RREVTSTA eorrnrA DE MUzEul sAresc vurcANtcu spRrJrNUL cENTRULUI JUDETEAN DE coNSERVARE gt n;;__ Ni t;i." -",:

^YAt9Hlm.iJ*9[HIHi.,V.f,S*!..B"y.lsLy,)*,,,,,,.localitdlilor comunei, dar gi de a pune in evidenld,valen{ele actuale ale aqezirilor. Finanlarea acesteiactiviteli este asiguratd de Centrul Judefean deConservare qi Valorificare a Tradiliei gi Crea{ieiPopulare Vaslui. La data de 20 aprilie 2004 intenfion6m,de asemenea, sd organizdn o sesiune de comunicdrigtiinlifice cu genericul ,,Acte vutcdnene" gi sd publicdmcomunicirile respective intr-o lucrare unici cu acelaqigeneric sau, mdcar, in revista I/UTCANI, daci sumastrAns6 este mai micd. Aceastd activitate vafr organizatdde Muzeul Judefean ,,$tefan cel Mare" Vaslui, fiindbinecunoscuti experienla in domeniu a acestei institulii.Pentru irnplinirea acestui deziderat sunt necesari cca. 40milioane lei, bani pe care muzeul nu ii are, dar pe carenoi sperdm si ii oblinem prin sponsorizare de la fii aicomunei Vutcani, gi nu nurnai, cu dare de rnind. Tot cuacest prilej va fi organizatd gi lansarea lucririiMonografia cornunei Vutcani, a cirei publicare estefinan{ati de Muzeul Judelean din Vaslui.

Aqteptdm ca qi alte organizatii sE se irnplice indesl?gurarea acestui eveniment, prielnicl fi ind ointdlnire a fiilor satului.

Realizarea in intregime a acestei idei depinde decolectarea sumelor necesare. Numdrul de cont in care pot fidepugi banii cu titlu de sponsorizare este: Muzeul JudefeanVaslui, nr. cont. 50104359601, Trezoreria Vaslui.

Deocamdati sigure sunt aparilia grupajului dereviste gi lansarea monografiei.

Foto 1. Podul de flori. Borna 1230 a fostei URSS

7(20) APRTLIE I54BPRI MA ATESTARE DOCUMENTARAA SATULUI WTCANI

I61tPRIMA INFORMATIE SCRISA DE,SPRE SATULvlAr,Amgrr

2(15) OCTOMBNE 1812PRI MA ATE,STARE DOCU MENTARAA STATIEI DE PO$TA ELAN

Pe data de 20 aprilie 2004 se implinesc 456 de ani dela prima atestare documentard a satului Vutcani. Lainifiativa Muzeului Sdtesc Vutcani, marli, 20 aprilie2044, va avea loc la Vutcani o activitate de punere ineviden![ a evenimentului. Pentru aceasta gindimpublicarea a patru numere ale unei reviste cu numeleVUTCANI, cu scopul de a informa asupra istoricului

Organizatorii

Foto 2. Podul de Jlori. Malul stdng al Prutuluitnainte de deschiderea granilei

7

2 Vuteani, nr.3, martie 2004

ROMANA. JIIDETUL VASLUI

. COMUNAVUTCANIConsiliul local

HOTARAREA NT: 1privind stabilirea de impozite gi taxe locale pentru

anul 2004

'Consiliul local al comunei Vutcani, judelul Vaslui,

intrunit in gedinti ordinard;in conformitate cu prevederile Titlului IX,Jmpozite

gi taxe locale", art. 258 al in. 6, art.267 al in l , 2,4,11,l2 qi .13, art.268, art.271 alin.2 Si art.296 din Legea nr.57112003, privind Codul fiscal;

in temeiul prevederilor art. 38 aln. 2lit. ,,d" gi art.46 alin. I qi 3 din Legea nr. 21512001, privindadministralia publici locali;

norAnAgrn:

Art. 1. - lmpozitul pe clldirile proprietateapersoanelor fizice se calculeazd prin aplicarea cotei de0,1 yo asupra valorii impozabile a clddirii determinatdconform art.251 din Codul fiscal.

Art. 2. Impozitul pe cl5diri in cazulcontribuabililor persoane juridice se calculeazd prinaplicarea cotei de 1,00yo asupra valorii de inventar acl6di ri i, ?n re gistratd in contab i I itatea acestora.

Art. 3. - Pentru determinarea valorilor irnpozabile aleclidirilor pe ranguri de localitEli gi zone in cadrul lo-calitililor componente ale comunei Vutcani, toate clddirileqi terenurile din localitatea Vutcani vor fi impozitate cafrcdnd parte din zona,B", iar cele din localitdlile Mildiegti

tl

qi Pogta Elan ea f6c6nd parte din zona,S".- La nivelurile calculate astfel, se vor aplica

urmdtorii coeficienli de corec!ie pozitiv6:Vutcani, rangul [V, zona

'8", coeficient 1,05

Mdlbiegti, rarrgul V, Zona,,A'?, coeficient 1,05,Poqta-Elan, rangul V, zona,,A", coeficient 1,05.

Art.. 4. - Impozitul pe terenurile'. cu construcl-ii,proprietatea contribuabililor, situate in intravilanullocalitdlilor comunei Vutcani, se stabileqte in sumi fixdpe metru pitrat, astfel:

- Vutcani :400 leiAn.p.- Mdliieqti= 400 lei/m;p.- Poqta - Elan = 400 lei/m.p.- Pentru terenurile situate ln intravilanul localitililor

comunei Vutcani, inregistrate in registrele agricole laalt[ iatbgorie de folosin!6 decdt cea de ,,cur,ti,construcf i i", impozitul se ealctrleazd astfel:-arabi l=8lei /m.p.-piquni=6lei /m.p.- f f inete=6lei /m.p.- vi i = l0 lei/m.p.- l ivezi = l5 lei/m.p.- pdduri qi alte terenuli cu vegetalie

forestieri = 8 lei.- Suma stabititi confotrn atineatului precedent se

inmullegte cu eoeficientul de coreclie de 1,i0.- Pentru terenurile situate in extravilanul localitililor co-

munei Vutcani, indiferent de categoria de folosin[d gi zoneleunde sunt situate, impozitul pe teren este de 10.000 lei/ha.

Art. 5. Pentru plata cu anticipafie a impozitului peclidiri qi a taxei auto, datoratf, pentru intregul an de citrepersoanele fizice, pdnd la data de 15 martie a anului2004, se acordd o bonificalie de 5 o/o.

furmare in nn4)

@*lrt*dinv6!6torii $colii nr .2 Vutcani, cunosculi de noi din documente, pdnd in anul 1930

Valentin VICOL

Surca: Dir. Jud. a Arh. Naf. Vaslui, $c. Gen. nr. 2 Vutcani, Dosar: 1;44;60; 6l-71;83 ;85;96.

Numele si nrenumele Perioada ln ce calitate Numele scoli iI. Eufrosina Garofbanu l0 oct . l9 l0 - 13 dec.

19rOlnv.dirig $c. primar6 de fete

2. Eliza Macri, devenitd EugeniaPooa

l3 dec. l9 l0 - 1916 lnv. prov. $c. prfunard de fete

3. Elena Asarici l9 lo- l9 l I Inv. Sc. orimard de fete4. Natalia Stefrnescu 19t4 -1915 Supl. Ss. primarE de tbte5. N. C. Bejenaru 17 dec. l9 l5 - 2O sept.

l9 l6$c. ru'. 2 mixtd

6. Panaite Gutu. l9 l5-1916 Inv. prov. Sc. nr.2 mixtd7. Ortansa Pooa t9 l7-1918 lnv. t i t . Sc. rrr. 2 rnixtd8. Maria Constantinescu 19 I 7- l9 l 8 Sc. nr. 2 mixt69. D. Cu[u l9l8-1926;

1926-1927Inv. directorInsp. scolar

$c. nr. 2 mixtd

lO. Domnica Gutu t9t8-r926 Inv. Sc.nr. 2 mixt6( )ffsnsa P(rnescrl I 9 l 9-1920 lnv. Sc.nr. 2 mixt6

12. Gh. Colca t920-1921 Inv. sunl. Sc.nr. 2 mixt613.Poc. Mih6ilesc 1925-1926 Inv. stasiar Sc.nr. 2 mixtd

Revista oficialtr a comunei Vutcani

Prin regulamentele invif[rn6ntului primar, invdtl-torii erau obligali s5 !in[, lunar, in afara orelor de curs,cdte o activitate metodicl la una din gcoli, numitd CercCultural. Aceast6 activitate, la care participau inv[!i-torii gi elevii, constituia gedinta intim6, dupi care puteaurma gedinta publici, in care activitatea se desfrgura cuadullii: conferinfe (mai ales) sau spectacole cu public.

ANEXE:1. CAt gtim despre activitatea Cercului Cultural Vutcani

V".-r'*Vrt*rr"n

psilrologie: Procesul psihic indezvoltarea sufletului omenesc,aritAnd detaliat omogenitateasufletului la tofi indivizii, felul de a fia fiecirui individ datorit faptului cumlucreazd corpul asupra sufletului,individualitatea datoritia (datoritE)ereditilii, atavismului, mediului fizicqi societ6{ei; influen{a educalieiasupra omului, cum ea este o arti - oqtiinli aplicat[ a ramurilorcomponente: Psihologie, etic5,fiziologia gi infelesul restrdns gi largal cuv(dntului) educafiei.

Domnul C. Bostan a vorbit despreNoul abecedar rural introdus ingcoalele primare rurale, arit6nd cd ebine intocmit cu deosebire cd maitrebuie redus din desemne, cuvinteledialectale ar fi de dorit de a fiinlocuite gi mai redus din materie.

Domnul C. Neqtian a linut cudivizia I, secJiunea II, o lecfiunepracticb din scris--citit, preddndu-seln intregime cuvdntul normal gard,adicd intuifia, desemn, scrierea gicitirea cuvintului gard 1n o oriintreagi.

Urmeazb apoi critica lecfiunii.Propuntrtorul face o dare de seami

asupra procedeului arltdnd ctr aprocedat intocmai dupI normeleartrtate in buletinul oficial.

Lectia a reupit foarte bine.$edinfa publicd nu s-a mai linut

din cauztr ci nu s-au adunat oameni la

Ion DIACONURegulile dupd care se desfbgura aceastl gedinln

publicl erau precizate atdt in regulamentul gcolar, cdt giin acte normative (M.O. 262/902, de exemplu).

In anul qcolar 1945-1946 structura activitdlilorCercului Cultural se schimbd, gi anume: a) cerc destudii, b) gedin,te publice gi c) ofensiva de alfabetizare amaselor.

2. Proces Verbal nn 6Astizi, 22 marlie 1909Noi membrii cercului cultural

Vutconi ne-am intdlnit in a Vl-agedinld a acestui cerc, la qcoala dincornuna M6ldeqti Corbu, iudefulFdlciu, sub pregedenlia d-lui V.Alexa.

Din 19 membri ce compun acestcerc, au fost prezenli numai 9membri, qi anume: D-nii V. Alexa,Gh. Negtiean gi d-na Maria Con-stantinescu, invif(itori) (la) Vutcani;C. Balan, inv6[6tor (la) Mil6e9ti; Gr.Ghiban, invif(dtor) (la) Barbogi; C.Neqtian, invdfdtor (la) Tupilali;$tefan Hlub6, invif(tor) (la) Valea luiDarie; Gh. Poean6, invildtor (la)Roqiegti qi C. Strechie, invltdtor (la)Cura ldrici.

Au absentat din inv6{[tori numaiV. Popa, invit([tor) (la) Vutcani,fiind delegat de Domnul Revizor$colar cu misurarea pdminturilorgcolilor din judeful F6lciu; iar dintrepreofi au absentat tofi, gi anume: Pr.Gh. Hamagea, Pr. Gh. Vartolomei giPr. I. Revent, din Vutcani; Pr. Gh.Negtian din Mdl6egti Corbu; Pr. Gh.Kit ic din Tupi laf i , Pr. DumitruCdtiinescu din Bdrbogi; Pr. L Cosmadin Valea lui Darie; Pr. Gh. Antoniudin Rogiegti 9i Pr. C. Artoni din GuraIdr ic i .

in orele a.m. s-a vorbit in gedinlaintim[ de d-l Gheorghe Negtian din

gcoalS. Ridicdndu-se gedinla seanunte cd cea viitoare va avea loc laqcoala din Bdrboqi.

Drept care s-a incheiat prezentulproces verbal in dublu exemplarsemnat fiind de tofi membrii prezenfi.

(Arhiva Muzeului Sdtesc Vutcani,dosar Cercuri Culturale 1908-191 l).

3. Adresa din 26 martie 1946.Raport al Cercului CulturalVutcani

Sumar: Adulli negtiutori inscrigi304, frecventeazd 138

Adulli gtiutori inscrigi 305,frecventeazi 130

Numdrul orelor: cdte 12 ore degcoali (120 ore la l0 gcoli)

Numdrul invifitorilor ce predaueste de 28

Numirul intelectualilor, altecategorii: I

Biblioteci gcolare: 8Cimine culturale: 4Cercul cultural a finut in 1946: 3

gedinfe, 9 leclii practice, 3 gedinleintime, 5 gedinle publice.

S-au linut serbdri culturale cuelevii 9i adullii.

Numbrul intelectualilor detagati lacursurile de adulli: 4

Semneazl:invfiitor cultural Gh. Bostan

(Arhiva $colii nr. 2,dosar al fabetizwe | 9 46)

Anul scolar Componenta cercului Presedinter 908-l 909 Vutcani, Mdliiesti, B[rbosi si Tupilati Vasile Alexa1909. nartie 22 Vutcani, Mdldiegti Corbu, Barbogi, Tupila{i, Valea lui Darie,

Rogiegti, Gura IdriciVasile Alexa

1909-29 dee.r 909

Vutcani, Mll[iegti Corbu, Barbogi, Tupilafi, Valea lui Darie Vasile Alexa

29 dec.I909-1910 Vutcani, MIlSiegti Corbu, Barboqi, Tupilali, Valea lui Darie GeorgeNestian

l9l0- l9 l I Vutcani, Miilliegti Corbu, Barbogi, Tupilati, Valea lui Darie GeorgeNestian

t9t t-1912 Vutcani, MnldiegtiCorbu, Barboqi, Tupilagi, Valea lui Darie GeorgeNestian

t9t2-t913 Vutcani, Mil5iesti Corbu. Barbosi. Tupilati. Valea lui Darie Vasile Alexa1945-1946 Vutcani l, Vutcani 2, Miliiegti, Tupilali, Poqta Elan, Roqiegti, Gura

Idrici, Valea luiDarie, Idrici, Rediu, Tdlhdresti (Codreni)Gh. Bostan

Revista oficialtr a comunei Vutcani

4 Vufeani, nr.3, martie 2004

fue%hr"off&"rrri

Continuare din numdrul trecut

Aga cum am ardtat in al doilea numdr al

revistei ,,Vutcani", s-a incercat clarificarea

existenfei juridice a muzeului sdtesc qi, prin aceasta,

existen{a celorlalte muzee gi colecfii de la sate.

Prezentdm, in continuare, alte materiale legate de

acest lucru.

5. Problemamuzeelor sflteqti

Rom6nul a avut nevoie intotdeauna s[ gtie cinea fost, cine este, cine va deveni. Nu intotdeauna aavut posibilitatea s1-gi rlspundd satisftcdtor laaceste intrebdri. intotdeauna, cdnd a putut, a ftcut-o, cAt a putut. Stau mdrturie cronicarii, stau mdrturiemarii oameni de culturd ai neamului. Stau mdrturielegendele poporului romdn despre strdlucifiivoievozi. Din aceastd nevoie de gdsire a identitdfiide neam, dar gi din nevoia de a umple un gol la sate,au apdrut colecfiile muzeale din gcoli, colecliileparticulare gi muzeele sdtegti. Acestea sunt operaintelectualilor de la sate gi, credem, nu suntsuficient b[gate in seaml de institugiile abilitate alestatului.

Valori patrimoniale insemnate sunt strdnse qipuse in eviden!6 de acegti oameni. Numai cd aceasticomoard a lor, care este gi a locului unde viefuiescqi a intregului neam romdnesc, nu este protejatd denimeni gi de nimic, gi sfhrgegte, de obicei, atuncicAnd stdp6nii ei nu mai sunt. Pierderea nu estenumai a colecfionarilor, ci qi a comunitdlii din carefac parte.

Sesizdnd acest lucru, am conceput incd din 1987un instrument de punere a muzeelor sdtegti subprotecfia legii, formul6nd principiile de organizare

Si funclionare a muzeelor sdtegti. Materialul a fosttrimis c6torva oameni care aveau leg[turi puternice

Ion DIACONU

cu muzeele fdrii. Rdspunsul nu s-a l6sat agteptat.Prezentdm in continuare, in rezumat, trei din acesteopinii.

1. Eugen Agrigoroaiei de la Muzeul Etnograficdin Iaqi

Punctele muzeistice, chiar cele mai bune, nu

sunt muzee sdteqti in accepliunea cd ar avea decretde intemeiere. Dar surtt foarte actuale Si binevenite,cum s-d remdrcat Si trtforumul cultural al judeyului

IaSi, chiar in acest an (1987).

Prof. Eugen Agrigoroaiei considerd c[rdspunderea gi subordonarea pe plan local revineconsiliului popular, atdt administrativ qi

organizatoric, c6t gi tehnic.Nefiind muzee sdtesti tn sensul ardtat, dar Jiind

apreciate qi cu atdt mai mult tncurajate, acesteexpozilii muzeale locale permanente nu au sckemdde retribulie Si personal incadrat, ei colectivobstesc sub directa subordondtre a eonsiliilorpopulare,

in ceea ce priveqte activitatea de conservate -restaurare, prof. Agrigoroaiei este de pdrere cd

aceasta nu poate fi ldsati pe mAna oricui. Numaipersoane atestate profesional pot €fectua acestelucrdri.

Nu se pot pune condilii fixe muzeelor (...)qsupra participdrii la punctele muzeisticecomunale, cdci aceste institulii sprijind dinprincipiu activitatea muzeald locald (...).

2. Blena Maxim, cercetStor la I.C.E.D.Bucuregti, repudiazd expresia amator gi acceptl

termenul muzeu sdtesc. Este de pdrere cd aceste

muzee sdteSti trebuie institulionalizate - cu norme

de muzeu, dar nu cu remuneralie.Considerd utile muzeele sltegti deoarece

transformdrile e conomi c e, adminis trativ e prin c are

trece lara impun (.,.) pdstrarea ,,in situ" a unor

elemente sdteSti pe cale de disparilie.Muzeul sdtesc (...), pe ldngdfunclia educativd,

Revista oficiall a comunei Vutcani

sd aibd Si funclia dti consdrvare a valo'rilor

culturale cu rol istoric..:' t

in privinfa colectdrii fondurilor, doamna Elena

Maxirn are r€zerve serioase. , , i

3. Prof. ,Alexandru Andronic, Institutul de'

Istorie qi Arheologie .A. p. Xenopol" Iagi

in tinii mari sunt de acord sd se tnfiinleze cdt

mai multe muzee in mediul sdtesc.

Prof. Andronic respinge categoric ideea de

entotor, deoarece muzeografis. QSte, o ramurd cu

specificitdli deosebite qi,se aJld nemij/ocit legatd de

o pregdtire - Scolarizare cu toate treptgle de

tnvdgdmdnt Si nu poate fi confundatd ctt

amatorismul.

Muzeul sdtesc este o institulie muzeald Si se

subordoneazd direct Muzeului JudeYei'an ( )Organizatorul Si indrumdtorul (ghidul eventual)

unor astfel de unitdli trebuie sd fie un cadru

ditlaclic sau cadr'u muzeograf Si niciclecum'omotor,

cdci rdspunde de (o) uniratu muzeald care poate ficonceputd pe ramurile existente tn lard (...).

Pronrptitudinea' rdspunsului, precirm gi criticile

aduse materialului dovedesc cd pe toli cei consultali

ii preocupa subiectul, adnot[rile pe marginea

textului, sau chiar refomuldri ln text, spun6nd foarte

mult in, aceastd privin!6.

Mai greu de convins au f,ost organele puterii

politice gi de stat s5 dea.statut de institufie publicd

nauzeelor sdtegti, dqoarece exista o lege (63174) carc

nu permitea infiin{area de noi institu{ii muzeale. Or,

satele aveau, gi au incd, nevoie de asemenea

apezdminte c,ulturale. Se cdgtau cdi de eludare a

acestei legi, qi pentru momsnt muzeele sdtegti erau

patronate gi de primdrii gi de muzeul judefean in

regim de tolerat. in ceea ce privegte Muzeul Silesc

Vutcani, ex,istau planuri de extindere cu o sectie in

aer libet planuri agreate gi de primdrie, gi de

organele judefene. Se duceau tratative pentru

oblinerea unui teren adecvat 9i pentru achizifionarea

unor locuin{e gi dependinfe'datdnd de la inceputul

secolului al XX-lea.

Evenimentele din 1989 au n[ruit aceste planuri,

gi s-a pus problema oportunitdlii existenfei

muzeului. Obiectele vizate pentru achizigionare aufost demolate de proprietari.

in ultimul'timtri, luciurile agezdndu-se oarecum,organele statului au devenit mai cooperante cumuzeele sdtegti (cel pu{in la Vutcani), dar neconfruntdm cu aceeaqi problemd, nu existd temeilegal pentru susfinerea financiard a aqezdmdntului,atdt la nivel local cdt gi''la nivelul instituliilorjude{ene de profil.

Astdzi se"pune mai acut problema punerii subprotecfia legii a muzeelor sdtegti qi a colecfionarilorqi agezarea lor pe locul care li.se cuvine: institu{ii deinteres public.

Vechile principii formulate in 1987, care aveaulabazd obliga,tia intelectualilor satului de a efectuamunc[ culturald, nu mai corespundeau; de aceea amconceput altele gi le-am trimis unor,institutii deprofil gi persoanelor din judeful Vaslui ale cdrorcolecfii sunt constituite in muzee sdteqti, sau nu., Am conceput, de asemenea, gi un proiect de

statut pentru muzeele s[tegti care, diri lipsd ,de

fonduri pentru multiplicare, a fost trimis la pufinepersoane gi insti.tufii, printre care ParlamentuluiRomAniei.

Se pare cd problema intereseazd suficient pentrua da speran{e.

Reglementarea.prin lege trebuie sd tind cont deurm[toarele:

o sd permitd funcliomrea muzeelpr, sdtegti cainstitu{ii publice

o.sd asigurebazamateriald a dezvoltdrii loro s[ asigure qn cadrul profesional de activitate.Credem cd aceste deziderate sunt cuprinse in

proiectul de statut gi in expunerea de motive la'acestproiect, materiale date spre analizd, MuzeuluiJudefean Vaslui, Inspectoratului pentru CulturdVaslui gi Parlamenhrlui Rom6niei.

Considerdm cd existd un potenfial deosebit lasate in ceea ce privegte patrimoniul muzeal. Exist6,de asemenea, posibilitatea ca acesta sI se piardd

dac[ nu este strins la un ioc, fdrl speranfa de a firecuperat weodat6.

Considerlm, des[tegti trebuie se

asemenea, c[ asupra muzeelorvegheze muzeele judelene.Revlsln oflclrll n comunel Vutcenl

Vufcani, nr.3, martie 20046

Activitatea custodelui trebuie sd fie atent indrumatd

de specialigti. in plus, muzeele sdtegti trebuie sd

beneficieze de fonduri suficiente pentru activitIlile

lor.ln jude{ul Vaslui am identificat, pdnd in prezent,

urmdtoarele colecfii, organizate sau nu in muzee

sdtegti:o Colecfia numismaticd a domnului Costel

Giurcanu, Bdrlado Colec{ia arheologic[ a domnului Marin

Giurcanu, Grumezoaiao Colec{ia arheologicd a domnului Vasile

Apostol, $uleteao Coleclia domnului Costache Buraga, Ddnegtio Colecfia arheologic[ a domnului Marin

Rotaru. Giurcanio Muzeul Sdtesc Grumezoaiao Muzeul Sdtesc Vutcani, inaugurat la 9 mai

1983o Muzeul Sdtesc Tdcuta, intemeiat pe baza

colecliei Elena gi Costel Rotaruo Muzeul S6tesc Banca Gard, deschis in vara

anului 1989, care se sprijinS pe colecfia Gheorghe

Gherghe.La intemeierea acestor muzee imboldul a venit

de la titularii de colecfii, dar deschiderea lor a fostposibilS numai prin efortul conjugat al primdriilor

locale qi al specialiqtilor muzeelor profesioniste.

Nu qtim ce a determinat aceste institu{ii sd

sprijine inifiativele unor persoane particulare, dargtim cd dac[ acest sprijin s-ar pierde, fie dintr-oparte, fie din alta, muzeele sdtegti s-ar prdbugi. De

aceea insistdm ca o lese clard sd reglementeze

funclionarea lor.Aga cum am ardtat, am inaintat propuneri in

acest sens. Poate nu ar fi lipsit de sens ca acestepropuneri sd fie supuse dezbaterii celor interesali

prin publicarea lor. Oricum, sperdm sd se afle in

aten{ia factorilor decizionali abilitali.

Pdnd aici am ardtat, in mare, cine suntem gi ce

vrem. Este cazul si spunem gi de ce vrem acest

lucru.Majoritatea colecfiilor gi muzeele s[tegti sunt

rodul muncii anilor '80-'90. Este perioada in care

satele, a$a cum le cunoagtem noi in mod tradilional,

incepeau sI suporte transform6ri substan{iale atdt ca

intindere qi arhitecturd, c0t gi demografic qi ca

mentalitate. Aparilia muzeelor sdtegti a fost o

reac{ie reflexi de aplrare gi plstrare a valorilor

culturale rom6negti pe care satul le mai avea inc6.

Transformirile survenite dupi 1990 nu au

diminuat cu nimic presiunea sufocanti a poludrii

spiritului romdnesc la sate, ba am putea spune cd l-

a accentuat, aducdnd multe obiceiuri de imprumut,

de gust indoielnic, pe care c[minele culturale le

promoveazS, renunfdnd, adesea, la menirea lor datd

de Gusti.

O altd situafie care pune mai acut problema ca

spiritul romdnesc trecut gi prezent s[ fie preluat,

conservat qi redat popula{iei in puritatea lui, este

voinla popoarelor de asociere intr-o Europd unitd.

in cazul in care RomAnia va fi membri a U.8., gi

cred ci din punct de vedere economic gi de

securitate ar fi un lucru bun, atunci pericolul de

pierdere a identitfiii na{ionale ar fi mare. Numai o

politicd de plstrare a speeificului romdnesc intr-o

mare de influenfe dintre cele mai diverse, ne poate

menline rom6ni. Aceasta nu ar fi fird rost in

condiliile in care toate naliunile Europei luptl

pentru menfinerea fiinfei nalionale proprii nu numai

in interiorul statelor respective dar, mai ales, in

rdndul celor care trdiesc in granile str6ine. A se

vedea cdt de duri este lupta unor popoare pentru

promovarea drepturile minorit[lilor naf ionale.

Dacd vrem sd trdim in Europa unit6 trebuie s[

fim pregdtili gi din acest punct de vedere. Muzeele

sdtegti gi coleclionarii ar fi un punct de sprijin al

Statului, deloc de neglijat.Vutcani, 10 februarie 1999

Noti: Acest material a fost trimis la ,,Revistamuzeelor", dar nu a apdrut deoarece revista nu a

mai fost tipdritd.

Revista oliciall a comunei Vutcani

(va urma)

'ur5! ' . | l .v ' l . lgrut-vva

War^rnrtVrrrtrrr"/in loc de moto

Cdminul Cultural tnseamnd o intreagd doctrindacumulatd, verificatd pi consJinlitd printr-ofndelungatd experienld, insemneazd o tehnicd demuncd tn sat cu adevdrat StiinliJicd, un organism cumijloacefelurite Si cu scopuri precizale (...).

De multe ori Cdminul Cultural este luat dreptceea ce nu este, sau ceea ce este numai in parte. $ide aici izvordsc atdtea greSeli, neinlelegeri,iniliative qchioape sau sterile, carg impiedicd,complicd, tngreuneazd saufalsi/icd munca tn sate qipentru sate (...) (p. 9).

Dacd este Cdmin, se spune de obicei(...), atuncitrebuie sd/ie desigur o casd, o cancelarie, un sediu;pentlu cd este gi Cultural, lnlelege oricine cd evorba, in aceastd casd, de cevd care sd semene acullural, deci: serbdri, Sezdtori, bibliotecd, cdrli,conferinle (...).

Definit si considerat astfel, Cdminul Cultural ar

fi tn sat o noud formd sau numai un nume nou, avechilor Si atdt de variatelor soeietdli culturale (p.e-r0) (...).

Mulgi lovesc Cdminul Cultwral, pentru cdnecunoscdndu-L, netnlelegdndu-L, tl considerd ori deprisos, ori primejdios (...) (p. 12).

Cdminul este inainte de toate muncd. Muncdorganizatd temeinic, tn'obSte, condusd de toli ceialegi ai sotului, pentru binele satului (...) (p. 17-18).

Cdmirrul <Cultural> e'ste salul organizat,constient, pus pe picioare proprii, unit la munca dereformare, de tnnobilare o sa, prin sine (...).

Cdnd acest tnyeles al Cdminului vafi biruit.pestetot (...), cdnd cei de sus vor cunoa{te cu adevdratmorea valoare a soluliei pe care o oferd CdminulCnltural problemei - fundamentald pentru laranoostrd - a reformei satelori Si cdnd cei de jos vorpdrdsi Jiecare bdrlogul lui pentru a se incolona cutolii in mareq armatd a obStii, atunci reforma aceiamare, care este atdt de necesard, dar in care ori decdte ori - pdnd acum - ne-am pripit am gregit,schimbarea lafald gi la duh a ldrdnimii noastre (...)

Ion DIACONUcum o cere tnsdgi realitatea satului de azi, reformaaceia care va aduce fn sJkrSit binecuvdntarealuminii Si a propdqirii in satele noestre, se va sdvdrSi(p.22).

Noti. Aceste citate sunt din lucrarea: C. Mih.Marinescu, Organizarea satului, Fundafia RegeleMihai I, Bucuregti, 1947. C. Mih. Marinescu esteunul din colaboratorii lui Dimitrie Gusti.

Ciminul Cultural in Vutcani

Despre c[minele culturale din comuna Vutcanigtim pufine deoarece nu am g6sit arhiva proprie.Ceea ce cunoagtem rezultd din surse indirecte.

Prin adresa nr. 10825 dn 2 februarie 1902,publicat[ in M.O. nr.2621902, se reglementa modulde desfbgurare a gedinfelor publice ale cercurilorculturale. Aceste gedin{e publice pot fi asimilate cufornie incipiente ale cdminelor culturale, iaractivitatea lor se baza pe obligafia cadrelor didacticede a prezenta serbdri gcolare in fafa unui publicmatur gi, mai adesea, de a fine o conferin!5 pe temede educafie a maturilor.

Bazele qtiinfifice ale cdminelor culturale, urmarea unor cercetdri sociologice indelungate, sunt prrsede echipa lui Dimitrie Gusti, profesor laUniversitatea din Bucuregti, echip6 din care ftceaparte gi H.H. Stahl. in calitatea sa de director inFundafia Principele Carol, Henri H. Stahl jaloneazd

clar domeniile de competenfd gi atribufiile cdminuluicultural.

tn ccea ce privegte comuna Vutcani, intilnimno{iunea cercul cultural Vutcani'gi pregedintelecercului, Gh. Bostan, intr-un proces verbal dn 27ianuarie 1946 (Dir. Jud. a Arh. Naf. Vaslui, Fond nr.54, inv. 62), iar obligativitatea invd{dtorilor de alucra la c[minul cultural, in proces verbal din 27octombrie 1946. invif[tor cultural degrevat de oreera Gh- Bostan (idem, 7 martie 1946). in acel an, laVutcani au existat patru cimine culturale.

(va urma)

Rcvicfo nfinioltr q nnmrrnai Vrrfocni

6 Vufcani, nr. 3, martie 2004

Ion DIACONU

BisericaReligia noastrl

Shdmogii noqtri geto-daci credeau in nemurire, iardivinitatea lor supremi se numea Salmoxis (pentru uniiGebeleisis). Acest Salmoxis (Zamolxis, Zamolxe) era uninv6fat care le spunea concetifenilor lui c[ nici el, nici eigi nici unul din urmagii lor nu mor, ci se mutd intr-un locunde vor trii pururi gi vor avea parte de toate bundtitile(1, 89). Preofii acestui cult (al lui Zamolxis) erau foartebuni timdduitori (1, 90). Acest Zamolxis moare, la unmoment dat, qi este ingropat de ucenicii sdi, iar dupd treiani reapare, reinnoiegte promisiunile despre nemurire gispune cd va pleca de pe pimint gi nu se va maireintoarce (1, 93). Wu, era venerat ca profetul luiGebeleisis; mort, a fost confundat cu insuSi Gebeleisis(1,93).

Satul nostru se afl6 situat pe o putemic[ agezare dinacele timpuri, iar cetatea Vladnic, care pe atunci erainfloritoare, se afli pe mogia r6zdqeascd a vutc[nenilor. Nugtim unde se afld incinta sacr[ a acestor oameni, nu au fostfbcute cercetdri serioase, dar in mod sigur aceasta existd.

Toate acestea se petrec cu c6teva secole ?nainte denagterea lui Hristos. Nu putem si nu atragem atqnliaasupra marilor asemlndri intre profetul dac Zamolxis giprofetul evreu Iisus.

Cregtinismul a fost o migcare menit[ sE distrugiImperiul Roman. Acest rizboi trebuia dus cu altfet dearme decAt cele ale duqmanului: rdzboi informafional,folosit in zilele noastre, nu de bisericd, impotrivaEuropei comuniste gi a lumii islamice, gi nu numai.

Cregtinismul a distrus dominalia romari6, dar a dusun rdzboi crdncen gi impotriva umanismului.

. La inceputurile sale migcarea creqtin[ avea un singurteritoriu de manifestare, Imperiul Roman, dar; mai apoi,intuind avantajele pe care [e putea avea din cregtinareahoardelor de nlv[litori ce bdteau la po(ile Imperiului,mai ales in Europa, misionarii sdi au inceputpropoviduirea in rflndurile acestora. Pentru localniciigeto-daci care, sl[bifi economic ai militar de putereaacestor popoare prddalnice, nu insemnau prea mult inlupta impotriva romanilor, cregtinismul s-a suprapus lentpeste religia lor atdt de asem[nitoare cu cea cregtinl"sirbdtorile cregtine suprapundndu-se, tot len! peste celegeto-dacice. Atdt de lent gi fird convulsii incit qi inzilele noastre putem spune care parte dintr-o zisdrbitoritd este cregtind 9i care geto-dac[, care parte dinritualeste cregtin gi care geto-dac. De altfel, in vreme demari confuzii gi privafiuni rira foarte ugor de confundatnurnele lui Zamolxis cu cel al lui Hristos gi numele luiGebeleisis cu cel al lui Dumnezeu (din latinesculDominus Deas,,st[p0nul zeilor").

$i nici nu are mare importanf6 acest lucru, deoarecegi geto-dacii s-au transformat in romdni qi credinla lorintr-un cregtini sm romdnesc.

AtAta timp cit Biserica Ortodox[ Rom0ni ap[ri 9ipromoveazd valori romdnegti, ea trebuie respectat[indiferent dacn gdndirea noastri este religioasfl sauumanistd. Dar nici unii, nici alfii nu trebuie s5 treacd cuvederea devierile de la romdnism gi interesele romdnilor(aici romdn Si romdnism se iau in sens de eet6fean, qi nude naliune).

Lflcaguri de cult

A. Primele informafii legate de practicareacreqtinismului pe actualul teritoriu al comunei Vutcanisunt legate de doud cruciulile de la Pogta Elan, pbstratela Muzeul S[tesc Vutcani (donate de Marirr Rotaru),, dedimensiuni mici, lucrate din os, gi de o altil cruciulip dinaliaj de aram6, cu incrustalii, datatd ca apa4inendsecolelor XV*XVI, gdsitE pe teritoriul comunei Vutcani,aproape de gipote, pAstrati in Muzeul Sitesc Vutcanipdn[ in anul 1989, cirrd a dispbrut din vitrind.

B. Ldcaguri de cult dispErute ,l. Schit c6lugiresc, care se afla la nord de casa lui

Ghi!6 Tuiu. Masa altarului s-a pdstrat p6ni in 1920.2. Bisericl pe imaqul lui gtefan Criciun, in jurul

cdreia se afla cirnitirul satului. Clopotul acestei biserici,turnat in 1805, se afl6 la Muzeul Sitesc Vutcani. in 1835a fost demolati din oauza unei ravene. Se pdstreazi inc6movila sub care se afla masa altarului.

3. Schitul Vladnic, cu hram pe 15 august gi 2l mai,este construit in 1738 de Constantin Costacheilntr-un locextrem de pitoresco in apropierea cEruia gi-a construitGh. Siulescu conacul. irr 1846 este acoperit a treia oar[de ciminarul Ch. Siulescu. La inceputul secolului alXX-lea, cdnd este vizitat de Gh. Ghibdnescu, acesta erain paragin[ 9i doar doi stdlpi din piatri strijuiau doulmorminte, dintre care unul,al lui Siulescu.

in vara anului 2003, vizitAnd locul, nu am nrai vizutnimic, in afar[ de buruieni gi porumb. Nici crucea pusdde un profesor de matematici din Corni pe loculaltarului nu am vlzut-o.

4. Mlndstirea lui Bolat, o biserici impunitoare dinzid cu turl6, gi in turl6 un clopot din a clrui jumAtate s.atumat clopotul cimitirului, cu hramul Sf. Modest (IcoanaSf. Modest se afl[ la biserica Sf. Neculai). Construcfia eia inceput prin anul I 880, iar prin I 890- I 894, probabil intimpul unui cutremur, s-a d6rdmat.

5. Biserica capeld a cimitirului din satul Mdliiegti afost construitd ln 1760 in fafa conacului familiei

Revista oficiall a comunei Vutcani

r r r . v, r r rsr f r ! lvvt i ,

vornicului $erban Costache (Negel). Era construiti infurci, pe temelie de piatrd gi invelitd cu gindrill, pestecat'e, nu gtim cdnd, a fost pusd tabl6. Este demolatd inanul 1986 frr[ a putea s6-i ridic planul. Avea hramul Sf.Gheorghe.

6. Biserica Sf. Gheorghe din Vutcani, construiti inanul l8l9 (Lahovari), iar dupd alte informalii, in 1g02.Fiind prost intrelinutd, este demolatdin 1927-1928 gi irrlocul ei se construieqte o altd bisericd, din zid, cu acelagihram. In jur exista un cimitir care folosea ca stAlpi lacdpdtai pietre.

7. Biserica capeli cu hramul Sf. Voievozi Mihail giGavril, din cimitirul satului Vutcani. este construitd inanul I 895, avea perelii din vildtuci gi afar[ era protejat[cu scdndurd. La 27 decernbrie 1900 arde. pe locul ei seconstruiegte o alta, cu acelagi hram, ilr perioada l90l-1906.

8. Biserica Sf. Neculai, din Vutcani, este construitdin anul 1 835 pe terenul pe care se afld actuala bisericdSf. Neculai. Ctitori au fost pr. Ion Nenersa cu so{ia,Paraschiva, epitropul Gavril Bostan gi alli i. Cutremuruldin 1977 o distruge, astfel incdt a fost opritd slujba inea. Era construitd in furci, pe temelie de piatr6, apdratd.pe dinaf'ard cu scdndurd, inveliti cu tabld qi cu tinda inpartea de N-S. Interiorul era desp[rlit in doui prindereji gi un perete de scinduri cu inill imea de cca.2m. Pe acest perete, p€ o parte gi pe alta, erau icoanelecelor l2 apostoli, pe lemn, in ulei, cu dimensiuni deaproximativ 801120 cnr. in prima incdpere, destinatd laconstruclie femeilor, se afla cristelnip gi groapa pentruapa de la botez, prapurii gi biblioteca, iar in cameraurmdtoare, destinatd [a constr:uc]ie b[rbafilor, se aflaupe pereli icoane in ulei, pe l6ngd pereli scaunulimpdrdtesc gi stranele. Catapeteasma este cea de astdzi.ln jur exista un cimitir care folosea ca stAlpi la cdpdtdipietre.

Iatd cdteva din construc{iile inaintagilor nogtri,despre existenfa cdrora pulini oameni mai gtiu. inzidurile lor mogii gi-au pus sufletele, care au rdrnasingropate sub zidurile bisericilor dispdrute.

Ant v[zut, mai ales in ultimul timp, iniliative alepreolilor extrem de costisitoare, urrele care stricdobiceiurile, altele demolatoare, cum a fost distrugereacimitirelor aparfindnd bisericilor Sf. Neculai 9i Sf.Gheorghe. Dar nu am vdzut nici o iniliativi in care pelocurile respectivelor agezdminte dispdrute sd fier idicat un modest monurnent, cu o inscr ipgieldn-ruritoare.

C. in momentul de fa16, existi gase biserici peteritoriul comunei: l) trei in satul Vutcani; 2) doui insatul Mdldiegti 9i 3) una in satul Pogta Elan.

1) a. Biserica Sf. Neculai este construitd pe socluldin piatrd al vechi i biser ic i , din blocuri ceramice. inafard de temelie gi catapeteasmd, nu mai are nimi; c.nvechea bisericd; nici mdcar icoanele nu au mai tcsrfolosite, apelAndu-se la pictarea peretilor.

Foto 3. Biserica ,,Sf,. Nicolae,,

b. Biserica Sf. Gheorghe este construiti intre anii1928-1946, din cbrimidi, pe locul pe care a fost vecheabisericI, dar nu a pdstrat nimic de la aceasta. A fostafectat[ de cutremurul din 1940, reparatd de rnai multeori, nrai ales acoperigul, terminatd de consolidat, cu careocazie a fost schimbat[ forma acoperigului, in anul 2003.

Foto 4. Bi,sericq "5.f. Ghertrghe"

c. Biser ica capeld Sf. Voievozi Mihai l gi Gavri l , afost constru it5 inrre an ii 1 90 I - I 906, cu trei turle. in timp,gi-a pierdut doud turle. Suportl o reparafie capitald in1976. intre l918- i 946 aici s-au { inut s lujbele paiohiei l .

2) a. Biserica Sf. impdrali Constantin qi Elena,ctitorie a boielului Costache Corbu. dateazd" de lastdrgitul secolului al XIX-lea. Fotografia din acel timpne aratd o biselic[ de zid de un stil amestecat, darfrumos, cu tunr. La subsol are24 cripte, din care numaiuna este ocupatd de C. Corbu. La cutremurul din 1940turnul se ddramd. este relbcut intr-o forml care urdlegteconsructia. Cutremurele din 1977 gi 1986 o deterioreazd;i mai mult incdt era riscant sd se mai facl slujbe in ea.Astazi nu i'nai este folositd, locuitorii din Mdl6iegticon>rli:iu-s; t alti. bisericd.

r , ' " i - : ' - ' , . : i :3 i rnna dar gi inventarul sdu, aceastd:r : i - : I . : : - : : . . i j ; r ind pafte a patr i rnoniului cul tural

D^.:-+. , , ,C^:- lx ^ ^^*- . -^: r f . - r^-- :

b. Biserica Adormilea(vezi Biserica azi). Gardulau fost finanlate de doamna

Maicii Domnului, Mdldiegtiqi clopotni{a acestei bisericiSilviana Bahrim.

qi arhitectural. lnilial, fbrma un ansamblu arhitecturalimpreund cu cl6direa spitalului.

Biserica azi

Pentru a avea o informa{ie oficiald, am rugatpreof i i sd completeze un chest ionar. Am primitinforrnalia doar de la pr. Urrgureanu Marius. Dlm, incontinuare, textul primit de la domnia sa.

Denumirea parohiei este: Parchia Vutcani II, cuhranrul Sf. Ierarh Nicolaie. hfenliondrn cd parohia arettn singm" locas de cult.

Biserica Sf. Nicolaie este proprietate obqteascd.Biserica Sf. Nicolaie are ca dependinle: casa deprdznuire (trapeza), tnceputd tn anul I99B 9lterminatd in 2002, Si o clopotnild noud, tnceputd tnI99B Si terminatd in 2000. Sumele necesare pentruconstruclii sunt donalii de la credincioEi Si au fostadunate treptat, pdnd la ffirEitul lucrdrilor de cdtreepitropi Si casierii Parohiei.

Parohia Vulcani II are tn componenla sa 277 de

fam i I i i c re S t i n- orto d oxe.Bugelul parohiei se realizeazd din incasarea

contribuyiilor de la credincioSi Si din sumele realizatela diferite servicii bisericeqti, care sunt contabilizatela parohie.

Biserica Sf. Nicolaie afost rfficutd in anul l97Bde cdtre enoriasii satului cu sprijinul printarului, inpersoanu doamnei Diaconu loana. Biserica a fostpictald tn tintpulpr. Macovei Cdtdlin, Si anume in anulrest (1e9r?).

Casa de prdzruire, clopotnifa Si biserica noud dincinrilirul de Ia Mdldieli au fost ridicate sub directaindrunture a pr. Ungureanu Marius, paroh la parohiaII Vutcani, aydnd ca epitt'opi Ia llutcani pe domniiAlexa Mihai Si Chebac Emil, Si la MdldieSti, pedomnul Lumind Gheorghe.

Membrii consiliului parohial sunt: Chebac Emil,epitrop; Adam Stoica, paraclisier; Alexa Mihui, $tefonConslantin, Slrdtild Tbader. Strdtilci Costicd, DiaconuConslantin, Dutnitricd Costicd, Juncd Gheorghe,

$tefanache C<tnslantin Si lr[arcu Colea - consilieri.Mensiondm familiile care au ajutat sfanta

bisericd: Costicri Stefqn. Damictn l/eronica, DiaconuMaria, Diaconu Cornel. \eStian Parctschiva, MarcuColea, care au dat veSntinte preoleSti, sfintele vase,icoane: ,\lttnolache Ghe.. Olaru Gheorghe, care auajutat Ia riJi;'area casei pra:nicale Si a clopotnilei,spre veSnica l<tr ponrenire; Si tinerii Adant Doru,Adunt Titi. $ie"fanache lon, Ciorbagiu Gabi, VasilacheCorne l,s; C,lsong;rr -\[iha i.

.\tcnicrt; :onstltului prohiul au fost aleSi prin votitt st'.tnt: brericd pentnt o perioadd de patru ani,:'-',nt' ' rn re zulamenlului bisericesc,

Foto 6. Bi.serica ,,Adonnirea Maicii Domnului"

3) Biserica este in construclie gi incd nu are hram.Construclia este inceputi in august 2000. Terenul estedonat de Oanea Vasile. Valoarea proiectului este de cca.I rniliard lei. Mai trebuie fbcute amenajdri interioare:catapeteasma, strane, policandre gi picturd.

Foto 7.Flavistq nf in io l t r q nnnrrrnei Vrr loqrr i

Foto 5. Biserica "Sf. Voievozi Mihail Si Gavril"

Nume gi prenume Data/perioada ln care aufost intfflnite in

documente

In cedocument

La ce bisericl In cecalitate

l. Panaite - din bdtrdnul luiM6ndil6

7 martie 1802 la. preot

2. Arsene 7 martie l802 la. Vutcan preot3. Ioan -rdzeg de Vutcani giBancovici

7 martie 180220 martie 1805

la.rb.

Vutcani preot

4. 20 iunie 1834 lc . Vutcan preot5. Nistor Dinea 20 aueust 1842 la. Vutcan preot6. lon dascil7. Marcu diacon8. Constantin Leon preot9. Petru Popescu I 86s J Msl6ieqti-Sf.

Gheorehepreot

10. Nicolaie Stefan 3 M616iesti cdntdret1 l . Stefan lchim J M6lSiesti cdntdret12. Ioan Dima 1837 :1842 Vutcani Sf.

Gheorehepreot

13. Toader Dima 1842; 1865 Vutcani Sf.Gheorshe

preot

14. Vasile Bostan 1859 Vutcani Sf.Gheorshe

cantor

15. Ioan Nelersa 1859;1895 Vutcani Sf.Gheorghe

cantor

| 6. Ioan Leon Vutcani Sf. Neculai preot17. I l ie Nele 834 Vutcani Sf. Neculai Dreot18. Ghe. 859 cantor19. Nicolaie Nelersa 859 cantor20. Th.Andriescu I 878; I 895 'tupilali gi Poqta

Elan, Sf. Dumitrupreot

2l . Vasi le Done I 878 cantor22. Gh.Nescianu23. D.Mireanu24. Llchirn

1878; l 895;1909I 878I 878: l 895

Mil5iegti, Sf.Gheorghe

preotcantorcantor

25. Gh.David26. Gvr.Matei Arsene

| 895I 895

cantorcantor

27. Gh.Yartolomei28. lon Revent29. Vasile Th.Bostan30. Ion $oitu31. Constantin C.Diaconu32. Ion C.Nestian

I 895; l 909I 895;l 9091895l 895r 895| 895

Vutcani. Sf. Neculai preotpreot

33. Dumitru Dima34. Gheorghe Harnagea35. lon Cozma36. Vasile Gh.Bostan37. Const.Popa38. Dumitrache Nesciar

r 895I 895; I 909I 895l 895l 895I 895

Vutcani, Sf.Gheorghe

preotpreotdiacon

39. Gh.Kitic 1909 Tupilati preot

40. Ion Cosma I 909 Valea lui Darie preot

Fefe bisericegtiLista felelor bisericegti din Vutcani, cunoscute de noi din documentele pe care le-am vdzut,pdnl in anul l9l0

Bibliografie: Documente:l. Mircea Mugat, Izvoare gi mdrturii strdine l. Direcfia Judefeantr a Arhivelor Nafionale Iagi

lespre strdmogii poporului rcmdn, Editura Academiei a. Colecfia Documente 422/83;4251320;tepublicii Socialiste Rom6nia, Bucuregti, 1980 b. Epitropia Sf.Spiridon (Documente) XLII/8O;

2. Biblia, Editura Institutului Biblic Ai de Misiune c. F. Divanul Domnesc tr. 806, op. 916, ds. 20, f. 30.rl Bisericii Ortodoxe Romdne, Bucure$ti, 1993 Original

3. Ion Diaconu, MonograJia cotnunei Vutcani, 2. Arhiva Muzeului S[tesc Vutcani, ds. Cerculnanuscns Cultural, 1909-1910

Revlsfq ofloinll n onmrrnel Vrrfosnl

72 Vufcani, nr.3, martie 2004

&r"[i*;wwhai1907 in Vutcani

Este una din paginile dureroase ale rominilor.Cdnd spun romdni mi g6ndesc la cetltenii Romdniei.

in Vutcani, in 1907, existau trei nalionalitili:rom6ni, in majoritate cov6rqitoare, figani, care seocupau mai ales cu fierdria, dar cultivau gi p6mtnt, gievreio care se ocupau cu nego{ul, clmitEria, dulgheriagi croitoria. Acegtia din urm[, spre deosebire de figani,aveau o organizare proprie.

Pdnd in 1907 conviefuirea cu comunitatea evreilora fost normal6, ftrE conflicte, gi sigur ar fi rdmas agadac6 nu ar fi fost uiza provocatd de arendagii pi deproprietarii de p[mdnt, in primdvara anului 1907.

latd in ce a constat aceastl criz[.

f,dranii cu pu{in pbmdnt, sau frri p[mdnt,arendau, fie direct de la proprietari, fie de la arendagiimogiilor, terenuri pe care le cultivau gi pentru careplEteau o arendl, conform invoielii frcute cuarendatorii. Pentru anul agricol 1906-1907 acesteinvoieli erau tdrigdnate de c[tre proprietari sauarendagi, ftrd. a li se spune fdranilor de ce gi pdnd cdndse seam[n6. Mai mult decit atdt. arendatorii evitau sddiscute cu fdranii.

Pentru Vutcani situafia era mai speciald, deoareceei arvoniser[ prin 1905 - in vederea cumpdrbrii -rnogia,Pogta Elan a lui $tefan Gheorghiu Parpalea, pecare acesta nu a vrut s6 o arendeze f[ranilor implicafiin tranzacfie, preferdnd si o arendeze altcuiva. El evitasd se intAlneasc[ cu cumpdrltorii, aqa incdt aceqtia nugtihu ce sd cread6: vafinalizavdnzarea mogiei, le vada arvona inapoi?

Fiind primdvard, perioada cdnd se frceaupregdtirile de iegire la muncile din cdmp, ldranii caretrebuiau sl arendeze p[m6nt pentru a se intrefine eraunerdbddtori sE se intdlneascd cu arendatorii. Daracegtia fugeau in continuare de ochii liranilor. inmartie tensiunea a ajuns la maximum, qi liranii auribufnit.

Migcarea din Vutcani a avut nigte caracteristiciaparte. Nu to{i pranii au participat la evenimente, cidoar o mici parte dintre ei. Majoritatea aveau pdmintindestuldtor, fiindcd il cumpiraserd ceva mai inainte,qi erau preocupafi sd-gi pldteasc[ ratele la bdnci sauc[mdtari. fdranii participanfi erau atAt romAni cdt gi

figani. Pe de altd parte, comunitatea de evrei eraacceptatd de comunitatea local6, dar aceasta, dinsolidaritate pentru conafionalul lor, arendagul mogieiPogta Elan, ii fineau parte, ceea ce ii nemullumegte pe

Ion DIACONU

Pe 6-7 martie, un grup de sdteni in frunte cu Gvr.Zardgi $tefan Gh. Andronache vor si meargd la moqiaBarbogi str se lnfelegl pentru pdm6nt. Sunt sfrtuiliinsistent de primar qi de geful de post sd nu o fac[, girenuntd.

in ziua de 9 martie, p€ la orele 8, un grup de cca.20 oameni se adun[ la Prim[rie, s6-l convingd peprimar si meargd cu ei, la casele negustorilor, undegtiau cd se afl6losip Aranovici gi Gheorghiu Parpalea,arendagul gi, respectiv, proprietarul mogiei Pogta Elan.Parlamentdrile tdranilor cu oficialitAlile au durat maibine de trei ore gi jum5tate, p6nd ajutorul de primar aconsimfit s6-i inso{easc6. :

Binein{eles, cei doi eu avut suficient timp s[ sefac6 nevizufi, aga ci sitenii nu i-au g[sit. Ciutarea afost f6cutd in ordine gi cu respect pentru proprietate.La finele clutirii, descumpflnifi, gi-au dat searna c[ aufost p[c6lifi at6t de autoritdfi cdt qi de negustori, gi uniidintre ei, avind oarece probleme financiare cunegustorii, cum ar fi porumb v0ndut, ilar banineincasa{i, au intors vizitele cet se poate deneprotocolar. La stoler gi la croitor nu s-au mai intors.Cel mai afectat a fost Marcd C6rlan. Pe la orele 3 d.a.totul se terminase. Agresafii au g[sit sprijin atAt dinpartea autoritefilor, cat gi din partea populatieineimplicate in evenimente.

Pe nedrept, despre rdscoala de la 1907 exist[, inultimul timp, o tflcere soril cu uitarea. $i nu este bine,fiindcd uitarea in istorie echivaleazi cu repetareagregelilor trecutului. Iar din aceastd migcare avem ceinvdta: nu se poate convie{ui in armonie dac6 nu estetoleranfd gi respect reciproc.

Noti. La Direcfia Judefeanl a ArhivelorNafionale Vaslui, Fondul Curtea juratilor, jud. Fdlciu,se afl5 dosarul nr. 411907, care cuprinde 580 de paginiprivind ancheta juridicd a faptelor. Cele de mai sus sebazeazA pe acest dosar. Documentele din anexd fac Aiele parte din acest dosar.

Anexel. Act de informare din 30 martie 1907Sumar. Iosif Gruber, comersant, domiciliat inVutcani, informeazd organele judiciare asupraevenimentelor.Irnzri 9 mttie pe Ia orele l0 a.m. m-am adus prin

piala dnfoya primdriei unde am gdsit mai multd lumeoMd gi on orcit n'onindu-se cum cd locuitoriiroiou sd caute prin casele evreilor pe $tejhnGlwglriu poprienrul moSiei PoSta Elanului Si peIIie Goldstain de Ia lt.tdldieqti ce linuse tn arendd o

firani.Desfdgurarea evenimente lor.

Revista oficiall a comunei Vutcani

Vtrfcani, nr: 3, martie 2004 13hliz'd de lq Mendel Melicson. M-am dus Si eu acasd ladugheana soacrei mele Sura Melicson cu care stautmpreund spre a astepta pe locuitori sd vind Si pe lamine. Sosind locuitorii tmprcund cu d. Ajutor deorimar Constantin Leon care stdtea printre ddnSiitpre a-i linisti au intrat tn casd qi negdsind pe cei ce-i cdutau au plecat. De la mine locuitorii au trecut pela crdsma de peste drum a lui llie $tefanache. in aceltimp auzeam cum llie $tefanache ti chema la ddnsul Site spunea cd le dd de bdut numai sd md batd pe mineyi pe soacra mea Sura Solomon pe care apoi sd o deain rdpd. (Am) (vd)zut chiar cdnd llie gtefonacheimpdrlea vin gratis pe la locuitori pentru a-i tmbdta.Fald de acestea am intrat in casd qi am tncuiat uSa.Peste vreun sfert de ceas au ndvdlit asupra casei melenai mulli locuitori care stricdnd uqa,de din fald auintrat tnduntru mai mulli. Tasache Arsene, Gh.Tasache Arsene Si Sava Condurache care au qiinceput a md lovi. M-au scos apoi afard de mdndTasache Arsene impreund cu Ghiyd Sava Condurachein cate timp am vdzut cum au tnceput a devastaTdvdlia soacreimele loan Foltan, Gh. Foltan, Const.Foltan, Vasile Negrescu, Thsache Arsene, Gh. Tasache4rsene, Sterian Tbma Prodea, Vasile Petcu Si Neculaiprodan. in urmd locuitorii m-au luat cu ddngii qi md;ileau sd sparg Si eu geamurile la ceilalli evrei lucru)e cqri eu nu l-am ficut. Dupd ce au isprdvit delevaslat prdvdliile tuturor negustoriloti Gh. .Savalondurache m-a (luat) cu ddnsul zicdnd cd md ducea cqsa lui spre a md addposti, dar ducdndu-md afardlin sat a inceput sd-mi ceard parale. in acest timpenind dupd noi lon Necula m-a scos din mdinile lui]ondurache Si m-a dus la casa lui Const. Casangiuris gi Necula. Femeia acestuiafiind singurd acasd i-abst fricd sd md prirneascd spre q nu i se devasta Si:qsa sa, aSa cd am plecat de acolo spre Roqieqti.)upd ce ieSisem din satul Vutcani Si eram tnryropiere de satul Valea lui Darie m-am pomenitrmfirit de Gh. Sava Condurache care a inceput sdtrige la mine sd stau dacd nu vreou sd md impuqte.lpropiindu-se de mine mi-a cerut sd-i dau cei 5000 dei'anci ce-i promisesem cu cdteva sdptdmdni tn urmd,le la Seful gdrii RoSieSti, cdci are nevoie sd pldteascdfimdntul ameninldndu-md tn acelagi timp ori ti dau,vi tmi taie capul cu culitul ce-l avea tn tureatca:iubotei. Vdzdndu-md tn pericol Si nefiind nimeni care'd-mi dea ajutor, amfost nevoit a-i da suma de 20 lein argint dupd carc m-a ldsat tn pace, retntorcdndu-sen Vutcani. Eu m-am clus la Rogiegti unde am stat intat la tnvdydtorul Gw. Ianculescu.

Sdmbdtd, rcinffivMy-nd in Vutcani, am gdsitlughena socrcnei nrr;le &rloawd ior dintrc objecteleohiectele) melp imi M fu $nlrrrrrz & 7ft{l loi Ftt

fiind fagd la toate deyastdrile caselor evreieEti amvdzuf foarte bine cd in afard de cei ce vi i-am spus mctisus qu mai luat parte Si urmdtorii: Nicd Hobjild, corea luat Si o (cayaveicd) de la Marcu Cdrlan, Gh.Manolache, Iordache Afiene Manolache Si DumitruLdzdrescu.

Ca parte civild md constitui cu suma de 200 tei(...) gdsindu-mi domiciliul in HuSi.

2. Act de informare, 30 martie 1907, Simion(Rosufvare?),42 de ani

Sumar. La el l-au c5utat numai pe arendagulmogiei Poqta Elan, a doua oar[ nu au rnai fost.

3. Act de informare, 25 aprilie 1907. AronCroitoriu. 75 ani - croitor

Sumar. Nu i s-a stricat nimic Ai nici nu a fostbdtut.

4. Act de informare, 25 aprilie 1907, Ruhla AronCroitoru, 65 de ani

Sumar. Nu a fost afectatd cu nimic.5. Proces verbal din l7 martie 1907. Substitutul

de procurorSumar. A asistat la l1 martie la Albegti la autopsia

impugcatului Grigore Grigorag. A telefonat din Crasnacolonelului regimentului I Dolj s5 lase o companie ingara Rogiegti. A doua zi, ajuns la Vutcani, a vdzutspiritele agitate qi populaliunea adunatd in fa{aprim5riei. Oamenii au fost linigtifi cu vorba. Pe 14martie a plecat la Bdseqti unde erau agitalii - trece princdtunul Pogta Elan "unde locuitorii erau hotdrd[i adevasta casele proprietdlii Si distruge gospoddriaagricold a arendasului care este evreu, dupd multdparlamentare i-om linistit". La Bdseqti a ajunsnoaptea tdrziu. Acolo, la prim6rie, s-au adunatlocuitorii din Blsegti, Dodegti, T[m6geni, Deleni,Viltoteqti qi Stoigegti pl6ng6ndu-se de lips[ de p[mdntgi scumpete.

6. Act de informare, 19 aprilie 1907. Primarul Gh.Bolga, 48 de ani din Vutcani

Cu vreo doud zile mai tnainte de faptd se sunoprin sat cd oamenii se tnleleg a merge Ia BarboSi sprea se inlelege cu privire la pdmdnt, iar RaduAndronache mi-a spus cd acei ce pun la cale acesteasunt Gh. Gvr. Zard Si $tefan Gh. Andronache.

Comunicdnd aceasta gefului de seclie i-amchemat pe locuitori gi i-am sldtuit sd se astdmpere agacd aceStia au promis sd se retragd cu cuvdntul.

In ziua de 9 martie a.m. tntre orele I Si 9dimineala, au venit vreo 20 locuitori dinainteaprimdriei care au tnceput sd facd oatecare zgomot.Iegind afard din primdrie gi intrebdndu-i ce voiesc mi-au rdspuns cd voiesc sd caute pe la negustori evrei dinVutcani, pe arendagii evrei de la Elan gi Mdldiegti, Cutr-rlrto rr^ttDtilo Aalo rla wino nE sX so nolAmnovo oi

Vuteani, nr.3, martie 200474suslineau cd vreau sd se ducd tn cdutarea arendaEilo4

invitdndu-md chiar Si pe mine a-i tnsoli' Eu insd i-am

refuzat sub motiv cd nu pot pdrdsi localul primdriei

iar ddnsii au plecat tn cdutarea are:ndaqilor la evreul

Maier Segal de peste drum de primdrie' Cum i'am

vdzut intrdnd la Segal am spus aiutorului de primar

sd se ducd tntre ddnEii spre a-i linisti'

Peste pulin timp reintorcdndu-se aiutorul de

primar mi-a comunicat cd rtu-i chip sd-i linisteascd gi-vdzdndu-i

apucdnd spre celelalte dughene, am plecat

Si eu de la primdrie spre a-i cduta sd-i linistesc'

Ajungdndu-i la dugheana Zeldei Moisd Segal am

gdsit o mullime de bdietani mai ales intrali prin casd

aSa cd am cdutqt sd-i dau afard pe aceStia Ei sd

linistesc pe cei mai invrdstd dar ei imi rdspundeau cd

voiesc sd scoatd pe arendasi la hotan Vdzdndu-md tn

neputinld de a-i potoli m-am retras la primdrie de

unde nu m'am dus acasd decdt seara aSa cd nu pot sd

Stiu cine anume a luat parte la devastdri' Cauza care

a fdcul sd md retrag este Si impreiurarea cd J' V

Ciulei mi-a spus cd locuitorii au intenliunea sd md

incaiere Si pe mine.Prin satul nostru n-au umblat deloc persoane

strdine sd pund la cale pe locuitori sd se revolte de

asemenea locuitorii din Vutcani n-au aproape deloc

nevoie de pdmdnt si pricina revoltei este mai mult

politicd deoarece acei revolta{i sunt contrq actualei

ad mini s tr al iuni c o munule.Am auzit tn urmd cd Gh. I. Mqnolache Si cu Ene

Gvr. Nica au dat pitaci lui Gh. N. Marcu sd strige prin

sat ca sd iasd cu mic cu mare pentru a bqte jidanii'

Acei ce erau in capul rdsculalilor Si fdceau gdldgie

mai mare sunt urmdtorii: Tasache Arsene, Gh'

Tasache Arsene, I. Gvr. Tbdeitd, Gh' Sava

Condurache, D. Ldzdrescu, Gh. Foltan, C' Foltan, I'

Gvr. Gdlea, Iord. Aft. Manolache, Vasile Negrescu,

Gh. C. Chiriac, V'le Petcu Ei Sterian Toma Prodea'

Vasile Negrescu a fost tn acelasi timp obraznic qi

cu mine avdnd curagiul a md apuca de piept chiar tn

localul primdriei. Cdnd s-au tnlors fdptasii a doua

oard la Maier Segal am privit din localul primdriei

cum l-au scos pe acesta afard Si cum-l bdteau Gr'

Andone gi cuTasache Arsene. La Segal n-afdcut mare

stricdciune cdci rafturile dughenei erau aproape

goale fiind gata de a dafaliment.7. Act de informare, 20 04 1907' Gheorghe M'

Marcu zis Corbici - 80 aniSumar. Gh. I. Manolache 9i Ene Gvr' Nic[ ii dau

fiecare cite l0 bani pentru ca acesta sd strige prin sat

sd se adune oamenii la primErie din ordinul

primarului.8. Act de informare, 20 aprilie 1907' Gavril

Enculescu, 49 de ani, inv{itor, Rogiegti

Sumar. Iosiv Gruber s-a adlpostit la el dar nu i-a

povestit s6 fi fost tfllh[rit de suma de 20 lei.

9. Act de informare, 20 aprilie 1907. Gheorghe N'

Neqtian, 25 ani, inv[{6torSumar. Oamenii se stoleau c0teva zile inainte -

nu

gtie pentru ce. Nu este adev[rat cd s-au produs

pagubele de negustorii evrei, singurul care a avut o

oarecare pagubl fiind Marcu Clrlan.10. Act de informare, 20 aprilie 1907' Vasile

Alexa, 41 ani, inv[fitorSumar. Marcu C[rlan a fost linta principali'

Oamenii s-au adunat, tinerii au spart geamurile,

furturile (pu{ine) fiind ftcute de oamenii de pazd pugi

de negusiori. Mipcarea nu a fost pregdtitd de mai

inainte avdnd un caracter de manifestafie. Nu a frcut

instigafie gi nu.crede ca copilul lui si fi pronunlat

cuuintele susfinute de evrei cf, aceqtia trebuie dafi

afari din sat.l l . Act de informare, l9 apri l ie 1917' Ioan

Cosma, preotSumar. A plecat pe la 2 (pAna atunci a fost la

slujba religioas[ de la Valea lui Dade), sd linigteasci

oamenii in sat. intrebflndu-i pe cei rizvriti{i ce vor,

Negrescu, beat, a r[spuns cE voiesc a gbsi pe

arendagul mogiei Elan qi a-l da afard de pe 'mogie c[

ludnd-o in arendd i-a l6sat pe ddnqii ftrd pdmAnt' La

dugheana lui Cdrlan nu a glsit dec0t un ruft risturnat,

iar dugheana era pazitd de cinci locuitori pentru a nu

se fura ceva. Nu este adevlrat ce el l-a trimis pe Pais

la Marcu C[rlan s6 cearl 100 lei.12. Aet de informare, 19 aprilie 1907' Neculai

CasangiuSumar. Neculai Bolat intreabd pe Zeida cil ce face

cu el, ori ii dn banii ori plpupoii ce i-au vAndut' Zeidt

nu a dat cei 100 de lei - qi nici acasl la Zeida nu era

N. Bolat li Gh. Condurache. '13. Act de informare, 20 aprilie 1907' Ion I' a

Sandei, 45 ani, muncitorSumar. Stdtea de vorbl cu preotul Cozma in drum

in timp ce mullimea trecea in jos. Pe aceqtia i-a sfEtuit

preotul sa se iinigteascS, doar nu o s6 le dea evreii

pimAnt.14. Act de informare, 25 aprilie 1907' Gh'

Vartolomei, 49 ani, PreotSumar. St[ in apropiere de dugheanE Surei

Solomon. Nu a avut timp s[-i linigteascd' Nu s-a

amestecat.15. Act de informare, 28 mai 1907' Iosef Goldner

Sumar. Se ap5r[ in sensul ci nu este adevirat cd

dupd trecerea riscoalei gi-a aruncat singur marfa pe

jos gi a c6lcat-o sE scape de ueditori. A trimis ldzila

luti p. Neculai Nip Neqtian, dar nu era marfb ln ele'

Revista oficiall a comunei Vrtclni

Vufcani, nr. 3, martie 2004

l0) 425118 nr.Z (t696,iulie t9)Sumar. Antioh Constantin w Moldovei intiregte

lui Arhire, pivnicerul din Hugi, stlpdnirea pe pir[ilede mogie ce are in Vltcani gi Lungeni la Vaslui, ca-giia de acolo veniturile. Copie din 1809.

ll) 425/18 nr.3 (1752, aprilie 28)Sumar. Arhire, nepotul Cdrdugului, vinde lui

Vasile Costache, vel vornic, pd(ile sale din mogiaVdtcani. Copie. l

12) 42s/te (1647)Sumar. Vasile w Moldovei intdregte lui Gheorghe

Cdrdugu cumpdrdturile ftcute in Drdgugeni. de laurmagii Rogcovanului 9i de la Vutcani de ta altii.Copie.

13) 425125 (l666,octombrie l7)Sumar. Istrate, fiul lui Mereufi, diruiegte partea

sa de mogie din Vutcani lui Chirild, feciorul luiBojian. Copie.

14) 425/45 (1706, august 20)Sumar. Paharnicul Adam, ispravnic de F[lciu,

face raport de cele constatate in pricina dintre popaJuverdeanu gi Vasile cu Arhire, pentru o parte dinmogia Vutcani. Proprietari anteriori. Act de la VasileLupu. Martori. Copie din 1832.

15) 425146 (1706, august 20)Sumar. Raportul paharnicului Adam, ispravnic,

privind cercetarea pricinei de judecatd dintre popaJuverdeanu gi v[rul (?) Vasile cu Arhirie, pentru oparte din mogia Vdtcani. Acte vechi. Copie intiriti deDivan, 1832, martie, lagi.

16) 425/81 (1742, iunie 18)Sumar. Gheorghe Serezle, mare cipitan de codru,

di carte de judecati in pricina dintre NeculaiDamaschin gi Sandul Lazdr,ambii din Vutcani, pentruun loc de prisac[ din acel sat. Proprietari anteriori.Copie int[riti de Divanul Apelativ al fdrii de Jos.l7)4251183 (1798; septembrie 20)

Sumar. Gheorghe Harnagea gi Cozma, fiul luiVasile Harnagea, vdnd preotului Panaite pirlile lor dinmogiile Vdtcani gi Bancovici, o livadl de perji gi patrunuci. Sunt menfionali proprietarii anteriori. pre{.Martori. Original.

18) 4251184 (1799, august 17)Sumar. Lupul Mihorde, cu fiii gi alte rude ale

sale, vdnd preotului Panaite din Siminegti, nepotul luiVasile Misiild, partea lor de mogie din V6tcani finutulF6lciu. cu livad6. Martori. Original.

19) 425D50 (1817, iunie 8)Sumar. Scarlat Alexandu Calimah w Moldovei

d"bonfuneneAga cum am promis in al doilea numdr al revistei,

incepem sd publicdm inventarul actelor privitoare laVutcani, sumarul acestor acte, precum gi locul unde segdsesc ele.

A.Direcfia Judefeand a Arhivelor Nafionale lagi.Colecfia documente. l

l) 416/7 (1666 octombrie t7)Sumar. Istratie, feciorul lui Mirduf6, ddruiegte lui

Chiril6, feciorul lui Bojian, partea sa din satul Vutcani(Fllciu). Original.

2) 416134 (1742 iunie 30)Sumar. Constantin Nicolae w Moldovei intiregte

lui Neculai Damaschin, nepotul lui Manoild, dinVutcani st6pdnirea pe mogia Vutcani, finutul F6lciu,fiind volnie a lua a zeeeadin frnaf, farinl, prisdci custupi, gr6dini cu legume. Original.

3) 416139 (1146 februarie 20)Sumar. Vasile Dabija, postelnic, dlruiegte lui

Vasile Costachi, fost mare paharnic, partea sa dinsatul V6tcani linutul Filciu cu farin[, fdnaf, pddure givii. Original.

4) 4161303 (cca.l825)Sumar. Harta mogiei Vutcani. Ciornd

' 5)42011(cca. 1700)Sumar. Stratulat, fiul Clr6ugului, vinde lui

Plcurar din $tefeni partea sa de ocin[ din V6tcani.Original.

6) 42013 (1706, iunie l, Iaqi)Sumar. Antioh Constantin w Moldovei poruncegte

str cerceteze pricina pentru p[qi din satul Vutcani,vdndute de Stratul, fiul Cdrduqului, preotuluiJuverdeanu. Original.

7) 42014 (1740, iulie | 8)Sumar. Grigore Ghica w Moldovei intiregte lui

Gheorghe Juverdeanu stdp0nirea unor p6rfi din mogiaFauri pe apa Elanului gi Vutcani, de la finutul F6lciu.Original.

S) 42011l (1804, aprilie 3)Sumar. Anaforaua Divanului, in pricina dintre

Matei Costache, fost mare spltar, gi rdzegii deVutcani, pentru perfi din acea mogie de la finutulFdlciului. Rezolufia lui Alexandru Constantin Moruzw Moldovei din 1804, noiembrie 16. Citeazd,documente din perioada 1647-1799. Copie din 1837.

9) 425/18 nr.l t647 (7155)Sumar. Vasile w Moldovei intiiregte lui Gheorghe

C6rtrugu cumptrrlturile ftcute in Drdgugeni de laurmagii Rogcovanului gi de la Vtrtcani, de la alfii.Copie de pe copie.

Revista oliciall a com,unei Vutcani

16 Vufcani, nr. 3, martie 2004

intdregte Elencdi Micleasca, sofia lui Pan4ieshePanul, st6pAnirea pe mogia Rosiescii cu seligtile sale,Papucegtii, Tuflicegtii, Pribegtii, Dumegtii, parte dinVutcani, etc., linutul Fdlciu, cumpdrate prin mezat dela Casandra pod polcovniceasl Ghedeonova, supusdrusd. Aceasta din urmd le v6nduse pentru a pl[tidatoriile primului ei so!, Matei Costache, postelnic,precum qialte cheltuieli fEcute cu fiuleiVasile. Copie.

20) 4251319 (1842, februarie 28)Sumar. Divanul Apelativ al Jdrii de Jos int[reqte

lui Neculai cdminar st6pinirea pe mogiile din Vitcaniqi Bancovici, finutul F6[ciu, cumpdrate, prin mezat, dela Gh. S[ulescu, paharnic. Se men{ioneazi titlurile deproprietate. Onomasticd. Proteste relative la mezat,argumentele aduse de Divan in respingerea lor etc'Copie.

2l) 4251320 (1842, august 20)Sumar. Vechilimie datd de obqtea rdzIgilor din

moqia Vutcani, finutul Fdlciu, lui loan Chiri16, vornicde poartd q.a. imputernicindu-i sd-i reprezinte inalcdtuirea ce au fEcut cu Gheorghe S6ulescu,paharnic, pentru cump[r[tura unor pdmdnturi ce areacesta in Vdtcani qi Bancovici, linutul F[lciu.Condilie.,Onomasticd. intdrituri (paznicii satuluiVutcani, privighetorul ocolului de Mijloc). Copieintdritd de judecdtoria Filciu.

22) 4251326 (1844, septembrie 25)Sumar. invoiala lui Fotache Ghelul, clucer, cu

Gheorghe S6ulescu, cdminar = fost paharnic - de acumpdra tn socoteala cdminarului, insd pe numelesdu, p6rli de pdm6nt din moqiile V[tcani gi Bancovici,

l inutul F6lciu, de la Neculai Istrate, 'cdminar.Condiliile invoielii. Copie.

23) 4251325 (1845, martie 30, Iaqi)Sumar. Jalba lui Dimitrie Miliot cltre consulatul

elinesc relativl la nemullumirea ce o. are din partea lui

Gheorghe Slulescu, cdminaro care qi-a intinsstdp6nirea qi asupra pdrfilor sale din mogiile Vdtcani 9iBancovici, fintrtul Fdlciu. Se menfioneazl judecata

celui din urm[ cu casa Rosiecilor etc. Original.24) 425/329 (1845, aprilie 26)Sumar. Jalba lui Dimitrie Meliote, proprietarul

mogiei Rogiegtii, dat6 prin Iordahe Voienescu' maior,

c[tre domn; relativ[ la nedreptatea ce i s-a pricinuit

prin hrisovul . dobindit de Gheorghe Slulescu,cdminar, pebaza cdruia acesta gi-a intins st5p0nirea 9ipe pirfile sale de mogie. Rezolufie. Original.

2s) 425t330 (184s)Sumar. Jalba lui Ionitd Dima q.a. c[tre Domni,

relativd la nedreptd{ile ce le-au pricinuit lordacheStrulescu, ctrminar - rfueg impreund cu ei pe mo$iaVltcani, finutul F[lciu = in leg[turd cu nigte filci dep[m0nt - 600 - ce le-au vAndut lor. Rezolufie. Verso:

coresporrdbnfd intre Departamentul Dreptdlii 9i' judecdtoria Fdlciu relativ la cele de mai sus. Copie.

26) 4251336 (1846, aprilie 20)'Sumar. Neculai Misl i ld, in numele tuturor

rdzegilor ' de pe mogia Vutcani, f inutul Fdlciu,imputernicegte pe Gheorghe Sdulescu, cdminal, <ca

vechil>, urn$nd si se judece cu rlzegii de pe moqiaDolheni pentru o pafte de pdmAnt de pe c4re s-a tdiato pldure etc. Se menfioneazd ajutorul dat de c6minarcelor de rnai s.us, in dif'erite irnprejuriri (imprumuturide b.ani etc.). intdrituri. Martori. Originat.

27) 4251379 (1842, februarie 28)Sumar. Divanul Apelativ al ldrii de Jos intdregte

lui Neculai Istrati, cdminar, stdpAnirea pe pdrfile demogie'din. Vutcani gi Bancovici, { inutul Fdlciu,cumpSrate prin tnezat de la Gheorghe Sdulescu,paharnic. Se menfioneazd titlurile de proprietate aleacestuia din urm[. Onornasticl. Se citeaz[ texte dinRegulamentul Organic etc. Copie intiritS de Divan.

28) 425/407 (1857, iulie l0)Sumai. Refeiatul directorului cancelariei

tribunalului <Fdlciu> in legdtur[ cu pricina dejudecatd diritre Gheorghe Sdulescu, sp6tar, qi rdzeqiimoqiei Vutcani, pentru 600 fblci p[mdnt, cump[ratede acesta din urmd de la Fotache Ghelul, clucer, acumcomis. Onomasticl. Se menlioneazd corespondenlafrcutd de pdrfi cu instanlelq

"qmp"tente, relative la

procesul de mai sus. Copie legalizatd de tribunal. :

29) 53011 (cca. 1650)Sumar. Zapis. Strat, fiul lui C[r[uqul, vinde lui

P[curariu din $tefeni partea sa din moqia Vbtcani, linutulFdlciu, cu un.galben qi o iap[ intarit la 1832, martie i0,

de Divanuljudecltoresc al Moldovei. Martori. Copie.30) 530/2 (1654, iunie 12, Iaqi)Sumar. Carte. Gheorghe $tefan w intdregte lui

Pdcurariu $tefeni st6p0nirea pe o parte din Vdtcani'

finutul Ff,lciu, in urma unor neinlelegeri cu Ionaqco,

Chirili, Stretilat qi alli rbzegi.'Se menlioneazd acte

vechi. Copie.31) 530/3 (1667, iul ie l5)Sumar. Uric. Ilieg Alexandru w intdreqte lui

Chiril[, feciorul lui Bujoian, stlpflnirea pe l13 din I

sat Vutcani, linutul Fdlciu, danie de la lstrati, feciorul

lui Mereu!6. Copie.32) 54911 (1805, februarie l0)Sumar, Meletie, episcopul Huqilor 9i allii, iscdlesc

m[ituria hotarnici privind partea lui Matei Costache,

fost mare spdtpr, din mogia Vdtcanii, finutul F6lc'iu, in

urma neinfelegerii ce a avut cu rdzeqii din aceasti

mogie. Acte din 16S4 (7194), mart, 9; 1742 (7250),

iulie 30. Copie int[ritd. fta urma)

Revista oflciall a comunei Vutcanl

o/6*hii no{hiAtestarea documentaril a agezflrilor din jurul comunei Vutcani

Laurenfiu CHIRIAC

Danciu gi fra{ilor acestuia.in comuna Albeqti

existat Hanul Rateg qiDocolina.

Satele gi comunele vecineVutcanilor

Comuna Albeqti cu satele: Albegti,Corni Albeqti, Crasna qi GuraCrasnei

Comuna Berezeni cu satele:Berezeni, Muqata, Rdnceni giStuhulef

Comuna Fdlciu cu satele: Fdlciu,Bogddnegti, Bozia, Cop[eeana,Rdnzegti

Comuna Gdgegti cu satele:Gdgegti, Giurcani, Peicani,Popeni, Tupilali

Comuna Hoceni cu satele: Hoceni,Barbogi, Delen(Ofeleni

Comuna Hurdugi (azi D.earrtemir) cu satele: Hurdugi,Grumezoaia, Ougilei, Plotunegti(Plotonegti), Urla{i

Comuna Roqiegti cu satele:Roqiegti, Codreni, GaraRopieqti, Gura Idrici, Idrici,Valea lui Darie.

Comuna AlbeqtiAlbesti - sat rlzegesc pe Stemnic,dlruit la 1464 de $tefan cel Marelui Dragog Albescu, iar apoi intdritde acelagi domn la 1469, "cugium[tatea din gios" lui VladMursea.Crasna - sat pe Crasna cu iazuri 9imori dat6nd din anii l89G-1'900,dupd infiin{area clii ferate Bdrlad -Iagi. PAriul Crasna este atestat incidin secolul al XIV-lea.Corni-Albeqfi - sat rdzegesc formatin secolul al XV-lea'in urrna danieifEcutS de $tefan lui Corneanu, cutot cu pbdure.Gura Crasnei - satpe BArlad intdritlui Jiban de cltre $tefan cel Mare.Acest Tiban l-a vdndut in 1489 lui

Comuna BerezeniBerezeni = Berezdnii - Brezeni :

Bezrefenii - sat pe ldrici confirmatde citre $tefan cel Mare la 14martie 1497 surorilor Anugca,Negtita gi Maria. Mai t6rziu, la1635, satul este amintit lOngiB6rsana, pe Valea Elanului qi cup6rli din el vdndute de fiii preotuluiLupqa lui Vrabie - rnare vltaf deF[lciu. Existb gi opinia cd noul sats-ar fi infiinfat la incePutulsecolului al XlX-lea, in jurul

Vicolenilor (un sat poPulat deoameni veniti din Vrancea).MuSata - sat r[zegesc Pe Pdr0ulMuqata, jumdtate ?ntdrit luiCorhanl gi rudelor sale la 1445.Rdnceni - sat format in secolul alXVI[-lea.

Comuna FilciuFdlciu - '1inut qi tdrg de l6ngdiezerul Luciul. Este cunoscut dintimpul lui $tefan cel Mare ca fiindlocul de emitere a unor actedomnegti qi fiind men{ionat inperioada medievald, inclusiv de

cStre Dimitrie Cantemir. Din

Catastiful de la 1591 reiese cd

acest finut era unul dintre cele mai

sirace gi mai pufin PoPulate dinMoldova.BogddneSti - sat Pe Prut, mai jos de

t0rgul Fdlciu, intirit de c[tre Vasile

Lupu la 28 martie. 1636 lui Ion

Puiulef aprod gi lui DumitraEco(ginerele lui lgnat). Satul era

prevdzut cu Pod Plutitor Peste Prutgi a intrat in posesia lui lon Ureche

vornicul, apoi a lui Nenufi (fiul lui

lon Puiule!), pentru ca mai tdrziuau mai sd fie vdndut marelui logofrt

Vadul lonaqcoGhenghea.Bozia - sat rdzeqesc pe pArdulBozia (afluent al Elanului), l6ngdHdndgeni. A fost men{ionat primadat[ la inceputul secolului al XWI-lea.RdnzeSti = RAnzd$ti - sat rdzegescintre Elan qi Prut intdrit lui Oancela 1526, apoi confiscat pentruhiclenie la 15**, dupd care a fost,ddruit cu bllli gi cote{e M[ndstiriiAron-Vod5.

Comuna GlgegtiGdgeqti = G[joaie: Gage$ti - satrlzeqesc pe Elan, confirmat de

$tefan cel Mare la 1464 slugii saleG[gescu - care il cumpdrase cu 50de zloli tltdreqti de la fralii Jurj,Muqat qi Ivan. Mai tirziu a fostintirit lui Micu Ivan qi la inceputulsecolului al XVI-lea a devenitproprietatea copiilor lui lgnat.Giurcani - sat rdzegesc Pe Elan, ingura Jigdliei, o parte din el intEritdlui Negrild $uqman la incePutulsecolului al XVIJea. La 28 iulie1635, o jumltate din sat era intAritade cdtre Vasile Lupu lui IonagcoAvram qi fra{ilor acestuia, cu tot curobi ligani.Peicuni = Peice$ti - sat r[zeqescformat in secolul al XVII-lea.Popeni - sat r[zegesc format insecolul alXVlIlea.

Comuna HoceniHoceni = Hotceni = Hotceani - satpe Larga, intdrit la 1437 luiMihAilS Cupcici. La 1474, deiaexista un proces al lui Ivan Cupcici(nepotul lui Mihdile) pentru avereape care o avea, printre care 9iHoceniul. Ivan CuPcici Primise de

Revista oficiall a comunei Vutcani

F-

1E Vtrfcani, nr. 3, martib 2004

la $tefan cel Mare acest sat, drePtrdsplatd a vitejiei sale. La inceputulsecolului al XVl-lea, satul eraproprietatea lui Pagco Rizlog. La1636 exista un Ion Hotceanul carecumpdra o vie la Temerleni.Oleleni - sat rdze$esc pe iare l-aprimit Petru Ofelescul (ginerele luiMuqa, sol ia lui Pdntelei) de la

$tefan cel Mare la 1467, pentrufaptele sale de vitejie. Acest satfusese menlionat incd din 1464.

$igcani - sat rdzdgesc care' dateazdde la mijlocul secolului al XV-lea.BarboSi = Bdrbo$i -'sat pe Moisia,din secolul al XV-lea, unde a fostBarbosul, intlrit apoi lui Oan[portar gi apoi nepo{ilor lui Sinvistiernic (in secolul al XVI-lea).Deleni - sat pe Bujor, format insecolul al XV-lea gi apoi int[rit luiPetrea lt{,lcgin la inceputulsecolului al XVI-lea.

Comuna HurdugiHurdugi - sat format de un localnicHurdug la inceputul secolului al

XVII-lea qi apoi intdrit Siminei,cneaghina lui Ionagco Jora ceaqnic.Grumezoaia = Grumdzegti :

Ochintegti - sat pe Larga,la obirqiaElanului, in hotar cu Hoceniul qimenfionat intr-un act emis de

$tefan al ll-lea (fiul lui Alexandrucel Bun), la'11 august 1445, inlegdturd cu intdrirea dcestui sat luiToader Gdnescu gi rudelor sale.GuSilei = Gug[fei : Gugefei :

Hlndreqti - sat intErit lui Petruv[taf in a doua jum[tate a secoluluial XVII-lea cu vie qi loc de farin6.Apoi a fost ?ntdrit cu balt6 de pegtegi cu imunitati M6nastirii Sf. Savadin Iaqi (la sfdrqitul secolului alXVII-lea).PlotoneSti = Plotunegti - sat peSdrata, in' hotar cu Berivoieqti,intlrit lui Tatul gi altora in primajum6tate a secolului al XV-lea.Urlali - sat pe lalan, int6rit Staneigi rudelor sale la inceputulsecolului al XVl-lea, dupd care maimulte pdr,ti au fost cumpdrate deToader Modruz hotnog.

Comuna RogieqtiRoSieSti = RoFiacii - sat de cldcaqipe apa Idrici, intirit cu parte demoard lui Florea v6taf [a 1596. Lamijlocul secolului al XVII-lea,acest sat era int[rit lui Onciulstaroste cu vecinii stri podani givdt[man.Idrici = Iadrici - sat de rdzeqi, pepdrdul ladrici, ?ntirit lui Idriceanula 1437.Codreni = Codre$ti = Cudre$ti - satformat in a doua jum6tate asecolului al XVI-lea.Gura ldrici - sat amintit intr-undocument din 28 iulie 1635, aldturide satele Gitircani gi Ndm[eqti, inlegiturb cu intdrirea lor lui lonagcoAvram, fost vornic.

Noti: Acest text trebuia sd apar6 inprimul num6r al revistei ,,Vutcani'1DatoritE unor deficienle de orgemizarenu a fost posibil acest lucru. Totdatoriti acestor deficienle nu a fostnominalizat la rcdactori Liviu Preutu.Pentru toate acestea ne eerem scuze.

gr4"lo@

Continuare dinnumdrul trecut

Dupd proclamarea Repu-bticii PopulareRomAne gi instaurarea la putere a PartiduluiComunist Rom6n, acesta qi-a propus, printre alteprograme, gi cooperativizarca agriculturii. Ideea erageneroasd, numai c6, dup[ reforma agrard careindusese in mintea flranilor ideea cd se terminasedominafia latifun-diarilor ce le-au adus atdteanenorociri de-a lungul a cdtorva secole, veniserdndul micilor proprietari funciari. Majoritateaacestor flrani nu acceptau ideea comasiriip[mAntului, gi luptau pe toate cdile pentru a-gimenfine mica proprietate, ce le conferea oarecareindependenfd econo-mic6. Apoi, metoda aleas[(modelul sovietic), care nu finea cont de experienfaobgtiilor sEtegti romtnegti, d[dea nagterea laneincredere in rendul sdtenilor.

Un zvon, lansat de nu se gtie cine, dar u$or debdnuit de unde venea el: vin americanii, le dddeatdrie sitenilor s[ reziste. Aceasta a fost cea mai

g6selnifd propagan-disticd, pentru cd aprovocat foarte multd durere gi dezamdgire inrAndul romAnilor.

Inforrna,tia ce urrneazd este povestea unui omsimplu, un f6ran cu pufini stare, care s-a trezit,'fdrffvoia lui, in caruselul infernal al evenimentelordeceniului al gaselea al secolului'XX.

6..Informafie culeasd de Ion Diaconu la data devineri, l3 februarie 2004. lnformator esteConstantin Strltili, n[scut la data de'23 ianuarie1923, la Vutcani. Informafia se referd laevenimentele din perioada 1946-195 4

Conlinutul relatirii.Prin anul 1946 eram inscris in Frontul

Plugarilor. Conducitorii acestei fonnafiruri politiceerau Migu "Ralea gi prof. Todicescu de la Iaqi.

Revista oliciali a comunci trtcani

Vufeani, nr.3, rhartie 2004 19Doctrina partidului prevedea formarea lasate a unei clase de mijloc putemice.

Prin anul l94g-Ig4g formafiuneanoastrd a fost inglobatd in partidulComunist Romdn. pe plan local eu erampregedintele Frontului plugarilor. gedingade fuzionare a avut loc in casa lui VasiieDiaconu (1).

La acea,qedinfd, din partea formafiunii noastreau participat cca 20 persoane, din parteacomunigtilor au participat mai mult de 30 persoane.$edinfa a fost condus[ de un secretar de lajudefeana de partid Hugi (Stratulat) care a anunratdizolvarea partidului Frontul plugarilor gi trecereamembrilor acestui partid in formatiunea comunist[.

La cca trei luni dupd acest eveniment, unii dinfogtii membrii ai Frontului plugarilor au frcut cererede intrare in PCR. Foarte pufini au fost acegtia,printre care gi eu. Nu am primit nici o funclie inacest partid.

Am activat, ca simplu membru de partid, p6ndin 1951 c6nd, la propunerea adundrii generale aGAC recent infiinfatd, am plecat la gcoala depregedinli de gospoddrie colectivd de la panciu. Amurmat trei luni aceast[ qcoald, pe care am absolvit_ocu 4iplomd.

In timp ce eram la gcoald, sofia mea a dus lasediul GAC (care se afla in casa lui Simion Florea)plugul, carul, boii qi ndtreful. Conducerea GAC eraformatd atunci din: Ion Bostan (Maiuru), ToaderUrsu (secretarul O.B.P.M.R. din sat), Costic[Asandei (tatil lui Titi Asandei)..

Cam prin martie, dupd venirea mea de la qcoal6,a fost convocatd o altd adunare generald, condus[ deStratulat (secretar III la raionul Hugi). La raionulHuqi, Patrichi era prim secretar, Muscd erapregedintele Sfatului popular raional, iar secretarulsfatului era Constantin V. Strdtild (Caraba). preqe_dintele Sfatului Popular Vutcani era Stan Chiriac.

In ordinea de zi a adunirii era gi alegereapregedintelui Gospoddriei Agricole Colective. Dup6plecarea mea la gcoali (la panciu), satul s-a irnpdrlitindoud: nordul gi sudul (2), qi au inceput disculii pio 9iconha hotdrdrii adundrii generale care m-a trimis lacursuri. O parte din cei din nord m6 susfineau, cealaltdparte gi cei din sud, nu m[ susfineau, obiectind c6 suntchiabur. Deci, la aceastd adunare gtiam ci nu voi fiales.

in aceastd adunare, Stratulat a propus pentru a fipregedinte pe Toader Ursu. Aceast[ propunere a fostsusfinutd de Ion Bostan, Ion Jelea, Gheorghe Savin

(Puic[), Vasile Todeild gi votatd prinridicare de mdn6.

Prin luna aprilie am fost exclus dinpartid (pe motiv cd sunt chiabur), gi camla o sdptdmdnd am fost exclus qi dinGAC. Dupd excluderea din GAC amprimit inapoi doar suprafala de teren, qi

aceel in locul cu pdmdnt sdrac. Boii, carul, plugul qindtrelul au rdmas acolo.

Imediat dupb aceasta a inceput Securitatea (inpersoana unuia Dima) sd strdng5 declarafii precumcd sunt contra GAC, contra pCR gi c[ am zis cd, vinamericanii.

intr-o beard din luna mai a venit la mine StanPopescu, membru de partid, care mi_a spus sd fug,ci in noaptea asta vin s[ md aresteze. S-a discutat ingedinfd cd lumea nu se trece la colectiv s6 nupdfeascd ce am p[fit eu.

Eu am vrut sd fug pe geamul care dddea inspatele casei. Nu am putut sd ies deoarece afard eraV.T. cp un par. Atunci pe ugd a intrat un ofifer desecuritate (Dima), insolit de T.G., Gh.S. gi T.U. Amfost condus in magind (duba neagrd) 9i dus la sediulsecuritdlii, la Huqi. Acolo am fost anchetat, nu amrecunoscut nimic, iar dupd dou6 zile am fosttransferat, impreund cu alli trei ingi, unul de laLunca Banului gi doi de la Stdnilegti, la securitateadin Bdrlad, condugi fiind de securistul MititeluGheorghe, care s-a purtat frumos. Aici am stat olund.

in tirnpul deten{iei mele aici, in celula in careeram eu au adus pe Ion Gvr. Negtian, care aveaacelaqi invinuiri ca qi mine. pentru a-l confrunta auadus pe I.D., care a spus c[ intr-adevdr Nicd Neqtianeste vinovat de faptul c[ a spus ci vin americanii gicd face instiga{ie in sat. Acesta nu a recunoscut.

DupI o lund, neavdnd probe, securitatea m_aeliberat, dupd ce am dat o declarafie c[ nu voi spunenimic de acolo, nici m6car unde am fost, qi nici n-am sd divulg cd Nicd Negtia (Ion Gvr. Neqtian) esteacolo.

Vara am fost liber, mi-am lucrat p5mdntul, iartoamna, venind de la cules porumb, la intrarea in satmd agteptau mililienii din Vutcani gi m-au b6gat incelula de la postul de mililie in care, dupd edtevaore, a fost adus gi Costicl Vicol. Acesta, a doua zi,a fost judecat in fa;a poporului, aauzat de Gh.V.D.cd vorbegte in contra partidului gi a regimului.Imediat dup5 aceastit judecat[ am fost legafi unul dealtul ;i mnsport&ti. in caroseria unui camion. laHugi, eu la securirate, el la mililie.

Revista oflciall a comunei Vutcani

zo Vufcani, nr. 3, martie 2004

Aici eram scos in fiecare zi, de doud-trei ori, bdtuts[ recunosc cd am vorbit, pe sclrile primdriei, la omullime de 500 de oameni cd este riu in colectiv qi cdvin americanii. Apoi am fost transportat in celuli lapenitenciarul Hugi, unde eram scos zilnic, de maimulte ori, gi transportat cu p[tura in cap, legat la ochi,in biroul de cercetare. Era un securist [Dascalu(Hascalu)] de la regiunea laqi, care md bdtea s[recunoSc. Odat6 m-a bdtut de am urinat sdnge, pentrucf, nu recunoqteam. Atunci eu am spus sd scrie cewea, cd eu semnez. Nu a vnrt s[ scrie. Apoi am fostfinut in picioare timp de 24 de ore, pundndu-mi-semereu intrebdri de cdtre anchetatorii care se inlocuiaudin gase in gase ore. Dacd auvdzut cI nu recunosc auadus la confruntare pe I.P., T.U. gi pe S.I.D. Ei au spuscd am vorbit pe sclrile Sfatului la 500 de oameni,contra colectivului, contra partidului, c[ sunt chiabur.A fost intrebat I.P. dacd sunt legionar gi acesta anegat. in timpul confruntdrii securistul Dascalu mdbdtea cu pistolul boldig in coaste s[ recunosc ceafirmd acuzatorii, iar aceqtia rddeau.

ln timp ce eram acolo a fost adus gi DumitruPl[cintd, dar in altd celuld. Apoi au adus in celulE uninginer silvic @etcu) acuzat de port ilegal de armd gisabotaj silvic.

Nu am awt proces. Am fost transportat la IaEi, iarde acolo, dup[ doud zile, au fbcut un lot de 25 de per-soane intre care se aflau Emil Diaconescu, profesoruniversitar de istorie, Angelescu- profesor de filozofie,generalul Paladea, colonelul Tarlev gi alfii, gi am fosttransportafi in lagdrul de definufi politici de laGhencea, unde un sergent major l-a luat la bdtaie pegeneralul de stat major Palade4 fiindc[ i-a vdzut gra-dul in foaia de hansport. Acolo am stat cu l/8 din pdi-ne pe zi timp de gase luni. DupI acest interval de timpau inceput sd fac6 loturi gi sd le trimitd laBicaz.inain-tea formdrii unui lot delinufii erau consultafi de medici.

Pe mine medicul m-a intrebat:,,-Egti bolnav?-Da.-Ce te doare?-Ag mdnca gi aq munci.-N-am spus.la nimeni. in24 de ore vei pleca de

aici".

Lotul nostru a fost repartizat la Dodeni gi lucramla sSpdturi pentru barajul hidrocentralei de laBicaz.Acolo mureau oamcni zilnic, accidentafi. Am fostlovit de o piatr[ la un picior, mi-a crdpat osul lapiciorul drept. Lucram in abataj. Veneau sute de tonede piatrl sub care erau prin$i oameni. Am avut noroccd in lotul nostru era procurorul Mera (din Ardeal)care a fbcut greva foamei gi a cerut drept la mincaregi protecfia muncii. A stat dou[ sipt5mdni in grevafoamei, dup[ care a venit procurorul general care ne-a acordat drepturile cerute de grevist. S-a simlitinbundt[firea.

De la acel loc de munc[ noi am fost retragi gi aufost bdgafi eivili, care au refuzat sd lucreze din cauzapericolului. Am fost adugi inapoi, de la Onegti, sdtermin[m lucrarea.

in toamna anuh*i 1953, dupd evenimentelepovestite, toatd colonia (1000 de oameni) a fbcutgrevl gi a cerut imbun[tdfirea rafiei. Atunci cdndcomandantul a v[zut c[ ameninfdrile nu au efect (erasear[ qi huiau munfii de rdcnete), a prornis imbu-ndtEfiri qi s-a {inut de cuv$nt. Pe comandant il chemaDogaiu.

Dup[ ce am terminat lucrarea la Bicaz, toat6colonia a fost dus[ la Onegti, care era un cdmp gol,pentru a lucra la rafin[ria Borzegti. in dou[ luni s-acunoscut lucrarea.

Aici, la Onegti, prin martie 1954, a fost adunatltoat[ eolonia (cca. 5000 de oameni) qi s-a cerutsepararea pe partide politice: liberalii de o parte,fdrlnigtii de alt[ parte, legionarii in altd parte, cei fdr[de partid au rdmas de o parte. Comandantul a ordonattrecerea acestora (printre care eram ;i eu) la legionari.

Noi, impreun[ cu legionarii, eram in mijloculcoloniei mari, in ingrdditurd proprie gi cu gardieniaparte. in afar[ de cei din aceastii ingrdditurd, tofiiegeau la munc6. Pentru noi regimul a devenit dinnou l/8 din piine pe zi. Legionarii se ajutau intre ei,pe noi ne l[sau de o parte. Cu noi aici era gi Stretulat,de la Cdrja, fost primar la Briila in timpullegionarilor.

Cam cu trei s[ptdmini inainte de a fi eliberali (lmai 1954) am primit hrand mai bund gi mai mult[, iardistroficii erau hr[ni1i separat.

VufeaniColectivul de redaclie

Coordonator.' Ion Diaconu

Redactare computer izatd :

Mihai Diaconu, Daniel Chiriac

Fotografii: Constantin C. Chiriac

Tel. redactie:0235429244

Comuna Vutcani

Revista oficiali a comunei Vutcani