterioare, pe care ostilitatea timpului ºi a oamenilor nu i-a dat rãgazul sãle dezvolte, sã le închege în creaþii atât de necesare românilor din Banat,subjugaþi naþional, politic, social ºi confesional. O scânteie a conºtiinþeinaþionale ce s-a aprins la o rãspântie a tumultoaselor vremi ºi nu s-a maistins niciodatã, coagulând energii ºi spirite în jurul ei.

„Limba ºi naþia cu un pas pãºesc” acesta a fost marele deziderat a luiPaul Iorgovici ºi în spiritul acesta a activat, conºtient fiind cã numai o lim-bã bogatã, expresivã ºi elegantã poate contribuii la propãºirea unei naþiuni.

Lucrarea sa „Observaþii de limbã rumâneascã” a deschis calea ce ducerectiliniu la identitatea naþionalã. De fapt nu a fost o gramaticã propriu-zzisã,ci mai degrabã o filozofie iluministã în plan lingvistic.

„Observaþii de limbã rumâneascã” constituie, dupã cum bine spune d-lNicolae Danciu Petniceanu, testamentul lingvistic al lui Paul Iorgovici înceea ce priveºte funcþia limbii unui popor ºi emanciparea sa naþionalã.

Cartea „Lumina de la Vãrãdia”, este o reuºitã ºi prin faptul cã anumitecalitãþi narative þin în cumpãnã pe cele analitice, cel puþin într-o mãsurãsuficientã pentru a face ca întregul sã reziste ºi în privinþa demersuluiºtiinþific, dar ºi ca produs literar.

În concluzie pot afirma cã d-ll Nicolae Danciu Petniceanu face parte dinstirpea creatorilor ce au imaginat noi tipare pentru teme tradiþionale,umplându-lle cu sufletul lor. Constat cu plãcere cã autorul posedã acel darrafinat al invenþiei detaliilor, acea putere de a face lucrurile prezente ºi omãiestrie a redãrii.

LUCRAREA „LUMINA DE LA VÃRÃDIA” ESTE UN GÂND FRUMOSDESPRE UN BÃRBAT FRUMOS AL NEAMULUI NOSTRU.

prof. IOAN TRAIA

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã4

„Lumina de la Vãrãdia”de N.D.Petniceanu

Bucureºti, 21 aprilie 2009Stimate domnule Danciu

Doresc sã vã mulþumesc pentru trimiterea numerelor din„Vestea” care mã þin la curent cu lumea mea de acasã, darmai cu seamã pentru ediþia a II-a, lãrgitã ºi îmbunãtãþitã, acãrþii închinate lui Iorgovici. Îmi reînnoiesc cuvintele de a-preciere pentru stãruinþa dvs. priceputã ºi neabãtutã de a leoferi bãnãþenilor, pe de o parte, certitudini pentru rosturilelor mai vechi ºi mai noi în spiritualitatea româneascã, pe dealtã parte, de a-i face pe ceilalþi români sã afle (?!), în fine,cã „nasc ºi în Banat” oameni. dr. COSTIN FENEªAN

Organizat graþie domnului Doru Dinu Glãvan,ziarist ºi redactor-ºef al Postului Regional RadioReºiþa, Radio „Semenic”, la care a fost invitatscriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, redactorul-ºef al gazetei sãteºti „Vestea” de Mehadia. N.D.P.a fost însoþit în acest periplu spiritual aniversar decãtre: primarul Iancu Panduru, prof. doctor IulianLalescu ºi ziaristul Costel Vlaicu de la „Vestea”.

Între alþi participanþi la „masa rotundã” se reþincâteva nume sonore de cãrturari: profesoriiAlexandru Bârsescu, Constantin Brãtescu, conf.Univ. dr. Petricã Vasile ºi dr. Dana Bãlãnescu.

În cele ce urmeazã, funcþie de spaþiul tipo-grafic disponibil, redãm chintesenþa alocuþiunilorexprimate de cei prezenþi:

- primar IANCU PANDURU: „Redactãm gazeta„Vestea”, care are o înrâurire beneficã în rândulcetãþenilor. Am organizat simpozioane, întâlniriliterare, am editat cãrþi. NDP a fãcut ºi face un efortsubstanþial. Suntem fericiþi cã existã”.

- dr. prof. IULIAN LALESCU: „Sunt profesor deistorie ºi am colaborat cu precãdere pe aceastãlinie. Cartea „Mehadia – vatrã istoricã milenarã” –e un fruct al colaborãrii. Domnul NDP manifestãinteres faþã de istoria localã ºi naþionalã”.

- COSTEL VLAICU: „Am devenit ziaristmulþumitã domnului Petniceanu, m-a încurajat,ajutat ºi publicat. Fãrã aportul sãu gazeta „Vestea”n-ar fi existat”.

- prof. ALEXANDRU BÂRSESCU: „Este unautor de carte cunoscut. Am scris despre piesa sade teatru, „Tangou imperial”, pe când eram

directorul Teatrului din Reºiþa. Apoi, am prezentatla Radio Reºiþa, volumul de poezii „Io HoriaValacul”, de George Voºtinaru, carte prefaþatã deN.Danciu Petniceanu – se simte calitatea sa desprijin ºi colaborare cu confraþii.

- conf. dr. PETRICÃ VASILE: „Domnul N.Danciu Petniceanu are lucrãri literare în care vor-beºte ºi propovãduieºte religia, ca esenþã a iden-tificãrii noastre. Colaborez la cartea „Ortodoxism,istorie, culturã ºi tradiþie în Banatul Montan”. Mãîncântã aceastã colaborare.”

- prof. C-TTIN BRÃTESCU: „Cartea sa, „Can-tonul galben”, am recitit-o cu mare plãcere. Cuprivire la „Lumina de la Vãrãdia”, nu sunt docu-mente cã Paul Iorgovici ar fi fost francmason ºi

nici cã ar fi fost propus director al ºcolilor dinGraniþa Banatului. În rest îl felicit pentru ceea ceface la Mehadia. O gazetã în mediul rustic este unfapt demn de reþinut”.

- dr. DANA BÃLÃNESCU: „Sunt aspecte pecare domnul Petniceanu le publicã ºi nu le verificãîn prealabil pentru a vedea dacã sunt sau nuveridice. Bunãoarã a scris în „Vestea” cã Direcþiade Culturã sub directoratul doamnei Ada Crucanua tipãrit o singurã carte. În realitate s-au tipãritºapte cãrþi. Nu cade bine asemenea afirmaþii înpresã. În rest nu am ce obiecta.”

- DORU DINU GLÃVAN: „Îmi place la N.D.Petniceanu activismul sãu cultural, se implic înacþiuni culturale de interes colectiv, precum:montarea de plãci comemorative, simpozioane,întâlniri literare etc. Sunt puþini care activeazã înacest mod, dezinteresat, mai ales în mediul rustic,unde posibilitãþile sunt limitate. Îl felicit. Postulnostru de radio îi conferã o diplomã de meritpentru aceastã activitate.”

În final, NDP a oferit celor prezenþi ultimelesale teri cãrþi: „Bigamul”, „Lumina de la Vãrãdia”

ºi „Comandorul”. Ultima a fost lansatã cu aceastãocazie. A mulþumit celor care au luat cuvântul.

A fost o sãrbãtoare a cãrþii, a fost aniversareazilei de naºtere a scriitorului NDP.

Reproducem cuvântul redactorului CostelVlaicu. (REDACÞIA)

Numele Dlui Nicolae Danciu Petniceanu nu a-

pare cu litere cu caractere groase în analele litera-

turii oficiale ale actualei Românii, numele lui nu

apare pe lista membrilor Uniunii Scriitorilor din

România iar când ocazia se iveºte, N.D. Petnicea-

nu este înjosit, chiar batjocorit de cei care deþin

monopolul culturii române. Ce lipsa de respect!

Ce ruºine! Dar, între noi vorbind, la ce altceva ne

putem aºtepta de la cei care, acum, au pus mâna

pe culturã, exact cum Iliescu & comp., au pus

mâna pe puterea politicã. N.D. Petniceanu este

probabil un “necunoscut” în cercurile de filfizoni

bucureºteni ºi de prostituaþi intelectuali care

obscurizeazã orizontul adevãratei culturi române,

dar în viaþa culturalã bãnãþeanã numele d-llui N.D.

Petniceanu este scris cu litere apãsate.

Acest român pur-sânge, care în aprilie 2006 a

împlinit ºaptezeci de ani, a publicat 25 de volume

de lucrãri literare, printre care “Peregrin prin Si-

beria” a fost premiat în Italia, în Sicilia, la Padova,

“Domnul Eminescu soseºte iarna” (aº scoate:

elogiat de Gabriel Strempel - nu e o referinþã), “La-

crima de taragot”, “Orfeu s-a nãscut în Banat”,

“Tangou la Piave” ºi mai recent “Bigamul”, roman

în douã volume, toate lucrãri ale unui autentic ºi

mai ales inspirat autor român. Pe lângã aceste

opere de valoare ale culturii bãnãþene, N.D. Petni-

ceanu a fost iniþiatorul ºi coordonatorul multor

evenimente culturale din Banat, cum ar fi simpo-

zioanele dedicate scriitorilor: Eminescu, Petrescu,

Slavici, Sorin Titel, Ion Popovici Bãnãþeanu, Victor

Vlad Delamarina etc. Tot acest entuziast ºi

clarvãzãtor suflet român, este fondatorul revistei

“Eminescu”, revista care încearcã sã promoveze

tinerele talente locale ºi care mai ales încearcã sã

regenereze în sufletul ºi cugetul cititorilor acel

spirit pur român, cu care odatã, noi, bãnãþenii, ne-

am mândrit. În aceasta revistã, scoasã prin

eforturile financiare a unor sãrmani pensionari ºi a

unor binevoitori, istoria neamului ºi istoria acelor

oameni cu care tot românul ar trebui sã se

mândreascã, este redatã cu admirabilã acurateþe ºi

splendoare poeticã. În “Eminescu” al lui

Petniceanu, am citit pentru prima oarã versuri de

adevãraþi poeþi, plini de talent, aici în “Eminescu”

am aflat de Mariana Sperlea, de George Lixandru,

Dan Minoiu, Traian Pintilie ºi Mihail Rãdulescu.

ªi câte alte bogãþii nu am descoperit oare atât în

scrierile cât ºi în activitãþile culturale iniþiate de

acest spirit bogat ºi altruist.

Lista de merite a D-lui Petniceanu ar putea fi

prelungitã cu multe altele de ale culturii, istoriei

sau angajamentului social, dar eu mã opresc aici.

Mã opresc pentru ca nu vreau sã uit cã mai am

ceva de spus. În ultimul numãr al revistei “Emi-

nescu”, Decembrie 2006, am citit o “Scrisoarea

Deschisã” a d-lui Petniceanu, adresata d-lui Ni-

colae Manolescu, preºedintele Uniunii Scriitorilor

din România. Acum, spre surprinderea mea, am

aflat cã N.D. Petniceanu nu este membru al acestei

“prestigioase” asociaþii. Eu, personal, nu mã mir,

deoarece pãrerea mea este cã adevãrata intelec-

tualitate românã suferã un traumatism cauzat de

oameni mici ºi rãi, care, sub protecþia unor titluri

câºtigate cine ºtie cum, sub protecþia unui aparat

corupt, vlãstarul comunismului, continuã sã

infecteze viaþa culturalã a României.dr. DIMITRIE GRAMA, din Danemarca

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 5

UU NN RR EE PP RR EE ZZ EE NN TT AA NN TT AA LL ““ SS PP II RR II TT UU LL UU II BB ÃÃ NN ÃÃ ÞÞ EE AA NN ””

N.D. Petniceanu în rolul lui M.Kogãlniceanu, la Casa Studenþilor,

Timiºoara, 1977 - 1978

Eveniment cultural de neuitatEveniment cultural de neuitat

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã6

Ziua de 11 aprilie îmi creeazã prilejul dea exprima câteva gânduri vis-a-vis de per-sonalitatea scriitorului Nicolae DanciuPetniceanu prin prisma cunoaºterii ºi rela-þiei mele de colaborare cu Domnia Sa.

Cu toate ca am participat colaborând larealizarea a patru lucrãri colective (cãrþi)tipãrite în ultimii trei ani ºi publicând o seriede articole în diferite publicaþii editate pehârtie ºi on-line, nu consider cã mã ridic lanivelul care sã-mi acorde competenþa de avorbi despre Nicolae Danciu Petniceanu cascriitor, însã pot vorbi despre NicolaeDanciu omul, aºa cum îl cunosc eu, ºidespre relaþia mea cu Dânsul având învedere influenþa majorã a Domniei Saleasupra formãrii mele ca jurnalist.

Colaborarea ºi, totodatã, cunoºtinþamea cu domnul N.D.P. a început în urmãcu trei ani, odatã cu realizarea monografiei„Mehadia vatrã istoricã milenarã” coor-donatã de domnul Petniceanu ºi conceputãîn colaborare cu primãria comunei Me-hadia, domnia sa solicitându-mi în calitatede angajat ºi mai vechi lucrãtor la Ocolulsilvic Mehadia, sã concep pentru aceastãlucrare o scurtã prezentare monograficã aacestei instituþii, mai exact un istoric alpãdurii de la Mehadia, ce azi este admi-nistratã de Ocolul silvic. Cartea a apãrut înanul 2007 la editura Gordian ºi a fost lan-satã cu prilejul întâlnirii cu fiii satului, ma-nifestare organizatã de primarul Iancu Pan-duru în primãvara aceluiaºi an. La aceastãam colaborat, alãturi de prof. univ. drGheorghe Luchescu, prof. univ. dr. RichardSârbu, prof. dr. Iulian Lalescu, prof. PavelPanduru ºi pr. Constantin Cilibia. Cartea s-a bucurat de un imens interes din parteacititorilor ºi apreciatã de oameni de ºtiinþã,inclusiv de Academia Românã dinBucureºti.

De asemenea, la invitaþia domnului Pet-niceanu a debutat ºi colaborarea mea lapublicaþia „Vestea”, realizând aici în decur-sul ultimilor trei ani, pe lângã reportaje ºi in-terviuri, o „paginã verde” ce trateazã un as-pect tot mai des întâlnit în ultima perioadaîn mass-media, dar încã prea puþin pre-zent, ºi insuficient evaluat ca efect ºi impor-tanþã în acþiunile noastre cotidiene, ºi anu-me cel ecologic.

Printr-o fructuoasã ºi armonioasã cola-borare cu domnul Petniceanu funcþionez ºiazi ca redactor la „Vestea”. În acelaºi timpsunt editor on-line pentru varianta publi-caþiei postatã pe Internet. Fãcând aici omicã parantezã, aº vrea sã remarc faptul

cã prin versiunea on-line s-a creat o foartelargã perspectivã, o mare deschidere sprelume. Ceea ce mã face sã afirm acest lucrusunt mesajele primite pe adresa de e-maila publicaþiei. În majoritate acestea sunt deapreciere ºi vin din partea multor perso-nalitãþi dintre care pot aminti pe profesorulºi scriitorul Alexandru Nemoianu din Sta-tele Unite, prof. dr. Viorel Roman de la Uni-versitatea din Bremen (Germania), acade-micianul Mihai Cimpoi din Basarabia, pre-

ºedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova,preoþii dr. Al. Stanciulescu Barda, din Me-hedinþi, Radu Botis din Maramureº ºi mulþialþii.

De remarcat este ºi interesul arãtat demulþi cititori faþã de unele articole, în „Ves-tea” multe dintre ele inedite, aparþinând re-dactorului ºef Nicolae Danciu Petniceanu.Unul dintre acestea, referitor la cartea „Me-hadia vatrã istoricã milenarã”, a constituit,prin ineditul ºi unicitatea informaþiilor cu-prinse aici, un subiect de interes pentru ostudentã la doctorat a Universitãþii din Lon-dra, originarã din România, ce ne-a trimiszilele trecute un mail prin care solicita dom-nului Petniceanu unele informaþii pentruteza sa de doctorat precum ºi cumpãrareaacestei cãrþi. Teza, foarte interesantã, ur-mãreºte cariera celor 15 generali români înarmata austro-ungarã, proveniþi din GraniþaMilitarã Bãnãþeanã...

Încurajat ºi susþinut de domnia sa amreuºit sã public o serie de articole atât înVestea cât ºi în câteva dintre revistele on-line ale Asociaþie Române pentru Patrimo-niu (din care face parte cu statut de

publicaþie asociatã ºi „Vestea” noastrã),„Monitor cultural” , „Epoca”, „Agenda ARP”iar zilele trecute am debutat cu un articoldespre Artur Silvestri în revista AGERO aasociaþiei Germano-Române de laStuttgard, condusã de Lucian Hetco.

Prin recomandarea domnului Petnicea-nu, din anul 2006 sunt ºi membru în Uniu-nea Ziariºtilor Profesioniºti.

Faptul de a-i fi ucenic consider cã aconstituit o ºansã unicã de a învãþa ºi de apersevera în ceea ce înseamnã cuvântscris.

Plasându-mã în acest context nu pot sãnu amintesc faptele culturale sãvârºite deNicolae Danciu Petniceanu la Mehadia,deºi sunt bine cunoscute ºi nu pot fi con-testate în nici un chip, doar desigur decâtdin pizmã ºi neputinþã. Printr-un tandemperfect dar ºi benefic pentru comunitateîmpreunã cu primarul Iancu Panduru, aicise zãmislesc acele fapte ce prin efectul lorau rolul de a menþine vie viaþa culturalã ºispiritualã a comunitãþii, de a pune în valoa-re ºi a rememora faptele înaintaºilor noºtri,a personalitãþilor locale. Toate acestea seîntâmplã prin manifestãri patronate de Pri-mãria Mehadia printr-o implicare entuziastãa primarului Iancu Panduru ºi sub atentaorganizare a domnului Petniceanu: montãride plãci comemorative, de busturi, întâlniricu fii satului, simpozioane, întâlniri literare,lansãri de carte etc.

De aceea consider firesc ca în aceastãzi, atenþia mea, dar ºi a noastrã a tuturorcelor ce aparþinem acestei comunitãþi, sãse îndrepte spre omul Nicolae Danciu Pet-niceanu, ce prin harul ºi truda sa reuºeºtesã reînvie aici la Mehadia, cu sprijinul ne-mijlocit al autoritãþilor locale prin primarulIancu Panduru, viaþa spiritualã prezentã ºiderulatã cu atâta efervescenþã odinioarã,având ca punct culminant perioada interbe-licã, marcatã atunci ca ºi acum de dãruireacâtorva personalitãþi locale.

Constituie o mare bucurie sã urez înaceastã zi scriitorului ºi omului NicolaeDanciu Petniceanu, la împlinirea acesteifrumoase vârste, acum în prag de Florii ºide Sãrbãtoare Sfântã, sã aibe parte ºi deaici încolo de mulþi ani cu sãnãtate ºi rod-nicie în tot ceea ce face ºi sã ne fie mereualãturi în aceste vremuri, nu atât de bunecum ne-am dori pentru spiritul românesc.

11 aprilie 2009 - CONSTANTIN VLAICU -

redactor „Vestea”, membru al UNIUNII ZIARIªTILOR PROFESIONIªTI

N.D.P. (*) în rolul unui învãþãtor, dinpiesa “La cules”, de P. Neagu,

pe scena Casei de Culturã din Buziaº,premiul III la faza naþionalã, concurs“Teatrul pentru amatori”, vara 1977

(**) Petricã Pelle, jurist, ºeful S.R.I.Timiº (dupã decembrie 1989)

NNNNIIIICCCCOOOOLLLLAAAAEEEE DDDDAAAANNNNCCCCIIIIUUUU PPPPEEEETTTTNNNNIIIICCCCEEEEAAAANNNNUUUU LLLLAAAA 77773333 DDDDEEEE AAAANNNNIIII

** ****

Scrisoare de la fraþii lipoveni

Stimate domnule NicolaePetniceanu,

Vã scriem de la redacþia pe-riodicului „Zorile” în legãturãcu volumul publicat de dumnea-voastrã în 2001, „Peregrin prinSiberia”. Ne-ar interesa sã re-producem fragmente din ea înnumãrul din mai al publicaþieinoastre, motiv pentru care vãcerem acordul. Vã rugãm sã necomunicaþi telefonic sau prinpoºtã dacã nu aveþi nimic împo-triva acestei reproduceri.

Cu mulþumiri,Redacþia „Zorile”

Scrisoare din SerbiaDomnului primar Iancu Panduru,

Dragã domnule Panduru, vã mulþumesc pentru exemplele din„Vestea” trimise prin Costel Vlaicu. De altfel, primim cu regulari-tate la Uzdin, pe diferite cãi (!!!) din partea marelui nostru prieten ºi

sprijinitor, domnul ND Petniceanu,foaia dvs., „Vestea”. Este foarte a-preciatã ºi cititorii apreciazã curajuldomniei sale de a fi adevãrat a-pãrãtor al demnitãþii naþionale ro-mâneºti ºi de a fi un tenace scormo-nitor de valori inestimabile ale cul-turii ºi spiritualitãþii satului bãnã-þean de odinioarã.

Cu încredere de frate ºi credinþa,cã între Mehadia ºi Uzdin drumul seva bãtãtori mereu,

Vasile Barbu,preºedinte S.L.A. „Tibiscus” Uzdin

Bãile Herculane, 22 aprilie 2009

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 7

Multã lume ocoleºte postul, deºi se de-clarã a fi creºtini, unii au probleme, boli gra-ve ºi sunt scuzaþi de la acest exerciþiu spiri-tual, dar mulþi nu încearcã a-l practica pentrucã nu doresc .

Vechimea postului ºi practicarea acestuiade cãtre oameni ne spune cã el este un mijlocde curãþie ºi un ajutor al sufletului

Postul este prima poruncã, lege datã deDumnezeu în rai primilor oameni dacã erarespectaþi de oameni câºtigau nemurireasufletului ºi a trupului ºi fericirea veºnicã.“Nici o mâncare nu spurcã pe om cãci toatesunt curate”.

Dar acest exerciþiu al postului de bucateºi înfrânarea de la fapte, gânduri, vorbe esteun exerciþiu al voinþei care îºi aratã dominaþia

asupra instinctului de hranã ºi asuprapoftelor ºi plãcerilor legate de acest instinct.

Acesta este expresia cãinþei pentrupãcate, este ºi o jertfã pentru pãcate, bineplã-cutã lui Dumnezeu, sprijinã rugãciunea, faceca sufletul eliberat de pofte cum ne zice unSfânt: “Rugãciunea ºi postul sunt cele 2 aripiale sufletului ºi ajutã a se înalþã cu uºurinþãcãtre Dumnezeu”

Este necesar ºi indicat din punct de vede-re medical, purificã trupul de toxine, îlînnoieºte ºi îl fereºte de boli.

Pilde de post avem de la Mântuitorul carea postit 40 de zile ºi 40 de nopþi înainte de aîncepe activitatea publicã.

Moise de asemenea a postit 40 de zile ºi40 de nopþi pânã a primit Tablele Legii de la

Dumnezeu.Creºtinii postesc miercurea ºi vinerea în

cele 4 posturi mari: Sf. Paºti, Sf. ApostoliPetru ºi Pavel, Postul Adormiri Maici Dom-nului ºi Postul Crãciunului, dar ºi momenteimportante ale vieþii lor, înainte de împãrtã-ºanie, candidaþi la Preoþie. Oameni se roagãpentru vindecarea sufleteasca ºi trupeascã, învreme de epidemii, rãzboaie, postesc pentruca cererile lor sã fie bine primite de cãtreDumnezeu, în mãsura în care vom fi maistãpâni pe noi înºine peste poftele noastre, înaceastã mãsurã sufletul va fi mai liber sã seînalþe spre Dumnezeu ºi toatã fiinþa noastrãva fi luminatã de lumina lui Dumnezeu.

Profesor de religie MURARU DORU ION

N.D.P., miner. Primul din dreapta

RESTITUIRIRESTITUIRI1918, noiembrie 1/14, Petnic

[SCRISOARE]

ONORATULUI COMITET CENTRAL ALSFATULUI NAÞIONAL CARANSEBEª

Subscriºii ne permitem a aduce la cunoºtinþã onoratuluicomitet central aceea cã în comuna Petnic, cercul Orºovei, amcompus un comitet, care au înfiinþat o gardã naþionalã în frunte cuun preºidinte în persoana Dlui preot Ioan Chendi, ºi doi condu-cãtori ai gardei în persoanele Dlor Constantin Giurgiuca, învã-þãtori ºi Matei Armaº, absolvent de teologie.

Astfel constituiþi, ne lipsesc armãturile (puºtile). Rugãm deciOn. comitet central a dispune a ni se pune la dispoziþiune vr-o 10puºci dinpreunã cu pãtroanele de lipsã.

Rugându-ne a lua aceasta la cunoºtinþã, ºi suntem AiOnoratului comitet central al Sfatului naþional.

Cu cel mai mare respectPetnic, în 1/14 Noemvrie 1918

Ioan Chendi, preºedinteConstantin Giurgiuca, conducãtor

Matei Armaº, conducãtor

Mitropolia Banatului, Cabinetul Mitropolitului

Binecuvântarea Domnului sã coboare peste noi toþi, iar HristosCel ce a biruit moartea sã ne dãruiascã sãnãtate, pace ºi întru toatebunã sporire.

Mulþumesc pentru invitaþia la Simpozionul din 2 mai laPlugova. NICOLAE,

Mitropolitul Banatului

Postul ºi rolul sãu vindecãtorPostul ºi rolul sãu vindecãtor

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã8

Aria spiritualã a comunei Mehadia – în-þeleg ºi satele componente (Plugova,Valea Bolvaºniþa ºi Globu-Rãu) a dat numecelebre, personalitãþi de marcã pe hartaRomâniei, precum: savanþii Drãgan (ma-tematicã) ºi Micã Cãpuºã (biologie), scriito-rii Mãrgeanu ºi Florian Panduru, cadreledidactice Vlãduceanu, Iancu ºi Ion Bãcilã,Molan, Stângu ºi Nistor Dop, doamneleDrãgãlina, Mãrioara Dop ºi Livia Stângu,sportivii Ion Cornianu ºi Maria Golopenþa-Alexandru, apoi suita de ofiþeri ºi generaliîncepând cu Ion Scripete ºi încheind cuNicolae Cena, amintind, în final, valoareainegalabilã a ultimului cronicar din culturaromânã: povestaºul Nicolae Stoica deHaþeg, cel ce a împrumutat onorific numelesãu legendar liceului din localitate ºi Caseide Culturã din staþiunea internaþionalãBãile Herculane.

Dupã acest periplu spiritual mãrturisesccã n-am ºtiut pânã în zilele trecute cã Me-hadia – Plugova a dat un nume insolit, soli-dar, în arta româneascã, pe domnul profe-sor RUSALIN VLAICU, maestru coreografde faimã naþionalã, în faþa cãruia „Români!Jos pãlãria!”.

„VLAICU” reprezintã unul dintre celemai vechi nume de familie româneºti dinîntreaga istorie a românilor, nume de boieride viþã veche, nume de oºteni, apãrãtori deglie româneascã ºi nume de inventatori încultura românã. Cum a ajuns acest numeîn Plugova ºi de acolo în Mehadia este oaltã istorie care þine de românitate, deistoria veche a poporului român, depopoarele care au cãutat pãmânt ºi apã înaceste orizonturi ºi ei, cei cu acest nume,nu au pactizat cu duºmanul ºi nu s-au pusîn slujba lor, cum din nefericire, ieri ºiastãzi, se mai pun unii ca sã îºi sporeascãaverea ºi sã le þinã de „cald”. Aceia au încoadã numele pe nãzdrãvanul „escu”, pecare l-am pomenit în „Vestea” trecutã.

Într-o zi însoritã mi-am anunþat prezenþa

la familia domnului profesor Rusalin Vlaicu,în prealabil cunoscusem pe cei doi (soþ ºi

soþie) prin intermediul colegului CostelVlaicu, nepotul onoratei familii Vlaicu.Onoare fusese de partea mea, scribulacestor rânduri.

Dincolo de gara Mehadia, pe dreapta, ocasã cochetã, amenajatã cu gust estetic,de la intrare ºi pânã dincolo de ziduri,pretutindeni dominã o ordine exemplarã ºivezi de jur-împrejur flori ºi luminã, uninterior strãluminat de prezenþa amfitrioa-nei a cãrei nume este „Lucia”, nume de bo-tez care vine de la latinescul „luci”, ce în-seamnã luminã în jurul tãu.

Cunosc doi intelectuali rasaþi, în mediulrustic, retrãiesc momente de plinã matu-ritate spiritualã urbanã, mã cred la Timi-ºoara, Bucureºti, ori la Galaþi în anii stu-denþiei mele, unde în „Þiglina II”, avusesemo colegã de „filologie”.

- Aºadar, domnule profesor RusalinVlaicu, aþi renunþat la oraºul portuar Galaþi,la viaþa spiritualã gãlãþeanã, v-aþi stabilit laMehadia, departe de Dunãre ºi de Muzeuldin Galaþi, unde se adãposteºte caleaºcaauritã a domnitorului Alexandru Ioan Cuza,ce v-a determinat? (Îl simt cã nu i-a fostuºor, uºor nu i-a fost nici doamnei Lucia,crescutã ºi trãitã în oraºul de la Dunãre,cum nici mie nu mi-a fost uºor sã pãrãsescOrºova tinereþii mele, chiar pentru Timiºoa-ra). Aºadar, vã rog...

- Ne-am stabilit la Mehadia, pentru a fimai aproape de Timiºoara, unde fiul nos-tru, unicul fiu, este prim-solist la Opera Ro-mânã, rãspund aproape într-un glas amfi-

trionii mei... Apoi, e vorba de casa pãrin-teascã ºi de zona copilãriei mele. Pãmântulte atrage acasã, mai zice dl. Rusalin.

- Domnule profesor, sã depãnãmarborele genealogic, umblaþi vã rog larãdãcini, mai zic eu, în timp ce doamnaLucia trebãluieºte la aragaz.

- Am vãzut lumina zilei în Plugova, suntfiu de ceferist, am un frate mai mare, CostaVlaicu, care a urmat „Silvica” în Caranse-beº, iar tatãl meu era „scriitor” de vagoaneîn Gara Fabric din Timiºoara. Am rãmas demici orfani iar tata s-a recãsãtorit cu IoanaAlexa, dar nu a mai avut copii. Am urmatpatru clase primare la Plugova avându-l caînvãþãtor pe Alexa Adamescu, continuân-du-mi apoi studiile la ºcoala medie ,,Medie5” în Timiºoara de pe Strada SimionBãrnuþiu (Rãmân ancorat cu gândul la„Medie 5" de pe „Simion Bãrnuþiu”! Sã vezihazardul de pe lume! În „Medie 5" a fostpânã la pensie profesoara de românã Ma-riana Vlãduceanu-Strungã, fiica lui SimionVlãduceanu, din Plugova, ºi tot aici, la„Medie 5" mi-am lansat una din cãrþile melede debut!)

- Cum aþi debutat în balet?- În paralel cu „Medie 5" am urmat

ºcoala privatã de balet, ce funcþiona pelângã Opera Românã din Timiºoara, avân-du-l ca profesor pe Vasile Fonta (Puiu),Iuliu Marpozan, prim balerini ai Operei dinTimiºoara, unde erau in acel timp, tot caprim balerini si cuplul Francisc Valkay-Ro-dica Murgu,. E vorba de balerina ºi profe-soara Rodica Murgu, originarã din Tere-gova, fiicã de medic, care fusese cãsãtoritãcu artistul plastic Miloia, unul din fraþii

UUUUNNNN MMMMAAAAEEEESSSSTTTTRRRRUUUU CCCCOOOORRRREEEEOOOOGGGGRRRRAAAAFFFF NNNNAAAAÞÞÞÞIIIIOOOONNNNAAAALLLL LLLLAAAA

Balerinul Rusalin Vlaicu

Familia Vlaicu: prof. Lucia, Octavian ºi Maestro

Prof. de pian Lucia Vlaicu

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 9

Miloia, copiii marelui cãrturar IoachimMiloia. Astãzi profesoara Rodica Murgu areºcoala sa de balet, în Timiºoara.

- Ce a urmat, domnule profesor RusalinVlaicu, dupã etapa timiºoreanã?

- Am fost angajat la Opera Românã dinTimiºoara, ca balerin, o scurtã perioadã detimp, dupã care am urmat Liceul de co-regrafie George Enescu din Bucureºti. Amfost angajat la Teatrul Muzical N. Leonarddin Galaþi, ca balerin. M-a gãzduit unprieten care terminase coregrafia la Cluj ºiîn timp mi s-a oferit o camerã la Cãminul

Artiºtilor ºi aºa am cunoscut-o pe soþiamea. Coregraf în Teatrul muzical era TrixiChecais, un mare artist sub îndrumareacãruia am descoperit în montãrile puse înscenã de domnia sa, cã aº avea înclinaþiispre compoziþie scenicã ºi pedagogicã. Amdansat sub îndrumarea acestui maestrucoregraf spectacole de balet ca: ,,Fântânadin Bahcisarai” de Asafiev ºi tripticul,,Noaptea Valpurgiei” de Gounod, ,,Bolero”de Ravel ºi ,,Dansurile Polovþiene” de Ale-xander Borodin. Deasemeni în poemul co-regrafic ,,Mioriþa” de compozitorul gãlãþeanNicolae Meirosu ºi în toate operele ºioperetele care conþin tablouri coregrafice.

- Dupã aceste roluri ce a urmat,domnule profesor Rusalin Vlaicu?

- Am pãrãsit scena cu regrete ºi am pre-luat catedra de dans clasic (balet) a ªcoliide Arte din Galaþi, unde am predat treizeciºi doi de ani în învãþãmânt, între anii 1970ºi 2002, din care zece ani am fost directorulªcolii de balet în oraºul de la Dunãre.

În aceastã perioadã mi-am dat gradeledidactice la Institutul de Arta Teatralã ºi Ci-nematograficã Ion Luca Caragiale din Bucu-reºti. Tot în aceasta perioadã am colaboratcu Teatrul Muzical, Teatrul Dramatic, Tea-trul de Pãpuºi, Casa de Culturã a Studen-þilor, Casa Pionierilor, fiind invitat de deseoride Televiziunea Românã. Pentru întreagaactivitate mi s-a acordat Diploma de ex-celenþã de cãtre Consiliul Judeþean Galaþi.

- Domnule profesor-director, vorbiþipentru cititorii noºtri câte ceva despre eleviidumneavoastrã care s-au evidenþiat în chipdeosebit.

- Îmi face o deosebitã plãcere sã

vorbesc despre foºtii mei elevi ºi eleve.Una din cele mai talentate eleve ale melese numeºte Jenica Soloviev, care în anul1974 la ediþia a II-a a Festivalului-concursnaþional de muzicã cultã ºi dans clasic,Darclee, a luat premiul întâi , trofeulDarclee ºi titlul de laureat cu ,,Dansul ritualal focului” din baletul ,,Amorul vrãjitor” deManuel de Falla. Astãzi este prim balerinãîn Germania, la Weimar. Imi amintesc cuplãcere ca marea majoritate a corpului debalet din muzicalul gãlãþen, plus câþivasoliºti, sun elevi de-ai mei. Am sã încep cuAura Olteanu, prim balerinã, Lucian Vlad ºiMartin Costel, soliºti, Mihaela Pleºcan, so-listã la Opera din Iaºi, Micu Tanþa, Gheor-ghe Anghel, Leontin Tudoriþa–Anghel, PaulMihalache ºi mulþi alþii.

- Intereseazã, maestre, Rusalin Vlaicu,câteva impresii ale foºtilor dumneavoastrãelevi ºi eleve, care s-au impus ºi au devenitnume sonore în baletul românesc.

- Sunt multe inserþii de acest gen. Aºputea scrie o monografie. Îmi amintesc cumult drag de eleva mea Aura Olteanu carespunea cã odatã cu înscrierea la clasa debalet a descoperit ,,rãbdarea, dragostea ºidevotamentul pentru aceastã artã a dom-nului Rusalin Vlaicu, un om ºi un pedagogcu calitãþi excepþionale, care a ºtiut sãinsufle respectul ºi pasiunea, disciplina ºirigurozitatea necesare în însuºirea acesteiminunate îndeletniciri, atâtor generaþii.Probabil cã dragostea pentru frumos zaceîn mine, dar ªcoala de Artã a fost POARTAprin care a þâºnit spre luminã împãtimitul

MMMMEEEEHHHHAAAADDDDIIIIAAAA –––– PPPPRRRROOOOFFFFEEEESSSSOOOORRRRUUUULLLL RRRRUUUUSSSSAAAALLLLIIIINNNN VVVVLLLLAAAAIIIICCCCUUUU

continuare în pagina 10

Jenica Soloviev, fostã elevã a d-lui prof.Rusalin Vlaicu. Jenica e vedetã a

baletului românesc

Maestrul ºi elevii sãi LuminiþaMiriþescu ºi Mihai Buicã, laureaþi

sclav, stãpân ºi discipol al artei coregrafice,iar cel care mi-a deschis aceastã poartãfermecatã a fost Rusalin Vlaicu, profesorulmeu”

- Ajunge, doamnã profesoarã LuciaVlaicu... Mãrturisirile prezentate suntrevelatoare, mãrturii peste ani în ceea cepriveºte valoarea artisticã ºi profesionalã aunui cadru didactic ºi a unui artist plenar,domnul Rusalin Vlaicu!

- Poftiþi, vã rog...- Vorbiþi-mi ceva despre ceea ce aþi

transmis fiului dumneavoastrã, în materiede artã.

- Pot vorbi, dar o invit pe doamna mea,care i-a dat viaþã ºi s-a ocupat de creºterealui Constantin Octavian Vlaicu, fiul nostru.

- Vã rog doamnã...ªi doamna Lucia vorbeºte, cum ar vorbi

orice mamã iubitoare de ceea ce a zãmislit.- Fiul nostru, Octavian Constantin, a

urmat Liceul de Artã „Dumitru Cuclin”, înpermanenþã model l-a avut pe tatãl sãu,profesorul ºi directorul, maestrul coreograf,soþul meu, cu care am realizat multe lucrãrifrumoase în viaþã. A absolvit Consrvatorulde muzicã, secþia canto de la Timiºoara.Din anul doi de studii a colaborat cu OperaRomânã din Timiºoara, iar dupã termi-narea consevatorului a fost angajat pe postde solist. Astazi este prim-solist cu premiiinternaþionale ºi roluri de primã mãrime laOpera Naþionalã din Timoºoara.

(În parantezã o zic pentru cititori: înaintede-a veni la Mehadia, cu ani în urmã, me-reu mi s-a vorbit de un domn artist Vlaicude la Opera Românã, vorbit în superlativede amicii mei, actorul George Lungoci ºi deartista liricã Viorica Pop Ivan).

- Domnule Vlaicu ºi doamnã Vlaicu,dumneavoastrã cum v-aþi cunoscut?

- Doamna mea este gãlãþeancã. Aurmat studii muzicale la Iaºi, ºi când ne-amcunoscut fãcea parte din orchestra tea-trului, devenind ulterior sufleor de operã, iareu eram balerin. Ne-am cunoscut, ne-amcãsãtorit ºi de atunci au trecut patru zeci ºicinci de ani

- Domnule profesor, vorbiþi ceva desprebaletul rus. Ce pãrere aveþi despre ruºi?

(Am spus-o ºi o spun: sunt filorus. Dacãbunica a fost siberiancã...)

- Domnule Petniceanu, eu nu sunt filo-rus, eu sunt doar român, dar o spun cu dis-cernãmânt: Baletul rus este cel mai pu-ternic în lume. ªcoala de balet rus este pre-zentã pe toate meridianele lumii! Un anumeSerghei Diaghilev se impune prin fondarearevistei ,,Lumea artei” în care îºi publicãideile reformatoare. ªi în continuare aparemãnunchiul de balerini ruºi în frunmte cuVaclav Nijinski, Ana Pavlova, Mihail Fokin,Gallina Ulanova, Maia Plisevþcaia, etc.Baletul mondial este dator baletului rus.Ruºii sunt puternici pentru cã ei au avut ºiau tradiþie, sunt croiþi nativ pentru aceastãartã, pur ruseascã, cu artiºti ruºi get-beget.Noi am avut tradiþie, la noi în þarã, dupãultimul rãzboi mondial bazele baletuluiromânesc le-au pus pedagogii ruºi.

- Noi nu am avut nimic, nimic în materiede balet?

- În perioada interbelicã am avut-o pedoamna Floria Capsoli. Ea s-a înºcolit înOccident ºi a dansat pe scene celebre înViena ºi Paris. În România ea a fondat pri-ma ºcoalã particularã de balet, la Bucu-reºti. Elevii ei, Oleg Danovsky , Trixy Che-cais, Bela Balogu, Gelu Matei, Stere Po-pescu Irinel Liciu, au devenit nume cunos-cute în materie de balet, în þarã ºi în strãi-nãtate.

- Ce ne puteþi spune despre celebradansatoare Isadora Duncan, amica poe-tului rus Serghei Esenin? Ea a influenþat învreun fel baletul rus?

- Dansatoarea Isadora Duncan aînceput sã danseze dupã propria sa fan-tezie, a fost o pasionatã care entuziasmapublicul prin talentul ºi forþa expresivãposedând darul de a exprima emoþia pringest ºi atitudine.

- Aþi venit la Mehadia. Dumneavoastrã,doamnã profesoarã, poate ºi alþii, nu aþiîncercat sã deschideþi o ºcoalã de balet?!

Ceva cu care sã fructificaþi experienþa ºivaloarea dumneavoastrã în materie debalet?

Petrecându-mi vacanþele la Mehadia,bãnuiesc cã o parte din cadrele didacticede la Liceul N. Stoica de Haþeg, de aici dinMehadia, ºtiau profesia mea. De când sunt

la Mehadia nu am fost solicitat pentru aãnfiinþa o ºcoalã de balet. De fapt pentru casã faci o ºcoalã de balet, trebuie sa aianumite condiþii tehnice: o salã specialã,amenajatã cu oglinzi ºi bare la dimensiunidiferite, pentru copii ºi adulþi, eventualduºuri cu apã caldã, etc. Avem o familie debalerini, care sunt stabiliþi la Topleþ; e vorbade Ani Cristescu-Boca, originarã dinMehadia, fost prim-balerinã la Iaºi, ea ºisoþul, Mihai Boca, care a moºtenit o casã înTopleþ (Caraº-Severin) ºi s-au stabilit aici,în zonã... împreunã cu danºii se puteademara un astfel de proiect, insã acumcred cã este prea târziu. Pentru artã nuexistã loc. Ca scriitor ºi ziarist inþelegeþi maibine cã din artã nu prea ies bani, aºa cumies din comerþ ºi din sport. Este minunat cãputeþi colabora cu primãria Mehadia, separe cã primarul Iancu Panduru, consã-teanul meu (mã refer la Plugova ºi nu laMehadia) este la înãlþime. Þin sã-l felicitpentru ceea ce face pe linie de culturã...

- Cu ce vã „omorâþi” vremea?- O micã grãdinã, vie pe rod, fac un vin

excepþional, apoi pescuitul. Mi-am luatpermis P.G. ºi cu maºina ºi cu doamnamea vom cãlãtori la Dunãre, ne va trecedorul de Galaþi...

- Succes la pescuit, domnule profesor ºimultã sãnãtate dumneavoastrã ºi doamneiLucia Vlaicu. Lucia vã lumineazã caleachiar ºi la pescuitul nocturn, pe clar delunã...

- Mulþumesc...

A consemnat: NDP

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã10

Profesorul Rusalin Vlaicu ºi micuþelesale eleve

Profesorul ºi directorul ªcolii de Artã din Galaþi

urmare din pagina 9

Profesorul Rusalin Vlaicu (*) într-o ac-þiune culturalã la Buziaº. Între manifes-

tanþi ºi prof. univ. dr. Gh. Luchescu,iniþiatorul acþiunii

*

**

Ediþia de anul acesta a festivalului poezieiromâneºti de la Uzdin a început vineri, 3 aprilie,când la „Casa româneascã” a fost inauguratã(ca ºi o manifestare adiacentã) o expoziþie defotografie veche intitulatã „Uzdineanþul ºi marvasa din pusta neodihnei”. De fapt este vorba de oexpoziþie tematicã despre þãranul uzdinean ºidragostea sa nemãrginitã pentru animaleledomestice. Expoziþia a fost realizatã de cãtre:Adorean Velici, Daniel Susa ºi Vasile Barbu.

Dupã aceea, tot la Galeria. ““TToorrnnaa,, ttoorrnnaa,,ffrraattrree”” a avut loc ºi expoziþia de carte a autoruluiIoan Baba care a fost intitulatã „Ioan Baba -pisanii ºi vise”.

La vernisajul acestor expoziþii au luat cu-vântul: domnul Ion Gabriel Andrei, ataºat cul-tural al Ambasadei României de la Belgrad carea fost impresionat de frumuseþea acestor vechifotografii ºi a felicitat pe organizator mai alespentru ideea de a organiza o astfel de expoziþie,poetul Aurel Turcuº, din Timiºoara ºi VasileBarbu, preºedintele S.L.A. “Tibiscus” din Uzdin.

În orele serii la “Casa Româneascã”, a avutloc cea de-a II-a ediþie a Concursului de bancuricu scriitorii. Juriul format din: Daniel Susa, Va-lentina Ionaºcu ºi Elena Maria Barbu a acordatlocul I lui Samuel Dorin Crenicean, dinMoldova Nouã.

Sâmbãtã, 4 aprilie manifestarea de decer-nare a premiilor ediþiei a 16 a uzdinenelor “Dru-muri de spice” a avut loc în faþa bustului poe-tului nostru naþional Mihai Eminescu, din faþaCasei de cultura “Doina”. Premiile au fost acor-date de cãtre Vasile Barbu ºi Ionel Stoiþ, pre-ºedintele ºi vicepreºedintele S.L.A. “Tibiscus”,ºi Alexandra Stãnescu, reprezentând AsociaþiaRadio Semenic din Reºiþa.

Marele Premiu pentru poezie “SfântulGheorghe” ºi titlul de laureat(al 16 la rând) afost conferit poetului Ioan Baba din Novi Sad.Premiul a fost acordat în semn de profundã re-cunoºtinþã pentru valoroasa operã ºi pro-digioasa activitate literarã, ºi pentru contribuþiimajore la promovarea literaturii române.

Despre poet, biografia sa ºi operã au vorbitIonel Stoiþ, Florian Copcea, Aurel Turcuº ºiVasile Barbu, iar tinerii recitatori Sergiu-Valentin Radu ºi Ion Linþa au recitat din operapoetului laureat. Ioan Baba a mulþumit pentruînalta distincþie scriitoriceascã, care, oricum,înnobileazã fiecare biografie literarã ºi a recitatdin opera sa.

Trebuie menþionat cã înainte de acest mãreþeveniment literar, s-a pãstrat un minut dereculegere în memoria poeþilor plecaþi la celeveºnice anul acesta: GGrriiggoorree VViieerruu ºi PPeettrreeSSttooiiccaa, ambii laureaþi ai acestui festival, Vieru în1996, iar P. Stoica în 2oo4.

Premiul cultural “GGhheeoorrgghhee BBuulliicc” în semnde profundã mulþumire pentru contribuþia lapãstrarea, promovarea ºi afirmarea valorilor

cultural-spirituale ºi a demnitãþii neamuluiromânesc a fost conferit Centrului CulturalMehedinþi, din Drobeta Turnu Severin.

Un alt premiu cultural “Tibiscus” care seacordã pentru contribuþii la Promovarea ºiafirmarea prin mijloacele mass-media avalorilor cultural-spirituale româneºti, în spaþiulbanatic, a fost acordat domnului prof. dr.Tiberiu Ciobanu, din Timiºoara.

Premiul “Casa Româneascã”, aflat la cea de-a III-a ediþie, a fost acordat Studioului RegionalRADIO REªIÞA în semn de Profundã recunoº-tinþã pentru contribuþii la conservarea ºiafirmarea culturii româneºti.

Premiul intercultural “PPoodduull lluuii TTrraaiiaann” afost conferit OOaanneeii CCeennaann-GGllããvvaann ddiinn RReeººiiþþaa ººiippooeetteeii AAnnaa NNiiccuulliinnaa UUrrssuulleessccuu,, ddiinn NNoovvii SSaadd.

Premiul literar ““PPeelleerriinn ppee mmeerriiddiiaannee rroommââ-nneeººttii””,, ccaarree ssee aaccoorrddãã ppeennttrruu ccoonnttrriibbuuþþiiii ddeeoossee-bbiittee llaa ddeesscchhiiddeerreeaa ppeerrmmaanneennttãã aa ppoorrþþiilloorr pprriiee-tteenniieeii ººii ffrrããþþiieeii nnooaassttrree ººii llaa îînnttããrriirreeaa ppaattrriieeiiccoommuunnee – Limba Românã, a fost acordatpoeþilor IIoonneell SSttooiiþþ din Novi Sad ºi AArrccaaddiieeCChhiirrººbbaauumm din Fãget.

Premiul pentru debut literar a fost acordatpoetei AAnnaa CCaaiiaa ddiinn TTiimmiiººooaarraa pentru volumulde poezie ““NNaauuffrraaggiiuu îînn aallbb””,, apãrut la Editura“Eurostampa” din Timiºoara.

Premiul cultural ““EEmmiinneessccuu llaa UUzzddiinn””,, carese acordã pentru promovarea ºi cultivarea moº-tenirii neamului românesc a fost anul acestaacordat lui TTiibbeerriiuu PPooppoovviiccii din Bocºa ºi luiFFlloorriiaann CCooppcceeaa din Drobeta Turnu Severin.

În orele serii la sala SLA “Tibiscus” a avutloc o ºezãtoare literarã în cadrul cãrei a fost lan-satã placheta ““NNaauuffrraaggiiuu îînn aallbb”” a poetei AnaCaia, cartea fiind prezentata de poetul AurelTurcuº. La fel a fost lansatã ºi cartea de poeziea poeþilor Nicolae Nicoarâ Horia ºi Vasile Barbuintitulatã ““DDooii ppooeeþþii - aacceeiiaaººii lliimmbbãã””. Dupãaceea au citit poezie: Ana Caia, Aurel Turcuº,Tiberiu Popovici (catrene) ºi Vasile Barbu,Paula Romanescu ºi Nicolae Nicoarã Horia.

Juriul concursului internaþional de poezie(Ana Niculina Ursulescu, Pavel Gãtãianþu ºiIonel Stoiþ) a anunþat cã primele trei locuri aufost acordate urmãtorilor poeþi: III – MariaIzgherian (Lugoj); II – Cristian Bistriceanu(Reºiþa); I - Iulia Balcanaº (Oneºti).

VASILE BARBU

Poezii de Ioan Baba:

Dor de lacrimãTreceam ºi eu odatã râul ªi-o lacrimã zbura sclipind Purtându-ºi cãtre-un suflet dorul Cãdea firesc ºi-atât de blând...

Întrezãrea sârma ghimpatã acolo, dincolo de mal,

ªi-o stea vicleanã îi ºoptea Cu vocea ei de înger ieri divinã Sã-ncalece cu ea pe primul val...

Ea tresaltã de bucurie chiarEra chemarea fãrã colb în zareªi tot mergeau spre crucea vãii care Nu eªi-ntrezãri pe mal, linia iar dispare...

Treceam ºi nu credeam ce s-a-ntâmplat Ochiul deschis ºi lacrimi fãrã numãr Tot hoinãrind ºi colindând cu aceeaºi stea Din împrejururi, jururi, împrejururi...

Cu fruntea-n palme, capul meu plecat Lângã statuia lui Mihai fiinþa-i mã cuprinde Sã nu mã uiþi ºoptise printre plete-mi aplecat ªi sã revii ca zarea ce pururi se aprinde...

Mai treazã azi e lacrima enigmã Nu ºtiu dacã a mamei este, sau nu este O lacrimã din Prut mi-a înºelat povestea Dezleagã tu de poþi, de nu, desprinde...

Moº IovanÎn fiecare dimineaþãMoº Iovanera aºezat pe scaunuldin faþa casei, de parcãaci ºi-ar fi petrecut toatã noaptea.Pe primul care se sculaîl trimitea la dugheanã sã-i cumperecutia de þigãri “Drava”.Predomina o rivalitate, cãci bãtrânulne mai dãdea câte un bãnuþ în pluspentru o ciocolatã cu fotbaliºtii la modã.Cine nu s-a trezit la timpul potrivit -a rãmas fãrã cinste.Pe scaunul din strada mare, rezimat cuspatele de peretele vãruit al casei,în faþa vãlãtucilor de prafîºi savura gândurile si þigãrile -pânã la prânzul mare. Mai aruncavreo vorbã glumeaþã femeilorcare se duceau dupã apãºi se întorceau cu douã gãleþi plinece atârnau de obraniþã curbã de pe umãrde îºi miºcau ciudat trupul din ºolduri,sau - numai ridica pãlãriaîn semn de respect faþade cei care treceauîncotrova cu trãsurile trase-de cai.Când soarele urca pe la nãmiaz

Moº Iovan urca ºi el, dar în coºar(ã)! Aci, la umbra groasã a dudului din curte întins pe-un pat de fân uscatdacã nimeni nu-i tulbura somnul, sforãia pânã la apus de soare...

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 11

LLLLAAAAUUUURRRREEEEAAAATTTT –––– PPPPOOOOEEEETTTTUUUULLLL IIIIOOOOAAAANNNN BBBBAAAABBBBAAAA

La 3 ºi 4 aprilie la Uzdin a avut loc ediþia a XVI-a a Festivaluluiinternaþional de poezie „Drumuri de spice”

Fusese prin 1974. Înainte de inaugu-rarea Restaurantului Ad-Mediam, ºeflocal dl. Stepa. Interiorul era încãrcatde fresce executate de proaspãtul absol-vent de „Arte plastice” Vitalis Cojoca-rul, feciorul popii Cojocaru din ValeaBolvaºniþa. Cronicuþa o publicasem,

laudativ, în revista de culturã „Ori-zont” de la Timiºoara, graþie amiculuipoet ºi cronicar Damian Ureche. Inau-gurarea se fãcuse cu mult fast, în pre-zenþa primarului Lãzãrescu Petru ºi aaltor amatori de agape.

Astãzi, „Ad-Mediam” este deplo- rabil! Depozit ºi nimic altceva...

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã12

DDoommnnuull ddooccttoorr SSoorriinn FFrruunnzzããvveerrddee ––cceettããþþeeaann ddee oonnooaarree aa oorraaººuulluuii BBooccººaa

Un ministru al Banatului inegalabil ºi un primar cu blazon pe mãsurã

Dumnezeu sã-i þinã în sãnãtate ºi putere de muncã spre binele bãnãþenilor cãrãºeni (NDP)

Domnul doctor Sorin Frunzãverde,

unicul demnitar du douã doctorate (în

economie ºi în ºtiinþele militare), a fost

recent înnobilat cu blazonul de Cetãþean

de Onoare a Oraºului Bocºa, oraºul de

obârºie al domniei sale.

Sunt bucuros cã în fruntea Consiliului

Judeþean Caraº-Severin existã o

personalitate de rangul domniei sale, cu

înaltã pregãtire specialã ºi culturalã, un

bãrbat destoinic, capabil ºi iubitor de

Banat ºi bãnãþeni. Îi doresc sãnãtate ºi

putere de muncã, împlinirea tuturor

doleanþelor.

La mulþi ani, domnule preºedinte, dr.

Sorin Frunzãverde!

PrimarIANCU PANDURU de Mehadia

Pãrinþii, bunicii, unchii ºi mãtuºile le

doresc din suflet La mulþi ani cu

sãnãtate, sã creascã mari, sã ajungã

gove ºi cu rând la case.

(Familia Lalescu ºi familia Danciu)

Douã goviþe au împlinit vârsta de trei ani!Douã goviþe au împlinit vârsta de trei ani!

PPRRIIMMAA CCRROONNIICCÃÃ PPLLAASSTT IICCÃÃ

Ana-MMariaLalescu

Daria-IIoanaDanciu

Arta fotograficã în România a fost legiferatã dedomnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu prilejul primeiexpoziþii de portrete realizatã de pictorul ºifotograful Carol Popp de Szathmary.

Carol Popp de Szathmary s-a nãscut dintr-ofamilie înnobilatã în Satu Mare, în anul 1813. Ur-meazã studii la Seminarul Teologic din Blaj („Ce-tatea Luminii Ardelene”). Întrerupse studiile teo-logice ºi pleacã la Roma pentru a studia pictura.Aici îl întâlneºte ºi se va împrieteni cu ConstantinLecca, viitorul pictor, care ne va lãsa moºteniretabloul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Urmeazã cãlãtorii de studii în Persia ºi Turcia,dupã care se va opri pentru studii la Viena ºi Paris.

La Paris îl va întâlni ºi se va întreþine cu compozi-torul ºi pianistul Franz Liszt, între anii 1836 – 1837,cu care va lega prietenie ºi pe care îl va reîntâlni laIaºi, în ianuarie 1847, când Franz Liszt va da treiconcerte ºi-l va cunoaºte, ºi va rãmâne impresionatde talentul muzical al trubadurului Barbu Lãutaru.

Prima expoziþie de portrete o va realiza în anul1864, iar pe cea de-a doua în anul 1868, expoziþiiapreciate de oficialitãþi ºi marele public.

Va expune ºi în strãinãtate, în 1837, la Viena,unde va obþine premiul II, cu ocazia Expoziþiei Uni-versale. Aici, la Viena, va expune costume po-pulare, peisaje ºi portrete.

Citez: “În lucrãrile lui ni s-au pãstrat o mulþimede oraºe ºi obiceiuri vechi, care fãrã Carol Popp arfi fost pierdute. A fost unul dintre cei mai autenticiºi mari artiºti ai Veacului al XIX-lea. A decedat în1888.” (Dicþionarul Enciclopedic „Cugetarea”, deLucian Predescu, pag. 761, anul 1939/1940).

Expunem douã imagini dupã fotografiilerealizate de artistul fotograf Carol Popp de

Szathmary, în vara lui 1868, expuse la cea de-a II-a expoziþie, în Bucureºti. N.D.P.

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 13

AJUTOR PENTRU JUBILEULEMINESCU (1850 – 2010)!

Societatea literar-artisticã „Sorin Titel” din Banat ºi-a propuspentru Jubileul de 160 de ani de la naºterea Poetului Naþionalurmãtoarele:

- Monografia Revistei „Eminescu”;- Un calendar de buzunar cu fotografia ºi versuri ale Poetului;- O carte poºtalã cu fotografia ºi versuri ale Poetului;- Reeditarea Revistei „Eminescu” – numãr festiv;- O placã comemorativã ce marcheazã participarea junelui Mihai

Eminescu la un botez în oraºul Timiºoara (iulie 1868).Totul este rezolvat. A rãmas editarea Monografiei Revistei

„Eminescu”, peste opt sute de pagini, cu fotografii, facsimile ºiilustrate. Nu primim sponsorizare de la Guvern.

Rugãm pe toþi aceia care au publicat în Revista „Eminescu”,precum ºi aceia care doresc un exemplar din aceastã valoroasã cartesã trimitã o sutã lei (noi) la Editura ºi Tipografia „Gordian” dinTimiºoara, strada Herculane 35, tel./fax 0256 / 215615, mobil0722719695 ºi 0723531611, cod IBAN –RO12TREZ6215069XXX003683 – Trezoreria Timiºoara.

Odatã cu monografia doritorii vor primi gratuit revista„Eminescu”, calendarul de buzunar ºi cartea poºtalã.

Cei care vor vãrsa aceºti bani în contul Editurii ºi Tipografiei„Gordianul” sunt rugaþi sã trimitã xerocopia actului pe adresa gazetei„Vestea”, în scop de evidenþã ºi achitarea de obligaþii.

Români! Rog, iubiþi-l pe Eminescu! Meritã cu prisosinþã!Oricum, mulþumesc! Oricine poate comanda o carte de excepþie.Preºedinte

prof. N.D.PETNICEANU

Printr-un concurs de împrejurãri l-am cu-noscut pe domnul inginer Neculai Iosub ºi

prin dânsul am cunoscut o carte micã, darbogatã în conþinut: Buletinul Informativ.Ne leagã dragostea pentru Mihai Emi-nescu.

Prin urmare, în cetatea lui Eminescuºi Iorga se zãmisleºte o cãrþulie de mare

însemnãtate, care de la numãr la numãrconcentreazã date ºi informaþii, imagini ºi

ilustrate privind Poetul Naþional.Am primit mai multe numere, din 2007 ºi pânã în

prezent (numãr 14 ianuarie 2007) ºi în fiecare numãr am gãsit docu-mente autentice, informaþii necunoscute despre Eminescu ºi opera sapoeticã sau publicisticã. ªi toate acestea datoritã unui om binecuvân-tat de Pronia Cereascã, un om pus în slujba Adevãrului ºi al Sublimu-lui, al trecutului pus în slujba viitorului, poate I, poate II, depinde deaceeaºi Pronie Cereascã. Acest moldovean cu suflet divin, pus în sluj-ba românitãþii de pretutindeni, se prezintã simplu: inginer NeculaiIosub.

Rog pe toþi aceia care deþin cãrþi, ediþii princeps (privitoare la Emi-nescu), medalii ºi diplome, editate de-a lungul anilor, fotografii ºiilustrate cu privire la Poetul Naþional ºi Opera sa, în românã sau înlimbi strãine, sã-l contacteze pe colecþionarul Neculai Iosub din Boto-ºani, strada Primãverii 7, bloc P 85, scara A, ap. 13, cod poºtal710109, telefon 0231 / 525008. Amicul, N.D.P.

Buletin informativ de Botoºani

EminescianãDacã în Banat se aude un cântec ºi apoi rãsare soarele,în Moldova nu apune soarele fãrã o poezie, una scrisã

sau spusã de un om al locului. (NDP)

Puþinticã foneticã ºi gramaticã!- Apar în presã cuvinte scrise astfel: Dragalina, Delamarina, Basescu, Baºulescu etc.Greºit! Forma de scriere cu „a” în loc de „ã” nu este româneascã. Este ungureascã, nemþeascã etc.

Precizez: în limba maghiarã ºi în limba germanã nu existã vocala „ã”. Notarii ºi subiecþii vorbitori dintristul Imperiu austro-ungar scriau ºi pronunþau aceste cuvinte doar cu „a”, specific limbii lor. Prinurmare, vã rog scrieþi ºi pronunþaþi aceste cuvinte în spirit românesc: Drãgãlina, Delamarinã, Bãsescu,Bãºulescu etc.

- Am citit în ziare ºi am auzit chiar ºi la radio zicându-se: „X sau Y a fost fãcut cetãþean de onoareal Municipiului...”

Este un acord greºit. Corect: cetãþean de onoare a municipiului. E vorba de acordul între substantivul„onoare” ºi articolul posesiv. Dupã gramatica N. Sârbu se poate ºi altfel!!! (TOMA OSTRIª)

ARTA FOTOGRAFICÃ ªI PRIMELE EXPOZIÞII ÎN BUCUREªTI

*

Fotografii prezente la Expoziþia a II-a(1868) în Bucureºti. Soþia (*) ºi

cumnata scriitorului Ioan Slavici. Din arhiva NDP

ARTA FOTOGRAFICÃCINSTITÃ LA HERCULANE!

Prin grija Primãriei din Bãile Herculane ºi adomnului scriitor Florian Copcea din Drobeta-Turnu Severin, la Muzeul „Nicolae Cena” dinHerculane a avut loc în aprilie trecut o expoziþiede fotografie veche, exponatele fiind aduse decãtre cunoscutul poet Vasile Barbu, preºedinteleSocietãþii „Tibiscus”, din Uzdin (Serbia).

Au fost prezenþi: dr. Lalescu Ion, viceprima-rul Herculane, Fl. Copceanu, Vasile Barbu ºiprietenii sã colaboratori: Ioþa Bulic ºi DanielSusa, apoi Costel Vlaicu ºi dr. Iulian Lalescu, dela redacþia „Vestea”. „Ne-am bucurat de prezenþacopilei-poete Denisa, din Herculane, care a cititdin creaþia sa poeticã. Alãturea cuvântul luiN.D.P. (REDACÞIA)

*

Ilustratele, tipãrite în 1958, reprezen-tând Catedrala din Timiºoara, au fost vân-dute, din ordinul mitropolitului, cu 2 lei bu-cata, deºi preþul stabilit de MinisterulCulturii ºi Cultelor a fost de 0,25 lei. Totuls-a tãcut în înþelegere cu protopopii epar-hiei, sumele în surplus fiind folosite pentrufinanþarea anumitor acþiuni caritabile.

Tot în 1958 au fost tipãrite calendare deperete ºi broºuri, în tiraj mult mai maredecât fusese aprobat.

Pentru restul sumelor de bani, Securi-tatea a întocmit chitanþiere ºi borderourifictive, ce se doreau a fi dovezi împotrivamitropolitului, dar ºi a consilierului econo-mic, Iuliu Raþiu, a contabilului Marinceu ºi acasierului Ioan Decan. Sub presiunea teh-nicilor de intimidare ale Securitãþii, aceºtiaau dat anumite note explicative care îlincriminau pe mitropolit. Pentru a scãpa deanumite repercusiuni nedorite asupra lor ºia familiilor, au acceptat chiar ºi colaborareacu regimul.

În scrisoarea trimisã la 25 martie 1962preºdintelui þãrii, mitropolitul Lãzãrescudetaliazã toate cheltuielile fãcute la Mitro-polia Banatului, dovedindu-ºi nevinovãþia.Mai mult, el afirmã cã secretarul mitropolieiºtia încã din aprilie 1961 cã „în curând vaveni mãturoiul, care va mãtura tot ce nuconvine la Mitropolia Timiºorii... la 1ianuarie 1962, vine pentru mitropolitul Timi-ºorii scadenþa cea mare”.

La acþiunea de destituire a lui Lãzãrescuau contribuit, destul de mult, ºi consilierulRaþiu, contabilul Marinceu, casierul Decan,ºi administratorul Mãrgineanþu, care aucãzut în mrejele Securitãþii.

Cazul lui Lãzãrescu a fost depus pemasa de lucru a Sinodului (deoarece numaiSinodul îl putea demite), asupra cãruias-au fãcut presiuni în acest sens. Sinodul s-a întrunit în luna noiembrie 1961 ºi a ho-tãrât sã numeascã o comisie sinodalã, caresã examineze învinuirile aduse. În 17 de-cembrie a fost convocatã Marea AdunareBisericeascã. În timpul dezbaterilor, maimulþi membri (montaþi de Securitate) au cri-ticat abaterile financiare de la Timiºoara.Rãspunzând acestor observaþii critice,patriarhul Iustinian a arãtat cã de acestenereguli nu este vinovatã conducereabisericeascã, ci, de cele mai multe ori,organele din subordine, consiliile epar-hiale ºi, cu deosebire, contabilitatea. Pa-triarhul a expus clar punctul de vederecanonic. Totuºi, în cazul lui Lãzãrescu, deacest punct de vedere comisia sinodalã nua þinut seamã. Mai mult, interogatoriul luatmitropolitului în zilele de 15 ºi 16 decem-brie 1961 a decurs într-o atmosferã inchizi-torialã, stãpânitã de ideea preconceputã cã

este vinovat sau cã trebuia, oricum, scosvinovat.

Sinodul a decis cã mitropolitul Lãzãres-cu este vinovat de delapidãrile financiare,dar, contrar aºteptãrilor Securitãþii, care dã-duse dispoziþii clare ca acesta sã fie cateri-sit, el a fost destituit din funcþie ºi trimis lamãnãstire. În „planul de mãsuri” al Securi-tãþii, vizând pe mitropolitul Lãzãrescu, seprecizeazã cã se vor lua mãsuri, prin De-partamentul Cultelor, de înlãturare, în modtreptat, din funcþie, a elementelor loiale ºidevotate lui.

Vestea destituirii lui Lãzãrescu, de laînceput a fost privitã cu rezervã de ma-joritatea enoriaºilor, pentru simplul motiv cãnu se cunoºteau date precise asupra „frau-delor” imputate de Securitate. În plus, secunoºtea destul de bine activitatea antico-munistã ºi aversiunea faþã de regim a mi-tropolitului, exprimatã prin vehemenþa cucare erau rostite predicile sale în Cate-dralã, în auzul unei mari mulþimi.

Dupã ºedinþa Sinodului din 9-10 noiem-brie 1961, încã se mai credea într-o exa-gerare a învinuirilor. Hotãrârea luatã pentruinstituirea unei anchete a Sinodului a lãsatimpresia cã respectiva Comisie sinodalã aravea misiunea sã reducã la proporþii realeacuzaþiile, astfel încât sã-l scoatã pe mi-tropolit din situaþia de învinuit pentru graveabateri de ordin financiar. Unul dintre ceicare au crezut în posibilitatea ca Lãzãrescusã nu fie chiar aºa de vinovat, a fost epis-copul Oradiei, Valerian Zaharia. Nu se ºtiecât de sincerã era atitudinea sa, dar, lamasa care a urmat imediat dupã instituireaComisiei sinodale, în toiul discuþiilor ierar-hilor, care cãutau sã-l liniºteascã pe Lãzã-rescu, episcopul Valerian a avut o atitudinede compãtimire faþã de acesta, spunându-icã trebuie sã aibã încredere în hotãrâreaSinodului ce se va lua dupã anchetã. Lãzã-rescu, contrar aºteptãrilor, l-a admonestatpe Valerian, argumentând cã el nu l-a nu-mit avocat, sã-i pledeze cauza ºi nu arenevoie de apãrare, deoarece nu estevinovat. Reacþia lui Lãzãrescu se poateexplica prin prisma faptului cã se zvonea cãValerian Zaharia ar fi fost omul regimului,deºi mai târziu a împãrtãºit o soartã simi-larã cu a mitropolitului Lãzãrescu.

Ancheta a fost constituitã din doi conta-bili experþi: Constantin Marcu ºi Rãceanu,numiþi de cãtre Comisia sinodalã, la „reco-mandarea” Securitãþii, deoarece trebuia caLãzãrescu sã iasã compromis în urmaanchetei, printr-o motivaþie nepoliticã, ceeace uºura îndepãrtarea sa din scaunul mitro-politan.

Dacã în ºedinþa Sinodului din noiembrie,ierarhii cãutau sã-l încurajeze pe Lãzã-

rescu, atmosfera creatã înainte de ºedinþadin 16-18 decembrie îi era una profund de-favorabilã, prevestind cã se pregãteºte undeznodãmânt tragic pentru mitropolitulBanatului.

Deºi organele de Securitate au prezen-tat propunerea ca, la Sinodul din 16-l8 fe-bruarie 1962, sã se acþioneze prin Depar-tamentul Cultelor în vederea caterisiriimitropolitului Lãzãrescu, pentru ca maiapoi sã fie deferit justiþiei, iar procesulsã fie judecat public în oraºul Timiºoa-ra, patriarhul lustinian, împreunã cumitropolitul Iustin Moisescu au fost ceicare l-au salvat de la aceastã umilinþã,reducându-i la minimum pedeapsacerutã de Securitate, suspendându-l ºitrimiþându-l la mãnãstire. Între Lãzãrescuºi Iustinian era o legãturã mai veche deprietenie, înfiripatã pe când cel din urmãera mitropolitul Moldovei, iar Lãzãrescu i-asusþinut candidatura pentru scaunulpatriarhal. Hotãrârea luatã de Sinod a fost:„... îndepãrtarea Î. P. S. Vasile Lãzãrescudin funcþia de Arhiepiscop al Timiºoarei ºiMitropolit al Banatului. Pentru reculegere ºicãutarea sãnãtãþii sale se trimite la mã-nãstirea „Sâmbãta de Sus” din Arhiepis-copia Sibiului, unde se va muta pânã la 31decembrie 1961....”

Din punct de vedere canonic, Sinodul acomis o gravã eroare cu mitropolitul, Lãzã-rescu. Îndepãrtarea din scaun nu implicã ºivacantarea postului, din punct de vederecanonic, mitropolitul Banatului rãmânea înfuncþie, deoarece nu a fost judecat, nicidepus din treaptã sau caterisit.

Securitatea s-a sesizat ºi asupra acestuiaspect, cerându-i pãrerea lui Liviu Stan,profesor specialist în drept canonic la In-stitutul Teologic din Bucureºti, care le-a datsã înþeleagã cã acest lucru este adevãrat.Pornind de la cele spuse de Stan, s-a în-cercat tot posibilul pentru a determina cate-risirea ori ridicarea rangului de mitropolit,apoi arestarea lui, cãci felul în care Sinodula aplicat sancþiunea lãsa impresia cã acestanutrea dorinþa de a-l reabilita mai târziu.

Fãrã sã fi fost gãsit vinovat sau judecatde cãtre o instanþã ori sã se fi emis o sen-tinþã de condamnare pe numele sãu, a fosttotuºi pedepsit cu domiciliul obligatoriu lamãnãstirea „Brâncoveanu” (Sâmbãta deSus) din judeþul Braºov. Apoi, cazul nu afost introdus în Consistoriu, aºa cum seprocedeazã de regulã în cazul abaterilor, ciSinodul a primit un dosar pregãtit de cãtreSecuritate, ca fundament al acuzãrii princare trebuia scos vinovat. Conform spuse-lor lui Lãzãrescu, „Sinodul a fãcut ºi el ce aputut. Mi s-a spus cã acuzatorul meu este

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã14

continuare în pagina 15

MITROPOLITUL VASILE LÃZÃRESCU ªI SECURITATEAMITROPOLITUL VASILE LÃZÃRESCU ªI SECURITATEA(urmare din numãrul precedent)

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 15

Departamentul Cultelor, ori în clipa în careDepartamentul cere condamnarea mea, nuse mai putea face nimic”.

La sfârºitului simulacrului de ºedinþã aSinodului, Patriarhul I-a invitat pe Lãzãres-cu sã se apere în faþa forului superior bise-ricesc, dar acesta a replicat: „Nu mã apãr”,ºi ridicând primele trei degete de la mânadreaptã ca pentru semnul crucii, a spus:„Jur pe Tatãl, pe Fiul, pe Sfântul Duh, Unulîn Trei ipostasuri Dumnezeu, pe Preasfân-ta, Preacurata, Preabinecuvântata, Mãritastãpâna noastrã, de Dumnezeu Nãscãtoa-re ºi pururea Fecioarã Mãria, pe toþi sfinþiiîngeri, pe mormântul pãrinþilor mei cã: cuºtirea ºi cu voia mea, intenþionat deci, înafarã de ceea ce mi se cuvenea legal,pentru mine personal, nu am luat nici unban din averea arhiepiscopiei. Ceea ce amprimit din partea consiliului, am utilizat înscopurile de caritate de todeaunaconsfinþite ale bisericii ºi pentru binelearhiepiscopiei...”

Întors la Timiºoara, a gãsit o situaþie cutotul schimbatã la centrul mitropolitan, fiindprimit cu rãcealã de cãtre subalterni. Inzilele urmãtoare ºedinþei Sinodului, Pa-triarhia a trimis o circularã tuturor epis-copilor din þarã, privitoare la suspendarealui Lãzãrescu, pentru a fi prelucratã încadrul conferinþelor de orientare preoþeºti.

Patriarhul Iustinian l-a sfãtuit pe Lãzãres-cu, care ºtia, de altfel, cã va fi destituit, sã-ºidepunã de bunãvoie dosarul de pensionare,pentru a fi scutit de umilinþa ce va urma.Acesta a obiectat pe motivul cã, niciodatã,nici un ierarh din Ardeal ºi Banat, nu a fostpensionat pe caz de boalã sau de vârstã, ºicã, oricum, acest lucru va da sens anumitorinterpretãri. Dacã ar fi renunþat singur lascaunul mitropolitan, ar fi avut probabil ºan-sa de a nu fi trimis la mãnãstire, dar ar fi fosttot atât de probabil învinovãþit de majoritateapreoþilor de laºitate ori de complicitate înfraudarea sumelor de la Mitropolie.

Datoritã abuzurilor morale sãvârºiteasupra sa, starea de sãnãtate i se va agra-va, afectându-i inima, necesitând interna-rea de urgenþã, deºi Securitatea îl presaca, pânã la 1 ianuarie 1962, sã pãrãseascãTimiºoara. În caz contrar, trimiterea lui lamãnãstire s-ar fi putut face într-o formãdurã, ridicându-i-se gradul ºi, implicit, pen-sia care i se stabilise la 1200 lei lunar, fiindobligat sã se retragã la mãnãstire ca simplunovice ºi, dacã nu se va supune nici atunci,urma sã fie dezbrãcat de haina preoþeascãºi judecat conform codului penal.

În ziua de 26 decembrie 1961, mitropo-litul Lãzãrescu a convocat Adunarea Epar-hialã, ultima pe care a prezidat-o. Stareade sãnãtate nu i-a permis sã stea în picioa-re, ºi, ca urmare, a condus-o din pat. întimpul ºedinþei a prezentat o amplã apãrare

ºi disculpare a sa, dar ºi un aspru rechizi-toriu asupra celor care l-au trãdat, cei maiapropiaþi colaboratori ai sãi de la centrulmitropolitan, contribuind la „asasinatul” sãumoral.

În 29 decembrie, pe fondul mai multorafecþiuni ºi în urma unui ºoc cardiac, mitro-politul a fost internat de urgenþã la clinicaprof. Danicico din Timiºoara. Profesorul,temându-se, deoarece mitropolitul cãzuseîn dizgraþia regimului, l-a sfãtuit sã meargãla alt spital, pentru a nu-i crea probleme.Astfel a ajuns la spitalul nr. 2, unde a fostinternat, iar în 31 decembrie a fost supusunei intervenþii chirurgicale.

Diagnosticul pus de cãtre medici a fost:miocardosclerozã cu aritmie extrasistolicã

multifocalã, Ieucopenie, diabet zaharat, va-rice cu tulburãri trafice, spondilozã coxozãbilateralã ºi trochanteritã. La 6 ianuarie afost transferat la secþia de ortopedie.

În acest timp, Securitatea rãspândeazvonul în oraº, prin intermediul agenþilorsãi, cã mitropolitul, jenat de motivul pentrucare a fost trimis la mânãstire, încearcã sãdea o interpretare politicã acestui fapt. Într-o întâlnire cu Simion Haþieganu, în dimi-neaþa zilei de 28 decembrie, mitropolitul aspus: „Eu ºi Nicolae Colan, Mitropolitul dela Sibiu, suntem singurii ierarhi aleºi întoatã þara dupã statutul organic al bisericiiºi confirmaþi încã de rege, pe toþi ceilalþi i-apus Republica comunistã. Era firesc sã neînlãture, cu atât mai mult cu cât Colan e cuun picior în groapã, fiind foarte bolnav, multnu va mai trãi. Trebuia sã dispar ºi eu, celcare nu m-am bucurat de încrederearegimului”.

Fiind încã internat în spital, a fost vizitatde cãtre agentul securitãþii „Vasile Bologa”,care lucra în cadrul Mitropoliei. Acesta l-agãsit într-un salon la etajul I al spitalului, cuîncã trei bolnavi. Vizita aceasta a fost fã-cutã la îndemnul avocatului Miclea, acestaspunându-i cã mitropolitului i-ar cãdea binevizita sa, deoarece se simte tare pãrãsit.Agentul, dimpotrivã, i-a spus cã este infor-

mat cã mitropolitul nu doreºte sã fie vizitat,cel puþin acest lucru i l-a comunicat SimionHaþieganu, cu prilejul sãrbãtorilor de iarnã,când sursa ºi-a exprimat dorinþa sã-l vadã.De atunci mitropolitul se schimbase, i-arãspuns Miclea: „ca omul cãzut în nenoro-cire care nu are o singurã atitudine, cioscileazã în cursul suferinþei sale.”

Când agentul intrase în salonul undeera mitropolitul, acesta era aºezat pe unpat, într-o pijama ºi un halat peste el,arãtând ca un „cerºetor”, cu barbaneîngrijitã.

Mitropolitul l-a întrebat ce l-a adus la el,agentul motivând cã datoria de a vizita unsemen aflat în suferinþã. Lãzãrescu s-aplâns apoi de starea sa de sãnãtate ºi defaptul cã dr. Bacalogu nu a vrut sã-linterneze la clinica chirurgicalã. Acolo ar fiavut probabil parte de un tratament maibun, deºi cei mai mulþi se temeau sã-iacorde atenþie prea mare, deoarececãzuse în dizgraþia regimului.

Agentul l-a întrebat pe Lãzãrescu dacãnu ar putea rãmâne la Timiºoara la nepotulsãu, dupã externare, întrucât spunea cã laSâmbãta de Sus nu existã medic pe o razãde 15 km. Mitropolitul a rãspuns: „Nu-midau voie sã rãmân aici. Nu vezi cã suntpedepsit? Asta e rãsplata muncii mele înserviciul Bisericii 43 de ani ºi dupã 27 deani de vlãdicie. Cã am ridicat eu catedrala,care este azi unul din monumentelearhitecturii din þarã, organizând primulepiscopia, apoi mitropolia Banatului, darasta nu se ia în considerare.”

Mitropolitul Lãzãrescu era stãpânit înacele momente de o deprimare generalã.„Sinodul - a continuat el - a fãcut ºi el ce aputut. Mi s-a spus cã acuzatorul meu esteDepartamentul Cultelor, or în clipa în careDepartamentul cerea condamnarea mea,nu se mai putea face nimic.”

urmare din pagina 14

Mitropolitul Lãzãrescu, în surghiun la Cernica

(va urma)

Pro MemoriaION DRÃGAN

(1936 - 2009)A plecat dintre noi, la cele veºnice, a

doua zi de Paºte, Tata, Bunicul ºi Strã-bunicul, care ne va lipsi. Dumnezeu sã-lodihneascã în pace!

(Familia Nicã Drãgan)

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã16

INTERVIU (continuare din numãrul anterior a

interviului realizat cu ºeful Ocolului silvic dinMehadia, inginer Sabin Nicolescu)

- AAvvâânndd îînn vveeddeerree ccoonnddiiþþiiiillee ddee ccrriizzãã aa ccããrroorreeffeeccttee llee rreessiimmþþiimm ddiinn ccee îînn ccee mmaaii mmuulltt,,ccoonnssiiddeerraaþþii ccãã aacceessttee eeffeeccttee ssee ttrraannssmmiitt ººiiaassuupprraa ppããdduurriiii ººii ddaaccãã ddaa,, îînn ccee ffeell??

- Desigur cã efectele crizei economice,declanºatã încã din toamna anului trecut, seresimt ºi în sectorul forestier. Aºa dupã cum seºtie, Ocolul Silvic Mehadia dispune de un fondlemnos foarte mare, constituit în cea mai mareparte din specia fag. Puteþi observa cã depozitulde material lemnos al Ocolului este ocupat cumaterial lemnos în proporþie de aproape 100%.Întâmpinãm mari greutãþi cu valorificareaacestuia, în mod special datoritã crizeifinanciare ce o traverseazã toþi agenþiieconomici de profil, respectiv cei careexploateazã, transportã ºi prelucreazã lemnul.Fãrã indoialã cã reducerea activitãþii deprelucrare a lemnului, precum ºi a exportului,atrage dupã sine ºi reducerea cererii de materieprimã, respectiv a lemnului. Oferta fiind cu multpeste cerere, se produce, ca efect firesc alacestei situaþii, scãderea preþului de achiziþie,iar de aici derivã o serie de neajunsuri, ce ajungastfel sã ne afecteze în mod serios activitatea.

- LLuuâânndd îînn ccoonnssiiddeerraarree rroolluull ppããdduurriiii ccaa ffaaccttoorreeccoollooggiizzaanntt,, ººii aattiittuuddiinneeaa nnooaassttrrãã aa rroommâânniilloorrvviiss-àà-vviiss ddee aacceesstt aassppeecctt,, îînnttrr-uunn ccoonntteexxtt mmaaiillaarrgg,, ssãã ssppuunneemm EEuurrooppeeaann,, ººttiiiinndd ccãã aaþþii aavvuuttooccaazziiaa ddee aa ssttrrããbbaattee oo bbuunnãã ppaarrttee ddiinn þþããrriilleeEEuurrooppeeii,, ccuumm vveeddeeþþii ppããdduurreeaa rroommâânneeaassccãã,,,,iinntteeggrraattãã”” îînn cceeaa eeuurrooppeeaannãã??

- Dupã evenimentele de la sfârºitul anului1989, în urma deplasãrilor ce le-am facut înþãrile europene (Germania, Austria, Polonia,Ungaria, Iugoslavia, Italia, Franþa), precum ºi înCanada, mi-am putut da seama de potenþialuluriaº pe care þara noastrã îl are, mai ales incalitatea pãdurilor, cu excepþia totuºi a Canadei,care are pãdure ºi multã ºi bunã. Dupã 1989 auvenit foarte mulþi silvicultori, cercetãtori,biologi ºi chiar profesori din universitãþieuropene de profil ce ne-au vizitat pãdurile,aducând numai cuvinte de laudã silvicultorilordin Banatul Montan pentru modul în care augospodãrit fondul forestier naþional. Puþine þãridin lume se pot mândri cu pãduri virgine pesuprafeþe de peste 5000 de hectare, aºa cumsunt pãdurile de fag de la Izvoarele Nerei.

- MMeesseerriiaa ddee ssiillvviiccuullttoorr eessttee ffrruummooaassãã ddaarr ººiiggrreeaa pprriinn ccoommpplleexxiittaatteeaa eeii.. CCuu ssiigguurraannþþãã aaþþii aavvuuttssaattiissffaaccþþiiii ddaarr pprroobbaabbiill ººii ddeecceeppþþiiii ddiinn ccaarree ffaarrããîînnddooiiaallãã aaþþii ttrraass aannuummiittee îînnvvããþþããmmiinnttee.. CCee ppuutteeþþiittrraannssmmiittee nnooiiii ggeenneerraaþþiiii ddee ssiillvviiccuullttoorrii pprriinnpprriissmmaa rreessppeeccttuulluuii ffaaþþãã ddee ppããdduurree ddaarr ººii aaddrraaggoosstteeii ffaaþþãã ddee aacceeaassttãã mmeesseerriiee??

- Pentru a fi un bun silvicultor trebuie în pri-mul rând sã-þi placã natura ºi apoi pãdurea, caparte integranta a acesteia. Pãdurea trebuieprivitã ca pe o comunitate vie (constituitã dinarbori care la rândul lor sunt vii - trãiesc ºimor). Dacã nu punem suflet în ceea ce facem nuputem avea satisfacþii profesionale, indiferentde meseria pe care o practicãm. Oparticularitate a acestei meserii, este aceea cãactivitatea se desfasoarã în aer liber, pe ploaie,pe vânt, zãpadã, secetã sau frig.

- VVeeddeemm ººii llaa nnooii ttoott mmaaii mmuullttee aaccþþiiuunnii pprriinniimmpplliiccaarreeaa uunnoorr ddiivveerrssee oorrggaanniizzaaþþiiii ººii iinnssttiittuuþþiiii,,îînn pprroobblleemmeellee eeccoollooggiiccee.. CCeellee mmaaii rreecceennttee ss-aauuddeessffã㺺uurraatt ssuubb ggeenneerriiccuull aacceesstteeii ,,,,lluunnii aappããdduurriiii”” ccuumm aa ffoosstt ººii cceeaa iinniiþþiiaattãã ddee ppoossttuull ddeetteelleevviizziiuunnee ,,,,RReeaalliittaatteeaa””,, ddaarr nnuu nnuummaaii.. CCeeppããrreerree aavveeþþii îînn pprriivviinnþþaa eeffeeccttuulluuii aacceessttoorr aaccþþiiuunnii??

- Deºi sunt acþiuni de implicare a unororganizaþii ºi instituþii pe probleme ecologice înþara noastrã, acestea sunt insuficiente, iaruneori nu sunt cunoscute la nivelul maselorlargi de oameni. ªi acþiunea “luna pãdurii” vinesã contribuie la formarea unei viziuni ecologicedar ºi la vindecarea unor “rãni” pe care oameniile-au provocat creând dezechilibre în naturã, înurma acþiunilor de tãieri rase pe suprafeþeîntinse a pãdurilor. Tãierile masive de pãdurifãrã asigurarea regenerãrilor, au dus în maremãsurã la apariþia unor calamitãþi “naturale”,zicem noi, dar provocate de acþiunile necugetateale omului.

Din pãcate vorbim mult despre pãstrareaechilibrului ecologic, dar facem prea puþinpentru protejarea naturii ºi abia atunci când aajuns “cuþitul la os”.

În þara noastrã datoritã scãderii producþieiindustriale, efectele poluãrii sunt resimþite într-un grad mai redus decât în alte þãri dezvoltatedin acest punct de vedere. Cu toate acesteaobservãm cã în puþinele locuri industrializate nuse fac investiþii de amploare pentru reþinereasubstanþelor toxice emanate în aer, fapt ceduce la poluarea aerului ºi de aici la apariþiaunor boli la oameni, la animale cât ºi la plante.

Acþiunile întreprinse de postul de televiziune“Realitatea” cât ºi de Regia Naþionalã aPãdurilor, sunt benefice dar nu suficiente. Încãdin ºcolile primare, elevii trebuie sã cunoascãtoate aspectele legate de naturã, de presiuneaomului asupra ei, cu toate consecinþele cedecurg din aceste influenþe. Astfel s-ar naºte onouã societate civilã care ar rãspunde prompt latoate acþiunile dãunãtoare þãrii ºi prin aceastaasupra pãdurilor, apelor, aerului, solului,animalelor etc.

Ocolul Silvic Mehadia are în vedere, în anulurmãtor, organizarea unui concurs la care vorparticipa elevii claselor a I a ºi pânã în clasa aXII a, unde se vor acorda premii în bani, pe temacunoaºterii ºi protejãrii naturii.

- ÎÎnn ffiinnaall aamm ddoorrii ssãã ccuunnooaaººtteemm ccaarree eessttee vvii-zziiuunneeaa dduummnneeaavvooaassttrrãã pprriivviinndd vviiiittoorruull ppããdduurriilloorrîînn ccoonntteexxttuull lleeggiissllaaþþiieeii aaccttuuaallee ººii aa aattiittuuddiinniiiippooppuullaaþþiieeii ffaaþþãã ddee rreessppeeccttaarreeaa aacceesstteeiiaa..

- Cu toate greutãþile întâmpinate atât în re-trocedarea pãdurilor cât ºi celor datorate crizeieconomice, pãdurile din România vor juca încontinuare un rol important atât ecologic cât ºieconomic. Românul s-a nãscut cu pãdurea ºi vatrãi alaturi de ea, în principal datoritã condiþiilorclimatice, de relief ºi de sol.

Problema principalã ramâne gospodãrireaacestei avuþii naturale regenerabile în regimsilvic, regim care are la bazã printre alteleprincipiul continuitãþii precum ºi a calitãþiipãdurilor.

Legislaþia din ultima vreme deºi are multelacune, a încercat sã stopeze tãierile anormalede pãduri dar, aºa cum se obiºnuieºte la noi, cujumãtãþi de mãsurã. Cu toate cã de la apariþianoului Cod silvic nu a trecut decât un an, selucreazã la modificarea lui datoritã unorprevederi care nu corespund conceptului actualcu privire la gospodãrirea durabilã a pãdurilor

De asemenea au apãrut unele H.G.-uri carenu þin seama de alte precizãri anterioare, pe carele abroga, deºi sunt benefice pentru ogospodãrire raþionalã a “aurului verde” ºi nu înultimul rând pentru mediul înconjurãtor.

- VVãã mmuullþþuummiimm ppeennttrruu aammaabbiilliittaattee ººii vvããddoorriimm mmuulltt ssuucccceess!!

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

COLÞUL VERDE AL COPIILOR

TÃRÂM DE POVESTEVine, nu întâia oarãPrin fãget, o cãprioarã.Bea cu sete ºi se-adapãSteaua scânteind în apã.

Apa de izvor e bunã,Râde-n ea un ciob de lunã.Râde ºi-un luceafãr stinsÎntr-un lac de necuprins.

De ce râd atâtea astreÎn poienile mãiastre?ªi de ce vin pe furiºCerbi ºi ciute-n luminiº?

Eu vã dau o bunã veste:Cã-i tãrâmul de povesteUnde poposesc eroiªi se nasc legende noi...

CEZARINA ADAMESCU

PPAAGGIINNAA VVEERRDDEE

Paginã realizatã de COSTEL VLAICU

Pe adresa doamnei doctorDana Bãlãnescu

Întrucât doamna doctor Dana Bãlãnescuse ocupã de probleme de „patrimoniu”, încadrul menþionatei Direcþii, dorim sã-icomunicãm date concrete privind unele faptede culturã, care, sperãm sã o intereseze,rugând-o sã le ia în evidenþã.

1. În comuna Mehadia, „Casa meseriaºi-lor”, imobil cu valoare de patrimoniu, se aflãtrãsura cu anul de fabricaþie 1861. Construitãla Viena, s-au executat doar douã exemplare.Primul exemplar la Viena sau la Timiºoara.Valoare muzeisticã.

2. Tot la Viena imperialã, în acelaºi veac,s-au construit douã motopompe (acþionatemanual). Una se afla la Mehadia, alta la

Timiºoara sau la Viena. Nu a fost luatã înevidenþã. Acum câþiva ani a dispãrut din

Mehadia. Unde?! Cãutaþi-o, doamnã doctor,sunteþi plãtitã pentru astfel de activitãþi. Arevaloare de patrimoniu.

3. În satul Valea Bolvaºniþa existã o in-scripþie ce aminteºte de „Viserad”, 1376, iu-nie 19, cu un text de savantul Costin Fene-ºan. Are valoare patrimonialã. Atenþie! Sã nudisparã cum a dispãrut placa de marmurãneagrã de pe Valea Cernei (mai sus de Uzinaelectricã), de asemenea cu valoare patrimo-nialã, ce amintea de întâlnirea celor trei:împãratul de la Viena, Regele Jugoslaviei ºiRegele Carol I.

4. În comuna Mehadia, în casa genera-lului Cena, astãzi casa doamnei prof. RodicaDop-Râta se aflã tabloul (picturã) al genera-lului N.C., pictat de pictorul Drãgilã (din

Valea Almãjului). Are valoare patrimonialã.5. Pe raza comunei Mehadia mai sunt câ-

teva Case Grãnicereºti, cu valoare patrimo-nialã. Sunt pe cale de demolare. Întrebare: a

fost mutatã vreo asemenea casã la MuzeulSatului? Sper sã intereseze asemenea cono-taþii ºi pe doamna director doctor Ada Cru-ceanu! Dixit! N.D.P.

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 17

„Vestea” sprijinã direcþia de culturã cãrãºeanã

Picturã de Drãgilã

Jurnalistul Petre Stoica!

În „Renaºterea bãnãþeanã” din 4 aprilie 1009 apare un eseuintitulat „Petre Stoica a lãsat moºtenire la Jimbolia uniculmuzeu al presei din România”.

Aºa este! Dar, stimaþi cititori ai „Vestei”, din þarã ºi dinstrãinãtate, vã rog sã reþineþi reticenþa mea, aºteptând sã fiudamnabil doar de cititorii mei:

Periodic apãrea la Jimbolia un ziar fãcut de studenþii timi-ºoreni de la Jurnalisticã, care se deplasau la Jimbolia ºi carefãceau un soi de practicã, sub îndrumarea cãrturarilor timi-ºoreni, între ei ºi dascãlul Vig ºi editorul Marineasa, timiºo-reni, cadru universitar. În acest periodic apãreau urmãtoareleinserþii: „În Jimbolia interbelicã au fost doar doi – trei români,în rest erau germani, unguri ºi alte minoritãþi!” Ruºine! Neno-rociþilor! Voi, cu Stoica laolaltã, aþi îndoctrinat tinerii studenþicu asemenea nerozii! Jimbolia a fost ºi este oraº românesc! Înperioada interbelicã doar din satul meu, Petnic (Caraº-Severin), au fost trei familii la Fabrica de cãrãmidã ºi þiglã!

Pentru aceste nerozii nu am nici un respect pentru omulPetre Stoica. Mai mult ca sigur, Petre Stoica, dupã Decembrie1989, a pãrãsit Bucureºtii pentru Peciul Nou (unde crescuse ovreme iepuri) ºi venise la Jimbolia, ca mason, pentru a denigratot ce este sfânt ºi românesc. Care este, oare, scopul acestorafirmaþii cã în Jimbolia, dupã Unirea din Decembrie 1918, aufost doar trei români?! De ce colegii din presa scrisã ºi vorbitãnu au dat în mãgarii aceºtia cu tunul?! Se aude, domnilorSârbu ºi Vasile Ioniþã? Nu aþi tras, cameleonilor, vouã, ca sãvã fie cald. Dixit. (NDP)

PRIMARUL IANCU PANDURU RÃSPUNDE LA „POªTA REDACÞIEI”:

Domnului sculptor Gheorghe Ciobanu, din Salcia, Mehedinþi:

vã mulþumesc pentru oferta dumneavoastrã de-a realiza bustul militarului ºiomului de culturã general Nicolae Cena. Am reþinut adresa dvs.Deocamdatã avem în plan reconstrucþia unui impozant Cãmin cultural. Înfaþa acestui cãmin ne propunem sã realizãm douã monumente: unul algeneralului luptãtor pentru identitatea naþionalã, Nicolae Cena, ºi unul alteipersoane, probabil preot Coriolan Buracu, probabil Grigore Ion, probabilprof. Nistor Dop. Pãstrãm legãtura, domnule Ciobanu.

Ing. Gheorghe Marghetici, din Suceava: Propuneþi realizarea

unei plãci comemorative pentru prima foaie sãteascã din Mehadia,„Grãnicerul”. Ne bucurã propunerea dumneavoastrã. Deocamdatã, domnuleinginer Mãrghitici, în acest an auster financiar, nu avem suficiente sursefinanciare. Mai mult, domnul profesor Mihai Belchite, consilier comunal,fiul satului, a propus sã încetãm astfel de acþiuni...

Domniºoarei doctorand Irina Marin, din Bucureºti, studentã în

Londra; ne bucurã faptul cã aþi ales o tezã despre generalii grãniceri pentrudoctorat, la Oxford. Aveþi nevoie de materiale pentru aceastã tezã, materialepe care le posedã în original scriitorul N. Danciu Petniceanu, redactorul-ºefal gazetei „Vestea”. Petniceanu, colaboratorul primãriei, are dispoziþia meade-a vã pune la dispoziþie întregul material original bibliografic (GeneralCena, general Traian Doda etc.). În localul primãriei vã stã la dispoziþiecamera de oaspeþi. Succes.

Profesorilor Nicolae Sârbu ºi Vasile Ioniþã, ambii din Reºiþa:

având în vedere diferendele dumneavoastrã cu N.D.P., încercaþi sã lerezolvaþi în stil intelectual ºi nu în stilul suburban. Doar trãiþi la oraº, nu canoi, la sat! Nu mai consumaþi hârtia cu reclamaþii ºi denigrãri. Vestea seocupã cu probleme serioase... Primar IANCU PANDURU

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã18

Cererea de rectificare a actelor de starecivilã ºi a menþiunilor înscrise pe acestea, în-soþitã de actele doveditoare, se depune laprimãria care are în pãstrare actul de stare ci-vilã sau primãria locului de domiciliu ai so-licitantului.

Cererea se soluþioneazã în termen de 30de zile, prin emiterea dispoziþiei de cãtre pri-marul localitãþii, care se comunicã solicitan-tului în termen de 10 zile de la data emiterii.

În situaþia în care nu sunt finalizate veri-ficãrile în termen de 30 de zile, solicitantul vafi informat în scris, menþionându-se totodatãcã la finalizarea verificãrilor va fi înºtiinþat învederea primirii dispoziþiei ºi a nouluicertificat, dupã caz.

În vederea întocmirii referatului, se voranexa în mod obligatoriu extrase de pe actulîn cauzã, exemplarele I ºi II, cu toate men-þiunile existente.

Având în vedere, atribuþiile de îndrumareºi coordonare metodologicã ale serviciilorpublice comunitare referatul motivat “cuprin-zând” rezultatul verificãrilor va fi prezentatspre aprobare primarului localitãþii, dupã ceîn prealabil a fost avizat de ºeful structurii destare civilã din cadrul serviciului public co-munitar judeþean de evidenþã a persoanelor,precum ºi de ºeful serviciului public co-munitar judeþean de evidenþã a persoanelor.

Dupã aprobarea referatului ºi emitereadispoziþiei de aprobare sau de respingere decãtre primar, ofiþerul de stare civilã delegatexpediazã certificatul de stare civilã, comple-tat corect, ca urmare a rectificãrii actului,primãriei care a primit cererea, împreunã cuun exemplar al dispoziþiei de aprobare a rec-tificãrii (copie certificatã pentru conformitatecu originalul).

Datele din cuprinsul dispoziþiei trebuie sã

se refere la o singurã persoanã.Ofiþerul de stare civilã delegat care pri-

meºte copia dispoziþiei prin care s-a aprobatcererea de rectificare ºi certificatul de starecivilã corespunzãtor, invitã titularul, în ter-men de 48 de ore, pentru a-l ridica, sub luarede semnãturã, iar certificatul de stare civilãanterior se retrage ºi se transmite primãrieiemitente, în vederea anulãrii ºi a efectuãriimenþiunii despre aceasta pe margineaactului, la rubrica „certificate eliberate”.

Conform prevederilor art. 104 din Meto-dologie, rectificarea unor rubrici din actul destare civilã presupune îndreptarea unor erorimateriale comise cu ocazia înregistrãrilor destare civilã ºi se face prin bararea textuluigreºit cu o linie orizontalã, trasã cu cernealãroºie, înscriindu-se deasupra noul text, totcu cernealã roºie.

Secretar, jr. GH. PANDURU

Eleva Nicoleta Alexandra Costescu,clasa a IX-a de la Liceul „NicolaeStoica de Haþeg”, a participat la Olim-piada Naþionalã de Istorie, ce a avutloc în aprilie 2009, la Cluj, sub oblã-duirea Universitãþii „Babeº-Bolyai”.

La faza naþionalã au participat 350elevi, împãrþiþi pe clase. La clasa a IX-a, clasa din care a fãcut parte ºi elevanoastrã, au fost 56 concurenþi.

Din Caraº au participat 6 elevi: 3de la Caransebeº, 2 de la Reºiþa ºi 1de la Mehadia.

Subiectele formulate la clasa a IX-a au fost din Istoria Anticã ºiIstoria Evului Mediu.

Preºedintele Comisiei deexaminare a lucrãrilor scrise afost dl. prof. univ. dr. AndreiMagra, fost ministru.

S-au dat premii ºi menþiuni.Premiile au fost cucerite de cãtreelevii din Ialomiþa, Hunedoara ºiSuceava.

Singura laureatã din Banat (laistorie) a fost eleva NicoletaAlexandra Costescu, de la Liceul„Nicolae Stoica de Haþeg”, dinMehadia. Eleva Costescu, pelângã „Menþiune”, a primit ºiPremiul Special al Juriului. Cu alte cuvinte, eleva Nicoleta Alexandra

Costescu a învins pe elevii concurenþide la Reºiþa ºi Caransebeº, de lacelelalte licee din judeþul Timiº.Nicoleta este unica laureatã aOlimpiadei de la Cluj, din parteaBanatului!

Meritul este al Nicoletei AlexandraCostescu, o elevã serioasã, harnicã,inteligentã ºi perseverentã, care este oînvingãtoare în întreceri judeþene ºinaþionale. Felicitãri profesoarei IonelaDomilescu, un cadru didactic excep-þional, vizionar, felicitãm direcþia ºcolii care a creat condiþii optimepentru pregãtire. Felicitãm pãrinþii ºi bunicii elevei care au insuflat

copilei Nicoleta Alexandra dra-goste pentru muncã. În casaCostescu, din Mehadia, existãsfânt cultul muncii. Redascþia„Vestei” propune domnului pri-mar Iancu Panduru sã instituieun premiu special, stimulatoriu,pentru eleva Nicoleta AlexandraCostescu. În ceea ce ne priveºteare un abonament gratuit algazetei „Vestea”.

NDP

PP..SS.. În numãrul viitor vom rea-liza un interviu cu profesoara IonelaDomilescu, care are merite in-

contestabile, la olimpiade, ºi cu alte eleve, în anii precedenþi. (REDACÞIA)

EELLEEVVAA NNIICCOOLLEETTAA AALLEEXXAANNDDRRAA ªªII PPRROOFFEESSOOAARRAAIIOONNEELLAA DDOOMMIILLEESSCCUU,, FFAALLAA BBAANNAATTUULLUUII!!

PPPPRRRRIIIIMMMMÃÃÃÃRRRRIIIIAAAA MMMMEEEEHHHHAAAADDDDIIIIAAAARECTIFICARE ACTE DE STARE CIVILÃ

Nicoleta AlexandraCostescu

prof. Ionela Domilescu