Vocea DEMOCRAÞIILE NU CRESC ˛N COPACI Š ELE ˛NCEP CU … · 2006-12-28 · doar domeniului militar. O societate þinutª în ”ah de orgolii nu se poate a”eza, este incapabilª

Vocea CivicãVocea CivicãDEMOCRAÞIILE NU CRESC ÎN COPACI � ELE ÎNCEP CU ALEGERI LIBERE ªI CORECTE!

Volumul 4, Nr.1 (16) Ianuarie-Februarie 1998

Buletin informativ

Moldova

gInterviu cu

Dumitru Diacov,Lider,

Blocul electoral"Pentru o Moldovã

Democraticã ºiProsperã

(pag.2)

gInterviu cu

Adrian Usatâi,Preºedinte,

Alianþa Civicãpentru Reforme

(pag.3)

gInterviu cu

Mircea Rusu,Preºedinte,

Partidul Liberal;Alianþa Forþelor

Democratice

(pag.4)

gInterviu cu

Iurie Roºca,Co-Preºedinte,

ConvenþiaDemocratã

(pag.5)

COERENÞÃ

Sub o formã sau alta, mai toate forþele politice aflate în competiþie elecoralã pentrualegerile parlamentare din 22 martie afirmã cã schimbarea este necesarã. Fireºte,

prin schimbare nu toþi purtãtorii de cuvânt ai acestor forþe înþeleg acelaºi lucru, darschimbarea este indicatã drept o condiþie sine qua non a dezvoltãrii acestei þãri.

De asemenea, totalitatea forþelor politice angajate în campania electoralã acuzãpartizanatul mijloacelor de informare în masã, uitând sã precizeze dacã se referã numai lacele bugetate de stat sau ºi la celelalte � independente ori organe de presã ale unui partidsau ale altuia.

Unisonul dominã ºi în ceea ce priveºte nevoia de a depãºi etapa �vãrsãrii lãturilor înstânga ºi în dreapta�, spre a cita pe unul din invitaþii acestui numãr al buletinului nostruinformativ. Mai greu este de înþeles pe ce parte trebuie depãºitã aceastã stare. Pe stânga,riscând sã superi dreapta, sau pe dreapta - riscând sã nemulþumeºti stânga. De aceea,probabil, totul rãmâne un simplu deziderat.

Greu de gãsit forþã politicã pentru care sã nu fie o certitudine faptul cã are un programclar ºi absolut realizabil. Totuºi, sondajele de opinie indicã un procentaj foarte ridicat alcelor care nu ºtiu ce sã rãspundã la întrebãri legate, în fond, de asemenea programe.Undeva, mesajul cãtre electorat este gâtuit.

Pacificarea progresivã, de care vorbeºte un alt colaborator al buletinului nostru, n-artrebui înþeleasã, restrictiv, aparþinânddoar domeniului militar. O societateþinutã în ºah de orgolii nu se poateaºeza, este incapabilã sã producãla nivelul resurselor ºi pe mãsuranevoilor membrilor ei. Anarhismul politica fost întotdeauna foarte priceput sã repetesloganul Prin alegeri vi se întinde o cursã!� N-a fost, însã, niciodatã în stare sãindice o alternativã plauzibilã care sãpoatã înlocui alegerile.

Prea multã lume considerã cãdesfãºurarea unor alegeri libere ºicorecte este suficientã ieºirii unei þãridintr-un impas ori altul. Or, dacãasemenea alegeri constituie, într-adevãr, o condiþie fundamentalã pentruschimbãri în bine, ele nu le garanteazã, cumsimpla existenþã a democraþiei nu garanteazãun nivel de trai foarte ridicat. Existã alte douãelemente ce determinã calitatea ºi ritmulunor eventuale schimbãri în bine. Primuleste moºtenirea rãmasã dintr-o perioadãde stagnare. Al doilea - expertiza ce este adusã de forþele ce preiau conducerea. Eºecul deproporþii al coaliþiei de guvernãmânt din România dovedeºte cu tristã prisosinþã acest adevãrsimplu. Ceea ce pãrea imediat dupã acele alegeri libere ºi democratice din 1996 doar ocacofonie doctrinarã s-a dovedit un impas mult mai profund.

În lipsa coerenþei, totul se reduce la simple acuzaþii pre-electorale ºi la scuze post-electorale.�

HOME

2 gVocea Civicã Ianuarie-Februarie 1998

Interviu

HOME

Vocea Civicã: Stimate dle. Diacov,ce factori ar putea împiedica bunadesfãºurare a actualei campaniielectorale?

Dumitru Diacov: În primul rând,imperfecþiunile Codului Electoral(pragul de reprezentare pentru candi-daþii independenþi etc.) ºi legislaþiei cuprivire la alegeri în general (incompati-bilitatea funcþiilor remunerate custatutul de deputat � cazul membrilorGuvernului, judecãtorilor ºi altorfuncþionari de stat).

În al doilea rând, hotãrârile nechib-zuite ale Parlamentului adoptate înultimele luni ce-au rãmas pânã laalegeri.

În al treilea rând, activitatea nesa-tisfãcãtoare a organelor de stat ce auobligaþia de a efectua controlul asuprarepectãrii legislaþiei cu privire la alegeri(Ministerul Afacerilor Interne, ComisiaElectoralã Centralã etc.).

În al patrulea rând � partizanatulpresei ºi altele.

VC: Prin ce se deosebeºte actualacampanie electoralã de cele pre-cedente?

DD: Campania actualã sedesfãºoarã în alte condiþii politice ºisocial-economice decât, de exemplu,în 1994. Problemele economice auastãzi prioritate (despre aceastavorbeºte ºi apariþia noilor partide ºimiºcãri social-politice ale întreprinzã-torilor). În 1994, problema cheie, pusãîn discuþie electoralã, era indepen-denþa sau pierderea ei. Acum, în 1998,existenþa dilemelor este condiþionatãde întrebarea cum va fi existenþaindependentã a Moldovei.

Alte deosebiri sunt:a) diminuarea problematicii

apãrãrii drepturilor minoritãþilornaþionale (tema relaþiilor interetnice nupoate fi un subiect forte în propagandaconcurenþilor electorali);

c) dacã în 1994 nuera clar pânã la urmãcine este liderul campaniei electorale,astãzi îi putem identifica deja: CDM,PCRM, PFD ºi PMDP; responsa-bilitãþile concurenþilor electorali suntaltele decât înainte: liderii � sã obþinãmajoritatea în Parlament, outsiderii �sã depãºeascã pragul de patru la sutã;

d) prezenþa masivã ºi activismulpresei de partid;

e) apatia mai pronunþatã aelectoratului.

VC: Care sunt avantajele ºidezavantajele blocului electoral�Pentru o Moldovã Democraticã ºiProsperã� în actuala campanieelectoralã?

DD: Avantaje:1) blocul promoveazã o politicã

moderatã, evitând extremismul ºipopulismul în acþiunile ºi declaraþiilesale;

2) în lista blocului sunt înscrisepersoane ce reprezintã diferite grupurisociale, etnice, în trecutul nu atât deîndepãrtat oponenþi politici, iar înaceastã campanie - uniþi într-un singurbloc. Pe listã mai sunt înscriºi foartemulþi oameni noi, competenþi,adevãraþi profesioniºti în domeniile lorde activitate ºi necompromiºi.

3) Blocul are organizaþii locale întoate raioanele ºi municipiile þãrii, înnumeroase sate ºi comune;

4) programul electoral al bloculuieste atrãgãtor pentru majoritateapopulaþiei ºi corespunde intereselor ºinãzuinþelor majoritãþii, cãreia îi suntstrãine extremismul ºi confruntarea;

5) disponibilitatea reprezentanþilorblocului de a conlucra cu Preºedintele

Lucinschi, un factor extrem deimportant pentru stabilitatea dinMoldova;

6) blocul constituie acea forþã carepoate asigura continuitatea schimbã-rilor spre bine în þarã.

Dezavantajul este cã blocul a intratrelativ târziu în regimul electoral.

VC: Care sunt aspectele principaleale mesajului electoral al blocului?

DD: Stabilitate în numeleprogresului. Aceasta poate fi obþinutãdoar prin stabilirea unei colaborãriconstructive între Parlament, Preºe-dinþie ºi Guvern.

Pentru a relansa economianaþionalã ºi a schimba spre bine luc-rurile în sfera socialã avem nevoie deînþelegere ºi colaborare la toatenivelele puterii, de la Preºedinþie,Parlament ºi Guvern pânã la organelelocale ale puterii. Dacã va fi înþelegereîntre domnitori, mai bine se vorînþelege ºi oamenii între ei.

Un alt aspect important constã înpromovarea unei politici externeechilibrate, consolidarea ºi dezvol-tarea relaþiilor în primul rând cu vecinii- Ucraina, România; cu organizaþiiinternaþionale precum CSI, ConsiliulEuropei, Uniunea Europeanã etc.

VC: Vã mulþumim.�

3 februarie 1998, Chiºinãu.

�Dacã va fi înþelegere întredomnitori, mai

bine se vor înþelege ºioamenii între ei�

b) conturarea maiclarã a coloraturiiconcurenþilor electo-rali (dreapta, centru,stânga);

Interviu cu Dumitru Diacov

g 3 Ianuarie-Februarie 1998 Vocea Civicã

Interviu

HOME

Vocea Civicã: Stimate dle. Usatâi,ce factori ar putea sã împiedice bunadesfãºurare a actualei campaniielectorale?

Adrian Usatâi: În orice þarãcivilizatã, unde în capul mesei se aflãlegea, alegerile trebuie sã se desfãºoareîn mod democratic. Orice încãlcare alegii ºi a condiþiilor stabilite pentruorganizarea ºi desfãºurarea unor alegeridemocratice de unul sau mai mulþisubiecþi electorali constituie deja unfactor de împiedicare a bunei desfãºurãria campaniei. Moldova a acumulat dejao anumitã experienþã în ceea ce priveºteorganizarea ºi desfãºurarea alegerilor.Bineînþeles, pe parcursul acelorcampanii (1994, 1995, 1996) nu au lipsitºi cazuri nedorite de încãlcare a legii cen-au favorizat instaurarea democraþieiîn capul mesei. Referindu-mã laelectorat, cred cã ºi acesta a acumulato anumitã experienþã pentru a fi capabilsã judece calitatea programelor ºiplatformelor electorale ºi sã optezepentru acea forþã care întruchipeazã într-un fel sau altul convingerile ºi aspiraþiilesale. Eu unul cred cã a venit deja timpulsã depãºim etapa vãrsãrii lãturilor înstânga ºi în dreapta. Trebuie sã arãtãmEuropei ºi lumii întregi cã suntem unpopor civilizat, capabil sã asigurecondiþiile necesare desfãºurãrii unoralegeri democratice. Noi ne-am promisnouã înºine sã avem cel puþin uncomportament destoinic ºi demn încampania electoralã. Dacã urmãriþi înmod regulat ziarul �Furnica� (care aparede mai mult de o jumãtate de an),publicaþia partidului nostru, nu veþi gãsiacolo demagogii sociale, reproºuri sauinsinuãri la adresa altor forþe politice.Electoratul este capabil sã judece deunul singur valoarea realã a subiecþilorelectorali pentru a face alegerea finalã.Noi credem cã este necesar sã vorbimdespre propriile noastre forþe ºi ceea ceam putea sã realizãm. I-aº sfãtui ºi pealþii sã urmeze exemplul nostru ºi sã serefere în primul rând la ei înºiºi, nu lagreºelile altor subiecþi electorali.

�Suntem o miºcare aoamenilor pragmatici

ce împãrtãºesc raþionamenteleeconomice reformatoare�

VC: Prin ce se deosebeºte actualacampanie electoralã de celeprecedente?

AU: Eu cred cã deosebiri esenþialesunt foarte puþine. Numãrul exageratde mare al partidelor din þara noastrã� actualmente avem peste 50formaþiuni politice � nu este altcevadecât o mãrturie elocventã a faptuluicã nu suntem încã un stat dezvoltat peplan economic. Practica mondialã aratãcã numãrul mare de partide este unindiciu al sãrãciei. N-aº putea sãidentific o situaþie asemãnãtoare înþãrile europene puternic dezvoltate, deºiele de asemenea au cunoscut aceastãexperienþã la începuturile dezvoltãriieconomiei lor de piaþã. Cu timpul, foartemulte partide se vor risipi. Vor rãmâneacâteva forþe de bazã, câþiva pilonipolitici în societate în jurul cãrora se voraxa predilecþiile ºi nãzuinþeleelectoratului. Anume ele vor fi chematesã soluþioneze problemele primordialeale societãþii noastre. Este dificil sãvorbim despre deosebiri esenþiale întreactuala campanie ºi cele precedente,pentru cã au mai rãmas niºte factorinegativi pe care n-am reuºit sã-idepãºim. De exemplu, dacã ar fi existatmai multe circumscripþii electorale pebaza cãrora ar fi ales Parlamentul,atunci am fi avut o competiþie electoralãmult mai sãnãtoasã, iar alegerile ar fifost mult mai �personificate�, ceea ceeste un lucru foarte important. Vorbalui Druþã: alegãtorul este nevoit sãdiscute problemele cu �spiska�, adicãcu lista de partid, ºi nu cu un deputatconcret care sã contacteze înpermanenþã cu alegãtorii sãi ºi sã deadarea de seamã în faþa lor. Alegerileparlamentare desfãºurate pe baza uneisingure circumscripþii electorale nuconstituie în viziunea noastrã un factordemocratic. Pe lângã faptul cã se pierdelegãtura dintre alegãtor ºi deputat,adevãraþii doriþi ai poporului nu vor reuºisã pãtrundã în Parlament, adicã ade-vãratele personalitãþi pentru care aropta poporul într-o circumscripþie sau

alta. Þinând cont de realitãþile geo-politice din Moldova, cred cã variantamixtã ar fi fost mai eficientã. Atunci, celpuþin jumãtate din aleºii poporului ar fivenit din diferite circumscripþii. În celedin urmã, eram gata sã acceptãm ºiaceastã variantã. Însã legea rãmânelege, ºi va trebui s-o respectãm ºi sãparticipãm la campania electoralãconform schemei stabilite. În ceea cepriveºte întrebarea dvs., o deosebireesenþialã este cã sãrãcia noastrã totalãcontinuã, condiþiile de viaþã sunt extremde grele, fundalul social-politic dinMoldova este destul de complicat, iaracea mult doritã ºi aºteptatã armonieîncã nu existã la ora actualã în societate.

VC: Care consideraþi a fi avantajeleºi dezavantajele Alianþei Civice pentruReforme în campania pentru alegerileparlamentare?

AU: Avantaje: din toate formaþiunilepolitice angajate în actuala campanieelectoralã, suntem primul partid carepropune electoratului un programeconomic concret de ieºire din crizã. Ogroazã de experþi ºi savanþi lucreazã laacest program de mai mult de o jumãtatede an. Aceºtia sunt oameni foartepragmatici ce realizeazã perfectnecesitatea promovãrii ºi implementãriireformelor economice. Suntem omiºcare a oamenilor pragmatici ceîmpãrtãºesc raþionamentele economicereformatoare.

Dezavantajul nostru, în comparaþiecu alte formaþiuni social-politice estecã ne-am cristalizat, adicã format, camtârziu.


22 ianuarie 1998, Chiºinãu.

Interviu cu Adrian Usatii


Interviu

HOME

�AlianþaForþelor

Democraticeîmpãrtãºeºte

ferma convingerecã societatea

trebuie sãmeargã numai

înainte�

rezulta cã vrea cu adevãrat sãavanseze, ci nu sã regreseze. Eregretabil cã ºeful statului care asemnalat aceastã carenþã a redus totulla o simplã declaraþie. Ne paºtepericolul ca în viitorul parlament sã fiealeºi pe o singurã listã deputaþi pentrucare opþiunea cetãþenilor sã nuconteze deloc.

VC: Prin ce se deosebeºte actualacampanie electoralã de cele prece-dente?

MR: Actuala campanie se vadesfãºura în condiþiile unei cumplitesãrãcii a electoratului. Se ºtie cãomului îi este caracteristicã idealiza-rea trecutului. Iar la noi s-a creatsituaþia în care un numãr nu chiarmare de oameni vor sã trãiascã ca ºi

occidentalii, dar sã se afle în acelaºitimp sub o umbrelã de securitate, þinutãde mâini viguroase. Aºa se face cã ceicu mulþi bani, pentru a-ºi menþinepoziþiile, îi vor îndemna pe sãraci ( eivor sã trãiascã ca ºi înainte) sã votezepentru trecut. Din informaþiile de caredispun, constat cã anume aºa a începutcampania. Nu e greu sã ne imaginãmcu ce se va solda scrutinul dacã ceipuþini reuºesc. Iatã de ce ar fi fost maibine sã se renunþe la motivaþii potrivitcãrora suntem divizaþi teritorial ºi nuputem accepta alt model decât cel alunei singure circumscripþii. Cei care auvotat Codul Electoral au urmãrit scopuripersonale, neglijând pericolul reveniriila ceea ce a fost odatã.

VC: Care sunt avantajele ºidezavantajele Alianþei Forþelor Demo-cratice în campania actualã?

MR: Deºi au avut propunericoncrete, candidaþii AFD pentruscrutinul din 22 martie, nu au participatla guvernare. Ofertele au fost refuzate,deoarece ele nu coincideau cu viziunilenoastre asupra modalitãþilor de soluþio-nare a problemelor tranziþiei. Progra-mul de activitate al ultimelor guvernãrinu conþine strategii de lungã duratãcare ar indica modul de obþinere arezultatului final - ridicarea standardelorde viaþã ale populaþiei. Majoritateaparlamentarã s-a aventurat în desco-perirea bicicletei, pe când era mult maisimplu sã însuºeascã experienþa acu-

mulatã de cãtre statele EuropeiCentrale ºi de Est în ceea ce priveºtedemolarea structurilor birocratice ceconstituie cel mai mare obstacol încalea economiei de piaþã. Noi, cei dinAFD, mizãm, însã, pe un dialog concretcu oamenii. Aceasta vrea sã însemnecã îi facem co-autori ai programuluinostru. Fireºte, pentru a realiza obiecti-vul dat, punem în balanþa adevãruluiexperienþa personalã. Pe listeleelectorale ale AFD figureazã persona-litãþi ce se conduc în activitatea lor dedouã principii majore. Candidaþii AFDverificã pulsul evoluþiilor economiceglobale, la scarã mondialã ºi, totodatã,sunt capabili sã le racordeze lacondiþiile economice ale Moldovei.Ideile ºi opþiunile candidaþilor AFDpentru depãºirea crizei sunt expuseîntr-o formulã concretã în contractelecu diferite categorii sociale. Noi punem,aºadar, pe prim plan personalitateacare activeazã în condiþii concrete, înfuncþie de interesele unor oameni con-creþi, cu doleanþe concrete.

Cât priveºte dezavantajele, con-sider cã în situaþia în care populaþiacere instaurarea ordinii, iar ºefulstatului solicitã împuterniciri speciale,aspirând la o republicã prezidenþialã,se creeazã un precedent periculos.Apare primejdia unei dictaturi. Analiºtiipolitici au examinat deja acestetendinþe de concentrare maximã aputerii într-o singurã mânã într-o seriede state în tranziþie ºi au ajuns laconcluzia cã republica parlamentarãeste cea mai potrivitã formulã pentruele, dar ºi pentru noi. Cãci cinegaranteazã cã la puterea supremã nuva veni un lider dornic de a întoarceroata istoriei? Deci, s-ar putea sã aparão situaþie în care stãrile nostaligice ºiun lider cu state vechi în structurileimperiale pot decide soarta unui poporcare se aflã încã departe de exerciþiuldemocratic. Aceasta cu atât mai multcu cât la noi ºeful statului susþine dechiso miºcare antrenatã în scrutin. Iatãcare-i cel mai mare dezavantaj pentruAFD. Structurile create în timpulalegerilor prezidenþiale sunt folositeacum de cãtre miºcarea pe care osprijinã efectiv ºeful statului. Pe listelemiºcãrii figureazã primul ministru,fapt ce pune sub un serios semn deîntrebare desfãºurarea campaniei încondiþii egale. Adãugaþi aici moda-

Vocea Civicã: Stimate dle. Rusu,ce factori ar putea împiedica bunadesfãºurare a actualei campaniielectorale?

Mircea Rusu: ImperfecþiuneaCodului Electoral. Majoritatea parla-mentarã s-a scindat în cel de-aldoisprezecelea ceas ºi s-a înregi-mentat de urgenþã pe listele altorformaþiuni ºi blocuri electorale. Ea nua înþeles sã transmitã democraþiiloroccidentale un mesaj clar din care ar

Interviu cu Mircea Rusu


Interviu

HOME

litãþile ascunse, dar nu ºi subtile, deagitaþie la care recurge, ca ºi în timpulscrutinului prezidenþial, conducerea devârf, ca sã constatãm cã celelalteformaþiuni, inclusiv de dreapta, se aflãîn dezavantaj.

VC: Care sunt aspectele principaleale mesajului electoral al AlianþeiForþelor Democratice cãtre alegãtori?

MR: AFD împãrtãºeºte fermaconvingere cã societatea trebuie sãmeargã numai înainte. Acum câþivaani, experþii preocupaþi de ex-repub-licile sovietice, notificau cã Moldova aadus dovezi sigure cã are voinþãpoliticã de a se integra în structurileoccidentale. Dacã alegãtorii din stateleEuropei Centrale ºi de Est ausancþionat lipsa profesionalismuluicomuniºtilor în materie de tranziþie lademocraþie, atunci republica Moldovaeste ameninþatã serios de flagelulneocomunismului. Lupta se va da,deci, între nou ºi vechi, între cei careopteazã pentru libertate ºi nostalgiciidupã imperiu. Þinând cont de faptul cãpe teritoriul statului se gãseºte oarmatã de ocupaþie, aflarea ei aici, fiindvalidatã de inconsecvenþa politicã aconducerii de vârf, scrutinul parla-mentar se anunþã a fi unul strâns latoate capitolele. Noi vom convinge,dupã cum spuneam, electoratul sãmeargã înainte. Cãci partidele apar ºidispar. Important e ca poporul sã nurãmânã prostit. Spre regretul nostru,asupra lui planeazã acest pericol ºi noiîl vom sensibiliza asupra neºansei cene ameninþã pe toþi.

În linii mari, mesajul nostru cãtreoameni este simplu - pune umãrul ºiacþioneazã de unul singur. Noi îþi vomcrea condiþii pentru a reuºi.


28 ianuarie 1998, Chiºinãu

�ConvenþiaDemocratã din

Moldovapropune un

program foarteclar ºi realizabil

sub toateaspectele�

Vocea Civicã: Stimate dle. Roºca,ce factori ar putea sã împiedice bunadesfãºurare a actualei campaniielectorale?

Iurie Roºca: Ca ºi ceilalþi repre-zentanþi ai Convenþiei Democrate dinMoldova (CDM), consider cã pentrubuna desfãºurare a oricãrui scrutin, cuexcepþia celui prezidenþial, desigur,ºeful statului nu trebuie sã susþinã nicio formaþiune politicã sau bloc electoralcare-ºi disputã între ele electoratul.

În fine, dar nu în ultimul rând, printrefactorii care vor împiedica desfã-ºurarea normalã a campanieielectorale vreau sã menþionez ºiparþialitatea mijloacelor de informareîn masã de stat. Mã refer în primul rândla televiziune ºi la publicaþiilesponsorizate de Guvern, ce vormediatiza cu prioritate formaþiunileaflate în prezent la putere sau partidelesatelite ale actualei guvernãri. Plusposibilele fraude la urne.

VC: Prin ce se deosebeºte actualacampanie electoralã de cele pre-cedente?

IR: Dacã în 1994 partidele de orien-tare democraticã au participat dispersatla scrutinul parlamentar, nereuºind sãgãseascã o modalitate de aliniere pentrua cotracara venirea la putere a foºtilorcomuniºti, atunci anul acesta, trecândpeste ambiþiile înguste de partid ºighidaþi exclusiv de interesul majoritãþiipopulaþiei de a trãi într-o societatedeschisã valorilor europene, forma-þiunile prooccidentale vor merge înalegeri în cadrul CDM. Este adevãratcã, în preajma alegerilor prezidenþialedin 1996, aceste forþe au încercat sã secoalizeze în cadrul Miºcãrii Civice �ProSnegur�, însã realizarea în practicã aobiectivelor propuse de cãtre ex-Preºe-dintele Snegur ºi forþele politice care l-aususþinut la 1 decembrie 1996 presu-punea o mai bunã organizare, în bazaunor principii expuse mult mai clar ºi maiaccesibil pãturilor largi ale populaþiei.

VC: Care consideraþi a fi avantajeleºi dezavantajele Convenþiei Democrateîn campania pentru alegerile parla-mentare?

IR: CDM propune un program foarteclar ºi realizabil sub toate aspectele. Deasemenea, un avantaj îl constituie bunaorganizare în teritoriu. Începând cu 19iunie - data când s-a constituit - au fostorganizate adunãri de lansare a bloculuiîn toate raioanele republicii. Aceasta acontribuit foarte mult la aducerea lacunoºtinþa alegãtorului a componenþeiºi programuluil CDM. În perioada depânã la constituirea blocului liderii forma-þiunilor care nu au aderat la CDM neincriminau graba cu care doream sãcoalizãm toate forþele democratice. Suntabsolut sigur cã, dacã n-ar fi existatopoziþia lor faþã de formarea blocului ºiam fi reuºit constituirea CDM imediatdupã 1 decembrie 1996, am fi obþinutmult mai multe avantaje în raport cupartidele de stânga. Tãrãgãnareaaderãrii la bloc pânã în toamna lui 1997,aºa cum o dorea PFD, ar fi echivalat cutrecerea noastrã în anonimat. Deasemenea, s-a reuºit constituirea uneiechipe de tineri profesioniºti în domeniuleconomiei, ºtiinþelor juridice etc., caresunt în stare sã realizeze programul pecare ºi-l propune CDM.

Interviu cu Iurie Rosca


Studii / Analize / Comentarii

HOME

VC: Care sunt reperele principale alemesajului electoral al ConvenþieiDemocrate cãtre alegãtori?

IR: Reperele principale aleprogramului sunt înglobate în cele treiprincipii pe care CDM le va promova:Dreptatea, Credinþa ºi Modernitatea. Peplan intern acestea se vor materializaprin decomunizarea definitivã asocietãþii, care poate fi obþinutã, în primulrând, prin împroprietãrirea efectivã aîntregii populaþii, accentul fiind pus,desigur, pe trecerea pãmântului înaverea þãranilor ºi a intelectualilor de lasate. CDM îºi propune drept scop debazã reformarea actualei structuriteritorial-administrative ºi alinierea ei lacele mai avansate modele occidentale,precum ºi la actele internaþionalereferitoare la autonomia localã.Proiectele de lege în acest domeniu,prezentate în Parlament de cãtre adepþiiPreºedintelui Lucinschi, erau într-ocontradicþie totalã cu normele europene,de aceea deputaþii CDM s-au pronunþatîmpotriva lor. Crearea unor condiþiiadecvate pentru exercitarea dreptului lalibera exprimare, prin formarea unuicadru juridic corespunzãtor care sãasigure libertatea presei, ar constitui unalt mijloc de decomunizare a RepubliciiMoldova. Deblocarea ºi continuareareformelor economice în baza principiilorunei economii libere de piaþã; lupta cucorupþia, precum ºi implementarea uneidreptãþi sociale, materializatã înasigurarea pentru toþi cetãþenii amijloacelor necesare unui trai decent;reformarea învãþãmântului ºi introdu-cerea în ºcoli a unor programe de studiumoderne la nivelul celor maiperformante sisteme europene; reformaîn armatã, ministerul de interne, precumºi reformarea structurilor de securitateale statului în conformitate cunecesitãþile þãrii ºi cu modeleleoccidentale în aceste domenii, vor fiprezente în activitatea CDM. Garantareadrepturilor omului pentru toþi cetãþenii,fãrã nici o discriminare � unul dintreobiectivele primordiale ale CDM � vaasigura înregimentarea RepubliciiMoldova în rândul þãrilor civilizate. Deasemenea, de o atenþie deosebitã seva bucura dezvoltarea pe poate planurilea culturii naþionale.

VC: Vã mulþumim.�16 februarie 1998.

Alegerile sunt o componentãvitalã a sistemului democratic

de guvernare. Ele oferã cetãþenilorposibilitatea de a-ºi alege conducãtoriiºi a le cere socotealã pentru acþiunilelor. Ele reprezintã un mijloc prin carecetãþenii pot decide atât direcþiilepoliticii publice cât ºi cursul dezvoltãriinaþiunii. În felul acesta alegerile libereºi democratice sunt de o importanþãcrucialã pentru reprezentareademocraticã.

Implicit sau explicit, alegerile asi-gurã de asemenea supremaþia legii ºinatura trecãtoare a puterii (sau renunþila ea, sau o menþii - în dependenþã devoinþa alegãtorilor). Într-un astfel desistem, satisfacerea necesitãþilor ºiintereselor alegãtorilor este obiectivulsuprem al guvernanþilor. Pentru a aveaºanse de succes în competiþiaelectoralã, candidatul trebuie sã seadreseze direct alegãtorilor ºi sãreprezinte cel mai bine interesele lor.

Acceptarea standardelordemocraticeRetorica democraþiei care accentu-

eazã contribuþiile alegerilor a devenitdin ce în ce mai mult un standard carese aplicã, cu voie sau fãrã voie, tuturorsistemelor de guvernare. De la Chinapânã la Albania ºi Paraguai, oricare arfi forma de guvernare, acþiunile ei suntjudecate în conformitate cu mãsura încare aceasta respectã drepturile ºilibertãþile fundamentale ale omului ºistandardele unor alegeri libere ºicorecte.

Guvernanþii au fost în cele din urmãobligaþi sã recunoascã putereamiºcãrilor de democratizare. În fostaURSS, þãrile comuniste ale Europei deEst, America Latinã, Africa ºi Asia,s-a resimþit o miºcare constantã, uneorichiar spectaculoasã, cãtre instituþiona-lizarea formelor democratice deguvernãmânt. Adesea primul ºiîntotdeauna cel mai critic pas în acestproces este acceptarea unor alegerilibere ºi corecte.

Promovarea standardelor guver-nãrii democratice, iar în unele cazuri,aparenþa unei dezvoltãri de acest gen,poate avea un impact extrem deputernic asupra relaþiilor interne ºiinternaþionale ale naþiunii. Modul în

care comunitatea mondialã considerão þarã datã, ajutorul politic ºi economicpe care ar dori sã-l ofere (sau, dimpot-rivã, impunerea anumitor sancþiuni)sunt determinate într-o proporþie directãfie de pericolul pe care þara respectivãar putea reprezenta, în opinia comu-nitãþii, pentru standardele internaþionalede guvernare ºi securitatea regionalã,fie de legitimitatea organelor de condu-cere. Comunitatea internaþionalã nupoate accepta în cadrul ei o naþiunecare nu este ataºatã standardelordemocratice de guvernare.

Perceperea acestui ataºamentpoate fi influenþatã într-o mãsurãconsiderabilã de felul în care alþiievalueazã rezultatele alegerilor,organizarea ºi desfãºurarea lor. Labaza perceperii respective stauobservatorii � reprezentanþi ai altornaþiuni, grupuri politice, organizaþiiinternaþionale, asociaþii pentru apãrareadrepturilor omului ºi mijloacelor deinformare în masã � ce urmeazã sãaprecieze calitatea procesului electoral.Comunitatea internaþionalã va recu-noaºte sau nu legitimitatea aleºilorpublici în urma analizei rapoartelor ob-servatorilor. Astfel, calitatea observãriialegerilor devine esenþialã pentruevaluarea instituþiilor de bazã aguvernãrii democratice.

Evaluarea procesuluielectoralExistã doi factori de o importanþã

vitalã pentru legitimitatea procesuluielectoral. Mai întâi de toate, alegeriletrebuie sã fie democratice. Aceastavrea sã însemne cã trebuie sã seasigure o competiþie mai deschisã întrepartidele politice. Ele urmeazã a fi bineorganizate ºi finanþate adecvat, întrucâtreprezintã segmente semnificative alepopulaþiei. De asemenea, partideletrebuie sã aibã acces egal la o presãnecenzuratã, fãrã a fi supuse presiu-nilor militare ºi guvernamentale. Oricecandidat are dreptul de a-ºi concepe ºiorganiza campania aºa cum crede elcã e cel mai bine.�

(Textul de faþã reprezintã traducerea ºi adap-tarea unor fragmente din lucrarea Directoryof Election Observation. Toate drepturileaparþin Asociaþiei Internaþionale de ªtiinþePolitice � International Political ScienceAssociation. Traducere de Gabriel Mumjiev.)

IMPORTANÞA ALEGERILOR PENTRUDEMOCRAÞIE

William Crotty



HOME

Unul din aspectele cele maienervante ale vieþii moderne

este cã adesea te vezi obligat sãpierzi o groazã de timp, îndeplinindproceduri ºi formalitãþi birocratice detot soiul pentru a reuºi sã duci la capãtun anumit lucru. Nimic nu e maiiritant, de exemplu, decât sã aºtepþila coadã timp îndelungat pentru adescoperi când ai ajuns în cele dinurmã la ghiºeu cã nu ai completatcutare sau cutare formular, cã nu aiadus cu tine toate documentelenecesare etc. Acest lucru devine ºimai enervant când nu existã absolutnici un semn sau nici cea mai micãurmã a vreunui panou informativ careþi-ar indica de ce ai nevoie ºi cetrebuie sã completezi. Situaþia secomplicã ºi mai mult când funcþio-narul þâfnos, aºezat gospodãreºte decealaltã parte a tejghelii ghiºeului, îþirãspunde cu obrãznicie.

Deci, ceea ce provoacã ciocniriîntre birourile publice ºi public estelipsa informaþiei adecvate.

Un program de informare aalegãtorului constituie o serie decomunicãri întocmite de cãtre funcþio-narii electorali pentru a-i informa pecetãþeni asupra regulilor ºi procedu-rilor ce reglementeazã alegerile.Anunþarea înregistrãrii ºi zilei alege-rilor în presa localã, distribuirea broºu-rilor informative cãtre alegãtori etc.sunt exemple ale unor astfel decomunicãri. Luate în ansamblu,aceste eforturi formeazã programulde informare a alegãtorului.

Funcþionarii electorali întreprinduneori douã tipuri de activitãþi ce sedeosebesc de programul menþionatmai sus:

• programe de educaþie electo-ralã a alegãtorilor;

• programe de mobilizare aalegãtorilor.

Programele de educaþie electoralãa alegãtorilor se referã la programeleîntreprinse în instituþiile primare ºimedii de învãþãmânt. De regulã,aceste programe sunt desfãºurate încomun de funcþionarii electorali localiºi autoritãþile responsabile deînvãþãmânt.

Programele de mobilizare aalegãtorului îl completeazã pe cel deinformare. Însã, spre deosebire deultimul, axat doar pe informarea cetã-þenilor în legãturã cu regulile ºi proce-durile ce reglementeazã participareaelectoralã, programele de mobilizaremotiveazã necesitatea înregistrãrii ºiparticipãrii la votare, stimulându-l pecetãþean sã voteze. De obicei,partidele politice ºi diverse grupuri deinterese desfãºoarã acest gen deactivitãþi.

Alegãtorul nu are decât de câºtigatde pe urma programelor de informare.Acestea îl ajutã sã înþeleagã mai binemecanismele procesului electoral ºinormele ce reglementeazã partici-parea fiecãrui cetãþean la acestprocess. Programele de informare,în cazul în care sunt eficient organi-zate ºi desfãºurate, oferã informaþiispecifice (de exemplu, orele deînregistrare, adresele secþiilor devotare etc.) de un folos real pentrucetãþenii ce s-au hotãrât sã se înre-gistreze ºi sã voteze.

Funcþionarii electorali, de ase-menea, au de câºtigat imens de peurma faptului cã cetãþenii cunosc ºiînþeleg mai bine procedurile electo-rale. De exemplu, în ziua alegeriloralegãtorii îi �bombardeazã� pe funcþio-narii electorali cu întrebãri privindadresa secþiilor de votare ºi ora la carevor fi închise. Credem cã nu e nevoiesã menþionãm cât de utilã ar fireducerea numãrului unor astfel deîntrebãri în ziua � deja agitatã � aalegerilor. Un program de informarebine conceput ar putea reduceconsiderabil numãrul solicitãrilorinformaþionale ale cetãþenilor înziua alegerilor. Cât priveºtefuncþionarii electorali,aceºtia ar putea înconsecinþã sã seconcentrezemai bine

asupra îndatoririlor numeroase pecare le au de executat.

Pe lângã faptul cã eliminã con-fuzia, un program bun de informare aalegãtorului oferã publicului posibili-tatea de a judeca în mod independentcalitatea serviciilor electorale pro-puse. Alegãtorii au tendinþa de ajudeca calitatea serviciilor electoraledoar prin prisma experienþei lorprivind înregistrarea ºi votarea în ziuaalegerilor.

Orice mijloace financiare, alocatepentru sporirea eficienþei programuluide informare a alegãtorului, constituieo investiþie importantã în îmbunã-tãþirea procesului de înregistrare ºivotare în ziua alegerilor, precum ºi îndemonstrarea cât mai vizibilã aserviciilor electorale oferite pub-licului.�

(Textul de faþã reprezintã traducerea ºiadaptarea unor fragmente din lucrareaVoter Information and Education Programs1, Designing Effective Voter InformationPrograms, publicatã de NationalClearinghouse on Election Administration.Toate drepturile sunt rezervate ComisieiFederale Electorale a SUA. Traducere deGabriel Mumjiev.)

CE ÎNSEAMNÃ PROGRAM DE INFORMAREA ALEGÃTORULUI?

Kalba Bowen & William C. Kimberling



HOME

Viaþã colectivã nu poate ficonceputã în afara conflic-

telor pe care le provoacã. Atât indiviziicât ºi grupurile sociale nu au niciinterese, nici obiective identice câtpriveºte viitorul societãþii lor. Cum eposibil atunci sã canalizezi cursulconflictelor ºi sã nu le laºi sãdegenereze în lupte armate? Aceastaeste problema fundamentalã cu caretrebuie sã se confrunte oricesocietate. Caracteristica principalã asocietãþilor occidentale rezidã pebunã dreptate într-o pacificareprogresivã. Democraþiile au trebuit sãrepartizeze pârghiile puterii ºi sã-iconvingã pe cetãþeni cã doar prinmecanismele electorale este permissã decizi orientãrile politice a þãrii ºisã alegi oamenii capabili care sã lepromoveze. Astfel, limbajul urnelor aînlocuit încetul cu încetul pe cel alarmelor, iar bãtãliile electorale ausubstituit în cele din urmã revoluþiileviolente. Iar partidele politice auapãrut anume în acest context dereducere a conflictelor. Cu toate cãanumite partide, chiar de la apariþialor, s-au declarat partide revolu-þionare, ele s-au vãzut nevoite sãreintre, cu voie sau fãrã voie, înlegalitate. Câteva partide au ieºit pescena politicã ca o expresie arevendicãrilor unui grup social.Toatepartidele muncitoreºti au întruchipatîn mod special modelul respectiv. Altepartide politice au fost înfiinþate înurma scindãrilor intervenite în cadrulgrupurilor parlamentare. Orice adu-nare a reprezentanþilor poporului aveatendinþa de a-ºi regrupa forþele.Iniþiatorii fiecãrei tendinþe de acest

gen organizau grupuri noi pentru a-ºipopulariza orientãrile social-politice ºia crea condiþii favorabile realegerii lor.În ceea ce priveºte provincia, alesulunui sat sau unei regiuni, de ase-menea trebuia sã asigure constituireacomitetelor electorale, chiar dacã înacele vremuri existenþa lor era maimult episodicã. Pas cu pas, coordo-narea comitetelor electorale ºi agrupurilor parlamentare a dat naºterela organizaþii politice structurate,având o activitate permanentã ºifiliale pe întreg teritoriul þãrii.

Deci, partidele politice exprimãclivajele ºi conflictele majore ale uneisocietãþi. Deþinând un rol cheie înprocesul de dezvoltare a sistemelordemocratice, partidele exprimãaceste conflicte prin intermediulmijloacelor democratice: discursuri,propagandã ºi recurgerea lalegitimarea electoralã.

Scopul final al tuturor partidelorpolitice este de a ajunge la putere.Pentru a-l atinge, fiecare din eletrebuie sã exercite trei funcþii princi-pale: elaborarea unui programpropriu, mobilizarea opiniei publice ºiselectarea elitelor politice. Adoptândo anumitã ideologie sau câteva valoride referinþã, fiecare partid elaboreazãun ansamblu de mãsuri ce urmeazãa fi întreprinse de cãtre putereaexecutivã. Aceasta presupune unefort de coerenþã, precum ºi arbitrajeîntre interesele divergente ale diferitor

categorii sociale. Programulrespectiv urmeazã a fi

r e v i z u i t

periodic pentru a þine cont de evoluþiaopiniei publice ºi de schimbãrileconjuncturii economice ºi sociale. Pelângã program, un partid mai trebuiesã caute cele mai eficiente modalitãþide mobilizare a cetãþenilor pentru a-iconvinge cã este necesar ca aceºtiasã adereze anume la proiectul political partidului respectiv ºi sã votezepentru acei candidaþi ce-l întruchi-peazã cel mai bine în bãtãliile electo-rale. Cât priveºte funcþia selectãriielitelor politice, partidul trebuie sãaleagã dintre militanþii sãi pe acei careîn opinia lui sunt cei mai apþi pentrua-l reprezenta ºi a vorbi în numele lui.De-a lungul anilor, toate partidele,chiar ºi cele extremiste, au acordat oimportanþã din ce în ce mai mareproceselor electorale. Cu toateacestea, anumite formaþiuni politicerevoluþionare au continuat sã consi-dere alegerile drept un fel demascaradã: gloate necunoscîndu-ºipropriile interese, manipulate de cãtreclase dominante, votând mereupentru duºmanii propriilor lor clase.Doar acþiunile minoritãþilor politiceconºtiente ºi active erau considerateca fiind eficiente ºi promiþãtoare. Peparcursul evenimentelor din luna maia anului 1968, sloganul extremeistângi era: �Prin alegeri vi se întindecursa...�. El exprimã elocventorientarea respectivã. De fapt, pânãºi partidele extremiste au ajuns laconcluzia cã se poate obþine avantajeimportante de pe urma proceselorelectorale. Cel mai eficace mijlocpentru un partid mic de a se face auzitºi de a accede la mijloacele deinformare în masã constã în a fi înpermanenþã prezent în vâltoareabãtãliilor electorale. În cele din urmã,este mult mai avantajos sã foloseºtimijloacele campaniei oficiale decât sãfii obligat sã investeºti în fapte vitejeºtipe larg mediatizate ce nu fac decâtsã confirme încã odatã zicala �Nu facepielea cât dubala�...�

(Textul de faþã reprezintã traducerea ºiadaptarea unor fragmente din lucrarea LaFrance aux urnes, cinquante ans d�histoireelectorale. Editura La documentationFranHaise. Paris, 1995. Toate drepturilesunt rezervate editorilor. Traducere deGabriel Mumjiev)

PARTIDELE POLITICE ªI PROCESELE ELECTORALEPierre Brechon

_

HOME


Profil

Aso

ciaþ

ia p

entr

u Pr

even

irea

Tortu

riiAsociaþia pentru Prevenirea Torturii (APT) este o organizaþie neguvernamentalã care a fostînfiinþatã în anul 1977 la Geneva (Elveþia) de cãtre bancherul elveþian Jean-Jacques Gautier. Pornindde la faptul cã tortura este practicatã, prin definiþie, în locuri închise ºi ferite de ochiul lumii, acestaa ajuns la concluzia cã prevenirea poate fi realizatã printr-un mecanism concret care sã le facã�transparente�. Conform mecanismului respectiv, locurile de detenþie urmeazã a fi vizitate în modregulat de cãtre reprezentanþii unei instituþii independente ºi imparþiale. Corolarul acestei

�transparenþe� va fi confidenþialitatea procedurii care se va baza nu pedenunþare ºi condamnare, dar dimpotrivã, pe dialog ºi cooperare cu

autoritãþile.

Pentru a-ºi transpune în viaþã ideea, Jean-Jacques Gautier a creat oorganizaþie neguvernamentalã în 1977: Comitetul Elveþian împotrivaTorturii care poartã astãzi denumirea de Asociaþia pentru prevenireatorturii. În 1978, aceastã organizaþie împreunã cu ComisiaInternaþionalã a Juriºtilor a elaborat proiectul unui text care a fostpreluat de Costa Rica, iar în 1980, prezentat în mod formal înaintea

Comisiei pentru Drepturile Omului a ONU. Cu toate acestea, în urmãtoriiani nu s-au obþinut progrese mari la acest nivel.

Între timp proiectul textului a fost preluat la nivel regional de ConsiliulEuropei. În 1982 Comitetul pentru Afaceri Legale a Asambleii Parlamentare a Consiliului

Europei a rugat Comitetul Elveþian împotriva Torturii ºi Comisia Internaþionalã a Juriºtilor sãpregãteascã un nou text. Cele douã organizaþii neguvernamentale au propus în cele din urmãproiectul textului Convenþiei Europene pentru prevenirea Torturii. Convenþia a fost adoptatã în 1987,intrând în vigoare în 1989. (Comitetul a fãcut primele vizite de acest gen în 1990)

Ideea originalã a lui Jean-Jacques Gautier s-a bucurat de un viu ºi permanent interes în cadrulONU de-a lungul anilor. Astfel, din octombrie 1992 grupul de lucru al Comisiei pentru DrepturileOmului examineazã în mod oficial posibilitatea adoptãrii unui Protocol Opþional la Convenþia împotrivaTorturii din 1984 care urmeazã sã asigure un sistem universal de prevenire prin vizitarea locurilorde detenþie.

Scopul principal al activitãþilor desfãºurate de APT este de a preveni tortura, pedepsele sautratamentele inumane ºi degradante.

Obiectivele APT:

� implementarea legislaþiei ºi principiilor internaþionale ce interzic orice formã de torturã;

� asigurarea mecanismelor (de exemplu, organizarea unor vizite la locurile de detenþie) de prevenire a torturii ºi tratamentelor inumane.

Astfel, APT se aflã la originea creãrii Convenþiei Europene pentru Prevenirea Torturii, adoptatã decãtre Consiliul Europei în 1987. Moldova a ratificat acest document de o importanþã istoricã în lunaoctombrie a anului 1997. El urma sã intre în vigoare aici la 1 februarie, 1998. Convenþia respectivãstabileºte crearea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) ai cãrui reprezentanþi audreptul sã plece în orice þarã membrã a Consiliului Europei ºi sã viziteze nestingherit orice loc(penitenciare, secþii de poliþie ºi aziluri pentru alienaþi sau refugiaþi ilegali etc.) unde se aflã mãcaro persoanã care a fost privatã de libertate de cãtre o autoritate publicã. CPT a planificat o vizitã înMoldova pentru anul 1998, dupã intrarea în vigoare a Convenþiei.

Adresa:Route de Ferney 10, Case postale 2267 CH-1211-Geneve 2, CCP 12-21656-7 Geneve, Switzerland.

Tel: (4122) 734 20 88; fax: (4122) 734 56 49; E-mail: [email protected]

Secretariatul Comitetului pentru Prevenirea Torturii, Consiliul Europei:F-67075 Strasbourg Cedex, France.Tel: +33 (3) 88 41 23 88; fax: +33 (03) 88 41 27 72; E-mail: [email protected]



HOME

Este trist sã constaþi cã maiexistã oameni ce considerã

reþeaua globalã Internet drept uninstrument politic ineficace. Adevãrule ca Internet-ul nu poate fi privit în niciîntr-un caz ca o minune trecãtoare.Conducãtorii campaniilorelectorale ce-i neglijeazã potenþialulcopleºitor riscã nici mai mult nici maipuþin un dezastru politic.

Internet-ul s-a dovedit a fi un mijlocputernic de mobilizare a alegãtorilor ºide adresare directã cãtre aceºtia.Internet-ul a jucat deja un rol crucial în

soluþionarea problemelor consuma-torului ºi a început de asemenea sã seafirme pe arena politicii publice(abonaþii ºi simpatizanþii Internet-ului aureuºit sã-i convingã pe guvernanþi sãia masuri urgente ºi drastice pentru aiefteni considerabil plata pentruserviciile reþelei ºi a facilita conectareala ea).

Potrivit unui studiu efectuat de Insti-tutul de Tehnologie din Georgia, 92procente dintre abonaþii Internet-uluis-au înregistrat pentru a vota. Mai multca atât, potrivit Centrului de Graficã ºiVizualizare, cei care se folosesc deserviciile reþelei reprezintã segmentelecele mai educate ºi importante aleelectoratului, iar 53 procente dintreabonaþi au cel puþin 4 ani de studii supe-rioare ºi câºtigã în medie59 000 dolari pe an.

De fapt, sondajul de opinie din 1996a arãtat cã mai mult de o pãtrime dinalegãtori sunt abonaþi ai Internet-ului,iar 10 procente au votat bazându-sepe informaþia pe care au colectat-o prinInternet.

Oamenii folosesc reþeaua pentru aobþine informaþiile cele mai actuale ºide prima mânã. Sã menþionãm un cazfoarte interesant ºi revelatoriu în acestsens. O mare vâlvã s-a produs înactivitatea Internet-ului atunci când aluat proporþii scandalul legat de relaþiadintre Dick Morris ºi una dintre cele maiscumpe prostituate din Washington.Sute de mii de oameni s-au nãpustitspre Internet pentru a afla amãnuntepe care nici televiziunea, nici radioulnu putea sã le ofere cu o rapiditate pepotriva intensitãþii curiozitãþii publicului.

Când eºti antrenat într-o competiþieelectoralã acerbã pentru câºtigareaunei funcþii publice, sau în diverseactivitãþi de propagandã electoralã,Internet-ul îþi poate oferi un ajutor imenspe care nu-l poþi ignora. Nu existã vreunalt mijloc de informare în masã caresã aibã raza de cuprindere a Internet-ului; nu existã vreun alt mijloc deinformare în masã care sã fie tot atâtde ieftin ca Internet-ul.

Au dispãrut acele vremuri cândsetea informaþionalã putea fi potolitãdoar de presa scrisã ºi audiovizual. Celcare subestimeazã impactul noilormijloace de informare în masã ar trebuisã acorde o atenþie mai mare mersuluiprocesului de investigare a prãbuºiriiavionului TWA 800. Zvonurile ce s-aurãspândit pe Internet cã avionul ar fifost doborât din greºealã de forþeleaeriene de pazã i-au determinat peanchetatori sã organizeze imediat oconferinþã de presã ºi sã le dezmintã.

Internet-ul nu constituie doar oputernicã sursã de informare, ci ºi unade dezinformare. El poate fi folosit atâtpentru a promova ideile unui candidatanume cât ºi pentru diseminareamesajelor oponenþilor sãi. Contra-mãsurile de rigoare urmeazã a fi luate,în ultima instanþã, în cadrul aceluiaºimijloc de informare. Este foartepericulos sã laºi acuzaþiile ºi insinuãrilemaliþioase fãrã un rãspuns energic ºicuprinzãtor.

Rolul critic

Dat fiind cã bãtãliile politice se dauîn spatele televizoarelor, radiourilor ºitelefoanelor, se presupune cã Internet-ul va avea de jucat un rol din ce în cemai critic. Începând cu 1996, tot maimulte figuri cheie ale campaniilorelectorale de nivel federal, de stat ºilocal se folosesc activ de serviciileInternet-ului în scopuri electorale. Seaºteaptã cã ciclul electoral din 1998 seva caracteriza printr-o utilizare tot maisofisticatã a serviciilor Internet.Politicienii vor face o treabã bunãutilizând reþeaua pentru a contacta mairepede alte mijloace de informare înmasã, a emite prompt comunicate depresã ºi promova �scrisorile cãtreredacþie�. Vom vedea mulþi candidaþidiscutând direct cu alegãtorii prinInternet ºi folosind sistemul sigur decomunicare al reþelei pentru a coordonaactivitatea organizaþiilor regionale desprijin.

Internet-ul este de asemenea unputernic mijloc de influenþare a opinieipublice ºi a procesului de elaborare alegilor la nivel de Congres ºi de stat.Pe vremuri, cetãþenii trimiteau scrisori,ori se adunau pentru a merge împreunãla membrii Congresului în speranþa cãvor fi auziþi ºi doleanþele lor vor fi luateîn consideraþie. Astãzi, datoritãInternet-ului, e cu mult mai simplu ºieficient sã organizezi asemeneaîntâlniri.�

(Textul de faþã reprezintã traducerea ºiadaptarea unor fragmente din lucrarea NewWays to Reach Voters and Influence PublicOpinion on the Internet, revista Campaignsand Elections, Septembrie 1997. Traducerede Gabriel Mumjiev)

NOILE MODALITÃÞI DE ADRESARE CÃTRE ALEGÃTORI ªIINFLUENÞARE A OPINIEI PUBLICE PRIN INTERNET

Mike Connel



HOME

Alegerile în Camera Comunelor(House of Commons), cunos-

cute ca alegeri parlamentare,constituie fundamentul sistemuluidemocratic de guvernare a MariiBritanii. Spre deosebire de guverneledin alte þãri, aici prim ministrul nu esteales în mod direct de alegãtori,deºi el este un membru ales alParlamentului. În schimb, primministrul depinde de suportulmajoritãþii membrilor formaþiuniipolitice (pe care o conduce) aleºiîn Camera Comunelor. Anume eisprijinã Guvernul, deºi au existatguverne formate din coaliþii ceîntruneau mai multe partide.Majoritatea miniºtilor sunt membriai Parlamentului ºi fac parte dinpartidul de guvernãmânt. Ceilalþisunt din Camera Lorzilor (Houseof Lords), fiind membri ai aceluiaºipartid. Parlamentarii ce fac partedin alte partide politice decât celde guvernãmânt formeazãopoziþia.

Constituþia britanicã

Spre deosebire de alte þãri,Marea Britanie nu dispune de oConstituþie sub formã scrisã caresã fie cuprinsã într-un singur docu-ment, ceea ce nu înseamnã cãMarea Britanie nu are o Con-stituþie proprie. Aceasta a fostelaboratã pe parcursul mai multorsecole ºi este alcãtuitã din Hotãrâriale Parlamentului, dreptul civil (com-mon law) ºi convenþii (conventions).Constituþia poate fi schimbatã doarprintr-o hotãrâre a Parlamentului (Actof Parliament), sau printr-unconsimþãmânt general privindschimbarea unei convenþii, ceea cepermite o adaptare rapidã la îmreju-rãrile imprevizibile ºi întreprindereamãsurilor urgente ce se impun.

Parlamentul

Parlamentul constituie ramuralegislativã a puterii. Monarhia,Camera Lorzilor ºi Camera Comu-

nelor se întrunesc împreunã doar cuocazia unor ceremonii foarte impor-tante.

Camera Comunelor este compusãdin 651 membri ce sunt aleºi în moddirect de cãtre electorat în fiecare dincele 651 circumscripþii parlamentare.

Camera Lorzilor este alcãtuitã din:nobili (peers/peeresses) ereditari �bãrbaþi ºi femei ce pot transmite titlulde nobleþe fiilor lor, ºi în anumitecazuri, fiicelor; nobili pe viaþã (lifepeers/peeresses) - acei distinºicetãþeni cãrora li s-a conferit acest titlucare este netransmisibil ºi valabil peîntreg parcursul vieþii lor; 2 arhiepiscopiºi cei 24 episcopi principali ai BisericiiAnglicane.

Parlamentul îndeplineºte urmã-toarele funcþii: adoptarea sau abroga-rea legilor; votarea impozitelor pentrua susþine activitatea Guvernului;discutarea politicii guvernamentale ºiadministrative, precum ºi a altorprobleme importante.

În mod normal, Camera Lorzilor nupoate împiedica adoptarea unei

iniþiative legislative în cazul în careCamera Comunelor insistã asupraacestui lucru ºi, în general, poateinfluenþa doar într-o mãsurãnesemnificativã procesul deelaborare a legislaþiei fiscale.Limitele puterii Lorzilor reflectã

convenþia potrivit cãreiaprincipala funcþie legislativã aCamerei (ce nu a fost aleasã)constã în a revizui fãrã a rivalizaîntr-un fel sau altul cu instituþiaCamerei Comunelor ai cãreimembri au fost aleºi.

Toate actele legislativetrebuie sã fie aprobate formal deMonarh. Începând cu anul 1707,nimeni nu i-a refuzat Monarhuluiacest drept numit Acordul Regal(Royal Assent).

Executivul

Deºi legea stipuleazã cãRegina este cea care conduceexecutivul, actualmente eaguverneazã doar în calitate demonarh constituþional. Oficial,Regina este conducãtorul statu-lui britanic, dar în realitate eadispune de foarte puþine puteriabsolute. În schimb, potrivitconvenþiilor stabilite, Reginaacþioneazã dupã cum estesfãtuitã de cãtre miniºtrii de stat.

Ca membri ai legislativului,miniºtrii de stat poartã rãspundere înfaþa Parlamentului pentru activitateadepartamentelor lor ºi cursulpoliticilor naþionale. Ei participã activla discuþiile din Parlament ºi suntobligaþi sã rãspundã la întrebãrilepuse de ceilalþi membri ai Parla-mentului. Executivul cuprinde deasemenea autoritãþile locale alese ceadministreazã serviciile localepublice.�

(Textul de faþã reprezintã traducerea ºiadaptarea unor fragmente din lucrareaParliamentary Elections in Britain,elaboratã ºi editatã de biroul de presã alMinisterului Afacerilor Externe al MariiBritanii. Toate drepturile sunt rezervateeditorilor. Traducere de Gabriel Mumjiev.)

ALEGERILE PARLAMENTARE ÎN MAREA BRITANIE



HOME

Misiunile internaþionale deobservare a alegerilor se

confruntã deseori cu probleme legatede standardele pe care trebuie sã leaplice. În cadrul comunitãþii interna-þionale este pe larg rãspânditã opiniacã alegerile pot fi limpede judecateconform standardului de �libere ºicorecte�. Într-adevãr, ceea ce jurnaliºtii,guvernanþii, politicienii ºi alþii aºteaptãde la observatori în urma desfãºurãriiunor alegeri importante dintr-o þarãaflatã în tranziþie este un simplu rãspunsla o întrebare de bazã: �Au fost alege-

rile libere ºi corecte sau nu?� Esteparadoxal, dar cu cât o

delegaþie de observatori este maiexperimentatã ºi profesionistã, cu atâtmai mult va ezita în a da un rãspunsclar ºi neechivoc.

Dezvoltarea observãrii internaþio-nale a alegerilor pe parcursul ultimilorzece ani a contribuit imens la rãspândi-rea ideii unor �practici de succes� pentruelaborarea criteriilor specifice deevaluare a competiþiei electorale. Cutoate acestea, existã numeroase cazuriîn privinþa cãrora este încã destul dedificil sã te pronunþi categoric dacãacele alegeri au fost sau nu libere ºicorecte. Dacã modul de organizare ºidesfãºurare a unor alegeri datesatisface toate sau aproape toatecerinþele, înseamnã cã acestea au fostîn mod cert libere ºi corecte; dacãacesta le-a încãlcat aproape pe toate,este clar cã alegerile nu au fost libereºi corecte. Mai multe alegeri dintre celece au fost desfãºurate în þãri aflate în

tranziþie din punct de vedere politic, sesitueazã undeva la mijloc. Nu existãvreun rãspuns prestabilit la întrebareace neajunsuri specifice urmeazã a fiobservate, ºi cât de grave ele ar puteafi, înainte de a afirma cã alegerile nuau fost �libere ºi corecte�. Deexemplu, ce-ar trebui sã credem despreniºte alegeri care, deºi au fost îngeneral bine organizate ºi desfãºurate,s-au caracterizat prin tot felul deprobleme legate de înregistrareacandidaþilor, accesul inegal la mijloacelede informare în masã ºi incidenteocazionale dar serioase dehãrþuire a parti-

delor de opoziþie? Putem consideraasemenea alegeri drept libere ºicorecte? Ce sã spunem atunci despreniºte alegeri cu o campanie relativtransparentã ºi echitabilã, dar nelipsitãîn ziua alegerilor de o dezorganizareadministrativã gravã în câteva pãrþi aleþãrii ºi de probe privind manipulãriserioase la numãrarea voturilor într-oregiune foarte importantã?

Nu existã rãspunsuri simple laaceste întrebãri. Ideea cã ar fi posibilãstabilirea unui standard clar de alegeri�libere ºi corecte� care ar permite oevaluare definitivã ºi profundã aprocesului electoral din þãrile aflate întranziþie este o iluzie ce nu ajutã lanimic. Concluzia lui Jorgen Elklit ºi PalleSvensson în acest sens este cã:�Expresia libere ºi corecte nu poate sãdenote existenþa unui standard fix ºiuniversal al competiþiei electorale. Unastfel de standard pur ºi simplu nu

existã, iar complexitatea procesuluielectoral determinã precaritatea oricãreinoþiuni simpliste�.

Mai multe organizaþii specializate înobservarea alegerilor au ajuns laaceeaºi concluzie în urma unei lungiexperienþe. Acolo unde alegerile suntîn mod vãdit libere ºi corecte sau invers,organizaþiile respective nu-ºi fac prob-leme în ceea ce priveºte calificarea lor.Cu toate acestea, când e vorba dealegerile din þãrile aflate în tranziþie, eleevitã aceste cuvinte magice, preferândsã descrie aspectele pozitive ºi negativeale procesului electoral ºi lãsând peseama altora concluziile de rigoare. Elemai degrabã ºi-ar permite sã emitãanumite aprecieri mai subiective ºiimportante referitoare la mãsura în carealegerile respective au reflectat voinþapoporului. Grupurile de observatori maipuþin experimentaþi ºi conºtienþi decomplexitatea standardului �libere ºicorecte� sunt adesea dispuse sã facãdeclaraþii pe care nu numai jurnaliºtii leaºteaptã cu sufletul la gurã. Astfel, eiîmpiedicã grupurile profesioniste deobservatori sã prezinte o imagine câtmai fidelã ºi realistã a unor alegericomplicate, pline de confuzii ºineajunsuri.

O altã problemã este cã observa-torii internaþionali se grãbesc adesea sãexagereze gravitatea unei fraudeelectorale acolo unde nu e cazul ºi sãneglijeze încãlcãri semnificative ceurmeazã a fi combãtute în modul celmai energic. Aceasta rezultã în partedin tendinþa observatorilor de a exageraimportanþa evenimentelor din ziuaalegerilor ºi de a trece cu vederea alteneajunsuri ale procesului electoral.Bineînþeles, mai existã ºi alte motive.Monitorizând alegerile din þãrile cu slabetradiþii democratice, în special cele dinAfrica ºi fosta Uniune Sovieticã,observatorii strãini adesea iauurmãtoarea atitudine: �Ce altceva ar fiputut sã se întâmple aici?�. Este extremde important sã încurajezi mãcar princele mai modeste mijloace societãþileîn tranziþie în eforturile lor de a construio democraþie autenticã.

Pentru unele grupuri de observatorieste extrem de dificil sã-i critice pe aceiguvernanþi ce s-au grãbit sã ledeschidã larg uºa.�

(Textul de faþã reprezintã traducerea ºiadaptarea unor fragmente din lucrarea TheObservers Observed. Revista Journal ofDemocracy, Vol. 8, No. 3, Iulie 1997. Toatedrepturile aparþin editorilor. Traducere deGabriel Mumjiev.)

CARE SUNT STANDARDELEOBSERVÃRII ALEGERILOR?

Thomas Carothers



HOME

Schimbãri demografice impor-tante au loc în Statele Unite.

Populaþia minoritarã creºte în ritmurisusþinute. În ultimele decenii numãrulgrupurilor de etnici latino-americani ºide asiatici s-a dublat cel puþin înCalifornia ºi în alte regiuni din parteavesticã a þãrii. Proporþiile populaþiei afro-americane continuã sã creascã pe toatãîntinderea regiunilor de sud ºi a celorindustriale de nord. Aceastã creºtere seva intensifica pânã la sfârºitul acestuisecol ºi tot aºa mai departe.

Grupurile etnice ºi rasiale aspirã sã-ºi aleagã reprezentanþii în organele deconducere de stat ale statului. Legeaprivind drepturile electorale din 1965(The Voting Rights Act), mai ales dupãce a fost modificatã, contribuie imensla realizarea acestui vis al populaþiei deculoare din anumite oraºe, þinuturi ºistate.

Astãzi noi actori au apãrut pe scenapoliticã: minoritãþile ºi femeile de rasãanglo-saxonã (Anglo women) ceparticipã la structurile elective deguvernare într-un numãr tot mai mare.Acestea alcãtuiesc peste 50 deprocente din populaþia naþiunii ºi înmedie 20 de procente din toþifuncþionarii publici aleºi. Femeile aduccu ele o perspectivã despre existenþacãreia nu se putea vorbi în timpurilecând doar bãrbaþii deþineau funcþiipublice elective.

Obstacole formidabile existã ºi înprezent, dar ele urmeazã a fi înlãturatepenru a oferi mai multe posibilitãþipolitice minoritãþilor ºi femeilor de rasãanglo-saxonã.

Instituþiile nereprezentative deguvernare au constituit mult timp oproblemã în Statele Unite, unde negrii

ROLUL FEMEILOR ªI MINORITÃÞILOR NAÞIONALE ÎNCAMPANIILE ELECTORALE DIN SUA

Wilma Rule & Joseph F. Zimmerman

ºi femeile erau cele mai slab repre-zentate grupuri în structurile puterii. Înultimii ani, populaþia latino-americanã(Hispanics) a crescut rapid ºi ocupãacum locul doi dupã negri drept cea maislab reprezentatã minoritate. Factori deordin cultural, juridic ºi politic au limitataccesul negrilor, latino-americanilor ºifemeilor la instituþiile elective ale puterii.

Într-un sistem democratic deguvernare bazat pe legea majoritãþii,este imposibil sã eviþi un numãr marede divergenþe de opinii ºi neînþelegeriîntre grupurile majoritare ºi celeminoritare asupra unui ºir de problemeimportante. Ca minoritãþile sã poatãavea o influenþã directã asupra proce-sului de luare a deciziilor la nivelguvernamental, ele trebuie sã aibãposibilitatea deplinã de a-ºi alegemembrii în funcþii publice.

Toþi membrii Congresului sunt aleºipe baza sistemului electoral careprevede pentru o circumscripþieelectoralã un singur loc în Congres caºi în cazul majoritãþii membrilorlegislativelor de stat ºi administraþieipublice locale. Conform acestui sistem,care favorizeazã candidaþii de sexmasculin, doar un singur candidat esteales în fiecare circumscripþie.

Unii membri ai legislativelor de statºi consiliilor locale sunt aleºi pe bazasistemului care asigurã douã sau maimulte locuri în fiecare circumscripþieelectoralã. Acesta sporeºte considerabilperspectivele electorale ale femeilor ºicandidaþilor din partea minoritãþilor încomparaþie cu sistemul precedent.

Votarea cumulatã, votarea limitatãºi sistemul de reprezentare proporþio-nalã faciliteazã alegerea femeilor ºicandidaþilor din partea minoritãþilor.

Acest sistem permite alegãtorului sãvoteze de mai multe ori pentru acelaºicandidat. Numãrul total al voturiloracordate aceluiaºi candidat de cãtre unsingur alegãtor nu poate depãºi numã-rul total de concurenþi electoraliînregistraþi oficial în campania elec-toralã respectivã.

Rezultate similare pot fi obþinuteprin folosirea sistemului de votarelimitatã care autorizeazã un alegãtorsã voteze pentru mai mulþi candidaþideodatã. În acest caz, numãrul totalde voturi acordate mai multor candi-daþi de cãtre un singur alegãtor trebuiesã fie mai mic decât numãrul total allocurilor ce urmeazã a fi ocupate.

Existã douã tipuri de reprezentareproporþionalã: 1) sistemul listelor departid; 2) sistemul unei singure votãritransferabile (single-transferable votesystem). Ambele sisteme sunt favo-rabile femeilor ºi minoritãþilor. Primuleste folosit în Europa dar nu ºi înStatele Unite, iar cel de al doileapentru a alege 32 comisii ºcolarepentru comunitãþile din New-York,consiliul municipal, precum ºi comi-tetele ºcolare din Cambridge ºiMassachusetts.

(Textul de faþã reprezintã traducerea ºiadaptarea unor fragmente din lucrareaUnited States Electoral Systems, TheirImpact on Women and Minorities. EdituraPraeger Publishers, 1989. Toate drepturilesunt rezervate editorilor. Traducere deGabriel Mumjiev.)



HOME

Problemele referitoare la apã-rarea drepturilor omului sunt

aceleaºi în diferite þãri; doar oameniiºi modalitãþile de abordare suntdiferite. În epoca modernã ne confrun-tãm cu probleme vechi de cândlumea. Platon afirma cã dupã naturã,semenul este pãrintele semenului, darlegea tiranã a oamenilor opune naturiicontrastul sãu. Astfel, a fost stabilitão concepþie progresivã a unei gamelargi de reguli ºi valori universale.

Dezvoltarea gândirii social-politiceºi a relaþiilor socio-economice în sec.XVII-XVIII a creat condiþii favorabilece au servit drept suport pentru vali-darea teoriei contractului social,idee dezvoltatã mai apoi de Jean

Jacques-Rousseau în lucrarea sa�Contractul social�. Pentru stabilireanormelor general-umane, omenirea aurmat o cale lungã ºi anevoioasã. Aicise înscrie �Magna Charta� (o consti-tuþie editatã la Runnymede, 1275);�The Bill of Rights� (1689); �Declaraþiade independenþã a Statelor Unite�(1776); Conferinþa antisclavagistã dela Bruxelles (1890); Tratatele de laParis (1856) ºi Berlin (1878) ce au luatsub protecþie minoritãþile creºtine dinImperiul Otoman. A urmat apoi proce-sul de adoptare a Declaraþiei Univer-sale a Drepturilor Omului la care aufost adãugate alte acte normativeinternaþionale.

În fine, în perioada de tranziþieapãrarea drepturilor omului este omisiune pe cât de nobilã pe atât depericuloasã. Este dificil de a scoate

în evidenþã întreaga gamã deprobleme existente în faþa unei masede oameni pentru care prevaleazãdoar dreptul de consumator allibertãþilor democratice ºi într-omãsurã minimã responsabilitãþile pecare trebuie sã ºi le asume. Înperioada actualã, când democraþiaeste încã fragilã, fãrã o mentalitatemodernã formatã, în lipsa unor legiriguroase, care sã asigure drepturilesociale, economice, politice ºi cultu-rale, este necesar sã consolidãmgrupurile ºi instituþiile sociale, ºi sãedificãm societatea civilã.

Aspectul social este primordial înapãrarea drepturilor economice,politice ºi culturale ale omului. Din

perspectiva drepturilor omului,desfãºurarea reformelor economicetrebuie sã se producã în paralel cu

dezvoltarea unui mecanismeficient de protecþiesocialã.

Organizaþiilor negu-vernamentale le revinerolul de grup de presi-une, care sã observeactivitãþile funcþionarilorpublici ºi sã contribuie lapromovarea unor norme

morale ºi legislative corecte.Trebuie de susþinut structurile

care activeazã, însã, nu întotdeaunaobiectivele propuse de unele ONG-uri corespund idealurilor societãþii cetinde spre democraþie. Deoareceidealurile sunt o noþiune abstractã,activitatea unor asemenea ONG-urieste în cele din urmã de suprafaþã.Mai multe ONG-uri au o activitatedeclarativã ºi neeficientã.

Este necesarã implementareaunui mecanism eficient de protecþiesocialã; elaborarea unui mecanism decontrol social imparþial asupra activi-tãþii sectorului guvernamental ºineguvernamental; acordarea servi-ciilor multidisciplinare ºi deschidereade birouri de consultanþã juridicãspecializate care sã cuprindã toatezonele geografice ale þãrii.

Meritã de a fi menþionatã intenþiaMinisterului Învãþãmântului, Tinere-tului ºi Sportului de a organiza o seriede seminare în teritorii, la care lideriiONG-urilor ºi funcþionarii publici ar

avea posibilitatea de a stabili noiforme de colaborare ºi de a se iniþiaîn problematica vieþii asociative.Trebuie ca toate persoanele cu funcþiide rãspundere sã înþeleagã cã socie-tatea civilã este filonul pragmatic alstatului, chiar în condiþiile actualeaceste activitãþi au viitor ºi e necesarsã fie dezvoltate.

Situaþia ONG-urilor din raioaneleMoldovei este mult mai gravã. Dota-rea tehnicã insuficientã, cunoaºtereaslabã a limbii materne ºi a limbilor decirculaþie internaþionalã, precum ºicomplexele de sorginte comunistãstopeazã ieºirea din labirint cãtre olume modernã.

De aceea, consider bine venitãideea creãrii unui minister privindprotecþia drepturilor omului ºimonitorizarea ideii de protecþie adrepturilor omului.

Cetãþenii adesea nu-ºi cunoscdrepturile cele mai elementare. Estenevoie ca ONG-urile ce activeazã înacest domeniu sã depunã eforturiimportante pentru a elabora programelocale ºi regionale de informare apopulaþiei în ceea ce priveºtecunoaºterea libertãþilor fundamentaleale omului ºi a documentelor de bazãce asigurã respectarea lor.

Organizaþia Naþiunilor Unite adeclarat anul 1998 drept anuldrepturilor ºi libertãþilor fundamentaleale omului. Ar fi bine ca autoritãþileMoldovei sã întreprindã ºi ele o seriede manifestãri pentru a sãrbãtori acestan al drepturilor omului. Reprezen-tanþii sectorului asociativ ar putea sãelaboreze un program concret decolaborare cu autoritãþile în acestsens. Bineînþeles, e de dorit sã seevite orice pompã ºi sã se soluþionezeun numãr cât mai mare de cazuriconcrete. Democraþiile occidentale auajuns la un nivel de viaþã atât de înaltpentru cã au ºtiut sã respectedrepturile cetãþenilor lor nu prin vorbegoale, ci prin mecanisme ºi faptefoarte concrete. Ca drepturile ºiresponsabilitãþile sã fie aceleaºipentru toþi, este nevoie ca toþi sã fieegali în faþa legii. La modul concret,aceastã egalitate poate ºi trebuie sãfie asiguratã de cãtre justiþie.�

RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUIPaul Strutzescu

HOME


Breviar

g În ziua de 12 ianuarie, IFES-Moldova, Clubul ONG, Uniunea Asociaþiilor Tehnico-ªtiinþifice ºi MinisterulEconomiei ºi Reformelor au organizat împreunã seminarul Societatea civilã ºi conceptul dezvoltãrii ºtiinþificeîn Republica Moldova. La seminar au participat mai mult de 70 reprezentanþi ai organizaþiilorneguvernamentale ce activeazã în domeniul ºtiinþific, ai Academiei de ºtiinþe ºi câþiva membri aiParlamentului.

g În ziua de 13 ianuarie, preºedintele Comisiei Juridice a Parlamentului Armeniei, dl. V. Haciatrian, aadresat IFES-Moldova o scrisoare de mulþumire în care este înalt apreciatã participarea dlui. Igor Boþan,coordonator principal de programe al IFES-Moldova, la lucrãrile Forumului privind problemele legate deelaborarea ºi adoptarea Codului Electoral al Armeniei organizat de IFES-Armenia în data de 29 noiembrie1997.

g În luna ianuarie, dl. Igor Boþan a acordat mai multe interviuri postului independent de televiziune NIT TV,agenþiei de ºtiri Basa Press ºi companiei TeleRadio-Moldova, referindu-se la activitatea biroului IFES-Moldova,aspectele principale ale legislaþiei electorale locale, standardele internaþionale ale monitorizãrii campanieielectorale etc.

g La sfârºitul lunii ianuarie, IFES-Moldova a oferit Consiliului Europei ºi Misiunii OSCE din Moldova, la rugãminteaacestor organizaþii, versiunea englezã a Codului Electoral al Moldovei, pregãtitã de IFES-Moldova.

g Începând cu 3 februarie, postul naþional de radio difuzeazã emisiunea Vocea Civicã, ghid radiofonicpentru alegãtori, realizatã în comun de cãtre IFES-Moldova ºi Liga pentru apãrarea drepturilor omului(LADOM). Cei interesaþi de soluþionarea problemelor complexe pe care le presupune procesul electoral,de monitorizarea drepturilor ºi obligaþiunilor funcþionarilor electorali, ale alegãtorilor ºi observatorilorstrãini ºi locali, precum ºi de educaþia electoralã ºi civicã a electoratului, pot audia emisiunea în zilele demarþi ºi joi la ora 08:20 dimineaþa, pânã la 19 martie.

g În ziua de 5 februarie, directorulbiroului IFES-Moldova, dl. DorinTudoran, s-a întâlnit cu preºe-dintele Comisiei ElectoraleCentrale, dl. Dumitru Nidelcu. Încadrul întâlnirii au fost discutate:probleme legate de aplicareaunor prevederi ale CoduluiElectoral în actuala campanieelectoralã; folosirea metodelorde informare a electoratului, asis-tenþa ºi expertiza acordatãComisiei Electorale Centrale decãtre IFES-Moldova.

g În ziua de 6 februarie, IFES-Moldova, Clubul ONG ºi Ligapentru Apãrarea DrepturilorOmului au organizat împreunãseminarul Transparenþa proce-sului electoral.

g IFES-Moldova & Viitorul au organizat trei seminare cu tema Modernizare ºi dezvoltare localã într-o societatedeschisã în raioanele Ialoveni (28 ianuarie), Cãuºeni (6 februarie) ºi Drochia (11 februarie) pentru primarii ºiconsilierii din localitãþile respective.

g În ziua de 12 februarie, postul naþional de televiziune TVR 1 din România a difuzat în cadrul emisiunii TimpulEuropei un interviu cu dl. Dorin Tudoran. Directorul biroului IFES-Moldova s-a referit la evoluþia actualeicampanii electorale din Moldova ºi reflectarea ei în mijloacele de informare în masã, precum ºi la rolul ºiimpactul sondajelor de opinie în alegeri.

Aspect de la seminarul "Modernizare ºi dezvoltare localã într-osocietate deschisã"

Breviar


Profil

HOME

Vocea Civicã

Opiniile exprimate în articolele publicate aparþin autorilor ºi nu reprezintã, în mod necesar, ºi punctul de vedere alVocii Civice. Întreaga responsabilitate pentru veridicitatea celor afirmate aparþine exclusiv autorilor articolelor.

Desene de A. Dimitrov

Volumul 4, Nr.1 (16) Ianuarie-Februarie 1998Volumul 4, Nr.1 (16) Ianuarie-Februarie 1998Volumul 4, Nr.1 (16) Ianuarie-Februarie 1998Volumul 4, Nr.1 (16) Ianuarie-Februarie 1998Volumul 4, Nr.1 (16) Ianuarie-Februarie 1998

EditorIFES-Moldova

Str. George Meniuc, nr. 3MD2009 Chiçinãu, Moldova

Tel.: 733255, 731477Fax: 733621

E-mail: [email protected]

-------------------------------------------

IFES-Moldova

DirectorDorin Tudoran

Coordonator principalde programe

Igor Boþan

Coordonatorfinanciar-administrativ

Victor Gane

Coordonator Centrulde resurse/Machetare

Tamara Chitoroagã

Coordonator de program

Gabriel Mumjiev

Asistent/Relaþii cu publicul

Ina Gutium

Çofer/Curier

Andrei Bardari------------------------------------Programul IFES în Moldova estefinanþat de Agenþia Statelor Unitepentru Dezvoltare Internaþionalã,

USAID

Centrul pentru Iniþiativa Economicã ºi Socialã (CIES) este oorganizaþie neguvernamentalã, non-profit ºi neafiliatã politic, cusediul în oraºul Comrat. Misiunea CIES este de a sprijini sectoruleconomic privat ºi ONG-urile din regiunea sudicã a Moldovei,precum ºi cadrul juridic care urmeazã sã asigure progreseleeconomice ºi schimbãrile în sfera socialã.

Obiectivele CIES constau în acordarea de sprijin business-ului privatºi sectorului neguvernamental sub formã de asistenþã tehnicã ºiinformaþionalã.

CIES a fost înfiinþat în luna iunie a anului 1997 de douã femei deafaceri din Moldova ºi un consultant american. Din colectivul delucru al CIES fac parte dnele. Lilia Diaciuk, director ºi fondator, AllaLeviþkaia, profesoarã de economie la Universitate de Stat din Comrat,fondator, ºi dnii. Matthew Hanna ºi John Baggaley, voluntari aiCorpului Pãcii din SUA.

Chiar de la bun început, CIES s-a dovedit a fi foarte activ. Pe lângãactivitatea de consultanþã ºi elaborarea unor strategii de dezvoltarea business-ului privat, CIES a alcãtuit un catalog cu adrese ºiinformaþii despre business-ul privat ºi ONG-urile din regiunea sudicãa Moldovei. Destinat în special investitorilor strãini, acest catalogmai conþine informaþii de ordin istoric ºi cultural despre regiunearespectivã.

Actualmente CIES depune eforturi mari pentru a crea un centru deresurse care ar oferi acces oamenilor de afaceri locali la presa scrisãlocalã ºi strãinã cu profil economic ºi comercial, la poºta electronicãºi reþeaua globalã Internet. Mai mult, centrul de resurse va maifuncþiona ºi ca broker între cumpãrãtori ºi vânzãtori prin oferireainformaþiilor necesare.

Dat fiind ajutorul substanþial pe care l-a primit din partea conduceriilocale din Comrat, Corpului Pãcii din SUA, fundaþiilor Eurasia ºiSoros, CIES sperã cã activitatea sa va avea un impact pozitiv ºidinamic asupra economiei ºi comunitãþii regiunii sudice a Moldovei.

CIES considerã cã stabilirea unor relaþii de parteneriat reciprocavantajoase, schimbul de informaþii ºi o colaborare strânsã întreONG-uri ºi alte centre de business sunt cruciale pentru dezvoltareaeconomicã ºi socialã a Moldovei.�

Centrul pentru IniþiativaEconomicã ºi Socialã

Str. Lenin 160, Comrat 3805, Moldova; tel/fax: (238) 2-37-87

Documents

Vocea DEMOCRAÞIILE NU CRESC ˛N COPACI Š ELE ˛NCEP CU … · 2006-12-28 · doar domeniului militar. O societate þinutª în ”ah de orgolii nu se poate a”eza, este incapabilª