Opština VršacStructural Funds2007–2013EUROPEAN UNION GOVERNMENT OF ROMANIA SERBIAN GOVERNMENT

IPA Project • Regional Centre for Cultural Heritage of Banat ConcordiaVršac, Bulevar Žarka Zrenjanina 20 • +381 13 832 902 • www.banatheritage.com • banatheritage@gmail.com

Project title: Home of Longevity for Cultural Treasury of BanatMaterial editor: Municipality of Vršac

Publishing date: July 2012The content of this material does not necessarily represent the official position of the European Union

In case of any complaints, contact: romania-serbia@mdrt.ro

This project is funded by the European Union

Gradski muzej Vršac •2012

Vršac za početnikeVršac pentru începători

Vršac for BeginnersOpština VršacStructural Funds

2007–2013EUROPEAN UNION GOVERNMENT OF ROMANIA SERBIAN GOVERNMENT

Vrš

ac z

a po

četn

ike

Vrš

ac p

entr

u în

cepă

tori

Vrš

ac

for

Beg

inn

ers

Tekst priredili / Text pregătit de / Written by Dragana Lepir Jelena Stojanović Kristijan Munćan

Fotografije / Fotografii / Photographs by Ivan Kalnak Ivana Pantović

Dizajn / Designul / Design Ivana Pantović

Tehnički urednik / Tehnic Editor / Technical Editor Ivan Kalnak

VRŠAC ZA POČETNIKE / VRŠAC PENTRU ÎNCEPĂTORI / VRŠAC FOR BEGINNERSPrevod / Traducere / Translation Agencija „ALPHA LINGUA” Vršac

Odgovorni urednik / Editor / Editor in chief Anica Medaković

Urednik / Editor / Editor Ivana Pantović

Izdavač / Editor / Published by Gradski muzej Vršac / Muzeul Municipal din Vârşeţ / City Museum Vršac

Štampa / Imprimate / Printed by Tuli Vršac, 2012

Tiraž / Circulaţie / Circulation: 500© Gradski muzej Vršac • 2012

3

ГРБУправо те симболе крије грб града још од 1804. када се у свом пуном сјају и колориту појавио на тржишној повељи коју је Вршцу подарио аус-тријски цар Фрања II за ратне и мирнодопске заслуге. Грб је у облику печата, а на њему се на-лази све оно што заправо представља Вршац: брег, виногради, вршачко утврђење, цркве. Изнад куле, на плавој позадини, представљена је рука српског војводе Јанка Халабуре и одсе-чена глава турског аге, кога је Јанко поразио у двобоју приликом српско-румунске буне про-тив Турака 1594.

STEMAChiar aceste simboluri se ascund în stema oraşului încă din anul 1804 care a apărut în plina sa sple-doare şi colorit pe carta de piaţă dăruită Vârşeţului din partea împăratului austriac Fracisc II pentru merite în timp de război şi în timp de pace. Stema este în formă de sigiliu, şi pe ea se află tot ceace, în realitate, reprezintă Vârşeţul: dealul, vinele, cetatea Vârşeţului, bisericile. Deasupra cetăţii, pe un fundal albastru, este prezentată mâna voevodului sârbesc Janko Halabura şi capul tăiat a agăi otoman, care a fost învins de Janko în duel, în timpul revoltei sâr-beşti şi româneşti contra turcilor în anul 1594.

COAT OF ARMSThose are the symbols, which have been hiding in the coat of arms since 1804, when in its full splendor and colors it appeared on the trade charter granted to Vrsac by Austrian Emperor Francis II for wartime and peacetime merits. The coat of arms is in the shape of a seal that contains all elements that actually make Vrsac: the hill, vineyards, Vrsac Fortress and churches. Above the tower, on a blue background, there is a hand of the Serbian Duke Janko Halabura holding a cut off head of a Turkish aga, who was defeated by Janko in a duel held during the Serbian-Romanian revolt against the Turks in 1594.

„Град под Кулом“ један је од најстаријих у Војводини. Зна се да је име Вршца словен-ског порекла, а помиње се први пут 1427. под називом Подвршан, што значи „испод брега“. Касније је отпао префикс „под“ и до-дат је завршетак „шац“ и тако смо добили име Вршац. Међутим, његова историја сеже дубоко у прошлост...

Ша је о шо Вршац чини особеним? •Брег изникао из равнице, непрегледни виногради, кула која доминира над градом.

„Oraşul sub Cetate” este unul din cele mai bătrâne oraşe din Voivodina. Este cunoscut fap-tul că numele Vârşeţ este de origine slavă, se aminteşte pentru prima dată în anul 1427 cu numele Podvrscan, ce ar însemna „sub deal”. Mai târziu a dispărut prefixul „pod” şi a fost adăugată terminaţia „şaţ” şi în felul acesta am primit numele Vârşaţ, adică Vârşeţ. Totuşi, isto-ria lui are rădăcini departe, în trecut...

Care este faptul care face ca Vârşeţul să fie deosebit?•Dealul care se ridică din câmpie, vastele viţe de vie, cetatea care domină deasupra oraşului.

„A Town under the Tower” is one of the old-est towns in Vojvodina. It is well known that the name “Vrsac” has a Slavonic origin, but the town was mentioned for the first time in 1427 under the name “Podvrsan”, which means “under the hill”. Prefix “pod” was dropped lat-er and suffix “sac” added to form the present name “Vrsac”. However, its past goes far back into the history...

What makes Vrsac so unique? •Hill-emerging from the plains, endless vineyards and the tower-dominating over the city.

4

Оно што нећете наћи на грбу, открићете уколико се упустите у пустоловину откривања вршачких тајни, под условом да сте љубитељ лепоте, умет-ности, историје и старине.

Шарманто градско језгро саткано од мешави-• не стилова

Велики број сакралних објеката•

Владичански двор са иконом Богородице • Бездинске

Неколико музеја•

Виноградe и вино са дугом традицијом•

Родни град многих знаменитих личности•

Дудове које је засадила Марија Терезија•

Манастире и дворце у околини•

Ceeace nu puteţi afla pe stemă, veţi descoperi dacă porniţi în aventura descoperirii secretelor Vârşeţului, cu condiţia că sunteţi iubitor al frumuseţii, artei, is-toriei şi antichităţilor.

Centrul fermecător a oraşului compus din un • amestec de stiluri

Un număr mare de clădiri sacrale•

Castelul Eparhiei cu icoana Maicii Domnului de • la Bezdin

Câteva muzee•

Viţe de vii şi vin cu o lungă tradiţie•

Oraşul natal a multor persoane importante•

Duduri plantate de Maria Tereza•

Mănăstirile şi castele din împrejurime•

The things you will not find in the coat of arms, you can discover if you embark on the adventure of dis-covering the secrets of Vrsac, provided that you love beauty, art, history and antiquities.

A charming city centre composed of a mixture • of styles

A large number of sacral buildings•

Bishop’s Palace with the icon of the Virgin • Bezdinska

Several museums•

Vineyards and wine with a long tradition•

The birthplace of many a famous person•

Mulberries planted by Maria Theresa•

Monasteries and castles in the vicinity of the town•

5

К у л а

Симбол града Вршца представља вршачка кула која доминира панорамом града. Бројне леген-де испредају се о настанку куле и њеној намени. Постоје мистериозне приче о томе шта је кула скривала. Па се тако помиње прича да у њој живи опчарана краљевска кћи у облику змије, на глави са сјајном круницом посутом драгим камењем. Она се појављује једном у сто годи-на да затим буде искупљена. По другој легенди вршачку кулу је настањивала Света Цецилија, која брине о судбини Вршчана; њених штиће-ника; она излази за време невоља и лебди ваз-духом изнад града окружавајући га једном мре-жом да му претећа беда не може учинити ништа.Тако је 1763 године спречила да Вршац захвати куга која је беснела у суседном Павлишу.Вратимо се ипак историјским изворима. Управо је око куле и испод ње основано прво насеље које је прерасло у данашњи град. Замак на вр-шачком брегу је вероватно подигнут у првим деценијама 15. века када долази у посед деспо-та Стефана Лазаревића, који међу бројним по-седима добија и вршачки замак на поклон од угарског краља Сигисмунда у склопу уговора о признавању врховне власти угарског краља. Кула је заправо била део већег утврђења, зам-ка и представљала је бранич(донжон) кулу. Рушење куле почело је 1701. када је по одред-бама Карловачког мира из 1699. тврђава мора-ла бити трајно онеспособљена.

C E T A T E A

Cetatea reprezintă simbolul oraşului Vârşeţ şi ea domină pe panorama oraşului. Se istorisesc multe legende despre apariţia ei, despre motivele pentru care a fost folosită. Există poveşti misteriose despre ce ascundea ceta-tea. Aşa, se povesteşte că acolo trăieşte fiica ferme-cată a împăratului în formă de şarpe iar pe cap are coroniţă de aur preserată cu pietre scumpe. Ea apa-re o dată în o sută de ani pentru a fi răscumpărată. După o altă legendă în Cetate trăia Sfânta Cecilia care se procupa de destinul Vârşeţenilor, proteja-ţii ei, ea iasă în timpuri nefaste şi pluteşte prin aer deaspupra oraşului înconjurându-l cu o plasă pen-tru ca această mizerie ameninţătoare să nu poată să-i facă nimic. Aşa deci, în anul 1763 a oprit ca Vârşeţul să fie afectat de ciuma care a făcut ravagii în învecinatul Pavliš.Să ne întoarcem totuţi izvoarelor istorice. Chiar în jur de cetate şi sub ea a fost întemeiată prima aşe-zare care a crescut în oraşul din ziua de azi. Castelul pe dealul Vârşeţului probabil a fost ridicat în pri-mele decenii a secolului 15 când devine posesiu-nea despotului Stefan Lazarevic, care printre multe alte proprietăţi în cadrul contractului pentru recu-noaşterea supremaţiei regelui maghiar primeşte şi castelul din Vârşeţ ca cadou de la regele maghiar Sigismund.În realitate, cetatea făcea parte dintr-o fortificaţie mai mare, dintr-un castel şi reprezintă turnul de apărare (donjonul). Demolarea cetăţii a început în 1701, când, conform ordinelor Păcii de la Karlovac, cetatea a trebuit să fie permanent incapacitată.

T h E T O w E R

The Tower of Vrsac which dominates over the town represents the town’s symbol. Numerous legends are spun about the origin of the tower and its purpose. There are mysterious stories about what is hidden in the tower. One of them says that there lives an enchanted king’s daughter turned into a snake that wears a shiny crown sprinkled with precious stones. She appears once every hundred years to be released from the magic. According to another legend, Vrsac tower is inhabited by Saint Cecilia, who looks after the residents of Vrsac, her protégés, so she comes out in times of trouble and hovers above the city, covering it with a net that protects it from the threatening misfortune. That is how Vrsac es-caped the plague raging in the neighbouring vil-lage of Pavlis in 1763.Let us, however, return to the historical records. It was around the tower and below it that the first settlement was established that grew into today’s city. The castle on the Vrsac Hill was probably built in the early decades of the 15th century when it came into possession of Despot Stefan Lazarevic, who among the many estates receives Vrsac Castle as a gift from the King Sigismund of Hungary within the contract on recognition of the supreme author-ity of the Hungarian king.The tower was in fact a part of a larger fortress-castle serving as a defensive (donjon) tower. Destruction of the tower began in 1701 when the provisions of the Karlovac Peace Treaty signed in 1699, demanded a permanent incapacitation of the tower.

6

ВРшачКе планине

Представљају обронак Карпата, а захваљујући свом јединственом положају у банатској низији, богатству екосистема, разноврсности флоре и фауне, Вршачки брег је већим делом заштићен као Парк природе. Гудурички врх са 641 м над-морске висине је највиши врх, не само Вршачких планина него и целе Војводине.Богати свет птица који насељава брег условио је да се 2000. године, Вршачке планине прогласе за међународно значајно станиште птица у Европи (Important Bird Area).

Munţii VâRşEţului

Reprezintă o pantă a Carpaţilor, şi graţie locaţiei sale unice în câmpia bănăţeană, bogăţiei ecosiste-melor, diversităţii florei şi faunei, dealul Vârşeţului este în mare parte protejat ca fiind Parc natural. Cu 641 m deasupra nivelului mării, cel mai înalt vârf este Vărful din Gudurica (Guduriţa) dar nu doar a Munţilor Vârşeţului ci şi în întreaga Voivodina.Lumea numeroasă a păsărilor care populează dea-lul Vârşeţului a făcut posibil ca în anul 2000, Munţii Vârşeţului să fie proclamaţi un habitat internaţio-nal important pentru păsări din Europa (Important Bird Area)

ThE VRSAC MOunTAinS

They represent the slopes of the Carpathians, and owing to their unique position in the Banat plain, rich ecosystems, diversity of flora and fauna, a large area of the Vrsac Hill is under protection as a na-ture park. Guduricki vrh, with its 641 m above sea level is the highest peak, not only of the Vrsac Mountains, but also in the whole Vojvodina.In 2000 the Vrsac Mountains were declared an internationally im-portant bird area in Europe, due to the fact that the rich com-munity of birds lives and nests on the hill.

7

ВРшачКо Вино и њеГоВа истоРија

Историја вршачког виноградарства сеже дубоко у прошлост, још из времена владавине Дачана и Римљана, а први писани податак о томе поти-че из 1494. када је вршачко вино продато двору краља Владислава II. Виногради у Вршцу истраја-ли су и под Турцима. О томе нам сведочи Евлија Челебија који је приликом посете Вршцу запи-сао: „Свака кућа има врт са виноградима, а ис-точна страна брда ове вароши, све до старовре-менске тврђаве, покривена је виноградима”.Године 1873. забележено је 2.255 власника ви-нограда у Вршцу, а од 1880. се на железници ко-ристе цистерне за транспортовање вина у свет. Крајем 19. века, Вршац се сматрао за једног од највећих произвођача вина у свету.

Vinul din VâRşEţ şi iSTORiA lui

Istoria viticulturii din Vârşeţ datează departe în tre-cut, încă din timpul domniei Dacilor şi Romanilor, iar prima ştire scrisă despre aceasta provine din anul 1949, când vinul vârşeţean a fost vândut Curţii re-gelui Vladislau al II. Viţele de vie din Vârşeţ au per-sistat şi sub Turci. Despre aceasta ne mărturiseşte Evliya Celebi, care a scris cănd era în vizită la Vârşeţ: „Fiecare casă are grădină cu viţă de vie, iar partea de est a dealului din acest oraş până la cula din timpuri trecute, este acoperită de viţe de vii.”În anul 1873 în Vârşeţ au fost cunoscuţi 2.255 de proprietari a viţelor de vi, iar din 1880 la calea fe-rată se folosesc cisterne pentru transportul vinului în întreaga lume. La sfârşitul secolului 19., Vârşeţul era considerat unul din cei mai mari producători a vinului din lume.

VRSAC winE And iTS hiSTORy

History of Vrsac wine goes far back into the past, even to the times of the Dacians and Romans. The first written datum of it originates from 1494 when some Vrsac wine was sold to the court of King Vladislav II. Vineyards in Vrsac were preserved even under the Turkish rule. This is testified by Evliya Çelebi, who during his visit to Vrsac wrote: “Every house has a garden with vineyards and eastern slopes of the hill, all the way up to the ancient fortress, are cov-ered with vineyards.”In 1873 a number of 2.255 vineyard owners were recorded in Vrsac and from 1880 railway tanks for transport of wine to the world came into use. In the late 19th century Vrsac was considered to be one of the biggest wine producers in the world.

8

п Р о Фа н а а РХ и т е К т у Ра

Вишевековно сазвучје профане архитектуре спаја шармантност барока са суптилно утканим нитима класицизма, сецесије и неоготике.

„српски“ и „немачки“ ВршацПланско насељавање Немаца у Банат започето је 1718. након закључења Пожаревачког мира, када су Турци протерани из Баната. Банат је прог-лашен за крунски посед Хабзбурговаца, а бечке власти намеравале су да досељавањем Немаца војно утврде новоосвојене територије, с обзи-ром да су биле запуштене и опустеле. Приликом колонизације, водило се рачуна да се у Вршац претежно населе виноградари. Колонисти су у мешовитим варошима форми-рали своје посебне општине са кнезом на челу. Тако је Вршац био подељен на „Стари” или „Српски Вршац” и „Нови” или „Немачки Вршац”. Успешна колонизација настављена је и у време Марије Терезије 1740-1780.

A R h i T E C T u R A P R O FA n Ă

Ilustra arhitectură profană de mai multe veacuri leagă farmecul baroc cu fire de clasicism, de Art Nouveau şi de Neogotică.

Vârşeţul „srbesc” şi „nemţesc”Popularea planificată a nemţilor în Banat a început în 1718 după concluderea Păcii de la Pozarevac, când turcii au fost alungaţi din Banat. Banatul a fost pro-clamat posesiune a Coroanei Habsburgice şi auto-rităţile vieneze au dorit ca prin imigrarea nemţilor să întărească pe plan militar noile teritorii cucerite, având în vedere că erau părăsite şi pustiite. În timpul colonizării s-a avut grijă ca Vârşeţul să fie populat în partea mare de viticultori.În oraşele mixte colonişti au format comunele lor aparte cu cneaz în frunte. În aşa fel Vârşeţul a fost împărţit în del „Vechi” sau „Vârşeţul Sârbesc” şi cel „Nou” sau „Vârşeţul Nemţesc”. Colonizarea a fost cu succes continuată şi pe timpul Mariei Terezia, 1740-1780.

S E C u l A R A R C h i T E C T u R E

Centuries of harmony in profane architecture com-bines charming baroque with a subtly woven strands of classicism, neo-Gothic and Art Nouveau.

The „Serbian“ and „German“ VrsacPlanned migrations of the Germans to Banat began in 1718 after the conclusion of the Pozarevac Peace Treaty, when the Turks were expelled from Banat. Banat was declared a possession of the Habsburg crown and the idea of the Viennese authorities was to create a military defence for the newly regained territories by using the German settlers, since the area had been abandoned and deserted at the time of their arrival. During colonization, special attention was paid to settle chiefly winegrowers in Vrsac.In towns with mixed nationalities the settlers set up their separate municipalities with a Prince as the head. So Vrsac consisted of “the old” or “Serbian” Vrsac and “the new” or “German” Vrsac. Successful colonization continued at the time of Maria Theresa, 1740-1780.

9

XViii ВеК

1779. – У порти Саборне цркве отворена прва • српска болница

1784. – Отворена прва апотека „Код спаси-• теља“

1790. – Прва латинска гимназија•

1793. – Одржана прва позоришна представа•

1797. – Изграђен Градски парк•

SECOlul XViii

1779 – În biserica Ortodoxă a fost deschis primul • spital sârbesc

1784 – A fost deschisă prima farmacie cu numele • de „Kod Spasitelja”

1790 – Primul gimnaziu latin•

1793 – A avut loc prima reprezentatare de • teatru

1797 – a fost construit Parcul Oraşului•

18Th CEnTuRy

1779 – The first Serbian hospital was opened in the • churchyard of the Serbian Orthodox Cathedral

1784 – The first pharmacy „Кod spasitelja“ (At the • Savior’s) was opened

1790 – The first Latin Grammar School•

1793 – The first theatre play•

1797 – The Town Park set up•

Градска кућаЗграда некадашњег Магистрата у којој је смеште-на Скупштина општине Вршац је комплекс од три зграде грађене у три века. Након колони-зације Немаца у ове крајеве Вршац је био по-дељен на стари српски и немачки део Вршца. По уједињавању у једну целину 1794. јавља се пот-реба за стварањем јединствене градске управе. Тако, најстарији део је из 18. века, затим централ-на зграда са балконом и главним улазом из 19. и најновији део из 20. века.

Зграда „Два пиштоља“Шетајући пешачком зоном нашег града или глав-ним тргом (Трг Саве Ковачевића), упознаће-те зграду у којој је некада радила кафана „Два пиштоља“ и по којој је добила име. Подигнута је у 18. веку, а по легенди у њој је боравио Карађорђе Петровић 1813. на свом путу за Русију, након слома Првог српског устанка. Да би платио боравак, власнику кафане дао је своја два вредна пиштоља, па отуда и то име.

апотека на степеницамаГрађена у другој половини 18. века представља прави примерак барокне архитектуре. Такође, то је једно од најстаријих и најинтересантнијих здања Вршца. У овој згради 1784. основана је прва апотека у Вршцу под називом „Код спаси-теља“. Истовремено, вршачка апотека налази се међу неколико најстаријих, које су отворе-не на подручју Србије. Намену апотеке задржа-ла је све до 1971. када је стављена под зашти-ту државе и претворена у изложбени простор градског музеја. Апотека је углавном задржа-ла свој првобитни изглед из 18. века и пред-ставља ретко очуван примерак апотеке из тог периода у Србији.

Casa OraşuluiClădirea unde a fost cândva Magistratul iar azi este locul Adunării Municipale din Vârşeţ reprezintă un complex din trei clădiri, clădite, fiecare clădire apar-te, în trei secole. După colonizarea nemţilor pe me-leagurile acestea Vârşeţul a fost împărţit în partea veche şi nemţească. După unirea într-un întreg în 1794 apare necesitatea de a construi un loc admi-nistrativ unic. Deci, partea cea mai bătrână este din secolul 18, apoi clădirea centrală cu balcon şi intra-rea specială este din secolul 19 iar partea cea mai nouă este din secolul 20.

Clădirea „dva pistolja” (două pistoale)Plimbându-vă pe zona pietonală a oraşului nostru sau pe piaţa centrală a oraşului (Trg Save Kovacevica), veţi cunoaşte clădirea unde a fost înainte cârciuma „Dva Pistolja” (Doua pistoale) şi după care a primit numele. A fost ridicată în secolul 18 şi după legen-dă în ea a fost ospătat Karadorde Petrovic , în anul 1813, în drum spre Rusia, după terminarea Primei Răscoale sârbeşti. Pentru a plăti şederea, a dat pro-proetarului cârciumii două pistoale ale sale valoroa-se, de aici provine şi denumirea.

Fadmacia pe trepteClădită în a doua jumătate ea reprezintă un ade-vărat exemplar de arhitectură în stil baroc. La fel, este una din cele mai vechi şi mai interesante clă-diri din Vârşeţ. În această clădire în 1784 a fost în-finţată prima farmacie din Vârşeţ cu numele „Kod Spasitelja”. În acelaşi timp, farmacia vârşeţeană este una dintre cele mai vechi care au fost deschise pe teritoriul Serbiei. A reţinut destinaţia de farmacie până în 1971, când a fost pusă sub protectoratul statului şi a fost transformată în salon de expoziţii a muzeului oraşului. În general, farmacia a reţinut aspectul său iniţial din secolul 18 şi reprezintă un exemplar rar de farmacie conservat încă din peri-oada aceea din Serbia.

10

The Town hallThe former Magistrate building which houses the Municipal Assembly-Vrsac is a complex of three buildings built in three centuries. After colonization of the Germans in this region, Vrsac was divided into the old Serbian and the German part. After uniting in one whole, in 1794, there arose a need for crea-tion of a unified city administration. Therefore, the oldest part of the building dates back to the 18th century, the central building with a balcony and a main entrance to the 19th century and the newest part was built in the 20th century.

The building „Two Pistols”While strolling along the pedestrian area of our town and the main square (Trg Save Kovacevica), you will see the building that used to house a café “Dva pištolja“(„Two Pistols”), after which it got its present name. It was built in the 18th century, and according to legend, Karadjordje Petrovic stayed there in 1813 on its way to Russia after the failure of the First Serbian Uprising. In order to pay for the lodging, he gave his two valuable pistols to the cafe owner, hence the name.

Pharmacy on the StairsBuilt in the second half of the 18th century, it rep-resents a true example of Baroque architecture. It is one of the oldest and most interesting build-ings of Vrsac. The first pharmacy in Vrsac, called „Kod spasitelja“(“The Saviour”) was set up in 1784 in this building. Vrsac pharmacy is among the few oldest ones, which were opened on the territory of Serbia. It served as a pharmacy until 1971 when it was placed under state protection and turned into a city museum exhibition space. It mostly retained its original appearance from the 18th century there-fore it is considered a rare example of a pharmacy from that period.

11

X i X В е К

1803. – Направљена „Варошка арена“ у • Градском парку са 400 места

1820. – Почиње калдрмисање улица и тргова•

1847. – Изграђен први хотел „Конкордија“•

1850. – Вршац добија прво градско осветљење, • уљане лампе

1858. – Железничка пруга, прва у Србији•

1891. – Почело асфалтирање улица и тргова•

1892. – Изграђена телефонска централа•

1897. – Прорадила градска електрична • централа

Зграда „Конкордија“Налази се на месту некадашње Штенцерове гос-тионице коју је као хотел саградило Занатско акционарско друштво. Рађена је по нацрти-ма Франца Брандајса, чувеног вршачког архи-текте, чији су нови делови, спратни и приземни, оформили затворено четвороугаоно двориште. Године 1894. у ову зграду смешта се музеј. Зграда се данас реновира и после 130 година, у њој ће поново бити смештен музеј и Регионални цен-тар за баштину Баната.

S E C O l u l X i X

1803 – A fost construită „Varoska arena” în Parcul • Oraşului cu 400 de locuri

1820 – Începe pavarea străzilor şi pieţelor•

1847 – A fost ridicat primul hotel „Konkordija”•

1850 – Vârşeţul primeşte autentică iluminare • citadină, lămpi de petrol

1858 – Calea ferată, prima în serbia•

1891 – Asfaltarea străzilor şi pieţelor•

1892 – A fost ridicată prima centrală telefonică•

1897 – A început să funcţioneze prima centrală • electrică a oraşului

Clădirea „Konkordija”Se găseşte pe locul unde a fost cândva hanul lui Stenctzer şi ca hotel a fost ridicată de Societatea Meşteşugarilor. A fost elaborat după proiectul lui Franz Brandeiss, un arhitect famos din Vârşeţ iar părţile noi ale lui, cele de la etaj şi cele de la teren, au format o curte pătrată închisă. În anul 1894 aici era locul muzeului. Actualmente acest edificiu se renovează şi după 130 de ani în el va fi din nou muzeul şi centrul regional pentru patri-moniul Banatului.

1 9 T h C E n T u R y

1803 – “Varoska arena” (The Town’s Arena”) built • in the main park

1820 – Cobbling of streets and squares began•

1847 – The first hotel-“Concordia” built•

1850 – Vrsac gets its first urban lighting-oil • lamps

1858 – The railway-the first in Serbia•

1891 – Paving of streets and squares with asphalt • started

1892 – Telephone switchboard built•

1897 – The town’s power plant began operating•

Building “Konkordija” (“Concordia”)It is situated on the site of the former Schtenzer Inn, which was as a hotel built by the Craftsmen Joint Stock Company. It was built according to plans of Franc Brandeis, a famous architect from Vrsac. Its new built parts, multi-level and ground-level formed a closed quadrangular courtyard. In 1894 this build-ing serves as a museum. The building is now un-der reconstruction and after 130 years, it will be a museum again and it will also house the Regional Centre for the Cultural Inheritance of Banat.

КибицфенстериПосебно место заузимају кибицфенстери, исту-рени прозори који су служили за кибицовање. Вршац их има пуно, а кибицовање се и данас ак-тивно конзумира.Кибицовање – у слободном преводу: гледаш кроз прозор и оговараш пролазнике

Kibitz fensterUn loc special aparţin kibitz fensterurilor, feres-trelor ieşite în afară care au fost utilizate pentru „Kibitzovanje”. Prin Vârşeţ există multe şi în ziua de azi se folosesc cu aceiaşi intenţii.Kibitzovanie – în traducere liberă: te uiţi pe fereas-tră şi bârfeşti trecătorii

“Kibitzfensters”“Kibitzfensters”, projecting windows used for ogling, have a special place in Vrsac. Vrsac has a lot of them, and ogling is even today actively performed.„Ogle“- in free translation: look out the window and gossip about the passers-by.

12

с аКРа лна аРХитеК т уРа

XViii век

Двор епархије банатске - Вла ДичансКи ДВоР Владичански двор представља „првенац“ нових архитектонских тенденција црквене уметности на подручју Баната у 18. веку. Подизање ове ве-лелепне грађевине, која ће постати епископска резиденција, трајало је од 1756. до 1763. годи-не. Првобитни изглед везује се за „барокни стил“ чији је дух у архитектонско решење унео непо-знати инжењер из Пруске. Временом је грађеви-на неколико пута реконструисана добијајући на тај начин раскошно рухо „еклектике“ које пле-ни и издваја ову грађевину као једну од најлеп-ших у Банату.Са леве стране од главног улаза налази се прид-ворна капела СВ. Архангела Михаила са зиданим иконостасом који је осликао Никола Нешковић у духу украјинског барока. Покрај самог ико-ностаса налази се Чудотворна икона Пресвете Богородице (Винчанске) Бездинске, која ту ти-хује и даје утеху верницима.

A R h i T E C T u R A S A C R A l Ă

Secolul XViii

Castelul Eparhiei din Banat – Vl AdiC AnSKi dVORCastelul Eparhiei este „primul copil” a noilor tendin-ţe arhitectonice bisericeşti pe teritoriul Banatului din secolul 18. Construiea acestei clădirii maiestu-ase, care va deveni reşedinţa episcopului, a durat din 1756 până în 1763. Aspectul original amin-teşte de „stilul baroc” a cărui spirit a fost introdus în soluţia arhitectonică de un inginer necunoscut din Prusia. Cu timpul clădirea a fost reconstruită de câteva ori primind în acest fel elganta ţinută a „ecleticismului” care cucereşte şi deosebeşte această construcţie, ea fiind una din cele mai fru-moase din Banat.La partea stângă de la intrarea principală se găseşte capela SF. Arhanghel Mihail cu iconostasul clădit, pictat de Nikola Neskovic în spiritul barocului ukra-nian. Lângă iconostas se află icoana Miraculoasă a Preasfintei Maici (din Vinca sau Vincanska) din Bezdin care aici păstrează tăcere isihastică şi con-solează credincioşii.

REliGiOuS ARChiTECTuRE

18th century

Seat of Banat Episcopacy - E P i S C O P A l P A l A C EBishop’s Palace is the “firstborn” in the new archi-tectural tendencies of church art in Banat in the 18th century. Construction of this magnificent building, which was to become the bishop’s resi-dence, lasted from 1756 to 1763. The initial ap-pearance is related to the “Baroque style” with the spirit of this architectural solution introduced by unknown engineer from Prussia. Over time the building was reconstructed several times, on each ocassion getting lavish and captivating “eclectic” attire that makes this building one of the most beautiful in Banat.To the left of the main entrance there is the palace’s chapel of St. Archangel Michael with a masonry iconostasis, painted by Nikola Neskovic in the spirit of Ukrainian Baroque. By the iconostasis, you can find the miracle-working icon of the Holy Mother of God (of Vinca) of Bezdin that sits there in silence and offers comfort to believers.

13

Црква светог КрижаПрва у низу, и истовремено најстарија Римо-католичка црква у Банату, је црква Светог Крижа саграђена 1720. године на брегу.

Biserica Sfintei CruciBiserica Sfintei Cruci, ridicată în anul 1720 pe deal este prima în şir şi totodată cea mai bătrână biseri-că Romano – catolică din Banat.

Church of the holy CrossThe first in the line, and at the same time the old-est Roman Catholic church in Banat, it was built in 1720 on the Hill.

Капела св. РокаНеколико година касније 1739. године, ниче ба-рокна капела Св. Рока – заштитника од куге, нас-тала као захвалница немачког живља Св. Року који је излечио становништво од ове опаке болести.

Capela Sfântului RokCâţIva ani mai târziu, în 1739, se ridică capela Sf. Rok – protectorului contra ciumei, ca semn de mulţumire a locuitorilor de naţionalitate germană pentru că a însănătoşit populaţia de această boa-lă chinuitoare.

The Chapel of St. RochA few years later, in 1739, there emerged a Baroque Chapel of St. Roch-the saviour from the plague, built as thanksgiving of the German population to St. Roch who cured the citizens of Vrsac from this terrible disease.

успенска цркваТрећа по старости међу вршачким црквама је православна Успенска или „Мала“ црква, са-грађена између 1761. и 1766. године, у време епископа Јована Ђорђевића. Пошто је подигнута као задужбина овдашњег трговца Хаџи- Алексе Николића, названа је и „Алексина црква“.

Templul Înălţării Maici domnuluiBiserica ortodoxă a Înălţării sau biserica „mică” după vechime este a treia biserică din Vârşeţ, clădită în-tre 1761 şi 1766, până Jovan Dordevic era episcop. Din cauză că a fost ridicată ca înzestrare a comer-ciantului local, Hagi Aleksa Nikolic, este denumită şi „Aleksina crkva” (Biserica lui Aleksa)

Church of the holy AssumptionThe third oldest among the churches in Vrsac is the Orthodox Church of Assumption, or “The Small Church”, built between the 1761 and 1766, dur-ing the time of Bishop Jovan Djordjevic. Since it was built as the foundation of the local merchant Aleksa Hadzi-Nikolic, it is also called “Aleksina crkva” (“Aleksa’s Church“).

14

Црква свих светихИзграђена на гробљу 1836. као задужбина Арсенија и Јелене Гавриловић. Грађевина носи барокно обележје, специфичност која се огледа у виду равног зида на месту апсиде и стидљив кла-сицистички декор дуж фасада.

Biserica Tuturor SfinţilorCladită pe cimitir în anul 1836 ca dotare a lui Arsenije şi Jelena Gavrilovic. Clădirea este caracteristică stilului baroc, sunt specifici: peretele plan în locul apsidei şi decoraţii timide clasicistice de-a lungul fasadei.

All Saints ChurchBuilt on a cemetery in 1836 as endowment of Arsenije and Jelena Gavrilovic, it bears the hallmark of the Baroque, the special feature re-flected in the form of a flat wall at the site of the apse and shy classi-cal decor along the facade.

Римокатоличка црква св. Герхарда Зову је још и „Немачка црква“ или „катедрала“. Монументална неоготичка тробродна базили-ка, изведена по плану непознатог архитекте који су реализовали архитекта Јован Библ и Франц Брандаис. Ово импресивно неоготичко здање посвећено Св. Герхарду подигнуто је између 1860-1863. Црква „чува“ врло вредне оргуље које су, нажа-лост, оштећене. Израђене су 1913. у радионици Wegenstein у Темишвару. Сматрају се највећим и најраскошнијим оргуљама које је та радионица икада израдила. Данас овај храм, осим као бо-гомоља, служи и као концертна дворана у којој наступају оргуљаши, хорови и оперски певачи.

саборна цркваГодине 1783. саграђена је и Саборна, „Велика“, црква посвећена Св. Николи, која је подигнута на месту старије која је срушена. И „Мала и „Велика“ црква представљају једнобродне засведене грађевине са барокним звоницима и са преле-пим иконостасима које су радили познати слика-ри 18. века. За Николајевску цркву радио је низ познатих сликара, чија се дела и данас у њој нала-зе - десет целивајућих икона Николе Нешковића, затим зидне слике Симеона Јакшића и Михајла Поповића и два уља Паје Јовановића.

Biserica OrtodoxăÎn anul 1783 a fost ridicată şi Biserica Ortodoxă, bi-serica „Mare” dedicată Sf. Nicolae, care a fost ridicată pe locul celei bătrâne, care a fost dărâmată. Şi bi-serica „Mică” şi cea „Mare” reprezintă construcţii cu o navă boltită cu clopotniţe în stil baroc şi cu ico-nostasuri arătoase făcute de pictori cunoscuţi din secolul 18. Pentru biserica Sf. Nicolae lucra un şir de pictori cunoscuţi a căror lucrări se află şi în zi de azi în biserică – zece icoane pentru sărutat a cărui autor este Nikola Neskovic, apoi picturi pe pereţi făcute de Simeon Jaksic şi Mihajl Popovic şi două picturi în ulei de Paja Jovanovic.

Congregational Church/CathedralThe Congregational Cathedral, “The Great Church,” was finished in 1783 as the church dedicated to St. Nicholas. It was raised on the site of an older church that was demolished. Both “The Small Church” and “The Great Church” are single-nave, vaulted build-ings with baroque belfries and beautiful iconostases made by famous painters of the 18th century. For the Nikolaevsk church a number of famous painters were hired, whose works are still in it - ten kissing icons painted by Nikola Neskovic, murals by Simeon Jaksic and Mihajlo Popovic and two oil paintings of Paja Jovanovic.

XiX век Secolul XiX 19th century

Biserica Romano –catolică a Sf. GerhardO mai numesc şi „Biserica nemţească” sau „Catedrala”. Basilică impozantă cu trei nave, construită în stil neogotic , făcută după planurile unui architect necunoscut, în final realizată de architecţii Jovan Bibl şi Franz Brandeiss. Acest edificiu neogotic im-presiv, dedicat Sf. Gerhart a fost ridicat între anii 1860 şi 1863.Biserica „păstrează” o orgă de mare valoare, care este, din păcate deteriorată. A fost făcută în anul

15

1913 in atelierul Wegenstein, în Timişoara. Se con-sideră că este una din cel mai mari şi preţioase orgi făcute cândva în acest atelier. În ziua de azi acest templu, în afară de loc de rugăciune, se foloseşte ca sală pentru concerte unde-şi au recitalul orga-nişti, coruri şi cântăreţi de operă.

The Roman Catholic Church of St. GerhardIt is also called “The German Church” or “The Cathedral”. The monumental neo-Gothic three-aisled basilica, constructed according to the plan of an unknown architect, realized by the architect John Bibl and Franc Brandais. This impressive neo-Gothic edifice, dedicated to St. Gerhard was con-structed between 1860 and 1863.Church “safeguards” a very valuable organ which is, unfortunately, damaged. Made in 1913 in Wegenstein workshop in Timisoara, it is considered the biggest and most luxuriant organ that the workshop has ever produced. Today this church, except as a place of worship, serves as a concert hall where organ-ists, choirs and opera singers perform.

Румунска православна црква св. спасаИзграђена 1913. и инспирисана углавном визан-тијском сакралном архитектуром. Представља типичан пример продужених романтичарских схватања. Саграђена је по плану архитекте Димитрија Боитара.

Biserica Ortodoxă Româneasca, biserica Sf. Salvare (Crkva Sv. Spasa)Construită în 1913, în partea mare inspirată de ar-hitectura sacrală bizantină, reprezintă un exemplu tipic a ideilor neoromantismului. Elaborată după planurile arhitectului Dimitrie Boitaru.

Romanian Orthodox Church of St. SaviourBuilt in 1913 and largely inspired by the Byzantine sacral architecture, it is a typical example of extend-ed romantic ideas. It was built according to the plan made by the architect Dimitrije Boitara.

евангелистичка цркваЗбирку торњева у Вршцу допуњује још један, саграђен заједно са црквом „Крсни храм Густав Адолф“. Ово евангелистичко црквено здање са-грађено је 1932. године и део је шире протес-тантске лутеранске заједнице која је своју цркве-ну општину основала у Вршцу 1854. године.

Biserica EvanghelisticăÎn colecţia turnurilor din Vârşeţ se enumeră încă unul, clădit laoolaltă cu biserica „Krsni hram Gustav Adolf“. Această construcţie bisericească evanghelică a fost ridicată în anul 1932 şi face parte din o comunitate protestantă luteranică mai largă care a întemeiat co-muna sa bisericească în Vârşeţ în anul 1854.

Evangelical ChurchThe collection of towers in Vrsac complements an-other, built together with the church “Baptismal Temple of Gustav Adolf.” This Evangelical church was constructed in 1932 and represents a part of the wider Protestant Lutheran community that founded its parish in Vrsac in 1854.

Црква св. теодора ВршачкогСаграђена је 2002. године у славу свештеному-ченика Теодора који је столовао у Вршцу и био жив одран од стране Турака.

Biserica Sf. Teodor din VârşeţClădită în anul 2002 în onoarea sfântului mucenic Teodor care a fost în frunte Eparhiei din Vârşeţ şi pe care turcii l-au jupulit de viu.

Church of St. Theodore of VrsacIt was built in 2002 to the glory of hieromartyr Theodore, who had his seat in Vrsac and was skinned alive by the Turks.

с аКРа лна аРХитеК т уРа A R h i T E C T u R A S A C R A l Ă REliGiOuS ARChiTECTuRE

16

МанастиР МесиЋ

Један од најстаријих манастира у Банату, нала-зи се на десетак километара источно од Вршца, у подножју Вршачког брега. Манастир Месић чува аутентично историјско памћење и сведо-чанство о постојању Српске православне црк-ве, као и сведочанство о бурној прошлости Срба овог дела Баната. У склопу манастира налази се црква посвећена Рођењу Св. Јована Претече и класицистчки об-ликован манастирски конак, који је у периоду након Велике сеобе привремено био епископ-ска резиденција. Према предању манастир је основао 1225. го-дине Арсеније Богдановић Хиландарац кога је лично Св. Сава поставио за игумана, мада више се верује да је манастир основан касније од стране Јована Бранковића, последњег из лозе Бранковића, крајем 15. века. У самој цркви, на-лазе се чудотворна икона Богородице “Достојно јест“ и остаци три слоја фресака насталих из-међу 16. и 19. века. Црква је, као и већина црка-ва у Војводини, претрпела интервенције у виду додавања барокних звоника.

MĂnĂSTiREA MESiCi

Una din cele mai vechi mănăstiri din Banat, se află la aproximativ zece kilomerti la est de Vârşeţ, la poa-lea dealului Vârşeţului. Mănăstirea Mesici păstrea-ză memorie istorică autentică şi mărturisiri despre existenţa bisericii Ortodoxe Sârbeşti, şi la fel este o mărturie a trecutului tumultos a sârbilor din aceas-tă parte a Banatului.În cadrul mănăstirii există biserica dedicată Naşterii Sf. Iovan Precursorul şi un conac a mănăstirii cu for-me clasicistice, care în perioada după Maile Migraţii, a fost un timp rezidenţa episcopatului. După legendă această mănăstire a fost înfiinţată, în anul 1225 de Arsenie Bogdanovic Hilandarac (din Hilandar), pe care Sf. Sava, în persoană, l-a proclamat iguman dar totuşi există şi opinii că mănăstirea a fost fundată mai târziu de Jovan Brankovic, ultimul vlăstar a familiei Brankovic, la sfârşitul secolului 15. În biserică se găsesc Icoana Miraculoasă a Maicii Domnului „Dostojno jest“ şi rămăşiţe de trei stra-turi de fresci făcute în perioada dinte secolele 16 şi 19. Ca şi partea mare a bisericilor din Voivodina şi ea a suferit intervenţii prin adăugarea clopotni-ţei în stil baroc.

MESiC MOnASTERy

One of the oldest monasteries in Banat is situated about ten kilometers east of Vrsac, at the foot of the hill. Mesic Monastery preserves authentic histori-cal memory and testimony to the existence of the Serbian Orthodox Church, as well as of the turbulent past of the Serbs living in this part of Banat.Within the monastery there is a church dedicated to St. John the Baptist and the monastic refecto-ry in classical style, which in the period after the Great Migration was the temporary residence of the bishop. According to the legend, the monastery was found-ed in 1225 by Arsenije Bogdanovic Hilandarac, who was appointed the abbot by St. Sava personally, although it is more probable that the monastery was established later by Jovan Brankovic, the last of the family Brankovic, in late 15th century. The church keeps the miraculous icon of the Virgin “Dostojno jest” and the remains of three layers of frescoes produced between the 16th and 19th cen-tury. The church, like most churches in Vojvodina, sustained intervention in the form of addition of Baroque towers.

М а н а с т и Р и M Ă n Ă S T i R i M O n A S T E R i E S

17

МанастиР ХајДучиЦаУ селу Хајдучица, које се налази 35 км од Вршца према Зрењанину, налази се манастир који је био замишљен као метох Хиландара. Црква у ма-настиру посвећена је Св. Архангелу Михаилу, а подигнута је 1939. године као задужбина Олге С. Јовановић, ћерке грофа Дунђерског. У црк-ви се налази икона Тројеручице која је поклон Хиландара и заштитница овог светог места и це-ливајући крст са честицом Часног крста.

MĂnĂSTiREA hAiduCiţAÎn satul Haiduciţa, la 35 km de la Vârşeţ spre Zrenianin, este situată mănăstirea imaginată ca o anexă a Hilandarului. Biserica mănăstirii este dedicată Sf. Arhanghel Mihail şi a fost ridicată în anul 1939 ca dotare a Olgăi S. Jovanovic, fiicei contelui Dunderski. În mănăstire se află icoana Maicii cu Trei Mâini, ca-dou de la Hilandar, ea fiind protectoarea acestui lăcaş sfânt, şi crucea pentru sărutare cu particule a Sfintei Crucii.

МанастиР Мало сРеДиштеПоследњим Бранковићима, Ђорђу и Јовану, приписује се подизање манастира у Малом Средишту који је крајем XX века обновио епис-коп Хризостом. Манастирски комплекс, који још увек није завршен, посвећен је Пресветој Богородици Тројеручици. За сада је изграђена мала црква посвећена Премудрости Божијој на лековитом извору, врло леп конак који је грађен у духу старог византијског стила са капелом која је посвећена чудима Архангела Гаврила, а не-давно је завршена и трпезарија.

MĂnĂSTiREA SREdiSTEA MiCĂRidicarea mănăstiri din Malo Srediste se atibuie ulti-milor membrii ai familiei Brankovic, Dorde şi Jovan, care a fost renovată la sfârşitul secolului XX de epi-scopul Hrisostom. Complexul mănăstirii, care încă nu este terminat, este dedicat Prea sfintei Maici cu Trei Mâinii. Până acum au fost zidiţi: o biserică mică dedicată Înţelepciunii Dumnezeieşti la un izvor cu-rativ, un conac foarte frumos care e clădit în spiri-tul stilului bizantin cu o capelă care a fost dedicată miracolelor Arhanghelului Gabriel, iar nu de mult a fost terminată şi sufrageria.

МOnASTERy MAlO SREdiSTEIt is believed that the last members of the family Brankovic, Djordje and Jovan erected this monas-tery in the village of Malo Srediste, which was by the end of the 20th century renewed by the Bishop Chrysostomos. The monastery complex, which has not been completed yet, is dedicated to the Blessed Virgin Mary Three Hands. A small church dedicated to Divine Wisdom has been built recently on the heal-ing spring as well as the nice guest house in the old Byzantine style with a chapel dedicated to the mira-cles of the Archangel Gabriel, and a dining room.

МOnASTERy hAJduCiCAIn the village of Hajducica, 35 km from Vrsac towards Zrenjanin, there is a monastery which was originally conceived as an appendage to Hilandar. The church at the monastery is dedicated to St. Archangel Michael, and was erected in 1939 as an endowment of Olga S. Jovanovic, daughter of Count Dundjerski. The church safeguards the icon donated by Hilandar that represents Three-handed Virgin Mary-“Trojeručica”, which is the protector of this sacred site, and the kissing cross containing a particle of the Holy Cross.

18

Да ли Вам је позната чињеница да је дуж целе Војводине сакривено преко седамде-сет двораца и летњиковца? Te драгуље архитектонске и вртне умет-ности можете пронаћи и у околини Вршца. Настајали су у периоду од XVIII до XX века, у различитим стилским изведбама, а пред-стављали су усамљена и бајковита места за луксузно становање, одмор и забаву нека-дашњих племићких, велепоседничких, вој-них, трговачких и занатских породица тада-шње Аустроугарске монархије.

Dar vă este cunoscut faptul că prin întreaga Voivodina se ascund mai mult de şaptezeci de castele şi case de vară? Astfel de pietre nestemate a artei arhitec-tonice şi a grădinăritului se pot întâlni în împrejurimeaVârşețului. Au apărut în peri-oada dintre secolele XVII şi XX, cu diferite performanțe stilistice şi reprezentau locuri singuratice şi ca din poveşti pentru trai luxos, pentru odihnă şi pentr distracția familiilor no-bilimii, moşierilor, militarilor, comercianților şi meşteşugarilor.

Did you know that there are over seventy cas-tles and villas hidden in Vojvodina?These jewels of architectural and garden art you can find in the vicinity of Vrsac. They were constructed during the period between the 18th and the 20th century, in different styles, and represented solitary and fairytale, luxuri-ous residences meant for rest and entertain-ment of the nobility, squirearchy, military, trad-er and artisan families of Austro-Hungarian monarchy.

ДВоРаЦ у ВлајКоВЦу – „Бисинген”Од друге половине 19. века па све до Другог светског рата та грађевина зрачила је својом лепотом, тачније од 1859. године, када бива саграђена као приватно влас-ништво породице Мочоњи, а удајом Георгине Мочоњи за грофа Бисингена, прела-зи у власништво ове грофовске породице, по којој и носи назив „Бисинген“. Тај дво-рац, изграђен је у класицистичком стилу са необичном и раскошном декорацијом од кованог гвожђа. Припада типу пољског дворца, тј. изграђен је као слободан обје-кат окружен парком.

CASTElul din VlAiCOVĂţ –„Bisingen”Această clădire radia prin frumuseţea sa în perioada de la doua jumătate a secolului 19 până la cel de-al Doilea război Mondial, mai exact, din anul 1859, cănd a fost ridicată ca proprietate particulară a familie Moconji, iar prin măritişul Georginei Moconji cu con-tele Bisingen trece să fie posesiunea acestei familii nobile, după care şi poartă numele „Bisingen”. Acest castel a fost clădit stil clasicistic cu decoraţii neobişnuite şi elegante fă-cute din fier forjat. Aparţine categoriei castelelor de ţară, adică este zidit ca o clădire li-beră, înconjurată de parcuri.

ThE CASTlE in VlAJKOVAC – “Bisingen”Since the second half of the 19th century until the Second World War the building was radiating beauty, exactly from 1859 when it was built as a private estate owned by the family Mocioni, and after the marriage of Georgina Mocioni with the Earl Bisingen, it became the property of the count’s family, hence the name “Bisingen”. The castle was built in classical style with an unusual and lavish decoration of wrought iron. It belongs to the type of a field mansion, i.e. it is built as a free object surrounded by park.

Д В о Р Ц и C A S T E l E l E C A S T l E S

19

ДВоРаЦ у ХајДучиЦи – „Дамаскин”Ако се којим случајем нађете у селу Хајдучица, наићи ћете на дворац „Дамаскин“ који крије тајну о успону и паду чувене породице Дунђерски, о њиховим судбинама, интригама, љубавима, о Ленки, ћерки Лазара Дунђерског, чија је лепота инспирисала многе уметнике да творе ремек-дела и о ма-лом језеру у парку које је, по легенди, сликару Јатару украло снове.Дворац је добио име по Иштвану Дамаскину који је основао село и 1829. године саградио дворац. Почетком 20. века, Лазар Дунђерски купује имање са већ изграђеним дворцем и преуређује га у кла-сицистичком стилу; направио је и купатила и увео парно грејање.

CASTElul din hAJduCiţA – „damaskin”Dacă printr-un caz veţi trece prin satul Haiduciţa, veţi da peste castelul „Damaskin” care ascunde secretul ascensiunii şi decăderi celebrei familii Dunderski, despre destinele, intrigele, amorurile lor, despre Lenka, fiica lui Lazar Dunderski, a cărui frumuseţe a inspirat mulţi artişti să făurească opere de artă şi despre micul lac din parc care, cum povesteşte legenda, a furat visurile pictorului Jatar.Castelul a primit numele după Istvan Damaskin care a întemeiat satul, iar în anul 1829 a ridicat castelul. La începutul secolului 20, Lazar Dunderski cumpără proprietatea cu castelul deja terminat şi îl rearanjează în stil clasicistic; a făcut două băi şi a introdus încălzire cu aburi.

ThE CASTlE in hAJduČiCA – “damaskin”If by chance you find yourself in the village of Hajducica, you will find there the castle “Damaskin” that holds the secret of the rise and fall of the famous family Dundjerski, their fates, intrigues, love, about Lenka, daughter of Lazar Dundjerski, whose beauty has been an inspiration for many an artist, and a small lake in the park which, the legend says, stole dreams from the painter Jatar.The castle was named after Istvan Damaskin who founded the village and in 1829 built the castle. In the early 20th century, Lazar Dundjerski bought the property with pre-built castle turning it into classical style. He also introduced bathrooms and steam heating.

ДВоРаЦ „Капетаново”Дворац „ Капетаново“ саграђен је у духу псеудосредњевековног замка и скромних је димензија. Својим настанком значајан је за друштвено-историјске и културне прилике, а у односу на споменички фонд представља редак примерак. Подигао га је 1904. године велепоседник Бела Ботка. Нешто касније су-очен са великим финансијским проблемима, продаје га Немцу Маију, чија се ћерка удаје за Милана Капетанова, по коме замак и носи име „Капетаново“. Као и за многе друге дворце, тако и за овај, круже веома чудне приче. Наиме, још увек се прича да се жена Беле Ботке, након његовог банкротства, полила бензином и запалила тако да је од ње остао само прамен плаве косе који је попут венчанице смрти дуго облетао око замка. Легенда даље каже, да се сваке друге године на Св. Илију у једној од соба појављује сенка жене која лелуја и тужно гле-да у банатску равницу, а да и данас када косци косе траву, на њиховим косама уместо треве поне-кад запне прамен плаве косе.

Д В о Р Ц и C A S T E l E l E C A S T l E S

20

ДВоРаЦ ”јаГоДиЋ”На салашу Јагодић, близу села Стари Лец, налази се дворац у класицисичком стилу и парк око њега, крај реке Брзаве. Саградио га је на имању ван насеља 1835. године спахија Петар Јагодић и припада типу пољског дворца. Уз дворац се, као што је већ поменуто, налази парк, остатак некадашње парк шуме, који нема парковну вредност, али има нешто специфично, а то је да је готово у целом саста-ву под копривићем, чија се старост креће од сто до стодвадесет година и као такав представља изу-зетну вредност.

CASTElul „JAGOdiC”Pe salaşul Jagodic, în apropierea satului Stari Lec, este situat castelul în stil clasicist cu parc în jurul lui, pe lângă râul Brzava. L-a clădit pe proprietatea sa, în afara localităţii, moşierul Petar Jagodic în anul 1835 şi aparţine categoriei de castel de ţară. Pe lângă castel, cum am spus deja, este un parc, rămăşiţă a pădurii de cândva care nu are valoare de parc, dar are ceva specific numai lui, şi anume, este acoperit, aproape în întregime, de sâmbovină, bătrână între o sută şi o sută douăzeci de ani, şi din cauza aceasta are o valoare excepţională.

ThE CASTlE “JAGOdiC”On the farm Jagodic, near the village of Stari Lec, there is a castle built in classical style with the surrounding park, by the river Brzava. It was built in 1835 on the property outside of the village by the landlord Petar Jagodic and belongs to the type of a field mansion. As already mentioned, there is a park by the castle-a re-mainder of the previous Forest Park, which has no horticultural value. However, there is something special-almost the whole area of it is covered in hackberry, one hundred to one hundred and twenty years old, and as such, it represents an exceptional value.

CASTElul „Kapetanovo”Castelul „Kapetanovo” a fost făcut în stil pseudomedieval şi are dimensiunii modeste. Apariţia sa este importantă pentru împrejurările social – istorice şi culturale, iar în raport cu şirul de monumente reprezintă un exemplar excepţional. L-a clădit moşierul Bela Botka în anul 1904. Ceva mai târziu, înfruntând mari probleme financiare, îl vinde neamţului Mai, a cărui fică se mărită cu Milan Kapetanov, după care şi castelul poartă numele de „Kapetanovo”Ca şi pentru multe alte castele, şi pentru acesta circulă poveşti foarte neobişnuite. Anume, tot se mai poate auzi povestea că soţia Belei Botka, după falimentul său, s-a udat cu ben-zină şi s-a aprins iar din ea a rămas doar o şuviţă blondă care lung timp s-a învârtit în jurul castelului aidoma unei rochii de mireasă a morţii. Legenda mai departe spune că, tot al doilea an, de Sf. Ilie în una din camere apare umbra unei femei fluturând care priveşte trist câmpia bănăţeană, şi că şi în ziua de azi când se coseşte iarba, cositori pe coasele lor, în loc de iarbă găsesc şuviţe blonde.

ThE CASTlE “Kapetanovo”Castle “Kapetanovo” was built in the spirit of a pseudo-mediaeval castle of a modest size. Its emergence was quite important for the socio-historical and cultural circumstances of the time, and it represents a rare example of such a historical monument. It was built in 1904 by the landowner Bela Botka. Later, confronted with huge financial problems, he sold it to a German, Maia whose daughter married Milan Kapetanov, after whom the castle was named “Kapetanovo”.As with many other castles, there are various strange stories connected to it. Still the story is being retold about the wife of Bela Botka, who after his bankruptcy poured petrol over herself and lit it so that only a lock of blond hair remained, that like a bride’s veil flew around the castle long after her death. The legend fur-ther says that every other year, on the day of St. Elijah, a shadow of a woman, swaying and looking sadly at the Banat plain, appears in one of the rooms, and that even today when scythesmen mow the grass, on their blades instead of grass sometimes find a strand of blond hair.

2 1

ДВоРЦи у ВелиКоМ сРеДиштуВелико Средиште, село десетак километара ис-точно од Вршца, крије у себи два дворца која су била власништво браће Лазаревић.Већи и раскошнији дворац у коме је данас смештена основна школа „Бранко Радичевић“, подигао је 1860. године Голуб Лазаревић. Он се у ове крајеве доселио 1803. године из централ-не Србије, а титулу „Племића од Малог и Великог Средишта“ добио је 1841. године.Мањи дворац у непосредној близини претход-ног, подигао је млађи брат Лазаревић. Зидан је у еклектичком стилу са примесама неоготичких елемената. Данас је у прилично лошем стању и жељно ишчекује обнову.

ThE CASTlES in VEliKO SREdiSTEVeliko Srediste, a village situated about ten kilom-eters to the east from Vrsac, hides two castles that were owned by brothers Lazarevic.The larger and more luxurious one, built in 1860 by Golub Lazarevic, today houses the primary school “Branko Radicevic”. He had moved to this area in 1803 from the central Serbia, and was granted the title “a Nobleman of the villages of Malo and Veliko Srediste” in 1841. A small castle near the previous one was built by the younger brother Lazarevic. It was built in an eclectic style with a touch of neo-gothics. It is in very poor condition and badly needs restauration.

ДВоРаЦ БаРона јоВаноВиЋа, сочиЦаУ месту Сочица, шеснаест километара од Вршца, налази се дворац барона Јовановића који је из-грађен у првим деценијама 19. века. Током чи-тавог века мењао је власнике, прво га је купио 1832. Чико Селаш, 1857. др Нестор Месаровић, а потом Бела Матењи.

CASTElul BAROnului JOVAnOViC, SĂlCiţAÎn localitatea Sălciţa, la şaisprezece kilometri de Vârşeţ, se aşează castelul baronului Jovanovic, care este clădit în primele decenii a secolului 19. Tot tim-pul schimba proprietarii, prima dată, în anul 1832, l-a cumpărat Ciko Selas, în 1857, dr Nestor Mesarovic, iar apoi Bela Matenji.

ThE CASTlE OF BAROn JOVAnOViC, SOCiCAIn a place Socica, sixteen kilometers from Vrsac, there is a castle of Baron Jovanovic, which was built in the early decades of the 19th century. Throughout the century it changed owners, first bought in 1832 by Ciko Selas, then in 1857 by Dr. Nestor Mesarovic, and then by Bela Matenji.

CASTElElE din VEliKO SREdiSTEVeliko Srediste, un sat la vreo douăzeci de kilometri la est de Vârşeţ, ascunde două castele care aparţi-neau fraţilor Lazarevic.Castelul mai mare şi mai luxos unde în ziua de azi este situată şcoala elementară „Branko Radicevic” a ridicat-o în anul 1860 Golub Lazarevic. El a venit pe meleagurile acestea în anul 1803 din Serbia cen-trală iar în anul 1841 a primit titlul de nobil „Plemic od Malog i Velikog Sredista”.Castelul mai mic este în apropierea inmediată de cel anterior, l-a ridicat fratele Lazarevic mai mic, pe nume Zidan în stil eclectic cu adaosuri de elemnte neogotice. Astăzi este în condiţii foarte rele şi cu nerăbdare se aşteaptă renovarea lui.

22

Градски музеј ВршацЈедан од најстаријих музеја у Србији. Његово ос-нивање иницирао је проналазак велике оставе новца цара Константина у Великом риту крај Вршца 1882. године. Године 1894., након што је пронађена и откупљена одговарајућа зграда, му-зеј коначно добија свој простор. Градски музеј у Вршцу данас има једну од највећих збирки пра-историјских предмета у нашој земљи, чему је у великој мери допринео пионирски рад Феликса Милекера на месту првог управника и кустоса вршачког музеја (1894-1942. године). Вредно је помена да Градски музеј Вршац у свом поседу има и највећу збирку египатских предмета у на-шој земљи.

Muzeul oraşului VârşeţUnul din cele mai vechi muzee din Serbia. Fondarea lui a fost cauzată de descoperirea unei mari că-mări de bani a împăratului Constantin în Veliki Rit, în apropiere de Vârşeţ, în anul 1882. În anul 1894, după aflarea şi cumpărarea clădirii corespunzătoa-re, muzeul, în sfârşit, obţine spaţiul său. Muzeului oraşului Vârşeţ azi aparţine una din cele mai mari colecţii de obiecte preistorice din ţara noastră, fapt la care a contribuit şi munca de pionierat a lui Feliks Mileker, care a fost primul administrator şi custode a muzeului din Vârşeţ (anii 1894-1942). Este de re-marcat că Muzeul oraşului Vârşeţ are cea mai mare colecţie de obiecte egiptene din ţara noastră.

City Museum VrsacIt is one of the oldest museums in Serbia. Its estab-lishment was initiated by the discovery of large stor-age of coins from the time of the Tzar Constantine in the Great Marsh (Veliki rit) near Vrsac in 1882. In 1894, after having found and purchased the ap-propriate building, the museum finally got its own space. The Town Museum in Vrsac today has one of the largest collections of prehistoric objects in our country, owing to the pioneering work of Felix Milleker, who was the first director and curator of the museum (from 1894 to 1942). It is noteworthy that the Town Museum of Vrsac in its possession has the largest collection of Egyptian objects in our country.

апотека на степеницамаИзложбени простор градског музеја са сталним поставкама слика Паје Јовановића, археологије, медаља из вршачке историје, као и задравстве-не културе.Апотека је углавном задржала свој првобитни изглед из 18. века и представља ретко очуван примерак апотеке из тог периода у Србији.

Farmacia pe trepteSalon de expoziţie a muzeului oraşului unde sunt permanent expuse picturile lui Paja Jovanovic, ex-ponate arheologice, medalii din istoria Vârşeţului, şi la fel exponate din cultura sanitară.În partea mare farmacia a reţinut aspectul său iniţial din secolul 18 şi reprezintă un exemplar rar de far-macie conservat din perioada aceea din Serbia.

Pharmacy on the StairsThis is the exhibition space of the Town Museum with permanent displays of paintings of Paja Jovanovic, archeology, medals from the history of Vrsac and healthcare culture. Pharmacy largely retained its original look dating back to the 18th century and represents a rarely preserved example of a pharmacy from that pe-riod in Serbia.

М у З е ј и M u Z E E M u S E u M S

стеријин музејНалази се у центру Вршца, на пешачкој зони. Кућа је обновљена и претворена у музеј. Намештај којим је опремљена кућа, писаћи сто за којим је Стерија радио, књиге из његове биб-лиотеке са његовим потписом, накратко ће вас вратити у време у ком је Стерија живео. Зграду је подигао Ђорђе Поповић 1868. на темељу ста-ре породичне куће из 18. века у којој је рођен велики писац.

Muzeul lui SterijaSe află în centrul oraşului Vârşeţ, în zona pietona-lă. Casa a fost renovată şi transformată în muzeu. Mobila din casă, masa de scris la care lucra Sterija, cărţile din biblioteca sa cu semnătura lui, pentru un moment înapoiază timpul când trăia Sterija. Clădirea a ridicat-o Dorde Popovic în 1868 la baza unei case vechi a familiei din secolul 18 unde a fost născut marele scriitor.

Sterija MuseumIt is located in the centre of Vrsac, in the pedestrian zone. The house has been restored and converted into a museum. The original furniture, the desk at which Sterija worked, books from his library with his signature, will briefly transport you back to the time in which he lived. The building was erected by Djordje Popovic in 1868, on the foundation of the old family house from the 18th century in which the great writer was born.

Хамерштилов музејНалази се у Гудурици, а име носи по Роберту Хамерштилу (1933), сликару светског реномеа, који је потекао из Вршца, а који живи и ствара у Аустрији. Музеј је отворен 28. маја 2010. као му-зејска јединица Градског музеја у Вршцу, у кући у којој су живели његови деда, баба и мајка. У музеју се, поред слика Роберта Хамерштила, могу видети и радови вршачких сликара: др Драгана Јевдића, мр Звонимира Сантрача и Јавора Рашајског.

Muzeul lui homerstilSe află în Guduriţa, şi este numit după Robert Homerstil (1933), pictor renumit în lumea întrea-gă, originar din Vârşeţ, dar care trăieşte şi lucrează în Austria. Muzeul a fost deschis la 28 mai 2010 ca o unitate a Muzeului oraşului Vârşeţ, în casa unde trăiau bunicii şi mama lui. În muzeu, pe lângă pic-turile lui Robert Hamerstil, se pot vedea şi lucrările pictorilor din Vârşeţ: dr Dragan Jevdic, mr Zvonimir Santrac şi Javor Rasajski.

hammerstiel MuseumIt is located in Gudurica, and named after Robert Hammerstiel (1933), world-renowned painter, born in Vrsac, who lives and works in Austria. The museum was opened on 28 May 2010 as a unit of the Tovn Museum in Vrsac, in a house where his mother and grandparents lived. The museum, next to the paint-ings of Robert Hammerstiel, exhibits the works of other painters from Vrsac: Dr. Dragan Jevdic, Zvonimir Santrac, MA, Javor Rasajski and others.

24

Nikola Nešković (Pozarevac - Vrsac 1785) is one of the most important Serbian painters of 18th century. He painted the iconostasis of the chapel in Bishop’s Palace. One of his most im-portant works was his self-portrait, the first one in the Serbian painting.

Nikola Neskovic (Pozarevac – Vârşeţ 1785) Unul din cei mai semnificativi pictori sârbeşti ai secolului 18. A pictat iconostasul capelei din Castelul Eparhiei. Una din operele sale cele mai importan-te este autoportretul, primul în pictura sârbească.

Никола Нешковић (Пожаревац – Вршац 1785) Један од најзначајнијих српских сликара 18. века. Осликао је иконостас придворне капеле у вла-дичанском двору. Једно од његових најзначајнијих дела је аутопортрет, први у српском сликарству.

Јован Стерија Поповић (1806-1856) “Отац“ српске драме, суосни-вач Српског народног позоришта и Научног друштва, касније Српске ака-демије наука и уметности, министар просвете. Вршац по њему називају и „Стеријин град“.

Jovan Sterija Popovic (1806-1856) „Tatăl” dramei sârbeşti, co-fondatorul Teatrului Naţional Sârbesc şi a societă-ţii de Ştiinţă, care mai târziu a fost de-numită Academia Sârbească de Ştiinţe şi Arte, ministrul educaţiei. Din cauza lui Vârşeţului se mai zice şi „oraşul lui Sterija”.

Jovan Popović Sterija (1806-1856) is “the father” of Serbian drama, co-founder of the Serbian National Theatre and Scientific Society, later the Serbian Academy of Arts and Sciences and the Minister of Education. Vrsac is often called “Sterija’s city“ after him.

Јосиф Јовановић Шакабента (1743-1805) Вршачки владика од 1786-1805. Једна од најзначајнијих личности које су живеле у овом граду. Велику пажњу посветио је образовању, те тако отвара Граматикалну гимназију. Залагао се и за остварење самостал-ности свога народа, па су тако Срби први пут на Темишварском сабору 1790. затражили успостављање ау-тономије за Војводину.

Josif Jovanovic Sakabenta (1743-1805) episcop în Vârşeţ din 1786-1805. Una din cele mai semnificative persoa-ne care trăiau în acest oraş. A dat mare atenţie educaţiei, şi, în consecinţă, a des-chis Liceul. A pledat şi pentru realizarea independenţei poporului său, şi deci, sârbi, pentru prima dată la Adunarea din Timişoara din 1790 au cerut auto-nomia Voivodinei.

Josip Šakabenta Jovanović (1743-1805) Bishop of Vrsac in the period 1786-1805 is one of the most significant per-sonalities who have lived in this town. He devoted great attention to education, thus opening the Grammar School. He stood for achieving independence of his people, so the Serbs, for the first time in history, requested establishment of autonomy for Vojvodina, on Timisoara Assembly held in 1790.

Felix Milleker (1858-1942), a teacher by profession, was the founder and first curator of the museum. He can also be considered as one of the pioneers in Serbian archeology. He formed a col-lection of the museum, which at that time reached a number of approximately 135,000 items, working conscientiously until the end of his life.

Феликс Милекер (1858-1942) Учитељ по занимању, оснивач и први кустос музеја. Такође се може сматра-ти за једног од пионира српске ар-хеологије. Он је оформио збирке му-зеја, које су у то време достигле број од око 135 000 предмета, радећи не-уморно до краја свог живота.

Feliks Mileker (1858-1942) Învţator de profesie, fondatorul şi primul custode a muzeului. La fel, putem să-l considerem unul din pioniieri arheologiei sârbeşti. El a format colecţiile muzeului care pe timpul acela au numărat în jur de 135 000 obiecte, muncind neîncetat până la sfârşitul vieţii sale.

З н а М е н и т е л и ч н о с т и P E R S O n A J E i M P O R TA n T E FA M O u S P E R S O n A l i T i E S

2 5

Паја Јовановић (1859-1957) Велики сликар доба српског реали-зма. Сликао је жанр- композиције од којих су најпознатије: Мачевање, Кићење невесте, Борба петлова, за-тим историјске као што су Сеоба Срба, Таковски устанак, Проглашење Душановог законика и др. Чувени су и његови портрети Краљ Александар Карађорђевић, Лазар Дунђерски, Михајло Пупин.

Paja Jovanovic (1859-1957) Un mare pictor din perioada realismului sârbesc. A pictat compoziţii tematice, dintre care cele mai cunoscute sunt: Macevanje, Kicenje neveste, Borba Petlova, apoi compoziţii istorice cum ar fi Seoba Srba, Takovski Ustanak, Proglasenje Dusanovog zakonika şamd. Sunt vestite portretele sale a Regelui Alexandru Karadordevic, Lazar Dunderski, Mihajlo Pupin.

Paja Jovanović (1859-1957) is one of the greatest painters of the Serbian Realism. He painted genre compositions, of which the most famous are: Mačevanje (Fencing). Kićenje neveste (Decorating the Bride), Borba petlova (Cock Fighting), the historical ones, such as Seoba Srba (The Great Migration of Serbs), Takovski ustanak (Takovo Uprising), Proglašenje Dušanovog zakonika (Proclamation of Dusan’s Code) and others. His portraits of King Aleksandar Karadjordjevic, Lazar Dundjerski and Mihajlo Pupin are also very famous.

Драгиша Брашован (1887-1965) Познати вршачки архитекта. Иза себе је оставио читав низ пројеката. Најчувенији његов пројекат је свака-ко зграда Извршног већа Војводине (зграда бивше Дунавске бановине).

Dragisa Brasovan (1887-1965) Renumit arhitect din Vârşeţ. A lăsat în urma sa un şir de proiecte. Desigur, proiectul lui cel mai faimos este clădirea Consiliului Executiv a Voivodinei (clădirea unde a fost căndva „Dunavska banovina”) .

Dragiša Brašovan (1887-1965) the famous architect of Vrsac. He left a sig-nificant number of projects. His most famous project is certainly the building of the Executive Council of Vojvodina (the building of the former Danube Bannat).

Султана Цијук (1871-1935) Чувена оперска дива. Била је члан позори-шта у Новом Саду и Београду, а насту-пала је на свим познатим европским сценама.

Sultana Cijuk (1871-1935) Celebră divă de operă. Era membru a teatrelor din Novi Sad şi Belgrad, şi a dat specta-cole pe toate scenele mai importante din Europa.

Cijuk Sultana (1871-1935) was a fa-mous opera diva. She was a member of theatres in Novi Sad and Belgrade, and has performed at all the famous European theaters.

Васко Попа (1922-1991) Један од најпревођенијих српских песника. У Вршцу 1972. основао је Књижевну општину Вршац (КОВ). Објавио је осам збирки песама: Кора, Непочин поље, Успавана земља, Вучја со и др.

Vasko Popa (1922-1991) Unul din cei mai traduşi poeţi sârbeşti. A fondat Comuna literară Vârşeţ (KOV) în anul 1972. A publicat opt culegerii de poe-zii: Kora, Nepcin polje, Uspavana zemlja, Vucija so, şamd.

Vasko Popa (1922-1991) is one of the most translated Serbian poets. In 1972 he founded the Literary Municipality of Vrsac (KOV). He published eight books of poems: Kora (The Bark), Nepočin polje (No-rest Field), Uspavana zemlja (Land Asleep), Vučja so (Wolf’s Salt), etc.

26

Бора Костић (1887-1963)Југословенски шахиста, један од пр-вих југословенских велемајстора. Остао је упамћен, између осталог, и по томе што је увек носио шаховску таблу под мишком.

Bora Kostic (1887-1963) Şahist iugo-sloven, unul din primii maeştrii iugoslavi de şah. Oamenii îl vor ţine minte, printre altele, ca omul care într-una mergea cu tabla de şah subsuară.

Bora Kostić (1887-1963) is a Yugoslav chess player, one of the first Yugoslav grandmasters. He is remembered, among other things, by carrying a chess board always under his arm.

поЗоРиште, БиБлиотеКа, ЖелеЗниЦа, ГРаДсКи паРK

позориштеПрва позоришна представа изведена је сеп-тембра месеца 1792. године у Вршцу, тако да Вршац представља вођу у позоришном животу код Срба. Касније, у овом граду, током 19. века, гостују немачка позоришта из Темишвара, по-зоришне трупе из Беча, Будимпеште, Арада... 1844. године оснива се Дилетанска позоришна дружина, 1880. Дилетанско друштво, а 1896. го-дине подиже се прва позоришна дворана сред-ствима браће Александровић. У њој и данас живи Народно позориште Стерија, које актив-но ради, а сваке године у септембру домаћин је фестивал „Вршачка позоришна јесен“.

TeatrulPrimul spectacol teatral a avut loc în luna septem-brie a anului 1792 la Vârşeţ, aşa că Vârşeţului apar-ţine locul de frunte în viaţa teatrului la sârbi. Mai târziu, în acest oraş în timpul secolului 19 vin în tur-neu teatre germane din Timişoara, trupe de teatru din Viena, Budimpesta, Arad... În anul 1844 se fon-dează Diletantska pozorisna druzina (Trupa teatra-lă diletantă) iar în 1880 Diletantsko drustvo (Trupa diletantă), apoi în anul 1896 se ridică prima sală de teatru cu ajutorul donaţiilor fraţilor Aleksandrovic. Aici şi azi este locul Teatrului naţional Sterija, care e activ, iar în fiecare an în septembrie este gazda festivalului „Toamna teatrală Vârşeţeană”

Градска библиотека За љубитеље књижевности, филоло-гије или историчаре посета Вршцу може бити и од велике користи ако завире у богати фонд Градске биб-лиотеке који садржи преко 200.000 дела. Библиотека чува латинске, не-мачке и српске рукописе од 13. до 19. века, старе српске, руске, латинске и немачке књиге штампане од 15. до 19. века као и велику збирку старих српских часописа из 19. века. У биб-лиотеци се може наћи занимљиво историјско и политичко штиво чији је аутор папа Пије II, арапски руко-пис шеријатског права из 17. века непознатог порекла и много других заборављених антиквитета који би употребом бацили светлос на мно-ге приче.

2 7

TEATRu, BiBliOTEC A, GAR A dE TREn, PARCul OR Aşului

ThEATRE, liBRARy, RAilwAy, TOwn PARK

The TheatreThe first theatrical performance was held in the month September of the year 1792 in Vrsac, there-fore Vrsac is considered a leader in the theatrical life of the Serbs. Later, during the 19th century, this town hosts the visiting German theaters from Timisoara, theatre groups from Vienna, Budapest and Arad. In 1844 the Amateur Theatre Group was founded, in 1880 the Amateur Society and in 1896 the first theatre building was built financed by the brothers Aleksandrovic. It still houses the National Theatre Sterija, which is actively working, and every year in September hosts the festival “Vrsacka pozori-sna jesen” (Theatrical Autumn in Vrsac).

The Town’s libraryFor lovers of literature, philology, or historians, a visit to Vrsac can be very rewarding if they peek into a rich fund of the library, which contains over 200,000 works. The library keeps Latin, German and Serbian manuscripts from the 13th to 19th century, the old Serbian, Russian, Latin and German books printed in the period from the 15th to the 19th century, as well as a large collection of old Serbian journals from the 19th century. In the library you can find interesting historical and political writings by Pope Pius II, Arabic manuscript of Sharia Law from the 17th century, of unknown origin, and many other long forgotten an-tiquities, which would cast some interesting light to many a story.

Biblioteca oraşuluiPentru iubitorii literaturii, filologiei sau pentru istoriceni a vizita Vârşeţul poate fi de mare folos dacă arun-că privirea în bogatul fond al Bibliotecii oraşului care conşine peste 200.000 de creaţii. Biblioteca păstrează manuscrise latine, germane şi sârbeşti din secolul 13 până în secolul 19, cărţi sârbeşti, ruse, latine şi germa-ne publicate din secolul 15 până în secolul 19 şi o mare culegere de reviste vechi sârbeşti din secolul 19. În bibliotecă se poate găsi cartea a cărui autor este papa Pio II, un manuscris arab a legii Sharia din secolul 17 de provenienţă necunoscută şi multe alte antichităţii uitate a căror folosire ar cristaliza multe poveşti.

Железничка станицаПре више од 150 година Вршац је добио пругу са парном вучом. Давне 1856. пространом банатском равницом „за-шиштао” је први воз у Банату за путнички саобраћај на линији Оравица - Јасеново - Беле Црква - Базјаш. Тако се Вршац већ 1858. пругом повезао са Темишваром, Будимпештом и Бечом.Монументална зграда централне железничке станице, која је подигнута 1900. године, издваја се композицијом и обрадом од општег карактера историцистичке архи-тектуре Вршца са краја 19. и почетка 20. века.

Gara de trenÎnainte cu mai mult de 150 de ani Vârşeţul a primit calea fe-rată la aburi. În îndepărtatul an 1856 pe marea câmpie bănă-ţeană „începu să şuiere” primul tren în Banat pentru trafic de călători pe linea Oraviţa – Iasenovo – Biserica Albă – Baziaş. Aşa deci, deja în anul 1858 Vârşeţul era unit cu Timişoara, Budimpesta şi Viena. Clădirea monumentală a gării centrale, care a fost ridicată în 1900 se distinge prin compoziţia şi pre-lucrarea de caracter general a arhitecturii istorice a Vârşeţului de la sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20.

Градски парк Као дражесни примерак вртне уметности важи за један од најстаријих и најлепших у Србији. Изгађен је у 18. веку у духу мешовитог стила, француског и енглеског, са алејама и скровитим местима. Тридесетих година 18. века, место на коме се данас налази Градски парк, припадало је племићкој породици француских колониста фон Шерибл којој је Дворска комора доделила велики комплекс земље као племићко имање, са правом наслеђа. Прво се звао Шериблов мајур, након тога Градски мајур, а непосредно пре Мађарске буне 1848. године уступио је место називу Градски парк.

Parcul oraşuluiUn exemplar încântător a artei grădinăritului este considerat unul din cele mai vechi şi mai frumoase parcuri din Serbia. Făcut în secolul 18 ca amestec de stiluri, cel francez şi cel englezesc, cu alee şi as-cunzişuri. Prin ani 30 a secolului 18 locul unde azi se află Parcul oraşului aparţinea familiei nobiliare de colonişti francezi fon Cheribl cărora li s-a oferit un teren mare de pământ ca proprietate nobiliară, cu drept de moştenire. La început se numea Seriblov majur (Gospodăria lui Cheribl), apoi Gradski majur (Gospodăria oraşului), ca puţin înainte de revol-ta maghiară, îm 1848 să primească denumirea de Gradski park (Parcul oraşului).

2 9

Railway StationMore than 150 years ago Vrsac got the railroad with steam-pow-ered trains. Back in 1856, over the vast plains of Banat “hissed” the first passenger train in Banat on the line Oraviţa - Jasenovo - Bela Crkva - Bazjas. In this way, Vrsac was already in 1858 con-nected with Timisoara, Budapest and Vienna by rail. The monu-mental building of the central railway station, which was built in 1900, stands out by its composition and processing of a gen-eral historical Vrsac architecture from the late 19th and early 20th century.

Town ParkAs a lovely piece of garden art this park is consid-ered one of the oldest and most beautiful in Serbia. It was set up in the 18th century in the mixed style, French and English, with alleys and recesses. In the thirties of the 18th century, the present place of the park belonged to the noble family of French colonist Von Cheribl, to whom the Court’s Chamber award-ed a large complex of land as a manor, with the right of inheritance. First it was called the Cheribl’s Homestead, then the Town’s Homestead, and just before the Hungarian uprising in 1848 it got the name Town Park.

30

И данас се у Вршцу може приметити, ту и тамо, по који дуд који је некада био члан плантажне дружине, која је својим лишћем одржавала елан свиленим бубама које су га прерађивале, добијајући на тај начин примарну сировину за егзотичну свилену тканину.

Şi în ziua de azi prin Vârşeţ se poate observa, pe aici şi pe colo, vreun dud care cândva făcea parte din nenumeratele plantaţii de duduri care cu frunzele lor menţineau elanul viermi-lor de mătase care-l prelucrau, şi în acest fel se obţinea materia primă pentru ţesătura exo-tică de mătase.

Even today, a mulberry tree can be seen here and there in Vrsac. It used to be once a mem-ber of the vast plantation that maintained with its leaves the enthusiasm of silkworms which processed them, thereby obtaining the raw material for exotic silk fabric.

с В и л а Р с т В о S E R i C u lT u R A S E R i C u lT u R E

Средином 18. века Марија Терезија је донела више законских одредби које су се односиле на сађење дудова и санкције за оне који се нису придржавали тога. Између осталог, момак се није могао оженити, нити девојка удати, док не засаде одређени број дудових садница. Политику Бечког двора у Банату је спроводио гроф Мерсија, а главни свиларски пунктови били су у Великом Бечкереку, Вршцу, Панчеву и Белој Цркви. Такође, по налогу моћне аустроугарске царице у Банат је дошла једна Италијанка која је народ подучавала размотавању кокона, а биле су отворене и школе у којима су се обуча-вале радионице које су радиле на производњи свилобубе.

Pe la mijlocul secolului 18, Maria Terezia a adus mai multe reglulamente legale relative la cultiva-rea dudurilor şi sancţiuni pentru cei care nu le res-pectau. Printre altele, flăcăul nu se putea însura, sau fata mărita, până nu cultivă un număr oareca-re de duduri.Politica Curtei Vieneze a fost executată de contele Mersy, iar punctele cele mai importante de sericul-tură erau în Becicherecul Mare, Vârşeţ, Panciova şi Biserica Albă. La fel, prin ordinea puternicei împără-tese austro-ungare, în Banat a venit o italiană care instruia poporul cum să desfăşoare coconii, şi au fost deschise şcoli unde se pregăteau ateliere care lucrau la producerea viermilor de mătase.

In the mid 18th century, Maria Theresa brought several legal provisions referring to the planting of mulberry trees and sanctions for those who failed to adhere to them. Among other things, neither a young man, nor a young girl could marry, until he/she planted a certain number of mulberry trees. The Vienna Court policy in Banat was implemented by Count Mersey, and the major silk points were in Veliki Beckerek, Vrsac, Pancevo and Bela Crkva. Also, by order of the mighty Austro-Hungarian Empress, to Banat arrived an Italian girl who taught the peo-ple how to unfold cocoons. There were schools opened for training of the staff working in silkworm production workshops.

Ева Херцег, која је из Италије увезла племенито семе свилених буба, била је највећи произвођач и пре-рађивач свилених чаура, те је њена сирова свила била позната широм Европе. Њени производи учест-вовали су на великој државној изложби у Бечу 1850. године када је освојила златну, сребрну и бронзану медаљу. Такође златну медаљу је добила и на светској индустријској изложби у Лондону.

Eva Herceg, care a importat din Italia seminţe a viermilor de mătase, a fost cel mai mare producător şi prelucrător a gogoşilor de mătasă iar mătasea crudă era celebră în întreaga Europa. Produsele sale participau la marea expo-ziţie de stat în anul 1850 la Viena cu care ocazie a obţinut medalia de aur, argint şi bronz. Medalia de aur a obţinut-o şi la expoziţia industrială mondială din Londra.

Eva Herceg, who imported from Italy this noble seed of silkworm, was the largest producer and processor of silk cocoons, and her raw silk was well-known throughout Europe. Her products were a part of a large state exhibition in Vienna in 1850 when she won the gold, the silver and the bronze medal. She also won the gold medal at The World Industrial Exhibition in London.

31

Грожђебал – традиционална прос-лава бербе грожђа; одржава се у септембру

Вршачки венац – међународни фес-тивал фолклора; одржава се у јулу

Винофест – промоција вршачких и вина из других поднебља; одржава се у марту

Позоришна јесен – фестивал нај-бољих позоришних представа из Србије; одржава се у октобру

Jazztronic – фестивал џез и блуз му-зике; одржава се крајем маја

Празничне ђаконије – изложба хране; одржава се у децембру

Balul strugurilor – festivitate tradiţi-onală a culegerii strugurilor; are loc în septembrie.

Cununa Vârşeţului – festival interna-ţional de folclor; are loc în iulie

Festivalul vinului sau Vinofest – pro-movarea vinurilor din Vârşeţ şi din alte regiuni; are loc în martie

Toamna teatrală – festivalul celor mai bune opere de teatru din Serbia; are loc în octombrie

Jazztronic – festivalul muzicii jazz şi bluz; are loc la sfărşitul lui mai

Specialităţi de sărbători – expoziţie de mâncăruri; are loc în decembrie

Wine Ball - traditional celebration of the grape harvest, it takes place in September

The Wreath of Vrsac - international folklore festival, held in July

Vinofest - promotion of wines from Vrsac and other regions; held in March

Theatrical Autumn - festival of the best theatre plays in Serbia, held in October

Jazztronic - festival of jazz and blues music, held in late May

Holiday delicacies - food exhibition, held in December

В Р ш ач К е с В е т К о В и н е S Ă R B ĂTO R i l E d i n Vâ R ş E ţ

CElEBR ATiOnS And FESTiVAlS in VRSAC

32

а Р Х е о л о Г и ј а и и с т о Р и ј а A R h E O l O G i A ş i i S T O R i AДа ли сте знали да се испод успаване банатске равнице крију трагови бурне прошлости? Dar aţi ştiut că sub adormita câmpie bănăţeană se ascund urme a unui trecut tempestuos?

Око 30.000 пре нове ереAprox. 30.000 înaintea erei noastreAbout 30,000 BC

Најстарија сведочанства о човековом настањивању на територији Вршца и његове околине, представљају на-лази из старијег каменог доба, али из његове завршне фазе. Потичу са локалитета Ат и Црвенка, на ободу Вршца, и представљају најбогатију збирку »орињак« индустрије на под-ручју наше земље.

Cele mai vechi mărturii despre popularea teritoriei Vârşeţului şi împrejurimilor lui, sunt descoperirile din epoca de piatră timpurie, dar şi din faza ei finală. Provin din localităţile At şi Crvenka, la marginea Vârşeţului şi reprezintă cea mai bogată colecţie a industriei „orinjak” pe terito-riul ţării noaştre.

The oldest testimonies about human settlement in the territory of Vrsac and its surroundings date from Old Stone Age, from its terminal phase. The findes from sites At and Crvenka, situated on the edge of Vrsac, represent the larg-est collection of “Aurignac” industry in our country.

VII миленијум пре нове ере

Ape, păşuni şi păduri în abundenţă, pământ fertil, neted şi chiar şi mun-tele ca o resursă de materii prime, pe atunci importante , au făcut posibil ca regiunea Vârşeţului să fie foarte po-pulată din cele mai timpurii culturii a praistoriei. Cultura din Starcevo – localitatea Kozluk

7th millennium BC

Обиље вода, пашњака и шума, плод-но, равничарско тло, па чак и пла-нина као извор врло важног ма-теријала у то доба, условили су да подручје вршачке регије од најра-нијих култура праисторије буде веома насељено.Старчевачка култура – локалитет Козлук

Mileniul VII înaintea erei noastre

The abundance of water, pastures and forests, fertile soil, and even the mountains as the source of valuable materials at the time, made favourable conditions for the area of Vrsac to be very populated from the earliest pre-historic culture. Starcevo Culture – site Kozluk

VI миленијум пре нове ереMileniul VI înaintea erei noastre6th millennium BC

Подручје Вршца и његове околине, налазило се на раскршћу главних путева, који су водили до извора значајних сировина, па се са форми-рањем сталних насеља и усаврша-вањем оруђа и производње, по-већава се и број насеља. Већ од 5. миленијума пре нове ере (винчан-ска култура), проналази се на десе-тине локалитета једне од најзначај-нијих европских култура млађег ка-меног доба.

Regiunea Vârşeţului şi imprejurime ei, se afla la răscrucere de drumuri prin-cipale, care duceau până la surse de materii prime semnificative, şi prin formarea aşezărilor permanente şi prin perfecţionarea uneltelor şi producţiei, se măreşte şi numărul aşezărilor. Deja din mileniul 5 înainte erei noastre (cul-tura din Vinca, aşanumita „vincanska kultura”), se găsesc zeci de localităţii a unei din cele mai importante cul-turi europene a epocii de piatră târzi.

The area of Vrsac and its surroundings was located at the crossroads of main roads, which led to significant sources of raw materials. From the fifth mil-lennium BC (Vinca Culture), dozens of locations of one of the most impor-tant European Early Stone Age cul-tures have been found.

IV миленијум пре нове ереMileniul IV înaintea erei noastre4th millennium BC

Завршне епохе праисторије бакар-но, бронзано и гвоздено доба, могу се обухвати заједничким именом - метална доба. У Европи и централ-ном Балкану овај период се смешта приближно од 3500 година пре наше ере до почетка наше ере.

Ultimele epoci a praistoriei, epoca de cupru, bronz şi fier, se pot cuprinde în-tr-un singur cuvânt – epoci de metal. În Europa şi Balcanii centrali această perioadă a durat aproximativ 3500 de ani înaintea erei noastre până la înce-putul erei noastre.

The final epochs of prehistory-Brass, Bronze and Iron Ages can be put uder a joint name – the metal era. In Europe and the central Balkans, this period covers the time from 3500 BC to the beginning of our era.

33

A R h E O l O G i A ş i i S T O R i A A R C h A E O l O G y A n d h i S T O R yDar aţi ştiut că sub adormita câmpie bănăţeană se ascund urme a unui trecut tempestuos? Do you know that the dormant Banat plain hides traces of turbulent history underneath its fertile soil?

III–II миленијум пре нове ереMileniul III înaintea erei noastreIII-II millennium BC

На подручју Вршца, значајем се ис-тичу локалитети Ватин и Дубовац по којима су присторијске културе до-биле име. Из бронзаног доба потичу и најзна-чајнији предмети који се налазе у поседу Градског музеја Вршац, предмети тзв. нулте категорије (од јединствене вредности за културр-ну баштину):“Вршачки идол” са лока-литета Вршац-Лудош и “Дупљајска колица” (1350 год.пре н.е) са лока-литета Дупљаја Град.

În regiunea Vârşeţ ies în evidenţă loca-lităţile Vatin şi Dubovac după care cul-turile praistorice şi-au primit numele.Din epoca de bronz provin şi cele mai importante obiecte care se află în po-sesiunea Muzeului oraşului Vârşeţ, obiecte din aşazisa categorie zero (de valoare unică pentru moştenirea culturală: „Idolul vârşeţean” de pe lo-calitatea Vârşeţ – Ludos şi „Căruţa din Dupljaja” (1350 î.e.n.) din localitatea Dupljaja Grad.

In the area of Vrsac, the most signifi-cant localities are Vatin and Dubovac, after which the prehistoric cultures were named respectivelly.Originating from the Bronze Age, the most important items are those in possession of the Town Museum in Vrsac, called the „zero“ category objects (of the unique value for the cultural heritage) such as: “Vršački Idol” (Vrsac Idol) from the locality Vrsac-Ludos, and “Dupljaja Chariot” (1350 BC) from the locality Dupljaja Town.

I миленијум пре нове ереMileniul I înaintea erei noastreI millennium BC

Овај период забележен је на преко 60 локалитета у околини Вршца. У 5. веку пре н.е. забележен је краткотрај-ни продор Скита.Носиоци културе млађег гвозденог доба су Келти, за које се везује и ло-калитет Жидовар код Орешца. У келт-ском насељу на овом локалитету 2001. године археолози су пронашли оста-ву сребрних предмета и ћилибарских перли, коју је пред налетом дачких ратника закопао имућни Жидоварац. Остава тешка више од 2 кг.

Această perioadă a fost înregistrată în mai mult de 60 de localităţi din împre-jurimea Vârşeţului. În secolul 5 î.e.n. a fost înregistrată o scurtă pătrundere a poporului Scit.Purtătorii culturei epocii de bronz timpurii sunt Celţii, care se asociază cu localitatea Zidovar lângă satul Oreşaţ, în apropierea Vârşeţului. În această aşezare a Celţilor, situată aici, în anul 2001 arheologii au aflat o cămară de obiecte de argint şi perle de chilimbar, pe care-a îngropat-o, înaintea sosirii războinicilor daci, un locuitor bogat din Zidovar. Cămara, mai grea de 2 kg.

This period was recorded at over 60 lo-cations around Vrsac. In the fifth cen-tury BC a brief penetration of Scythians was noted. The prevailing culture in the early Iron Age is the Celtic culture, represented at the locality Židovar by the village of Oresac, not far from Vrsac. In the Celtic settlement on the site, the archaeologists found in 2001 a storage of silver objects and am-ber beads, which was burried before the onslaught of offensive Dacians, by a wealthy inhabitant. The hoard weighted more than 2 kg.

34

Банат је након римског освајања Дакије 106. године, вероватно пред-стављао тампон зону између новос-творене провинције Дакије и Мезије која се налазила јужно од Дунава.

Perioada romană, secolele I-IIIRoman Period I - III century

Римски период I - III век

După cucerirea romană a Daciei, în anul 106, Banatul probabil că era zonă tam-pon între noua provincie Dacia şi Mezia, care se afla la sud de Dunăre.

Banat after the Roman conquest of Dacia in 106, probably represented a buffer zone between the newly created prov-ince of Dacia and Moesia, which was located south of the Danube.

Касноантички период III–IV век Perioada Antichităţi târzii secolul III-IVThe late classical period III-IV century

Из овог периода највише налаза који се везују за Сармате (народ иранског порекла).

Cele mai multe descoperirii din această perioadă sunt legate de Sarmaţi (po-por de origine iraniană).

From this period, most findings are re-lated to the Sarmatians (the nation of Iranian origin).

Велика сеоба народа V–VI век Marea migraţie a popoarelor secolele V-VIThe Great Migration of peoples V-VI century

За Велику сеобу народа је опште прихваћен временски оквир који је поставља између 375. год., када је провала номадских ратника из Азије под хунском доминацијом покренула бујицу „варварских“ ет-ничких група, првенствено герман-ске али и сарматске припадности. За крај сеобе се оквирно узима крај 6. односно почетак 7. века, тј. време коначног слома дунавског лимеса (римске границе).Убрзо након ових дешавања на ис-торијској сцени појављије се нова снага Авари, коњаници из средњо-азијских степа, а са њима се на овим просторима први пут појављују и словенска племена…

Când este vorba de Marea migraţie a popoarelor, ea se situază în timp, în general, între anii 375, când năvăla războiniciilor nomazi din Asia sub do-minaţia Hunilor a mişcat o sumedenie de grupuri etnice „varvare”, în primul loc de apartenenţă germanică dar şi sarmată. Se consideră că marele mi-graţii au luat sfârşit, aproximativ, la începutul secolului 6, respectiv, sfărşi-tul secolului 7, adică, perioada căderii definitive a limesului dunărean (fron-tiera romană). Nu mult după aceste întâmplării pe scena istorică apare o nouă forţă, şi anume Avarii, călăreţi din stepele Asiei centrale, iar cu venirea lor pe aceste meleaguri, prima dată apar şi tribu-rile slave…

Generally accepted time frame for the Great Migration is placed around 375 AD, when the invasions of nomad-ic warriors from Asia under the Hun domination launched a torrent of “bar-barian” ethnic groups, primarily of the Germanic and Sarmatian origin. The end the migration takes place at the end of the sixth or the beginning of the seventh century, roughly, i.e. dur-ing the final collapse of the Danube limes (Roman border). Soon after these events, a new power appears on the historical scene, the Avars-riders from the Central Asian steppes, and with them the Slavic tribes arrive to these areas for the first time…

а Р Х е о л о Г и ј а и и с т о Р и ј а A R h E O l O G i A ş i i S T O R i A

35

Средњи век

Middle AgesEvul mediu

Локалитет Град у близини села Дупљаје је вероватно највећи средњовековни локалитет из пе-риода 11–12. века у јужном Банату. Остава ископана 2006. године садр-жала је преко 1.000 новчића, међу којима су и мађарски, фризијски, енглески и ирски. Анализа оставе указује да је новац укопан за време монголске инвазије 1241. године.

Localitatea Grad din apropiera satului Dupljaja probabil că este cea mai mare localitate din evul mediu, perioada între secolele 11-12 în Banatul de sud. În cămara care a fost excavată în anul 2006 erau peste 1000 de bănuţi, printre care erau şi bănuţii maghiari, frizianii, englezi şi irlandezi. Analiza cămării in-dică că banii au fost îngropaţi în timpul invaziunii monglolilor, în anul 1241.

The site Grad (the Town) near the vil-lage of Dupljaja is probably the larg-est medieval site dating from the pe-riod of the 11th-12th century in the southern Banat. Hoards unearthed in 2006 contained over 1,000 coins-Hungarian, Frisian, English and Irish. The analysis suggests that the hoard was buried during the Mongol invasion in 1241.

A R h E O l O G i A ş i i S T O R i A A R C h A E O l O G y A n d h i S T O R y

XVI-XVIII векSecolele XVI –XVIII16th-18th century

Године 1552. Турци освајају Банат, у походу на Темишвар. Њихова влада-вина трајала је до 1716. године. 1594. године, Вршчани се дижу на устанак под вођством Јанка Халабуре.Последња битка против Турака вође-на је 1602. године, када Вршац поно-во пада под османлијску власт.Турке је протерао војсковођа Еуген Савојски 1716. године, када Вршац улази у састав Тамишког Баната са седиштем у Темишвару.

În anul 1552 turcii cuceresc Banatul, având intenţia să cucerească Timişoara. Dominaţia lor a durat până în anul 1716.În 1594, Vârşeţeni se ridică la răscolă sub conducerea lui Ianco Halabura.Ultima luptă contra turcilor a fost pur-tat-ă în anul 1602, când Vârşeţul ajun-ge sub imperiul otoman.Pe turci i-a alungat comandantul militar, Eugeniu de Savoya 1716, când Vârşeţul ajunge să facă parte din judeţul Timiş cu sediul la Timişoara.

In 1552 the Turks conquered Banat in their Timisoara campaign. Their rule lasted until 1716.In 1594, the inhabitants of Vrsac, led by Janko Halabura, rose to rebellion againts the Turks.The last battle against the Turks was fought in 1602 when Vrsac again fell under the Ottoman rule.The Turks were expelled by the General Eugene of Savoy in 1716 when Vrsac became a part of the Timis Banat based in Timisoara.

XIX век Secolul XIXThe 19th century

Године 1804. Вршац добија од Фрање Другог – Тржишну повељу.1817. постаје слободан краљевски град, у ондашњој Аусторугарској монархији. Самостална муниципија постао је 1872. и добио свог првог жупана и првостепени суд.

În anul 1804 Vârşeţul primeşte de la Franco II, carta de piaţă. În 1817 devine un oraş regal liber, în monarhia Austro – ungară de pe acele vremuri.Devine municipiu independent în anul 1871 şi a obţinut primul jupan şi tribunal de prima instanţă.

In 1804 Vrsac was awarded a Trade Charter by Francis II.In 1817 it became a Free Royal City in the former Austro-Hungarian monarchy.It became an independent municipal-ity in 1872 and got its first prefect and the court of first instance.

Кркљуш (реце ака Сане)

Нарави се есо врђе о алачинке, исече се реш и осави а се охлаи око 10-ак минуа. Након ово исини се на мале комае, релије суруком и млаим сиром, као и исуцаним елим луком. Овако сремљени, саве се у окривени земљани су и сави на вару још 10-ак минуа. Служи се вруће.

Ролнице са маком (аа Даницине – изврсно!!)

Измешаи 300 рашна, 50 шећера и у о изроии ола квасца (не оии а). Доаи јено јаје, 120 маси, коре о лимуна и риликом мешања оаи вое о ореи. Тесо оелии на ри ела.

Расељено есо фило-ваи маком или орахом, увии као рола и ећи. Каа је ечено, сећи на ролнице.

„Krkljus” (receta maicii Stana)

Se face aluatul mai tare decăt pentru scoverzi, se coace crocant şi să lasă să se răcească vreo 10 minute. După acea se dumică în bucăţi mici, peste el se pune zer şi brânză proas-pătă şi usturoi fărâmiţat. Preparaţi în felul acesta, se pun într-un vas de lut care se acoperă şi se pune pe foc încă 10 minute. Se serveşte cald.

Mici rolate cu mac (receta lui maica Danica

– excelent!!)

A amesteca 300 g de făină, 50 g de zahăr şi fărâmiţa jumate de drojdie (nu trebuie să se topească). A adău-ga un ou, 120 g de grăsime, coajă de lămâie iar până se amestecă trebuie adăugată apă, după necesitate. A împarte aluatul în trei părţi.

Aluatul întins se umple cu mac sau nucă, a face rolat şi a coace. Când se termina, se taie rolate mici.

Krkljuš (recipe of granny Stana)

Make the dough thicker than for pancakes, bake it crisp and leave to cool for about 10 min-utes. After this chop it in small pieces, pour over some curd and cottage cheese. Sprinkle with finely chopped garlic. Put in a covered clay dish and bake for another 10 minutes. Serve hot.

Rolls with poppy seeds (from granny Danica

– exquisite!!!)

Mix 300 g of flour, 50 g of sugar and crush a half of yeast into the mixture (do not melt the yeast). Add one egg, 120 g fat and one lemon peel. Add water when mixing, as nec-essary. Divide the dough into three parts.

Put the filling of poppy seeds or ground walnuts on the well kneaded dough, roll and bake in the oven. When baked, cut into rolls.