AIE ar putea renunţa la referendum, nu şi la putereAIE ar putea renunţa la referendum, nu şi la putere Geopolityka: Un trădător în

conducerea SIS.Valentin Dediu a

divulgat secrete de stat serviciilor de spionaj ucrainene

şi române (citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Ion Dediu: “M-am zidit ca Ana Meşterului Manole

în acest templu” (citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

Fondul rutier creşte, drumurile

rămân la fel de proaste. De ce?

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

1 EURO..............................15.85261 Do lar ame ri can ............. 11.96111 Leu românesc ................ 3.63801 Ru blă ru sească ............... 0.4010Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în

starea de a le face.”Constantin Brâncuși

Cursul valutar 10.02.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 10 februarie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

10.02.2012

Noros, -13 -23 0C

11.02.2012

Noros, -13 -22 0C

Cuv. Efrem Sirul, Paladie și Iacob (Harţi)

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Filat a fost la puşcărie! Şi i-a plăcut

Ambasadorii moldoveni vor comenta doar prognoza meteo, nu şi situaţia politică din ţară

HANAtul MOLDOVA

Un exaltat care arată fundul – profilul moral al alegătorului AIE

22

33

77

55

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

OPINII

ACTUAL

COMENTARIU

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 38TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

Fondat în 1995 Nr. 5 (833)

EDI|IA DE VINERI

APELOameni buni,

Gata, a ajuns cuțitul la os! În timp ce noi îndurăm lipsuri și suferință, cei de la putere se îmbogățesc pe seama sărăciei noastre. De când au ajuns la putere, guvernanții au călcat în picioare Legea și folosesc instituțiile statului pentru a controla banii publici și afacerile.

Țara a ajuns pe mâna oligarhilor. Ei au uzurpat puterea și încearcă să o mențină

în mod nelegitim pentru a continua să fure. Comitetul pentru Apărarea Constituției și Democrației

cheamă toți oamenii de bună-credință

DUMINICĂ, 12 FEBRUARIE, ORA 12.00, ÎN PIAȚA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE DIN CHIŞINĂU

LA UN MITING DE PROTEST.

Jos regimul Ghimpu-Lupu-Filat!

În ciuda gerului năprasnic și a

drumurilor greu practicabile,

peste două mii de persoane

au participat, pe 5 februarie,

la mitingul de protest din

Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Deja a treia duminică la rând,

la apelul Comitetului pentru

Apărarea Constituţiei și Demo-

craţiei, protestatarii au cerut

demisia guvernanţilor AIE și

tragerea la răspundere penală

a celor care se fac vinovaţi de

nedizolvarea în termen a Par-

lamentului și anunţarea alege-

rilor parlamentare anticipate.

Membrii Comitetului pentru

Apărarea Constituţiei și De-

mocraţiei au anunţat că pro-

testele vor continua duminică

de duminică până la demisia

actualei guvernări.

A treia săptămână de proteste

Alianţa, doamnă cochetă și nă-

bădăioasă, este plină de mistere.

La anumite intervale de timp, se

deschid dulapuri din care ies la

iveală scheletele ascunse cu gri-

jă de politicieni. Uniţi la vreme

de restriște, pe timp de „pace”,

ba unul, ba altul, în inconștiente

accese de sinceritate și chinuiţi

de coșmaruri nocturne, încep să

povestească despre golăniile la

care se dedau partenerii de Alian-

ţă. Și astfel, afl ăm și noi cum sunt

partajate instituţiile, cum sunt

cumpărate funcţiile, cum sunt

făcute înţelegerile și prin ce me-

tode sunt obţinute favorurile.

Alianţa vrea să renunţe la referendum, dar nu ştie cumAcum este vreme de pericol, deci, capii Alianţei

și-au strâns rândurile și ne vorbesc iarăși despre valori și principii. Înghesuiţi din toate părţile, po-tentaţii zilei înţeleg că ar putea scăpa puterea din mână. Siguri fi ind că poporul va înghiţi tot ce i se va da și că le va susţine toate năstrușniciile și ile-galităţile, aceștia au fost puși în faţa faptului că doar cu retorică prooccidentală și anticomunistă nu-și vor mai putea justifi ca inconsistenţa, ilegali-tăţile și derapajele anticonstituţionale. De aceea, acum bat în retragere și încearcă să ambaleze în discursuri cât mai alambicate și pompoase inten-ţia de a renunţa la referendum.

Continuare în pag. 2

Plahotniuc cu poale

lungi (citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Episcopul Marchel cere demisia „acestei guvernări

fariseice” şi sprijină protestele organizate de CACD

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

(citiţi pag. 4-5)(citiţi pag. 4-5)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Când Europa şi America tac, moldovenii privesc

spre Moscova

10 FEBRUARIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Ofi cialii au vizitat celulele renovate, punctul medical, cabinetele

pentru interogare și întâlniri cu avocatul. Potrivit sursei citate, izo-

latorul de detenţie preventivă al Comisariatului General de Poliţie

al municipiului Chișinău a fost renovat ca urmare a implementării

Programului Comun al Consiliului Europei și Comisiei Europene

„Susţinerea democraţiei în Republica Moldova”. Astfel, au fost

complet reparate și utilate cu mobilier toate cele 22 de celule de

detenţie preventivă, suprafaţa totală fi ind extinsă de la 250 m2 la

350 m2. De asemenea, au fost amenajate cu echipament modern

bucătăria și spaţiul pentru recrearea gardienilor și instalate echi-

pamente moderne de monitorizare audio-video pe tot perimetrul

izolatorului.

Ulterior, oaspeţii au vizitat și unitatea de gardă a Comisariatului

General al Poliţiei, care, de asemenea, a fost reparată și dotată cu

tehnică video modernă, care asigură monitorizarea non-stop a mai

multor zone ale orașului.

Serviciul de presă al Guvernului ne asigură că prim-ministrul

Vladimir Filat s-a arătat mulţumit de ceea ce a văzut și a exprimat

gratitudini Uniunii Europene, Consiliului Europei, Programului Na-

ţiunilor Unite pentru Dezvoltare, pentru suportul acordat în acest

proces. „Este un prim pas care însă va fi continuat, astfel încât toate

izolatoarele din ţară să fi e dotate cu aparataj video, pentru a exclude

cazuri de tratament inuman. De altfel, acest lucru se va întâmpla în

următoarele patru luni”, a spus premierul.

În context, Filat a anunţat că Guvernul a negociat cu o instituţie

bancară europeană pentru a contracta un credit în vederea constru-

irii unei închisori, care să corespundă tuturor rigorilor. „În scurt timp,

așteptăm un răspuns pozitiv în acest sens”, a spus premierul Filat.

La rândul său, ministrul de Interne, Alexei Roibu, a spus că

condiţiile în izolatorul de detenţie sunt aproape de standardele

europene. „Sunt prevăzute celule separate pentru minori și bolnavii

de tuberculoză, peste tot au fost amplasate cutii antiincendiu, iar

complexele sanitare din toate celulele, cât și echipamentul din sălile

de baie sunt moderne”, a explicat ministrul.

Dirk Schuebel și Ulvi Akhundlu s-au declarat și ei mulţumiţi de

noile condiţii de detenţie de la izolatorul din Chișinău, amintind că,

în 2010, au fost șocaţi de starea în care se afl a acesta. „Suntem mul-

ţumiţi de rezultat și vom continua să susţinem Republica Moldova

pe calea apropierii de standardele europene. Moldova va primi din

partea Uniunii Europene 52 de milioane de euro în calitate de suport

bugetar, bani care vor fi utilizaţi pentru consolidarea democraţiei”,

a spus Dirk Schuebel.

Ulvi Akhundlu a spus că, după renovare, celulele pentru deţinuţi

corespund cerinţelor europene. „Știm că Republica Moldova a

pierdut mai multe dosare la CEDO din cauza condiţiilor degradante

în care au fost ţinuţi deţinuţii. Acum, sperăm că nu vor mai exista

asemenea cazuri”, a menţionat ofi cialul european.

FLUX

Actual

- Mariane, alocă repede - Mariane, alocă repede câteva milioane de lei pentru modernizarea câteva milioane de lei pentru modernizarea

penitenciarelor!penitenciarelor!

- Vlade, dar sunt atâtea - Vlade, dar sunt atâtea școli în ţara asta care au nevoie de școli în ţara asta care au nevoie de

reparaţii …reparaţii …

- Of, că lung și naiv mai ești, - Of, că lung și naiv mai ești,

Mariane! La școală crezi că mergem Mariane! La școală crezi că mergem noi după ce pierdem puterea? noi după ce pierdem puterea?

AIE ar putea renunţa la referendum, nu şi la putere

Urmare din pag. 1

Posibilităţile au fost epuizate, însă nu de totAnterior deschiși pentru presă și gata oricând să facă de-

claraţii atunci când le convine, acum liderii partidelor din Alianţă s-au învăluit în mister, fug de ziariști ca necuratul de tămâie, se întâlnesc pe ascuns, refuză să facă declaraţii și se întreabă cine o fi cel de i-a trădat. Fiind prinși la ieșirea de prin ascunzișuri „de stat”, aceștia declară, afectaţi și ne-mulţumiţi, că sunt în căutarea „soluţiei sigure pentru ale-gerea președintelui”. Dar parcă nu referendumul era, până nu demult, soluţia sigură și singură? Și nu au zis aliaţii că altă cale nu există, că au fost epuizate toate posibilităţile de alegere a șefului statului? Acum aceiași politicieni cin-stiţi, consecvenţi și intransigenţi ne spun că ar mai fi niște posibilităţi de alegere a președintelui în Parlament. Și de ce nu au fost „epuizate”? Tocmai pentru că funcţia ar fi pu-tut ajunge la altcineva decât la cel căruia i-a fost menită.

Trubadurii Alianţei ne recomandă să fi m fericiţi și mulţu-miţi, pentru că liderii acesteia sunt acum uniţi, nu se mai ceartă atât de des și, iată-iată, s-ar putea ivi iarăși o decizie solidară. Nu are importanţă că aceștia au minţit cu neruși-nare, că decizia pe care o „coc” acum la foc mic va fi la fel de aiurea ca și precedenta, la fel de contrară normei legale, nimic altceva decât un nou tertip prin care politicienii vor încerca să se menţină la putere. Aceiași „simpatizanţi” ai guvernării ne avertizează, a câta oară, că aducem comu-niștii la putere dacă mai criticăm Alianţa și n-o lăsăm să-și facă mendrele. Chiar dacă politicienii au depășit cadrul constituţionalităţii, iar procedura alegerii șefului statului a fost încălcată cu bună știinţă.

Sperietoarea cu revenirea comuniștilor la putere a func-ţionat perfect până acum, absolvind guvernarea de orice responsabilitate și dându-i siguranţa că poate face tot ce-i trăsnește prin cap. Pentru că, chipurile, nu avem alterna-tivă, nu mai există oameni vrednici să ajungă la putere în afară de ei. De aceea trebuie să le răbdăm capriciile, aro-ganţa, prostia, nesimţirea. Să-i lăsăm să adune averi și să-și croiască legi după plac și nevoi. Să le mai dăm o șansă, după ce au încălcat de nenumărate ori Legea Supremă.

„Ecourile societăţii”dau semnale de eşecDe la așa-zisa renunţare a lui Marian Lupu de a mai can-

dida, urmată de anularea alegerilor din 16 decembrie, întreruperea procedurii de alegere a șefului statului și anunţa-rea referendumului constituţional pentru alegerea președintelui, toate forţele, întreaga logistică

a democraţilor, toate cunoștinţele în materie de drept ale lui Mihai Ghimpu au fost canalizate spre un singur scop – alegerea cu orice preţ a fostului protejat al lui Voronin în funcţia pe care „o merită”.

Acum lucrurile par să se fi schimbat, iar prioritară devi-ne menţinerea cu orice preţ la putere. Pentru că sunt tot mai mulţi cei care le spun că deţin această putere în mod ilegal și că ar trebui să plece. Aliaţii arată panicaţi, dezo-rientaţi, măcinaţi de neîncredere și suspiciuni. De aceea fac declaraţii care se bat cap în cap, încât nici ei nu mai înţeleg ce spun. Aceștia se arată preocupaţi de identifi -carea „soluţiei” și îi dau ghes cu fraze sforăitoare despre „obligaţiunile clasei politice”, despre „procese de analiză”, urmărind „ecourile societăţii”, și despre riscurile la care se expune „exerciţiul referendumului”, sub aspectul (nu dă, Doamne!) „neatingerii scopului propus” – toate de la Mari-an Lupu citire. Deși exploatată „până în ziua de azi”, ideea referendumului pare să nu-i mai surâdă interimarului care vine cu „un adevăr, care reprezintă o opinie consolidată a tuturor componentelor Alianţei, că toţi acești factori ne indică șanse, cu părere de rău, foarte și foarte reduse de succes pentru un eventual referendum”. Adică, șanse – ioc, dar ideea se mai „exploatează”.

Lupu vrea o soluţie de izbândăTotodată, premierul Filat afi rma, după una dintre întâl-

nirile de taină ale Alianţei, că textul privind modifi carea Constituţiei este gata. De unde ar trebui să înţelegem că s-a renunţat la ideea modifi cării prin referendum doar a articolului 78, care se referă la alegerea președintelui. Sau nu s-a renunţat totuși? Să nu punem carul în faţa boilor, a spus tot atunci interimarul. „Trebuie să venim cu soluţii pentru depășirea crizei și să venim cu sorţi de izbândă”, a conchis Lupu. Mihai Ghimpu nu a mai spus nimic de data aceasta. Pentru că a obosit și nu mai înţelege nimic. Este peste puterea lui de reacţie. Pe cine să mai susţină? Vrea sau nu vrea Lupu referendum? Și ce ar însemna „identifi -carea unei persoane care nu ar reprezenta un partid po-litic și asupra căreia ar cădea de acord toţi cei din cadrul Alianţei, plus grupul socialiștilor”, așa cum zice Lupu? Dar nu a zis el, Ghimpu, că nu va vota un candidat pe placul lui Dodon? Și nu înseamnă asta că lui nu-i mai surâde funcţia de spicher? Pe care a meritat-o din plin. Până unde poate merge sacrifi ciul liberalilor?

Toată această disonanţă și echilibristică verbală denotă clar că Alianţa nu a ajuns la un numitor comun, că nu are o soluţie sigură și acceptată de toată lumea, că este speri-

ată și derutată de reacţia pe care a provocat-o „ide-ea” lor neinspirată și că este în continuare în

căutarea unor stratageme sigure prin care să tragă de timp și să se menţină cu orice preţ la putere. Pentru că un singur lucru este exclus cu siguranţă de către preșe-

dintele democrat Ma-rian Lupu – alegerile anticipate. Chiar și în cazul în care acestea ar fi singura soluţie constituţională.

Concluziile defi niti-ve, soluţia miraculoa-să, vor fi anunţate de către Alianţă în cel mai scurt timp, ne asigu-ră politicienii cu aere de superioritate. Iar pe feţele lor trase, de neodihnă și inaniţie, se citește îngrijora-rea “pentru societate, pentru soarta cetăţe-nilor”. Pentru că nici cetăţenii nu mai pot de grija acestei crize „de proporţie și de du-rată”. Mai de proporţie decât gerul de afară, decât sărăcia din case. Ce mai, ţara vrea pre-ședinte.

Ioana FLOREA, FLUX

Filat a fost la puşcărie! Şi i-a plăcutFilat a fost la puşcărie! Şi i-a plăcutNu e o glumă. Premierul Vladimir Filat a efectuat ieri o vizită de do-cumentare la izolatorul de detenţie preventivă al Comisariatului Gene-ral de Poliţie, care a fost renovat, în cadrul unui program fi nanţat prin intermediul Consiliului Europei și

Comisiei Europene, transmite ser-viciul de presă al Guvernului. Pre-mierul a fost însoţit de ministrul de Interne, Alexei Roibu, șeful Delega-ţiei UE la Chișinău, Dirk Schuebel, și șeful Ofi ciului Consiliului Europei în Republica Moldova, Ulvi Akhundlu.

Eu Eu am demisionat, am demisionat,

Vlad. Acum e rândul Vlad. Acum e rândul tău, crede-mă. tău, crede-mă.

Curtea Constituţio-nală a hotărât joi, 9 februarie, că decizia Parlamentului din iulie 2011 privind lichi-darea judecătoriilor economice este necon-stituţională. Precizăm că președintele Curţii, Alexandru Tănase, nu a fost prezent la exami-narea sesizării, acesta fi ind recuzat la cererea autorilor, deputaţii PCRM. Comuniștii și-au motivat cererea prin faptul că Tănase s-a expus pe marginea legii privind lichidarea instanţelor economice în perioada când era ministru al Justiţiei și nu poate participa la examinarea cauzei.

„Nu trebuie să admitem im-plicarea guvernării în sistemul judecătoresc. Suntem satisfăcuţi că astăzi, prin excluderea dom-nului Tănase, s-a exclus infl uenţa politicului, și Curtea a pronunţat o hotărâre justă și echitabilă. Prin această decizie s-a demonstrat că actuala guvernare încearcă să sub-mineze sistemul judecătoresc”, a declarat Artur Reșetnicov.

Deși nu obișnuiește să comen-teze deciziile Curţii, reprezentan-tul Guvernului la CC, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a făcut o

excepţie. „Sunt profund întristat de această decizie. Trebuie să văd textul ca să mă pronunţ asupra aspectului juridic. Este grav atunci când iniţiative importante, adop-tate de Parlament, se blochează de Curtea Constituţională, care alege să decidă oportunitatea unor procese. Dorim reforme, vrem schimbare, dar marea par-te a iniţiativelor în justiţie sunt respinse de Curte”, a constatat Efrim, lăsând să se înţeleagă că problema ar putea fi și în compo-nenţa Curţii.

Lichidarea judecătoriilor eco-nomice a fost unul din primii pași ai actualei guvernări, care și-a asumat reforma justiţiei din Re-publica Moldova. Proiectul votat în Parlament prevede transferul competenţelor judecătoriilor eco-nomice și militare în competenţa judecătoriilor de drept comun.

Potrivit Ministerului Justiţiei, lichidarea judecătoriilor econo-mice este necesară în contextul în care concentrarea excesivă a competenţei de examinare a unor categorii de cauze doar de câteva instanţe judecătorești generează riscul comiterii unor abuzuri de către judecători.

Legea privind lichidarea ju-decătoriilor economice a fost votată cu greu, fi ind criticată de unii deputaţi AMN, PD și PCRM. Proiectul a trecut prin 2 guverne, a fost respins de Parlament, fi ind votat doar din a treia tentativă.

Nu toţi magistraţii care au examinat sesizarea comuniștilor privind lichidarea instanţelor economice sau fost de acord cu decizia instanţei. Judecătorul Victor Pușcaș a votat împotrivă și este de părere că instanţele eco-nomice trebuie lichidate.

„Prin această lege, Parlamen-tul a hotărât toate problemele. Această decizie a Legislativului era îndreptată spre susţinerea bu-sinessului mic și mijlociu. Trebuie să apropiem justiţia de oameni”, a argumentat judecătorul.

Mai mult, Victor Pușcaș a de-clarat că hotărârea Curţii a fost dictată de emoţii. „Parlamentului îi aparţine distribuirea bugetului și determinarea dreptului de com-portare a fiecărei întreprinderi. Dacă cineva va încerca să-și asume aceste funcţii ale Parlamentului va încălca fl agrant principiile de drept. Consider că trebuia să fi e luată o altă hotărâre și îmi voi expune opinia separat. Opiniile judecătorilor trebuie să fi e argu-mentele juridic și nu din punct de vedere al emoţiilor sau a viziunilor politice”, a menţionat Pușcaș.

Surse: unimedia.md şi publika.md

AIE PIERDE DIN NOU LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ:

Decizia de lichidare a instanţelor economice este neconstituţională

Formuzal ar putea dizolva

Adunarea Populară

Bașcanul Găgăuziei, Mihail For-muzal, a început consultările privind dizolvarea înainte de termen a Adu-nării Populare. Cauza unei eventuale dizolvări este incapacitatea Comite-tului Executiv, condus de Formuzal, și a Adunării Populare, conduse de Ana Harlamenco, de a ajunge la un compromis privind bugetul pentru anul 2012, informează TV7. Formu-zal se va consulta în acest sens atât cu deputaţii locali, cât și cu primarii din autonomie

Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat miercuri, 8 februarie, bu-getul autonomiei pentru anul 2012, cu votul a 17 din 30 de deputaţi, însă bașcanul nu vrea să accepte varianta deputaţilor, insistând pe un proiect elaborat de Comitetul Executiv.

În cazul în care Mihail Formuzal nu va promulga legea, bugetarii din regiune ar putea să rămână fără salarii.

FLUX

SA „Moldovagaz” a intentat un nou proces de judecată împotriva Agenţiei Naţionale pentru Regle-mentare în Energetică (ANRE). De această dată, furnizorul de gaze dorește să obţină, prin decizia instanţei, o licenţă pentru furni-zarea gazelor naturale la tarife nereglementate.

“Moldovagaz” a cerut ANRE eli-berarea licenţei pentru furnizarea gazelor naturale la tarife neregle-mentate la începutul anului trecut. Solicitarea a fost respinsă de ANRE

pe motiv că actele normative în vigoare nu admit ca furnizorul de gaze naturale la tarife reglementa-te să poată desfășura și o activitate de furnizare a gazelor naturale la tarife nereglementate.

„Eu înţeleg că ANRE trebuie să apere drepturile consumatorilor, dar noi nu vom permite că aceasta să determine falimentul compani-ei “Moldovagaz”, a declarat preșe-dintele consiliului de administrare „Moldovagaz”, Aleksandr Gusev, la începutul anului trecut, când ANRE

a decis majorarea tarifelor la gaze sub nivelul solicitat de furnizor.

Tot atunci, Gusev a declarat că, dacă ANRE nu va ţine cont de solicitarea “Moldovagaz”, atunci aceasta va depune cerere să obţi-nă licenţă la tarife nereglementa-te. „Noi nu ameninţăm, noi doar prevenim care vor fi consecinţele. Decizia și responsabilitatea de-ciziei o lăsăm pe seama ANRE”, a declarat Gusev la finele lunii ianuarie 2011.

Sursa: Unimedia

„Reglementarea transnistreană trebuie să se facă pe baza normelor internaţionale în materie, cu respectarea principiilor suveranităţii și integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova”. Poziţia auto-rităţilor române a fost reiterată la 8 februarie de secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu, în cadrul consultărilor cu ambasadorul Er-wan Fouere, reprezentantul special pentru confl ictul transnistrean al Președinţiei irlandeze în exerciţiu a OSCE, afl at în vizită la București, la invitaţia părţii române.

Cei doi ofi ciali au abordat aspecte de actualitate legate de evoluţiile înregistrate în dosarul transnis-trean și au salutat procesul de reluare a negocierilor ofi ciale în formatul „5+2”.

Totodată, Bogdan Aurescu a reafi rmat susţine-rea României faţă de mecanismul consultărilor în formatul consacrat „5+2”, care să conducă la iden-tificarea unei soluţii finale sustenabile. Oficialul român a exprimat speranţa ca în cadrul reuniunii formale „5+2” de la Dublin să fi e fi nalizate aspectele procedurale, astfel încât următoarele reuniuni „5+2” să se concentreze pe aspectele politice de fond ale reglementării transnistrene.

În context, acesta a exprimat apreciere pentru importanţa acordată de PiE irlandeză confl ictelor prelungite, inclusiv prin desemnarea unui reprezen-tant special pentru reglementarea transnistreană.

Ofi cialii au convenit asupra continuării dialogului bilateral, inclusiv pe problematica transnistreană.

Problema transnistreană, discutată la Bucureşti

“Moldovagaz” vrea tarife nereglementate la gazele naturale

10 FEBRUARIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Punct de vedere

Dostoevski spunea că toţi scriitorii ruși au ieșit de sub pulpana mantalei lui Gogol. Parafrazându-l și re-ferindu-ne la o situa-ţie din zilele noastre, am putea spune că și justiţia moldoveneas-că (cu tot sistemul judecătoresc, Procu-ratură și Curte Con-stituţională) a ieșit de sub pulpana mantalei lui Plahotniuc. Și nu o manta oarecare, ci una de milioane și, după cum observăm, cu poale lungi.

Din adâncurile guvernării, într-un moment de confuzie și ciorovăială, a răzbătut la supra-faţa opiniei publice faptul că funcţia de procuror general ar fi făcut obiectul unei tranzacţii politice în valoare de 2 milioane de euro. Dacă anunţul ar fi venit dinspre opoziţie sau dinspre societatea civilă, am fi avut motive să ne îndoim serios de acest fapt, dar cum înșiși „aliaţii pentru integrare europeană” s-au scăpat cu vorba, nu avem temeiuri să nu-i credem. Deci, procuratura noastră este una de lux, în frunte cu un procuror de milioane. Asta însă nu e tot,

întrucât s-au vehiculat și nume ale autorilor tranzacţiei: Serafi m Urechean și Vladimir Plahotniuc, în acest caz Urechean fi ind „vân-zătorul” și Plahotnic – „dobândi-torul”, cel care ar fi achitat nota de plată. Buuuun, să mergem mai departe.

După falnica procuratură de milioane a venit rândul sistemu-lui judecătoresc. Stăpânul pro-curorului de milioane a luat-o încetișor, aruncându-și mantaua scumpă peste Curtea de Apel. Omul său de încredere a fost pla-sat în fruntea acestei instituţii și numele acestuia este Ion Pleșca, care vine politic tot din tabăra lui Serafim Urechean. Despre această tranzacţie s-a scris și s-a vorbit prea puţin la noi. De-ocamdată, nimeni nu cunoaște care a fost valoarea și costurile reale ale tranzacţiei, dar, într-un alt moment de ceartă în Alianţă, și acest lucru ar putea transpira către popor.

Procuratura și Curtea de Apel nu au fost de ajuns. Așa cum avem de a face cu un om de afaceri ultra prosper, justiţia în afaceri a devenit un domeniu de preocupare. Pentru că nu putea să-și întindă mantaua peste întreg sistemul instan-ţelor judecătorești economice, s-a găsit o soluţie mai ieftină: acesta a fost abolit. Ghimpu, dependent de Plahotniuc, nu a trebuit convins prea mult în acest sens, iar Filat, în partea în

care este și el milionar și om de afaceri ultra prosper, a fost de-a dreptul interesat. Nici mantaua lui Filat nu este atât de largă încât să fi acoperit sistemul, de aceea cei doi oligarhi și-au dat mâna, căci, nu-i așa?, sunt aliaţi pentru integrarea noastră europeană.

Că cei doi multimilionari, Filat și Plahotniuc, și-au dat mâna când a fost vorba de lichidarea instanţelor judecătorești econo-mice nu a fost de mirare. După cum nu ne-a surprins nici faptul

că între ei a început o cotono-geală pe cinste, ca între aliaţi, când a apărut ispita de a băga sub pulpana mantalei Curtea Constituţională. Aici bătălia a fost mai lungă, strategiile bine elaborate, tacticile când mai subtile, când aplicate „pe uliţa mare”, dar finalul a fost clar: Alexandru Tănase, numărul 2 în partidul lui Filat, a avut și el soarta procurorului gene-ral. Mai întâi, Tănase junior s-a desprins politic de Filat, apoi, Tănase senior a pus tunurile pe

premierul milionar, cântând în struna „prim-vicespicherului” multimilionar, mai apoi au venit scandalurile mediatice care l-au făcut praf pe Pulbere, și Alexan-dru Tănase a ajuns președinte al Curţii Constituţionale. Fruuu-mooos! Mantaua lui Plahotniuc s-a dovedit a fi atât de încăpă-toare, încât, lângă Procuratură și Curtea de Apel, a încăput sub pulpana ei scumpă și Curtea Constituţională.

Oligarhizarea justiţiei nu se putea opri aici. Poalele mantalei lui Plahotniuc sunt prea largi ca să fl uture degeaba în atmosfera patriei. Din când în când vântu-rile mediatice au încercat să o fâlfâie către Curtea Supremă de Justiţie, dar acolo aceasta s-a lovit de Muruianu, un om vechi de pe timpul comuniștilor, ca și Plahotniuc, acest atlet mai nou al integrării europene. Muru-ianu a avut soarta lui Pulbere. La 7 februarie, locul acestuia a fost luat de Mihai Poalelungi, prietenul lui Alexandru Tănase și, din 2008, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omu-lui, unde fusese recomandat de guvernul condus de Zinaida Greceanâi. Este vorba în acest caz iarăși de o tranzacţie sau de un aranjament, ca și în celelalte cazuri? Care sunt mizele este evident, dar care sunt costuri-le de această dată? Ca să lași imunitatea diplomatică de ju-decător CEDO, aura de justiţiar

european și un salariu lunar de 19 mii de euro pentru a intra în plutonul de milioane Zubco-Pleșca-Tănase de sub pulpana aceleiași mantale cu poale lungi, trebuie să fi existat un preţ. S-ar putea să nu-l afl ăm niciodată, dar semnele de întrebare pe care faptul în sine le ridică ne conduc către zona intuiţiilor politice fără greș, ca și atunci când ne-am întrebat cu privire la procurorul tranzacţionat pe milioane de euro sau la ceilalţi doi oameni de încredere ai lui Plahotniuc: Pleșca și Tănase.

Ce fel de decizii va produce un asemenea sistem? Care va fi calitatea actului de justiţie în Republica Moldova? Cine are de câștigat și cine de pierdut?

Ceea ce este limpede ca bună ziua este că soarele dreptăţii nu va lumina sub poalele lungi ale mantalei lui Plahotniuc. O manta de croială veche, sovietică, chiar dacă posesorul acesteia încearcă să se admire în oglindă potrivin-du-și ba papion „european”, ba unul tricolor, ba netezindu-și stângaci și degeaba buzunarele bombate, înfundate cu portmo-nee burdușite cu banii acestei ţări triste și amărâte.

Ne-am convins a câta oară că mantaua lui Plahotniuc are poale lungi. Numai că mantaua, cum dai, cum nu dai, nu poate ţine loc de frac.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Un mic scandal, aproape diploma-tic, a tulburat săptămâna trecută atmosfera cam lâncedă de la noi. Ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, Igor Munteanu, s-a dovedit a fi mult prea optimist și cu așteptări ușor peste planurile guvernării de la Chișinău. La audieri pe tema „Repu-blica Moldova: Eforturile crescânde ale democraţiei” de la la Washin-gton, în Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa a Congre-sului american, ambasadorul s-a arătat aproape convins de faptul că luna aceasta se va reuși alegerea șefului statului.

Potrivit unei corespondenţe transmise de Radio Europa Liberă, Igor Munteanu a spus la audierile de marţi, 31 ianuarie, în așa-numita Comisie Helsinki, că, potrivit „așteptărilor” sale optimiste, o nouă rundă de alegeri prezidenţiale va fi organizată în Parlamentul de la Chișinău în prima jumătate a lunii februarie. Ambasado-rul Munteanu și-a exprimat speranţa că președintele va fi ales, iar acest lucru va aduce stabilitatea necesară pentru sistemul politic și pentru atingerea obiectivelor de integrare europeană, reforma constituţio-nală urmând să aibă loc ulterior.

Aceste afi rmaţii, care, probabil, trebuiau să dea un „semnal bun” partenerilor occi-dentali, în mod neașteptat, au provocat reacţii nu tocmai favorabile guvernării de la Chișinău. Astfel, optimismul amba-sadorului în legătură cu alegerea șefului statului nu a fost nici pe departe împărtășit de expertul Matthew Rojansky, director adjunct pentru Rusia și Eurasia la fundaţia americană Carnegie Endowment. Rojansky a menţionat că a mai auzit de nenumăra-te ori că alegerea șefului statului e ca și hotărâtă, pentru ca mai apoi aceasta să eșueze. „Într-o situaţie atât de complexă cu o coaliţie din trei partide, plus comuniștii și independenţii, orice înţelegere poate eșua”, a spus Rojansky.

El a avertizat Alianţa pentru Integrare Europeană că își va pierde legitimitatea, dacă va încerca să schimbe regula jocului prin referendum constituţional, înainte ca impasul prezidenţial să fi e depășit. După părerea expertului american, un asemenea pas ar pune capăt procesului de democrati-zare început în 2009. În opinia lui, dacă nu

se găsește o soluţie în Parlament, Alianţa trebuie să accepte alegeri parlamentare an-ticipate. Dacă Alianţa înregistrează succese, există o șansă să câștige într-o formulă sau alta destule mandate ca să aleagă șeful statului și să modifi ce Constituţia ulterior, crede Rojansky.

Împotriva unui referendum de dragul rămânerii la putere s-a pronunţat și fostul ambasador american William Hill, care a condus în trecut Misiunea OSCE în Moldo-va. Chiar dacă aliaţii neagă cu vehemenţă că ar căuta o soluţie care le-ar permite, fi e și ilegal, să se menţină la putere, lucrul acesta a devenit evident și pentru ofi cialii occidentali.

Anume aceste atitudini defavorabile, și nu declaraţia ambasadorului în sine, par să fi provocat reacţia nervoasă a premierului Vladimir Filat, obișnuit să audă doar laude și aprobări din partea partenerilor din exterior. Pentru că este greu de presupus că ambasadorul nostru în America a avut revelaţia unor „așteptări” optimiste din senin, fără ca acestea să-i fi fost insufl ate discret, diplomatic dinspre patria-mumă. Unii au spus că ar fi vorba de oarecare defi -cienţe de traducere. Puţin probabil, pentru că oricum ar fi tradus, mesajul diplomatului rămâne același.

Mai degrabă, premierul Filat a fost afectat de criticile care au urmat după declaraţia ambasadorului Igor Muntea-nu. Pentru că, dacă nemulţumirile „pe interior” mai pot fi ignorate, cele venite „pe exterior” sunt deja un semnal destul de prost pentru actuala guvernare, mai difi cil de trecut cu vederea. Iată de ce Vla-dimir Filat s-a gândit că ar fi bine să le mai închidă gura ambasadorilor, iar mesajele care ajung către Occident să fi e dozate și „fi ltrate” cu atenţie: „Ministerul de Externe trebuie să emită o circulară prin care să le interzică ambasadorilor să facă declaraţii politice. Am solicitat expres să se transmită urgent către toate ambasadele mesajul ca diplomaţii noștri să nu comenteze situaţia politică din ţară. Ei au sarcini foarte clare, iar comentariile privind situaţia politică nu ţine de competenţa dânșilor”.

Probabil, de acum încolo, toate comen-tariile „privind situaţia politică din ţară” le va face doar premierul, eventual, prin gura ministrului său de Externe, iar partenerii străini vor auzi doar ceea ce vor găsi de cuviinţă să le transmită guvernarea.

Mărinimos cum este, primul ministru l-a iertat pe ambasadorul nostru prea optimist, în urma „ unei comunicări” cu ministrul Iurie Leancă. „Eu am solicitat repetat ca cei care își fac datoria în misiunile diplomatice să activeze în baza competenţelor”, a precizat Filat după ședinţa Comisiei pentru integra-re europeană. Dată fi ind situaţia politică destul de specifi că din Republica Moldo-va, „internaţionalizată” de actorii politici înșiși, care au solicitat în repetate rânduri sprijin pentru așii și ideile lor năstrușnice de depășire a crizei, este puţin probabil că ambasadorilor noștri nu le vor fi solicitate anumite informaţii și opinii în legătură cu respectiva situaţie. Însă după „circulara” pe care o va transmite ministerul de resort, de cele mai multe ori, diplomaţii moldoveni vor fi obligaţi, probabil, să facă pe muţii.

Igor Munteanu nu va fi sancţionat, a precizat ulterior ministrul de Externe, Iurie Leancă. În opinia lui, ambasadorul nu ar fi lansat chiar o declaraţie. „Igor Munteanu și-a depășit puţin atribuţiile sale de am-basador. Deși uneori este difi cil să faci o diferenţiere între declaraţiile rostite în ca-litate de ambasador și o opinie personală”, a comentat Leancă.

De fapt, știută fi ind preocuparea per-manentă a capilor Alianţei de a-și face o imagine cât mai favorabilă „pe exterior”, ambasadorul nostru în America nu a în-cercat altceva decât să lustruiască puţin această imagine, să dea un pic de onorabili-tate și credibilitate actualei guvernări, care este pe cale de a se compromite defi nitiv în ochii străinilor. Și atunci, de unde susţinere necondiţionată, de unde credite și granturi nelimitate pentru guvernare?

Nu zicea zilele acestea și interimarul Ma-rian Lupu că el exclude „din start” alegerile anticipate, pentru că un asemenea „scena-riu” nu dă bine la „imaginea Republicii Mol-dova peste hotare”. Pentru el, ca și pentru ceilalţi politicieni de la putere contează mai puţin dacă soluţiile identifi cate în vederea depășirii „acestei crize de proporţii și de durată” vor fi legale, morale și constitu-ţionale. Pentru că ei au exclus „din start” posibilitatea plecării de la putere. Doar că aceste mișmașuri și ilegalităţi trebuie ambalate și prezentate frumos și credibil celor din exterior. Pentru că - nu-i așa? – la noi democraţia face eforturi „crescânde” și constante.

Ioana FLOREA, FLUX

Sondală, Păcală și Trucală sunt trei fraţi drepţi deveniţi de ani buni încoace personaje ale folclorului publicistic autoh-ton. Mărturisesc că nu am prea dat crezare sondajelor efec-tuate în Republica Moldova de operatori locali sau străini, știind prea bine că sondajele costă și că, vorba poporului, cine plătește, acela comandă muzica, adică rezultatele. Ne-am convins cu toţii de fi ecare dată că televiziunile și publi-caţiile afi liate puterii, aceste adevărate mașini automate de spălat creierii poporului (căruia i se rezervă invariabil rolul de Tândală), au stors tot ce au putut din ceea ce trei fraţi gemeni născuţi de mama lor Propaganda, pe numele lor deja bine cunoscute: Sondală, Păcală și Trucală.

Ceea ce ne-a atras totuși atenţia la ultima prezentare a rezultatelor unui sondaj naţional a fost o mutaţie bruscă în percepţia și, posibil, mentalitatea conce-tăţenilor noștri. Oricât de mare ar fi doza de trucaj, virajele bruște de percepţie, înţelegere sau așteptări ale moldovenilor trebuie luate în seamă. Să ne explicăm. Potrivit datelor prezentate de Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău, la cumpăna dintre 2011 și 2012, numărul concetăţenilor noștri care doresc o even-tuală aderare a ţării la Uniunea Europeană confi rmă o tendinţă descrescătoare și se cifrează la 50% faţă de 59% în septem-brie 2011 și faţă de 62% în martie anul trecut. Pe de altă parte, spune IMAS-INC Chișinău, numărul celor care sunt împo-triva aderării Republicii Moldova la UE este în creștere constantă, înregistrând 22% în decembrie 2011 faţă de 14% în septembrie și 12% în martie anul trecut. Până aici este clară tendinţa pe care IMAS ne-o înfăţișează.

Atrăgându-ne atenţia pe zona rapor-tării moldovenilor la centrul de putere din Est, în competiţie și chiar în opoziţie cu centrele de putere din Vest, ne spune același IMAS, numărul celor care ar dori ca ţara să adere la Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan s-ar fi ridicat la tocmai 45% faţă de doar 13%, care sunt împotrivă. Totoda-tă, ideea aderării ţării la NATO ar întruni opţiunile a doar 20% dintre concetăţenii

noștri, pe când numărul celor care sunt împotriva ideii ar fi mai mult decât dublu, cifrându-se la tocmai 41%.

Nu spunem că aceste cifre ar refl ecta cu exactitate temperatura geopolitică a cor-pului nostru social. Să le tratăm totuși cu îngăduinţă și să prezumăm că ar fi corecte. Observăm că cifrele sunt într-un contrast izbitor cu datele sondajelor de acum un an sau de acum doi ani de zile, când aspiraţii-le și simpatiile moldovenilor se îndreptau, mai degrabă, către UE (proporţia fiind chiar netă, de peste 2/3 din total) decât către Moscova (CSI, Uniunea Rusia-Bela-rus-Kazahstan etc.). Ceea ce ne interesea-ză aici sunt doar tendinţele. Imaginea pe care ne-o dau sondajele din ultimii doi ani într-o analiză comparativă este a unei Republici Moldova grabnic schimbătoare de preferinţe și macaz geopolitic. Adică, dacă în momentul instalării la guvernare a alianţei zise „pentru integrare europeană” aspiraţiile europene și euroatlantiste ale moldovenilor atinseseră cote maxime, peste cele ale cetăţenilor din multe state membre ale UE și NATO, la numai doi ani și ceva de punere în aplicare a „integrării europene” de către troica Filat-Lupu-Ghimpu privirile concetăţenilor noștri se îndreaptă spre cu totul alte zări.

Probabil că explicaţiile acestei bruște reorientări geopolitice a moldovenilor stau nu atât în ei și în fi rea lor nestatornică, ci în gradul ridicat de dezamăgire, care pune crescând stăpânire pe ei. Și dacă este așa, trebuie să ne întrebăm asupra cauzelor acestei dezamăgiri în creștere. Prima dintre cauze este de natură socială. Lumea constată că este mai săracă decât acum doi ani și jumătate, în pofi da faptului că „pe hârtie” traiul nostru devine tot mai prosper și mai luminos. A doua cauză stă în compromiterea reformelor democratice, știindu-se prea bine că actuala guvernare a anulat până și puţinele realizări obţinute cu mult greu și sub presiunea străzii și a Consiliului Europei în timpul guvernării PCRM. Mai există însă și o a treia cauză despre care prea puţini se încumetă să vor-bească. Este vorba despre complicitatea Consiliului Europei, a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii cu actuala gu-vernare, o complicitate făţișă, de acceptare și aprobare tacită a tuturor matrapazlâcu-rilor și derapajelor antidemocratice și an-tisociale ale puterii de la Chișinău. Faptul în sine ni se pare foarte grav, de natură să compromită iremediabil în ochii moldo-venilor și Strasbourgul, și Bruxellesul, și Washingtonul. Și asta nu spre paguba lor, cât tot a noastră, a moldovenilor.

Să ne oprim puţin asupra acestui tip de complicitate tacită. Lucrurile trebuie

dezghiocate până la miez, dacă vrem să înţelegem exact ce se întâmplă. Dacă le spui oamenilor din această ţară că vor călători fără viză în Uniunea Europeană și peste aproape trei ani tot nu călătoresc, aceștia vor avea motive temeinice să fi e dezamăgiţi. Dacă îi vorbești electoratului despre valori și după asta te zbaţi mai mult pentru libertăţile publice ale homo-sexualilor și lesbienelor decât pentru cele ale copiilor, mamelor, orfanilor și săracilor, moldovenii au din nou motive de deza-măgire. Dacă le vorbești compatrioţilor noștri despre morală în politică și toată lumea asistă la un periculos fenomen de oligarhizare, iarăși nu vă miraţi că pe moldoveni îi apucă decepţia. Dacă le vorbești despre „Moldova fără sărăcie” și tuturor guvernanţilor le cresc milioanele de euro în conturi și în portmonee, iar cei mulţi pleacă în continuare cu sutele de mii peste hotare în căutarea unui loc de muncă (de obicei, necalifi cat și la negru), cum să nu fi e moldovenii dezamăgiţi din nou? Dacă bugetul ţării este prădat ca și pe timpul lui Voronin, Lucinschi și Snegur, în loc să vedem miniștri și prim-miniștri la pușcărie, concetăţenii noștri sunt la fel de dezamăgiţi. Când Filat, în loc să și-l ia ca model pe Barroso, îl maimuţărește pe Putin până și la purtatul ceasului pe mâna dreaptă, transmiţând semnalul că trebuie să ne verifi căm ceasurile după ora indica-tă de orologiul de la Kremlin, cum să nu devină eurosceptici foștii eurooptimiști? Când marele și înaltul stâlp al „integrării europene” se îndoaie de nu știu câte ori pe an în faţa Patriarhului Moscovei, cum să nu fi e sufl area naţională dezamăgită, de la mic la mare? Când ni s-a promis lustraţie, iar structurile statului, cele economice, po-litice și mediatice sunt ticsite în continuare cu soldaţii frontului invizibil sovietic, cum să nu te cuprindă dezamăgirea? Etc., etc., etc. Șirul poate continua la nesfârșit. Găsiţi și dumneavoastră alte exemple de acest fel, pentru că ele vă stau la dispoziţie cu duiumul. Ca să recurgem însă la un joc de cuvinte, vom spune că moldovenii sunt dezamăgiţi pentru simplul motiv că au fost amăgiţi și răsamăgiţi. Guvernarea actuală, dincolo de discursul proeuropean de paradă, se manifestă în fapt ca una mai antieuropeană decât toate celelalte pe care le-am avut înainte. Iar numărul celor care înţeleg acest lucru este din zi în zi tot mai mare, subliniind gravitatea situaţiei. Și mai grav însă este că factorii europeni și euroatlantici asistă pasiv și complice la evoluţiile politice, economice și sociale din Republica Moldova. Singurul comentariu rezervat, dar deloc în răspăr, pe care l-a reţinut opinia publică de la noi este cel venit la un moment dat din partea șefului reprezentanţei UE la Chișinău, care spunea că „luna de miere dintre Chișinău și Bruxelles s-a încheiat”. În rest, principalii noștri parteneri occidentali, Uniunea Europeană, Consiliul Europei și Statele Unite ale Americii, au preferat să păstreze o penibilă tăcere, nesupunând criticilor binemeritate practicile antidemocratice și derapajele guvernării de la Chișinău. Este firesc ca într-o asemenea situaţie populaţia să fi e dezamăgită și să caute alternative. Dacă Occidentul este pasiv în reacţii și părtaș la toată dezordinea din ţară, moldovenii cred, tot într-un soi de naivitate, că Răsăritul le-ar putea oferi o soluţie salvatoare. Asta și din cauză că ţara este văzută pe propriii ei cetăţeni, absolut eronat, ca un vagon pe roate, care poate fi mișcat geopolitic când în dreapta, când în stânga.

Așadar, atunci când Europa și America tac, moldovenii privesc spre Moscova. În-trebarea este: cât vor mai tăcea și Uniunea Europeană, și Consiliul Europei, și Statele Unite ale Americii? Cât, domnilor?

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Plahotniuc cu poale lungiPlahotniuc cu poale lungi

Ambasadorii moldoveni vor comenta doar prognoza meteo,

nu şi situaţia politică din ţară

Când Europa şi America tac, moldovenii privesc spre Moscova

Iurie, și tu Iurie, și tu vrei să spui că ăsta-i vrei să spui că ăsta-i

ambasadorul nostru în ambasadorul nostru în America?America?

Mihai PoalelungiMihai Poalelungi

10 FEBRUARIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Mă afl u aici pentru că nu pot fi indiferent faţă de situaţia în care se afl ă astăzi Republica Moldova. În fruntea ţării noastre se afl ă un grup de hoţi care au furat tot ce au construit părinţii și îna-intașii mei. Au furat și ceea ce a construit generaţia mea. Ne-au furat și viitorul copiilor noștri. Astăzi, copiii noștri și noi inclusiv suntem sclavii lor. Copiii care apar astăzi pe lume se nasc cu da-torii. Ei n-au reușit încă să se nască, dar deja sunt datori cu 1,5 mii de dolari.

A venit timpul să spunem: AJUNGE! A venit timpul să-i alun-găm din ţara noastră pe cei care astăzi se afl ă la putere. E ţara noastră, nu a lor.

Înainte să ies astăzi din casă, fi ul meu m-a întrebat: „Tată, azi e zi de odihnă, unde pleci?”. Eu i-am răspuns: „Fiule, mă duc să-mi apăr ţara, Republica Moldova. Așa cum au făcut și înaintașii noș-tri. Și tu, când vei crește, va trebui să faci același lucru.”

Jos oligarhii! Jos hoţii! Jos Alianţa!

Eveniment

Stimaţi prieteni! Trăim într-o ţară în care ticăloșii și nebu-

nii ne conduc. Noi, tinerii, cei mulţi și ne-mulţumiţi, suntem nevoiţi să plecăm peste hotarele ţării. Oamenii în vârstă din satele și orașele noastre sunt condamnaţi să moa-ră în tăcere, fără căldură și fără mâncare.

Diseară, la toate televiziunile, vom urmări o nouă campanie de denigrare îndreptată împotriva noastră. Toţi ticăloșii ne vor criti-ca, toţi descreieraţii ne vor blama. Noi însă avem obligaţia să le povestim tuturor celor

care au rămas acasă, rudelor, prietenilor, cunoscuţilor, adevărul despre ceea ce se întâmplă în fi ecare duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Nu credeţi în ceea ce vi se spune la televizor! Duceţi-vă acasă și deschideţi frigiderul gol, pe el să-l credeţi. Nu credeţi jurnaliștii mincinoși care se de-clară proeuropeni, liberi și democraţi.

Oameni buni! Mergeţi acasă și îndemnaţi toţi oamenii de bună-credinţă să vină aici, în fi ecare duminică. Toţi cei care au onoa-re și demnitate, toţi cei care nu vor să fi e

călcaţi în picioare de către impostorii de la putere. Să venim aici pentru a ne spu-ne punctul de vedere și pentru a schimba acest regim antidemocratic, neconstituţio-nal și rușinos.

Așa să ne ajute Dumnezeu! Jos Alianţa!

În pofi da blocajelor care au fost organiza-te pentru cei care au încercat să ajungă în inima capitalei, iată-ne și astăzi, pentru a treia oară, în Piaţa Marii Adunări Naţio-nale.

Indiferent de orice provocări, noi suntem și vom fi solidari. Vom fi aici pentru a protesta împotriva dictaturii, împotriva uzurpării puterii de stat. Re-publica Moldova se afl ă sub o guvernare nelegitimă, abuzivă și anticonstituţională. Uzur-patorii au întrerupt procedura de alegere a șefului statului și exercită puterea în afara orică-rui cadru legislativ. Iată de ce suntem deciși să mergem până la capăt. Ne vom aduna aici în fi ecare duminică până când vom debarca uzurpatorii și dic-tatorii afl aţi la guvernare.

Cei care au ajuns la putere în urma ultimelor alegeri parla-mentare și-au subordonat toa-te instituţiile statului de drept în interesele lor mafi ote. Toate structurile de stat și Justiţia, în

particular Procuratura și Curtea Constituţională, Comisia Elec-torală Centrală și toate celelalte organe autonome ale puterii de stat, se afl ă sub controlul to-tal al clanurilor mafi otice afl ate la putere. Oligarhii și criminalii de stat, ca Vladimir Plahotniuc, Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, controlează nu doar instituţiile politice ale puterii de stat, ei controlează și economia naţională, marile fl uxuri de capital. Ei provoacă sărăcirea populaţiei, ei practi-că contrabanda, ei deturnează banii publici, ei își însușesc cre-ditele și granturile venite din partea organismelor fi nanciare internaţionale. Oamenii noștri care iau calea exilului în căuta-rea unei bucăţi de pâine sunt săraci și șomeri din cauza aces-tei guvernări antipopulare și antinaţionale. Oricât ar încerca ei să se menţină la putere prin metode abuzive, nu vor reuși.

Suntem solidari, suntem mul-ţi, suntem hotărâţi și vom obţi-ne, până la urmă, debarcarea acestei guvernări și organizarea de alegeri libere și democratice în Republica Moldova. Pe lângă sistemul politic și economic,

controlat de actuala guverna-re criminală, tot ei controlează principalele instituţii mass-me-dia din Republica Moldova. Iată că am văzut cât costă „libertatea de expresie” și „independenţa” editorială a principalelor tele-viziuni și alte structuri media din Republica Moldova. Din ne-fericire, acestea s-au dovedit a fi , în majoritate absolută, nimic altceva decât extensiuni ale ca-racatiţei mafi otice care se afl ă acum la guvernare.

Să le fi e rușine celor care se consideră jurnaliști și care s-au transformat în niște propagan-diști ordinari ai actualei guver-nări. Ar mai avea o scuză dacă, cel puţin, situaţia economică și socială ar fi în favoarea actualei guvernări. Oamenii însă simt pe pielea lor ce înseamnă promisi-unile electorale ale celor care au venit la putere. Ce înseamnă minciunile lor pe care le tirajea-ză prin ziare în fi ecare zi. Noi în-șine, cei care ne afl ăm aici, am fost denigraţi, spunându-se că dumneavoastră protestaţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, la îndemnul Comitetului pen-tru Apărarea Constituţiei și De-mocraţiei, nu pentru că ei v-au

adus la sapă de lemn, nu pen-tru că sunteţi revoltaţi, ci pen-tru că noi, chipurile, v-am plăti bani pentru a vă aduce aici, în piaţă. Rușine să le fi e.

Ne-am adresat personal pre-ședintelui interimar Marian Lupu, premierului Vladimir Filat, precum și celor trei conducători ai fracţiunilor parlamentare din coaliţia de guvernământ, ce-rându-le insistent să accepte o întâlnire cu reprezentanţii Co-mitetului nostru. Au refuzat. Nu avem, până în prezent, nici un răspuns. Singurul lor răspuns este denigrarea protestatarilor și utilizarea organelor represive împotriva celor care se solidari-zează cu noi.

Dar, pe de altă parte, fraţilor, poate că nu suntem sufi cient de mulţi aici, în Piaţa Marii Adu-nări Naţionale, ca să fi m mai convingători pentru ei. Ei bine, atunci când vom veni cu zecile și sutele de mii, când se va face mai cald, când drumurile vor fi deszăpezite, când oamenii vor putea circula liber, sunt convins că, în foarte scurt timp, ei vor fi cei care ne vor căuta pe noi, nu noi pe ei. Ei vor căuta să ne-gocieze cu noi, nu noi cu ei. Ei vor fi cei care își vor recunoaște public greșelile, crimele și abu-zurile pe care le comit.

Mai mult decât atât, Comi-tetul pentru Apărarea Consti-tuţiei și Democraţiei declară

cu hotărâre că mecanismul de uzurpare a puterii de stat va fi demontat defi nitiv doar după ce vor pleca la pușcărie cei care astăzi uzurpează puterea. Jus-tiţia trebuie să se înfăptuiască, astfel încât nici o altă guverna-re care va ajunge să preia pute-rea în Republica Moldova să nu mai aibă nici un fel de tentaţie să abuzeze de mandatele pe care i le încredinţează poporul la alegeri. Aceasta este fi nalita-tea. O vom obţine și sperăm că viitorul procuror general și jus-tiţia independentă își vor face datoria, iar articolul 339 din Co-dul Penal își va găsi aplicare, iar cei care astăzi sunt în fruntea ţării vor ajunge la răcoare.

Iurie ROŞCA:

Mecanismul de uzurpare a puterii de stat va fi Mecanismul de uzurpare a puterii de stat va fi demontat defi nitiv doar după ce vor fi băgaţi la demontat defi nitiv doar după ce vor fi băgaţi la

puşcărie cei vinovaţi de această crimăpuşcărie cei vinovaţi de această crimă

Pavel MIDRIGAN:

Le cerem, încă o dată, demisia

Suntem în piaţă pentru a treia oară și vom fi aici atât timp cât rezoluţia pe care am adoptat-o la 22 ianuarie nu va fi îndeplinită. După cum a mai fost menţionat, puterea nu are timp să discute cu noi. Prin lacheii lor au afi rmat că în Piaţa Marii Adunări Naţionale vin niște oameni rataţi și niște oameni neîmpliniţi. Aceasta este atitudinea lor faţă de cetăţenii ţării noastre și faţă de alegători, inclusiv faţă de cei care i-au votat. Fiecare zi de tergiversare și ţinere cu două mâini de putere face și mai grea această culpabilitate. De aceea, astăzi le cerem, încă o dată, demisia.

Alexei CAPBĂTUT:

Fiecare copil de-al nostru se naşte

cu o datorie de 1500 de dolari

EDUARD ROŞCA:

Viaţa a devenit extrem de scumpă, populaţia a intrat în incapacitate de plată

Republica Mol-dova se afl ă într-o situaţie extrem de difi cilă. Suntem în situaţia în care tre-buie să luăm ati-tudine, și anume, să spunem „NU!” oligarhilor și să le cerem demisia. Oa-menii care, mai ieri, își făceau speran-ţe faţă de această alianţă, astăzi nu mai cred în nimic. Cei care sperau că, odată cu venirea la putere a Alianţei, vor putea munci în ţara lor, fără a fi nevoiţi să plece peste hotare, au pierdut și această speranţă. Săptămâna trecută m-am întâlnit cu o familie cu trei copii. Mama acestor copii plângea și-mi spunea că nu mai are bani să-și hrănească copiii. Nu mai are bani să-și achite facturile. Viaţa a devenit extrem de scumpă, populaţia a intrat în incapacitate de plată.

Unde se uită guvernanţii noștri? Ei ne spun în fi ecare zi că sa-lariile au crescut, că viaţa a devenit mai bună. Cui i-a crescut salariul? Cui i-au crescut veniturile?

Fiecare zi de afl are la putere înseamnă creșterea salariilor pentru ei. Uitaţi-vă la ei cu câtă bătaie de joc își declară venitu-rile. De ce își permit să ne mintă cu atâta nerușinare?

Actualii conducători ai statului trebuie să ajungă pe banca acuzaţilor pentru

uzurparea puterii de statRezoluţia mitingului de protest organizat de Comitetul pentru

Apărarea Constituţiei şi Democraţiei- Exprimându-ne indignarea faţă de nedorinţa capilor regi-

mului anticonstituţional Ghimpu-Lupu-Filat de a începe un dialog cu opoziţia și cu reprezentanţii unor pături largi ale po-pulaţiei pentru a găsi căile de depășire a crizei politice, precum și faţă de continuarea menţinerii nelegitime a puterii de stat de către conducătorii AIE,

- Noi, participanţii la întrunirile organizate de Comitetul pen-tru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, declarăm că suntem hotărâţi să continuăm protestele noastre pașnice până la de-montarea defi nitivă și ireversibilă a mecanismului de uzurpare a puterii de stat.

- Eventuala renunţare la intenţia de a organiza un referen-dum de modifi care a Constituţiei nu poate conferi legitimitate actualei puteri și nici servi drept pretext pentru nedizolvarea Parlamentului și evitarea alegerilor anticipate.

- Orice încercare de a reveni la alegerea președintelui ţării în actuala legislatură ar fi anticonstituţională.

- Un președinte ales contrar normelor stabilite de Constituţie, în condiţiile uzurpării puterii de stat, n-ar avea nici legitimitate juridică, nici dreptul moral de a ocupa această funcţie.

- Orice persoană care ar accepta să candideze la funcţia de șef al statului, ar deveni complice la crima de uzurpare a puterii de stat și ar risca condamnări penale deosebit de dure alături de capii regimului ilegal al AIE.

- Un președinte ales în condiţiile de menţinere abuzivă a pu-terii de stat ar fi un impostor și ar provoca o și mai gravă apro-fundare a crizei politice.

- Demontarea mecanismelor de uzurpare a puterii de stat tre-buie să cuprindă restabilirea independenţei Justiţiei, inclusiv a Procuraturii, a Curţii Constituţionale și a Comisiei Electorale Centrale, precum și a altor organe ale puterii de stat prin mo-difi cări legislative și promovarea unor persoane responsabile și necorupte în fruntea acestor instituţii.

- După încetarea stării de menţinere ilegală a puterii de stat, noile autorităţi legale, care vor fi formate după alegerile parla-mentare anticipate, vor asigura efectuarea unei anchete vaste, rapide și complete asupra crimei de uzurpare a puterii de stat, iar actualii conducători ai statului trebuie să ajungă pe banca acuzaţilor și să-și ispășească pedepsele în conformitate cu pre-vederile articolului 339 al Codului Penal.

- Condamnarea penală și ispășirea pedepsei de către crimi-nalii de stat care au călcat în picioare suveranitatea poporului reprezintă singura garanţie că în ţara noastră va fi pus capăt odată și pentru totdeauna practicii vicioase când conducătorii de prim rang nu sunt trași la răspundere pentru nelegiuirile co-mise.

- Doar un proces penal cu rezonanţă largă în societate și în lume, efectuat de o justiţie cu adevărat independentă și neco-ruptă, va transforma Republica Moldova într-un stat de drept, unde toţi cetăţenii, indiferent de ranguri, sunt egali în faţa le-gii.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Chişinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale

5 februarie 2012

Concetăţeni,Republica Moldova a

ajuns într-un moment cri-tic. Ţara noastră a ajuns pri-zoniera Alianţei mafi oţilor. Ţara este îngenuncheată de triumviratul Ghimpu, Lupu și Filat și partidele lor clien-telare.

Pe când poporului i se face negru în faţa ochilor, guvernanţii fac fălci și bur-tă și tot posibilul pentru a se menţine ilegal la putere.

Statul, căzut pe mâinile oligarhilor, s-a transformat, în nici trei ani, într-un stat captiv. Viitorul ţării este în pericol.

Alianţa mafi oţilor a sub-minat principiile statului de drept și ale democraţiei.

Algoritmizate și hiperpolitizate, instituţiile statului au fost subordonate anexei secrete a Acordului de constituire a Alianţei și poftei de îmbogăţire a oligarhilor.

Puterile legislativă și executivă, puterea judecătorească și mass-media au căzut pradă apetitului de putere a Alianţei mafi oţilor.

Nu mai putem avea încredere în nici una din instituţiile statului Republica Moldova. Toate stau sub algoritmul Alianţei. Toate au fost transformate în servi umili ai oligarhilor. Nici CEC, nici Curtea Constituţională, nici CCA, nici Compania publică Teleradio-Moldova nu se mai afl ă în serviciul poporului, toate sunt la cheremul Alianţei.

Ţara zace sub jugul uzurpatorilor. Ţara se spetește, iar ei se îmbogăţesc și joacă tananica politică. Și, în bătaie de joc, nu-și declară averile care în ultimii ani au crescut ca pe

drojdii. Iată că și parlamentarii Alianţei, manifestând un dispreţ perfi d, și-au majorat cu încă 12 milioane de lei fondul de salarii pentru anul 2012.

În condiţiile marasmului politic și economic generalizat, puterea de re-naștere stă în cei care vin în fi ecare duminică în Piaţa Marii Adunări Naţiona-le din toate colţurile ţării pentru a-și manifesta nemulţumirea și transmite guvernării mafi otizate un singur semnal: DEMISIA!

Alexandru CORDUNEANU:

Ţara noastră a ajuns prizoniera Alianţei mafi oţilor

Și săptămâna trecută a fost săptămâna lichelelor plătite din banii mafi oţilor. Noi, împreună cu dumneavoastră, am fost nu-miţi de ei psihopaţi, tulburaţi psihic, sociopaţi, necrofi li poli-tici. N-au găsit însă astfel de cuvinte pentru cei care ne distrug ţara. N-au găsit asemenea cuvinte pentru cei care ne desfi in-ţează ca popor, ca oameni. Tot în această săptămână, la toate posturile de radio și televiziune a fost difuzată o știre, potrivit căreia, câteva sute de judecători, procurori, deputaţi, miniștri și alţi funcţionari de stat, care primesc bani din impozitele plă-tite de dumneavoastră, nu și-au declarat veniturile. Nu arată cât au câștigat. Oare de ce?

Eu mă adresez acestei alianţe incompetente: măi, băieţi, plecaţi cu binișorul, nu vă mai ascultă nici ai voștri, nici depu-taţii voștri nu vă mai ascultă, nici miniștrii voștri, nici procuro-rii voștri. De ce vreţi să vă ascultăm noi?

S-au speriat și acum încearcă cu înfrigurare să iasă din această capcană în care s-au băgat singuri prin prostia lor. Acum este clar că nu va mai fi organizat referendumul. Acum încearcă ca, în cel mai scurt timp, să aleagă președintele. Ei își imaginează că, dacă aleg președintele, problemele lor se rezolvă. Nu e chiar așa. Orice președinte ales de această gu-

vernare uzurpatoare va fi unul nelegitim. Mai mult decât atât,

ei vor alege o matahală asemenea lor. Ei altceva nu pot face.

Cei care se fac vinovaţi de uzurparea puterii nu au dreptul să

aleagă un președinte.

Anatol PLUGARU:

Orice preşedinte ales de această guvernare uzurpatoare va fi unul nelegitim

Radu BUŞILĂ:

Să venim cu toţii aici pentru a schimba

regimul antidemocratic şi neconstituţional

10 FEBRUARIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Așa s-a întâmplat la prima acţiune de protest, așa a fost și la a doua. Dar ceea ce s-a întâmplat în ultima duminică, pe 5 februarie, este de-a drep-tul peste măsură. Duminică, cei care au venit să-l conteste pe Iurie Roșca nu erau oameni normali. Ba pot să afi rm că erau chiar bolnavi. Furioși și plini de ură, exaltaţi până la paroxism, aceștia au urlat, au înjurat și s-au dedat la gesturi indecen-te. Ba chiar abjecte, dacă ţinem cont că nu pregetau să-și ridice în public poalele mantourilor, asemenea pirandelor care își ri-dică fusta, arătându-și goliciu-nea și pe faţă, și pe dos, și zic: „mânca-mi-ai...”. Să nu credeţi că exagerez. Cei care au văzut respectivele scene au fost mai întâi oripilaţi, după care dez-gustaţi, ca în fi nal să li se facă milă de indivizii care au venit în Piaţă ca să-l conteste pe Iu-

rie Roșca, înţelegând că aceștia trebuie ajutaţi, că ei au nevoie cât mai urgent de tratament specializat.

Printre contestatarii de grotă ai ex-președintelui PPCD, auto-rităţile au trimis și un cetăţean de culoare, proaspăt membru al partidului condus de Vitalia Pavlicenco, care purta o coală de hârtie pe care avea mâzgă-lite niște aberaţii, culese din arsenalul de denigrări pe care puterea le folosește de mai bine de 20 de ani împotriva lui Iurie Roșca. Acest fi u al Africii negre a obţinut de curând cetă-ţenia Republicii Moldova, ime-diat după care s-a și propus să fi e ales președinte, iar acum a ajuns să ne fi e judecător.

Deci, toate aceste elemente marginale, certate cu morala, deviante, au venit să-l deni-greze pe Iurie Roșca și pe alţi membri ai Comitetului pentru

Apărarea Constituţiei și Demo-craţiei, cum ar fi , spre exemplu, Anatol Plugaru, pentru că aceș-tia cer demisia AIE, a lui Ghim-pu, Lupu, Filat și Plahotniuc. Aceste elemente marginale, cu morala șubrezită rău, sunt apă-rătorii guvernării, care este la fel de imorală și de ticăloasă ca și cei care ridică poala sau fusta cu nerușinare, etalându-și goli-ciunea.

Priviţi imaginile contestata-rilor lui Iurie Roșca ca să vedeţi care este profi lul moral al sim-patizanţilor și apărătorilor AIE, ai lui Ghimpu, Lupu și Filat. Cei care intenţionează să mai vote-ze încă o dată cu Ghimpu, Lupu sau Filat trebuie să fi e conști-enţi în ce șleahtă imorală se vor înregimenta. A devenit deja un adevăr axiomatic: dacă ești om cu bun-simţ, nu mai poţi să vo-tezi pentru niște nesimţiţi ca cei de la guvernare.

Este foarte interesant să afl ăm ce va spune conducerea Ministerului de Interne, de ce nu a intervenit, pentru că gașca ridicătoare de poale a contesta-tarilor lui Roșca nu avea dreptul legal să manifeste nici în Piaţa Marii Adunări Naţionale, nici pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt? Ei nu au înștiinţat Primă-ria Chișinău că vor manifesta public și, chiar dacă ar fi depus o asemenea înștiinţare, oricum nu putea manifesta public, pen-tru că Piaţa este deja ocupată, în mod legal, de Comitetul pen-tru Apărarea Constituţiei și De-mocraţiei.

Faptul că poliţia nu a interve-nit demonstrează o dată în plus că cei câţiva exaltaţi sunt scu-lele puterii, că guvernanţii i-au parașutat pe acești provocatori sperând că, în felul acesta, se va produce vreun incident, că se va ajunge la confl ict și la alter-

caţii fi zice între aceștia și sus-ţinătorii lui Iurie Roșca. Astfel, Ghimpu, Lupu și Filat doresc să compromită protestele pașnice organizate de CACD, de aceea și recurg la serviciile unor mar-ginali.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: Duminică, ortacii lui Lupu, Ghimpu și Filat au rupt și călcat în picioare ziarul FLUX, un gest care ne amintește de fasciștii lui Hitler care dădeau foc la cărţi. Zadarnică trudă! Trebuie să-i dezamăgim pe toţi răuvoitorii noștri, spunându-le că din ianuarie, tirajul ziarului FLUX este în creștere. Într-o singură lună, s-a dublat numă-rul abonaţilor la ziarul nostru. FLUX este una dintre puţinele mijloace de informare în masă din Republica Moldova care nu este subvenţionat de nimeni și care își asigură cheltuielile

exclusiv din veniturile din abo-namente și vânzări. Și numă-rul cititorilor noștri va crește în continuare. Dintr-un motiv foarte simplu, în timp ce presa guvernamentală și cea contro-lată de cei doi oligarhi-politi-cieni, Filat și Plahotniuc, minte de îngheaţă apele, făcând jocul murdar al puterii, noi spunem adevărul, noi spunem lucru-rilor pe nume. De aceea, vom reuși.

Și cu această ocazie, îi che-măm pe cititorii noștri care încă nu s-au abonat la FLUX să meargă la ofi ciile poștale ca să perfecteze un abonament la acest ziar. Și să îndemne și pe toată lumea pe care o cunosc să facă același lucru dacă vrea să știe ce se întâmplă cu ade-vărat în ţara noastră putred de săracă, guvernată de cei doi oli-garhi putrezi de bogaţi, Filat și Plahotniuc.

Eveniment

Un exaltat care arată fundul – profi lul moral al alegătorului AIE Un exaltat care arată fundul – profi lul moral al alegătorului AIE A devenit deja o normă ca în fi ecare duminică, atunci când în Piaţa Marii Adunări Naţionale au loc mitingul și marșul de protest, orga-nizate de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, puterea să-și trimită câţiva trepăduși care au drept misiune să strige, să urle, să ragă împotriva lui Iurie Roșca. După care presa aservită puterii tirajează ima-ginile cu acești contestatari ai fostului lider creștin-de-

mocrat, ba mai mult, acţiunile lor, ale doar câtorva indivizi, devin subiect de presă, iar manifestaţiile antiguvernamen-tale la care participă câteva mii de oameni sunt trecute cu vederea sau devin doar un element periferic în reportajele jurnaliștilor controlaţi de cei doi miliardari, Vladimir Pla-hotniuc și Vladimir Filat.

SCRISOARE DESCHISĂ

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne, domnului ministru Alexei ROIBUdomnului ministru Alexei ROIBU

Domnule Ministru,

Prin prezenta Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei Vă cere o întâlnire de urgenţă în vederea stabilirii modalităţilor de conlucrare între CACD și instituţia pe care o conduceţi. Necesitatea acestei întâlniri este dictată de acţiunile abuzive ale colaboratorilor MAI în teritoriu, îndreptate spre intimidarea și împiedicarea de a se deplasa a celor care doresc să participe la întrunirile noastre de protest. De asemenea, și de acţiunile provocatoare ale unui grup agresiv de persoane, care caută să obstrucţioneze întrunirile noastre pașnice.

Este absolut evident faptul că acţiunile agresive ale persoa-nelor care apar în fi ecare zi de duminică urmăresc scopul de a provoca tensiuni cu protestatarii pașnici, pentru a compromite întrunirile noastre. Subliniem că lipsa măsurilor preventive de asigurare a ordinii publice, care ar fi descurajat provocatorii, lasă impresia că cineva dintre superiorii din cadrul MAI nu a dorit ca poliţiștii să acţioneze adecvat pentru curmarea acestui comportament cu incitare directă la violenţă.

Judecând după modul în care a fost refl ectat mitingul de pro-test de duminică, 5 februarie curent, la posturile de televiziune afi liate puterii, se creează impresia că grupul de provocatori este dirijat de către cineva din conducerea actuală a statului, care coordonează atât acţiunile respectivilor huligani, cât și politica editorială a structurilor media proguvernamentală.

Pentru clarifi carea acestor chestiuni, precum și pentru a evita pe viitor orice acţiuni de depășire a atribuţiilor din partea cola-boratorilor MAI, precum și pentru a preîntâmpina tensionarea artifi cială a situaţiei politice, Vă rugăm să daţi curs fără întârziere demersului nostru.

Cu respect,Membrii Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Demo-

craţiei:

Iurie Roşca, Pavel Midrigan, Anatol Plugaru, Alexei Tulbure, Eduard Roşca, Alexandru Corduneanu, Radu Buşilă

Republica Moldova mai primește o tranșă de 77,5 milioane de dolari de la Fondul Monetar Internaţio-nal. Aceasta face parte din creditul în valoare totală de aproximativ 572,7 milioane de dolari acordat ţării noas-tre în cadrul unui proiect de colaborare cu instituţia fi nanciară, adoptat în ianua-rie 2010.

Un recent raport al Băncii Naţiona-le a Moldovei arăta că în primele nouă luni ale anului 2011, datoria externă a ţării noastre a crescut cu 138 de milioa-ne de dolari, atingând un nivel-record – peste 5 miliarde de dolari. Astfel, la 30 septembrie 2011, datoria externă brută a Republicii Moldova era de 5215,91 mi-lioane de dolari, cu aproximativ 575 de milioane mai mare decât cea înregistrată la sfârșitul anului 2010. Potrivit unor cal-cule prezentate de ziarul „Adevărul”, la 30 septembrie 2011, fi ecărui moldovean îi revenea o datorie medie de 1.465 de dolari, cu 162 de dolari mai mult decât la 31 decembrie 2010.

În comunicatul FMI se menţionează că această ultimă tranșă a fost acordată în urma examinării de către Consiliul direc-tor al instituţiei a performanţelor econo-mice obţinute de ţara noastră în cadrul programului de colaborare. Potrivit ex-perţilor Fondului, „economia Moldovei a crescut viguros în 2011”: „Guvernul a

menţinut stabilitatea macroeconomică și fi nanciară, a promovat o creștere ba-lansată și a redus sărăcia în contextul Programului susţinut de FMI”, se mai arată în comunicat.

Poate că „în contextul programului”, sărăcia o fi fost redusă, nu însă și „în con-textul” vieţii de zi cu zi a populaţiei din Republica Moldova. Pentru că majorita-tea moldovenilor, potrivit ultimelor son-daje, se consideră săraci și foarte săraci. Și doar două procente spun că sunt bo-gaţi și nu duc lipsă de nimic. De unde să știe acei cetăţeni îngrijoraţi de creșterea preţurilor, de salariile și pensiile mici că la noi sărăcia a fost redusă cu mult suc-ces!

La fel și creșterea economiei moldo-venești pare să fi e „viguroasă” doar dacă este văzută din exterior, pentru că, privi-tă din interior, ea pare să fi e destul de bi-cisnică. Într-o recentă analiză efectuată de EXPERT-GRUP, de exemplu, se preci-zează că, deși economia moldovenească a continuat să crească, această creștere poate fi califi cată drept una sclerozată.

Analistul economic Viorel Chivriga opina în cadrul unei conferinţe de presă că „creșterea economică înregistrată în 2011 este una mioritică”. Potrivit aces-tuia, rezultatele pe care le înregistrează astăzi ţara noastră „sunt pe termen scurt, fără o urmare logică și, de fapt, „modelul vechi” de dezvoltare economică rămâne în continuare modelul Republicii Moldo-va”.

Viorel Chivriga este de părere că

schimbările așteptate nu s-au produs, adică nu există, deocamdată, „un climat instituţional mai bun, un mediu de afa-ceri prietenos, reforme structurale”. În schimb, „corupţia și birocraţia sunt la ele acasă”. Nu s-a produs schimbarea nici în agricultură, consideră analistul: „În ma-joritatea sectoarelor, agricultura a rămas la nivelul de dinaintea proclamării inde-pendenţei”.

Într-un interviu pentru publicaţia noastră, directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Vale-riu Prohniţchi, preciza că datoria publi-că a Republicii Moldova nu este atât de mare, raportată la produsul intern brut. „Și dacă vom gestiona judicios această datorie, nu riscăm să ne supraîndatorăm sau să intrăm în incapacitate de plată”, menţiona el. Dar, în opinia lui, apar o se-rie de probleme care pun la îndoială ca-pacitatea factorilor de decizie de a gesti-ona în mod adecvat resursele atrase.

„Trebuie să constat cu regret că o bună parte dintre proiectele pe care Republi-ca Moldova s-a angajat să le implemen-teze, au eșuat lamentabil. Este vorba, în primul rând, de megaproiectul privind

reconstrucţia drumurilor. Din banii care au fost alocaţi în acest scop în 2011 nu au fost valorifi caţi nici 30 la sută. Și dacă noi nu avem capacitatea de absorbţie a resurselor care ne sunt oferite, nu sun-tem în drept să ne lamentăm că nu avem bani. Pentru că, iată, îi avem și nu putem să-i utilizăm în mod judicios”, constata Valeriu Prohniţchi.

Anterior, analistul se referea la capa-citatea Guvernului de a utiliza în mod judicios aceste credite pentru acoperi-rea găurilor negre din buget, care trag economia în jos. În opinia lui, fără refor-marea unor domenii-cheie, cum ar fi re-ducerea aparatului birocratic, instituirea unui sistem juridic transparent, în care toată lumea să aibă încredere, investito-rii nu vor veni în Republica Moldova, adi-că, nu vor fi create locuri noi de muncă.

După mai bine de doi ani de afl are la guvernare, AIE a demonstrat cu prisosin-ţă că nu este interesată de promovarea reformelor. Ba dimpotrivă, impresia este că aceasta le torpilează cu bună știinţă, pentru că actualii potentaţi doresc să-și menţină controlul asupra justiţiei, să păstreze sistemul administrativ corupt,

să protejeze monopolurile în econo-mie etc. Reformele par să nu aibă nici o șansă în Republica Moldova, pentru că guvernarea este măcinată de interese economice divergente, este într-o luptă permanentă pentru redistribuirea aces-tor sfere de interese. Astfel, există puţine șanse că, într-un proxim viitor, împrumu-turile contractate de actuala guvernare vor contribui la o creștere economică sănătoasă și de durată. Mai degrabă, acestea vor spori povara datoriilor care vor cădea pe umerii cetăţenilor.

În lipsa altor realizări palpabile, guver-narea se laudă cu creditele contractate de la organismele fi nanciare internaţi-onale. Și atâta timp cât împrumuturile vor fi acordate fără condiţionări dure, banii veniţi din exterior vor aduce doar o creștere economică iluzorie și nici pe departe „viguroasă”. Nu avem în vede-re condiţionări gen închiderea școlilor, creșterea taxelor, impunerea unor mă-suri de austeritate, ci reforme reale în domenii importante. Exemplul Greciei, dar și al altor state din spaţiul UE sunt o dovadă elocventă în acest sens.

Ioana FLOREA, FLUX

Alianţa sporeşte datoria cetăţenilor faţă Alianţa sporeşte datoria cetăţenilor faţă de organismele financiare internaţionalede organismele financiare internaţionale

Iurie Roşca îi cere ministrului Şleahtiţchi să nu mai intimideze

cadrele didactice şi studenţii

Scrisoare deschisă ministrului Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi

Domnule Ministru,Domnule Ministru,Apelez la Dum-

neavoastră cu ru-gămintea insisten-tă să opriţi acţiu-nile de intimidare și împiedicare a tineretului studios de a participa la manifestaţiile de protest, organiza-te de către Comi-tetul pentru Apă-rarea Constituţiei și Democraţiei îm-potriva actualei guvernări, care a uzurpat puterea de stat.

Indicaţiile și circularele pe care le-aţi dat tuturor rectorilor de universităţi, directorilor de colegii și de licee de a nu permite tinerilor să vină la mitingurile și demonstraţiile de protest, sub ameninţarea cu sancţiuni și concedieri a acelor conducători care nu le vor executa, este una abuzivă și anticonstituţională.

Ca demnitar de prim rang este bine să cunoașteţi că Vă faceţi responsabil personal de încălcarea brutală a cel puţin două liber-tăţi fundamentale garantate de Constituţie: libertatea întrunirilor (art.40), libertatea opiniei și a exprimării (art. 32).

În calitatea Dumneavoastră de dublu subaltern al lui Vladimir Filat, care vă este și șef de partid, și de Guvern, este bine să reţineţi că acţiunile ilegale pe care le comiteţi nu sunt doar reprobabile sub aspect moral. În condiţiile uzurpării puterii de stat de către capii coaliţiei de guvernământ, care menţin în mod ilegal pu-terea prin blocarea procedurii de dizolvare a Parlamentului și de convocare a alegerilor anticipate, Dumneavoastră deveniţi părtaș la săvârșirea acestei crime. Astfel, Vă faceţi vinovat de complicitate la comiterea celei mai grave crime împotriva po-porului, prevăzute de articolul 2 al Constituţiei „Suveranitatea poporului și puterea de stat”. Vă amintesc că pentru astfel de fapte, articolul 339 al Codului Penal „Uzurparea puteri de stat” stabilește pedepse cu închisoare de la 10 la 15 ani.

Domnule ministru, în calitatea Dumneavoastră de persoa-nă cu funcţii de răspundere aveţi obligaţia să fi ţi un model de respect faţă de lege. Anume din acest motiv Vă cer să puneţi capăt intimidărilor și să Vă faceţi datoria fără a comite abuzuri. Altminteri riscaţi ca în scurt timp să ajungeţi pe banca acuzaţilor alături de criminalii din actuala conducere a ţării.

Iurie ROŞCA,

Membru al Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei

8 februarie 2012

10 FEBRUARIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIImportant

Episcopul de Bălţi și Fălești, Preasfi nţitul Marchel, spriji-nă manifestaţiile de protest organizate de către Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, care au loc duminică de duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitală.

„Vreau să îndemn creștinii la ru-găciune îndeosebi pentru sprijinirea ideilor care sunt promovate în Piaţa Marii Adunări Naţionale, îi susţinem și le dorim Doamne ajută! Sunt foar-te bucuros că se aud voci care sunt pentru apărarea moralităţii poporului nostru. Sprijin în toate acţiunile orga-nizate de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei”, a declarat Preasfi nţitul Marchel.

Episcopul de Bălţi și Fălești a făcut aceste afi rmaţii pe 3 februarie 2012, într-o conferinţă de presă din ajunul protestelor de duminică, 5 februarie. În cadrul conferinţei de presă, epi-scopul a constatat că guvernarea s-a întors cu spatele la Biserica Ortodoxă din Republica Moldova. El s-a arătat indignat de faptul că autorităţile cen-trale au refuzat să instituie o comisie mixtă care să revadă înregistrarea cultului islamic în Republica Moldo-va, Legea Antidiscriminare și Legea Cultelor. Astfel, episcopul susţine că premierul Vlad Filat i-a minţit și cere demisia actualei guvernări. „Salvarea ţării noastre de aceste catastrofe apo-caliptice este posibilă doar cu preţul înlocuirii acestei guvernări fariseice”, a declarat Preasfi nţitul Marchel.

Imediat după această conferinţă de presă, toată mass-media controlată de guvernanţi, în special cea afl ată în proprietatea totală sau parţială a multimiliardarilor Filat și Plahotniuc, a declanșat un atac furibund și murdar împotriva acestui ierarh ortodox. Spre exemplu, jurnaliștii de la Publika TV, despre care se spune că s-ar afl a în proprietatea premierului Filat, chiar au recurs la falsuri, ca să arate că episcopul Marchel nu s-ar bucura de sprijinul tuturor clericilor atunci când îndeamnă lumea să se roage ca Dum-nezeu să-i ajute pe protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Într-o știre realizată, probabil, la comanda premierului Filat de Publika TV, se afi rmă din start că „Nu toţi reprezen-tanţii Bisericii susţin îndemnul lansat

ieri de episcopul de Bălţi și Fălești, Marchel, potrivit căruia, credincioșii trebuie să se roage împotriva actualei guvernări”. În mod normal, ar fi trebuit să urmeze proba, adică numele și declaraţiile video ale unor „reprezen-tanţi ai Bisericii” care nu sunt de acord cu Preasfi nţitul Marchel. Însă iată ce urmează: „Stareţa Mănăstirii de la Su-ruceni, Epistemia, a comentat cu rezerve îndemnul episcopului Marchel: „Noi, mo-nahii, încercăm, cu mila lui Dumnezeu, să ne căutăm de ale noastre. Și cred că nu ar fi corect să încercăm să punem pe cântar ceea ce a rostit un episcop. Ţine de competenţa dânsului”.

Din declaraţia stareţei Mănăstirii de la Suruceni, Epistemia, nu reiese, sub nici o formă, că ea ar avea rezerve faţă de îndemnul episcopului Marchel sau, cu atât mai mult, că nu l-ar susţine, așa cum au pretins colegii noștri de la Publika TV. Cuvioasa Epistemia a spus doar că nu este de căderea ei și a celorlalte măicuţe de la Suruceni să se pronunţe asupra afi rmaţiilor făcute de un episcop. Și atât. Deci, jurnaliștii de la Publika, pur și simplu, au recurs la un fals.

Un alt fals pe care același post de televiziune a încercat să-l propage

chiar în aceeași știre este că prin afi rmaţiile făcute de Preasfi nţitul Marchel, Biserica s-ar implica în po-litică. Mai mult, „enoriașii” chestionaţi de Publika, din câte se vede, nu cunosc nici ceea ce e Biserică, nici ceea ce e politică, au făcut următoarele afirmaţii: „Eu nu aș spune că ar fi corectă ideea ca Biserica să se implice în politică. Sunt diferite lucruri” sau „Biserica își are locul ei în sufl etul omului. Deși la fel nu-mi place guvernarea de azi, dar nu are nimic Biserica cu politica”. Este adevărat că Biserica nu se implică în politică, dar este absolut fals că prin declaraţia sa, Preasfi nţitul Marchel ar fi făcut politi-că. El s-a referit la câteva chestiuni care ţin de înre-gistrarea cultului islamic în Republica Moldova, Legea Antidiscriminare

și Legea Cultelor, care, în mod fi resc, intră în preocupările Bisericii.

Mai mult. Preasfinţitul Marchel nu și-a exprimat sprijinul în favoarea unei formaţiuni politice, în favoarea unor lideri politici, ci în favoarea unor protestatari care au ieșit în Piaţa Marii Adunări Naţionale la apelul Comite-tului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, care reprezintă socie-tatea civilă, și nu societatea politică. Dacă Preasfi nţitul Marchel ar fi făcut politică, el ar fi trebuit să-și manifeste sprijinul pentru protestele organi-zate în fi ecare sâmbătă de Partidul Comuniștilor, dar așa el i-a îndemnat pe enoriași să se roage în sprijinul protestelor organizate de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și De-mocraţiei. Dar acești protestatari nu cer decât respectarea normelor legale și constituţionale de către guvernanţi, adică cer revenirea la legalitate și la normalitate, inclusiv și sub aspect mo-ral. Episcopul Marchel și-a exprimat sprijinul pentru protestele organizate de CACD pentru că în cadrul acestora au răsunat „voci care sunt pentru apă-rarea moralităţii poporului nostru”.

Am spus mai sus că presa aservită puterii l-a atacat pe episcopul Marchel la indicaţiile premierului. Drept do-vadă poate servi și faptul că aceeași Publika TV pune pe post, în aceeași zi, și declaraţia premierului Filat, care (vai, ce coincidenţă nevinovată!) vociferează aceeași inepţie cu privire la Biserică și politică. „Eu vreau foarte mult ca preoţii să se ocupe de sufl etele oamenilor. Și să-și facă datoria. Să știţi că pentru viitor eu nu voi mai cometa. Rămâne pe conștiinţa și pe judecata Acelui de Sus ceea ce fac acești sluji-tori”, declară cu viclenie premierul. Culmea fariseismului, pe de o parte,

premierul vrea să-i confere prin lege homosexualităţii statut de normali-tate, să o promoveze ca pe o practică sexuală normală, iar pe de altă parte, le cere preoţilor să-și facă datoria, să se ocupe de sufl etele oamenilor.

În fi nal, vom preciza că membrii Co-mitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei și toţi participanţii la mitingul de duminică au salutat cu aplauze gestul prin care episcopul Marchel s-a solidarizat cu protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Pre-zentăm alăturat și discursul lui Iurie Roșca la acest subiect.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Episcopul Marchel cere demisia „acestei guvernări fariseice” Episcopul Marchel cere demisia „acestei guvernări fariseice” şi sprijină protestele organizate de CACD şi sprijină protestele organizate de CACD

Am fost plăcut surprinși de o declaraţie recentă făcută de unul dintre conducătorii Bisericii Ortodoxe din Mol-dova, Preasfinţitul Marchel, episcop de Bălţi și Fălești. Noi nu am avut nici o idee despre intenţia Preasfi nţiei Sale de a face declaraţii de simpatie și solidaritate cu protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţi-onale. Dar îi suntem profund recunoscători acestui frun-taș al Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova pentru curajul de a declara chiar și în nume propriu că este solidar cu cei care apără valorile de-mocratice, dar și creștine din această ţară.

Aţi văzut ce campanie de denigrare s-a stârnit în așa-numita presă liberă? Aţi văzut cum guiţau așa-numiţii co-mentatori politici? Aţi văzut ce istericale s-au stârnit pe toate canalele canaliilor aser-vite puterii? Aţi văzut câtă ură drăcească, antihristică zace pe coridoarele actualei puteri? Cine le-a permis să scuipe în credinţa noastră ortodoxă? Cine le-a permis să prezinte Biserica Ortodoxă ca pe o organizaţie neguvernamen-tală sau ca pe, vezi Doamne, o corporaţie?

În această ţară, peste 96 la sută din cetăţenii ei sunt orto-docși. Noi vrem ca Guvernul,

ca Parlamentul să reprezin-te interesele ortodocșilor, a creștinilor, a oamenilor cu moralitate, cu bun-simţ, cu răspundere faţă de Dumne-zeu și faţă de aproapele lor.

Încă o dată sincere re-cunoștinţe înaltului ierarh Marchel pentru cuvintele de solidaritate și de dragoste creștină pe care le-a spus în-tr-o conferinţă de presă. Este un semnal foarte frumos că un comitet civic cum este Comi-tetul pentru Apărarea Consti-tuţiei și Democraţiei găsește consonanţă în sufl etele celor mai importanţi exponenţi ai Bisericii Ortodoxe.

Să nu uităm că bolșevicii au

schimonosit pe vremuri acea vorbă pe care o spune Mân-tuitorul ucenicilor săi: Cine nu este cu Mine este împotriva Mea (bolșevicii ruși spuneau: cine nu este cu noi este împo-triva noastră – n. red.). Cine este împotriva Bisericii Orto-

doxe este împotriva acestui popor. Cine ridică vocea sau mâna împotriva credinţei noastre strămoșești este îm-potriva propriului popor.

Ateii, devianţii, nebunii, toate stârpiturile adunate în fruntea piramidei statale și

servanţii lor din spaţiul public nu au decât să se exhibiţio-neze în convingerile lor anti-hristice. Noi suntem și vom fi pentru vecie creștini.

Dumnezeu să ne ajute să scoatem la bun sfârșit lupta noastră dreaptă și sfântă!

IURIE ROŞCA:

Cine le-a permis guvernanţilor să scuipe în credinţa noastră ortodoxă?

„… și ne izbăvește de cel „… și ne izbăvește de cel Viclean …” Viclean …”

Mitul şmecherului care ajunge premier şi alte

mituri autohtoneGustave le Bon, în cele-

bra sa „Psihologia maselor”, spunea că toate tipurile de societate se întemeiază pe mituri. Societatea moder-nă a creat și ea miturile sale: mitul Ioana d’Arc, Pavlic Morozov, Steve Jobs. Moldova, mai săracă, a creat și ea un mit – mitul șmecherului care ajunge premier. Și ce credeţi, șme-cherul chiar a ajuns premier!

Mai sunt și alte mituri autohtone, cum ar fi acela al curvei care ajunge divă de televiziune sau nevastă de bancher. Apoi mitul mitocanului care ajunge miliardar și se trage cu rollse-royce-u’ prin Chișinăul plin de gropi. Apoi mitul oengistului care poate face bani dacă devine homosexual și tot așa. Și toate aceste mituri sunt promovate de actuala guvernare, în frunte cu Vlad Filat, el însuși un personaj mitologic.

Recent premierul Filat a mai făcut o declaraţie vrednică de un premier mitologic: cică, preoţii trebuie să se ocupe de sufl etele oamenilor, nu de politică. Bună idee, Domnule Premier, doar că nu e originală – excluderea preoţilor și a creștinilor, în general, din viaţa statului a fost ideea lui Lenin. Peste tot în lume credincioșii participă la viaţa statului, iar Biserica Catolică funcţionează și ca stat, fapt pe care un premier trebuie să-l cunoască, cel puţin de la ambasadorul său la Vatican.

Sigur că pentru un premier mitologic, cum e Vlad Filat, ar fi un chilipir ca Biserica să-și asume toată răspunderea pentru criza spirituală și disperarea în care au fost aruncaţi oamenii. Filat și guvernarea sa să se ocupe doar de bani. De banii lor, bineînţeles.

Savatie BAŞTOVOI indirect.md

Părintele Petru Buburuz, parohul Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru și Pavel” din Chișinău, parohie afl ată sub jurisdicţia canonică a Mitropo-liei Basarabiei, avertizează asupra riscurilor la care sunt supuși copiii, în urma emisiunilor televizate și fi lmelor pe care le difuzează astăzi televiziunile. Părintele Petru afi rmă, într-un interviu, că autorităţile Repu-blicii Moldova sunt preocupate de propriile interese și permit promo-varea imoralităţii și violenţei, astfel încât copiii sunt educaţi de mici să fi e agresivi, cruzi și desfrânaţi. Totodată, preotul avertizează asupra faptului că această situaţie ar putea genera revolte „asemenea celor din ţările arabe” din partea oamenilor simpli, care se vor răzvrăti împotriva dominaţiei desfrâului și a banilor.

„Asistăm zilnic la ucideri, împușcături, cazuri de pedofi lie, manifestări homosexuale și multe alte știri de acest gen. Eu consider că vinovată de această situaţie este, în primul rând, televiziunea, dar și sta-tul, Guvernul, care nu are grijă de ceea ce li se arată copiilor. Din această cauză, avem situaţii când un copil de doar 14 ani a comis deja peste 100 de infracţiuni. De ce se întâmplă toate acestea? Pentru că statul nu manifestă grijă, oamenii care conduc ţara se preocupă de interesele lor și uită de cel mai valoros patrimoniu al ţării – poporul. Ceea ce vedem, în fi ecare zi, la toate televiziunile – numai desfrâu, numai ucideri – fac rău poporului și ar trebui interzise. Chiar și în Uniunea Sovietică era mai bine la acest capitol. Filmele care

erau arătate atunci erau ziditoare de sufl et”, constată preotul.

De asemenea, părintele Petru s-a arătat îngrijorat de faptul că astăzi televiziunile nu mai pun preţ pe va-loarea umană, iar businessul și banii au ajuns să domine vieţile oamenilor. „Există foarte multe lucruri frumoase care pot fi arătate la televizor. De ce nimeni nu-i arată pe oamenii simpli, pe cei care muncesc? Oamenii săraci îi văd pe cei care se distrează, iar acest lucru provoacă nemulţumire. În această situaţie, riscăm să se întâmple

și la noi ceea ce se întâmplă în ţările arabe. Putem ajunge într-un astfel de moment critic. Businessul planează asupra vieţilor noastre, a tuturor. Ne pierdem genofondul. Există multe familii care nu au cu ce se hrăni. E o problemă socială extrem de grea. Dar în afară de această lipsă de pâine și sare, un rău foarte mare îl fac programele de televiziune pe care le avem astăzi. Aceste fi lme pe care le produce Hollywood-ul… Este iadul pe pământ. Copiii noștri învaţă cum să împuște, cum să ucidă, cum să fure. Or, acesta este rezultatul la tot ceea ce vedem la televizor”, a subliniat parohul Bi-sericii „Sfi nţii Apostoli Petru și Pavel”, Petru Buburuz.

Amintim că, acum câteva zile, un alt ierarh al Biseri-cii Ortodoxe din Moldova, episcopul de Bălţi și Fălești, PS Marchel, a criticat dur autorităţile statului pentru faptul că atentează la valorile creștine ale acestui po-por, promovând legi anticreștine și antitradiţionale, și a cerut demisia actualei guvernări.

FLUX

Portalul polonez Geopoli-tyka.org a publicat recent un articol în care relatează despre implicarea directorului interi-mar al Serviciului de Informaţii și Securitate, Valentin Dediu, în scandalul de transmitere a unor secrete de stat ale Republicii Moldova către serviciile de spi-onaj ale Ucrainei și României. Acest material a fost tradus din poloneză și republicat de evrazia.org, portal pe care își

publică textele politologul și jurnalistul rus Aleksandr Du-ghin, care este și ideologul „Miș-cării pentru Eurasia”, sociolog al Universităţii Lomonosov, unul dintre artizanii actualei politici externe a Rusiei și fost consilier al președintelui Vladimir Putin. Pentru că până acum ziarul FLUX a urmărit acest subiect cu multă atenţie, preluăm un fragment din acest text din Geopolityka.org, care este inti-

tulat „România Mare și Moldova mică”. Amintim cititorilor noștri că actualul securist și fost KGB-ist Valentin Dediu este moșul deputatului Partidului Liberal, Corina Fusu. Lectură plăcută!

Valentin Dediu a fost reţinut în incinta Lavrei Pecersca din Kiev, în moment ce-i transmitea unui diplomat român docu-mente ce conţineau un secret de stat al Republicii Moldova.

După demiterea directorului Serviciului de Informaţii și Se-curitate al Republicii Moldova (SIS RM), Gheorghe Mihai, prin decretul președintelui interimar al Republicii Moldova din 24 martie 2010, general-maiorul Valentin Dediu a fost numit director interimar al acestei instituţii, care, anterior,

în perioada anilor 1988-2001, a deţinut un șir de funcţii de conducere în organele securi-tăţii de stat, inclusiv pe cea de șef al aparatului directorului Serviciului de Informaţii și Securitate. Prin decretul preșe-dintelui Republicii Moldova N. 439-III din 28 decembrie 2001, el a fost numit în funcţia de director adjunct al SIS.

În perioada 2007–2009, De-diu a fost reprezentantul ofi cial al SIS în Ucraina. Cu referire la perioada în care deţinea această funcţie, atunci, în ziarul „Moldavskie Vedomosti”, a fost publicată o informaţie potrivit căreia Dediu a fost implicat în scandalul legat de trans-miterea unor secrete de stat ale Republicii Moldova către

serviciile speciale ucrainene și românești. Asta a avut loc la Kiev, când, cu aprobarea lui Artur Reșetnicov (care atunci deţinea funcţia de director SIS), șeful serviciului de siguranţă internă al SIS, Alexandru Be-jenari, a desfășurat o măsură operativă vizându-l pe Dediu. Ca rezultat, Dediu a fost reţinut în incinta Lavrei Pecersca din Kiev chiar în momentul în care transmitea unui diplomat ro-mân documentele ce conţineau secrete de stat ale Republicii Moldova.

După asta, Dediu a fost adus în Republica Moldova și inte-rogat. El a depus mărturii prin care a recunoscut că a divulgat secrete de stat, însă, din cir-cumstanţe necunoscute, și-a

continuat serviciul în organele de securitate. Mai mult ca atât, după ce Partidul Comuniștilor

a plecat de la putere, Ghimpu i-a încredinţat această funcţie. Din decembrie 2009 până în

martie 2010, practic un trădător a fost șeful aparatului directo-rului SIS.

Părintele Petru BUBURUZ:

Desfrâul şi nelegiuirea, pe care le promovează autorităţile şi mass-media, îi va determina pe oameni să se răzvrătească

Geopolityka: Un trădător în conducerea SISValentin Dediu a divulgat secrete de stat serviciilor de spionaj ucrainene şi române

Valentin DediuValentin Dediu

10 FEBRUARIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Actual

Hanii pot merge beţi la volan, umili poliţia, fără a fi trași la răs-pundere. Hanii își pot pune la detenţie concurenţii economici, dându-le câte 10 ani de pușcă-rie. Hanii pot estorca câte 100 de milioane de dolari anual de la întreprinderile de stat, fără a fi supuși ostracizării publice. Ba unii mai primesc și distincţii de stat. Avem hani, numiţi se pare din glumă, vicespicheri, care pot impune zeci de deputaţi, „aleși ai poporului”, să aștepte umil la intrarea în Parlament, până ei nu vor binevoi să treacă…

Hanii pot vinde funcţii altor hani (de exemplu, cea de vice-spicher), pretinzând mai apoi, cu tupeu și impertinenţă, că sunt martiri! Unii din ei, care se mai declară și „liberali”, nu doresc alegerea președintelui, împin-gând ţara spre referendum și anticipate. Acestora le este în cot de criză, instabilitate, sără-cie, haos. Principalul, funcţia de spicher sau 15% de voturi…

Hanii pot modifica Consti-tuţia după bunul său plac, pot scuipa pe lege, fără riscul de a fi criticaţi, nu că penalizaţi. Hanii deţin moșii, slugi, bănci, averi fabuloase. Hanii își pot numi ne-poţii șefi la primărie, președinţi la Banca Naţională, deputaţi.

În raioane, avem aceiași hani, care se supun orbește hanilor de la Chișinău.

Situaţia va deveni dramatică de tot, dacă Hanul Interimar va deveni HAN, cu toate actele în regulă. Atunci, Republica va fi strivită, iar ţara se va transforma în Kaganat de tip mongol.

Dacă în perioada cât era spi-cher din partea PCRM, mai apoi un simplu deputat, candidat la funcţia de președinte, Lupu reușea să creeze aura unui po-litician solid, sobru, echilibrat, plin de rafi nament și inteligenţă

politică, din momentul așezării în jilţul prezidenţial, s-au pro-dus metamorfoze dramatice cu acest personaj. Chiar la o analiză superfi cială, putem observa, că, practic, fi ecare discurs, demers sau vizită externă a interimaru-lui stârnește reacţii controversa-te, ba chiar negative. Se creează impresia că Lupu depune un efort considerabil pentru a se autocompromite și, ceea ce este mai important, de fi ecare dată reușește! Partea negativă a acestui spectacol de prost gust constă în faptul că odată cu el se compromite și instituţia prezidenţială, care este coloana vertebrală a sistemului politic moldovenesc. Mai mult – se compromite însuși statul. Doar un singur argument voi aduce ca să-mi fortific această teză: în Guvern, conform sondajului IPP din noiembrie 2011, au încredere 18,6%, în Președin-ţie – doar 15,2%! Deci, de când Lupu e președinte interimar, încrederea în această instituţie a scăzut catastrofal, președinţia fi ind pentru prima dată în istorie depășită de Guvern…

Lupu a comis o greșeală fata-lă când l-a minţit pe S. Narâșkin privind o eventuală alianţă cu PCRM. Astfel, Lupu a compromis relaţiile Moldovei cu Rusia. La întâlnirea Lupu–Grâzlov, în iarna lui 2011, ultimul nici măcar nu s-a istovit să-l petreacă, cum o cere eticheta diplomatică, ex-primându-și astfel atitudinea. Pentru a nu lăsa teren pentru discuţii, la reîntoarcerea lui Lupu din Moscova, a fost blocată o partidă semnifi cativă de vinuri moldovenești!

Lupu a fost impus să formeze Consiliul pentru reformarea Justiţiei, formată din oamenii Păpușarului, să sară în apărarea raiderilor, fi ind astfel ostracizat

de europeni (spre exemplu, Dirk Schuebel). Lupu, care prin funcţia deţinută este și garant al Constituţiei, a fost unul dintre promotorii înfocaţi ai modifi cării Legii Supreme, prin lege organi-că, fi ind ridiculizat astfel de toţi experţii. De fapt, dacă e să spu-nem lucrurilor pe nume, Lupu propunea încălcarea fl agrantă a principiilor constituţionaliste. Decizia Curţii din 20 septembrie a fost și ea o lovitură umilitoare pentru Lupu, descalificându-l integral.

Tot el a criticat dur întâlnirile lui Filat cu Smirnov din Germa-nia, organizate sub egida OSCE. Din păcate pentru Lupu, și OSCE, și comisarul UE, Catherine Ash-ton, și reprezentanţii SUA au salutat întâlnirea, fapt ce a fost o lovitură de imagine grea pentru interimar.

La 28 septembrie, în adre-sarea sa către naţiune, Lupu a afi șat public voinţa de retragere din funcţia de candidat la Pre-ședinţie, ca mai pe urmă, fără nici un pic de jenă și demnitate elementară, să se înfi ge cu dinţii în această funcţie.

La 13 octombrie, în ședinţa în plen a Parlamentului s-a pus

problema demiterii procuroru-lui general. Lupu, insistând pe menţinerea procurorului gene-ral în funcţie, care a fost numit prin algoritm politic, confi rmase faptul că se opune depolitizării instituţiilor de drept și reformării justiţiei. Deci, tocmai acel care ar trebui să fi e un promotor înfocat al reformării sistemului, a apărut în ipostaza de protector al struc-turilor și grupelor de interese mafi ote. Or, aceste cerinţe sunt prezente și în planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Sper că acum este clar că în 2012, puţin probabil, că vom avea regim liberalizat de vize.

La 16 octombrie, la o emisiu-ne la Prime, Marian Lupu a de-clarat că procurorul va prezenta probe vizând implicarea unor funcţionari de stat în activităţi ilicite și cu caracter criminal. Era o situaţie ieșită din comun și pli-nă de cinism. Lupu, afi rmând că procurorul va veni în Parlament cu dosare, demonstrase o dată în plus, că el a dat comanda politică de răfuială cu oponenţii politici. Vă imaginaţi așa ceva într-un stat european sau cu aspiraţii europene? Doar pentru acest demers, Lupu putea fi su-

pus procedurii de impeachment (demisie). Acest lucru însă, nu s-a produs. Alianţa, menţinând o solidaritate falsă, a trecut cu vederea peste acest act desca-lifi cant.

După acest eveniment de tristă faimă, degradarea morală și politică a interimarului a por-nit în ritm accelerat.

Lupu şi responsabilitateaAmintim că Lupu pleda pen-

tru tergiversarea adoptării legii bugetar-fiscale și a Bugetului de stat, compromiţând astfel securitatea social-economică a ţării, fi ind dur apostrofat și de misiunea FMI în Moldova. Mai mult ca atât. Lupu, pierzând to-talmente contactul cu realitatea, a criticat vehement scrisoarea reprezentantului FMI, în care acesta își arăta îngrijorarea faţă de situaţia social-economică creată, făcând-o, plus la toa-te, publică. Se pare că Lupu a uitat că este reprezentant, și încă de top, al guvernării, nu al opoziţiei. Trebuie să fi i total lipsit de inteligenţă politică ca să faci asemenea declaraţii, să deconspiri documente la care,

practic, ai subsemnat. Amintim cititorilor că memorandumul neinspirat cu FMI, care a de-terminat optimizarea școlilor, primăriilor, îngheţările salariale, majorarea accizelor – a fost ne-gociat de ministrul Economiei, Lazăr, reprezentant PDM.

Și asta în situaţia în care criza economică este pe linie ascen-dentă, iar obligaţiile externe ale Republicii Moldova nu lasă teren pentru asemenea exerciţii retorice. Cred că sunt de la sine înţelese riscurile la care a supus interimarul economia naţională, care, astfel, putea să rămână fără asistenţă fi nanciară în plină criză economică. Asistenţă, care chiar dacă este una cu efecte destul de contradictorii, ba chiar negative, permite totuși supravieţuirea economică a ţării.

Lupu a compromis legislati-vul, în general, și AIE, în parti-cular, prin obligarea deputaţilor de a prezenta buletinul la ieșirea din cabina de vot, moment care, a fost sancţionat de Curtea Con-stituţională. Astfel, “garantul Constituţiei” a devenit, pentru a câta oară(!), instigatorul prin-cipal la violarea Legii Supreme. În acest fel, a devenit clar că președintele interimar a amăgit populaţia, colegii de alianţă și partenerii externi, asigurându-i pe toţi că are voturile necesare pentru a deveni președinte.

În loc să-și ceară scuze de la cetăţeni și colegii de alianţă pen-tru acest act rușinos și umilitor, Lupu a alunecat defi nitiv în zona absurdului, promiţând că se va ocupa personal de depistarea celui care nu a votat pentru Măria sa! Ne-am fi mirat dacă interimarul se ocupa personal de problema atragerii investiţi-ilor, creării locurilor de muncă, combaterea corupţiei sau mă-car finisarea caselor din zona Cotului Morii. Nu. Interimarul e ocupat de probleme mult mai măreţe, fără să-și dea seama că se compromite la superlativ. Ab-surdul situaţiei constă în faptul că Lupu cerea penalizarea de-

putaţilor tocmai pentru un lucru care este garantat constituţional – dreptul la libera exprimare a votului, nesilit de nimeni!

Cred că nu voi descoperi America dacă voi afirma că Lupu, din președinte interimar, s-a transformat într-un individ palavragiu, care își promovează înfocat interesele de partid, ui-tând cu desăvârșire că obligaţia sa supremă este protejarea inte-resului naţional.

Lupu şi “patriotismul”La 18 ianuarie, președintele

interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a efectuat o vizită de lucru la Kiev, la invitaţia președintelui Ucrainei, Victor Ianukovici.

Președintele ucrainean Victor Ianukovici a declarat, în cadrul unei întrevederi cu președin-tele interimar Marian Lupu, că Ucraina este gata să aprovizi-oneze Republica Moldova cu gaze naturale, dacă vor apărea probleme în timpul negocierilor privind noul contract de livrare a gazelor naturale cu „Gazprom”. Informaţia a fost confi rmată de serviciul de presă al președinte-lui interimar.

Vlad Filat a rămas stupefi at de această declaraţie a serviciu-lui de presă al președinţiei mol-dovenești. E și normal, fi indcă astfel, Lupu a dat de înţeles că ar putea exista noi războaie ale ga-zelor cu Moscova. Și asta în con-diţiile în care Moldova are ga-rantată aprovizionarea cu gaze naturale, negocierile fi ind axate pe subiectul reducerii preţului. În acest fel, Lupu a tensionat în mod intenţionat relaţiile cu monopolistul rus, a compromis procesul de negocieri și a creat o imagine proastă Guvernului și premierului, dând de înţeles că acesta nu gestionează situaţia! Iată și preţul „patriotismului” in-terimarului. La aceeași întâlnire cu Ianukovici, Lupu, erijându-se în poziţia de Han, a făcut lobby în businessul energetic pentru

Păpușar, lucru confirmat de unele media moldovenești, care au avut acces la stenograma dis-cursului. Interimarul l-a asigurat pe președintele ucrainean că el “controlează integral situaţia din Moldova”, că premierul este un executant fi del al ordinelor sale. La fi nele întâlnirii, interimarul, intrând, probabil, într-un delir pronunţat, a declarat cu trufi e: „Я пришлю к Вам Филата, для обсуждения технических деталей”.

Lupu şi referendumulAcum, ca și în 2010, Lupu

iarăși vine cu ideea aberantă de referendum, doar pentru a se menţine cu orice preţ în funcţie. Chiar dacă preţul am-biţiilor sale este democraţia, Constituţia, drepturile omului, valorile europene. Să ţii 2 ani o ţară prizonieră a propriilor am-biţii, iar mai apoi să dai lecţii de morală politică propriilor colegi și cetăţeni – iată mostra clasică de dedublare morală, marca LM. Acest interimar chiar depășește orice limită a bunului-simţ: își taxează colegii, acoperă raiderii, violează Constituţia, acoperă funcţionarii corupţi, se opune dizolvării Parlamentului, urzește planuri de revenire la funcţia de președinte, creează impedimen-te în activitatea Guvernului.

Așa o năpastă (președin-te) Moldova nu a mai avut de mult.

Ne exprimăm speranţa că în viitor, electoratul va penaliza acei politicieni care pun intere-sul personal mai presus decât pe cel naţional, interesul clanurilor oligarhice mai presus decât pe cel al cetăţenilor. Decizia ne aparţine.

Oricum, un proverb mai vechi rămâne pentru noi valabil: un popor format din oi, naște o putere formată din lupi…

Sau totuși, din (pa)hani?Bogdan ŢÂRDEA

Sursa: bogdantsirdea.eu

HANAtul MOLDOVAHANAtul MOLDOVADe la o vreme, în Republica Moldova nu mai avem președinţi, spicheri, miniștri, și primari. Fiind-că președinţii sunt aleși de po-por, responsabili în faţa acestuia, și, în consecinţă,

dependenţi de voinţa populară. Ceea ce avem însă, sunt adevăraţi Hani.

Hanii nu se preocupă de interesul naţional, ci de cel personal. Hanii îi tratează pe cetăţeni ca pe niște slugi sau, în cel mai bun caz, ca pe niște in-divizi lipsiţi total de creier și de simţul demnită-ţii. Fiecare ministru-han își vede ministerul ca pe o moșie proprie, iar subalternii – ca pe niște robi.

Luni, 6 februarie, premierul României, Emil Boc, a demisionat, ca urmare a protestelor stradale din ultimul timp, desfășurate în orașele din întreaga ţară, prin care s-a cerut demisia președinte-lui Traian Băsescu, a Cabinetului Boc și organizarea de alegeri parlamentare anticipate. În aceeași zi, președintele Ro-mâniei a desemnat un candidat pentru funcţia de prim-ministru, acesta fi ind Mihai Răzvan Ungureanu, în vârstă de 44 de ani, director al Serviciului de Informa-ţii Externe și fost ministru al Afacerilor Externe în guvernul Tăriceanu.

Joi, 9 februarie, guvernul Ungureanu a fost învestit de Camerele reunite ale Parlamentului, în absenţa deputaţilor și senatorilor din Opoziţie, cu 237 de voturi pro și 2 voturi contra. Partidul Demo-crat Liberal și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România rămân în continuare la putere.

Potrivit presei de la București, premierul învestit a subliniat preocuparea noului Guvern pentru majorarea prudentă a salariilor din sectorul public și a pensiilor, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, dar și stimularea înfi inţării de locuri de muncă, creșterea investiţiilor și a ratei de absorbţie a fondurilor europene, eradicarea marii corupţii.

„România este a noastră și poate fi schimbată de fi ecare dintre noi. O naţiune este expresia unei mari solidarităţi. Mă bazez pe buna credinţă a cetăţenilor acestei ţări, care nu au întors spatele, care nu au refuzat, care nu s-au văitat și nu au fost descurajaţi. Mă bazez, de asemenea, pe calitatea și voinţa echipei pe care am plăcerea să o conduc”, a mai spus premierul Mihai Răzvan Ungureanu la tribuna Legislativului de la București.

Cabinetul Ungureanu numără 18 membri, din-tre care 8 provin din Cabinetul Boc (Marko Bela, Laszlo Borbely, Kelemen Hunor, Gabriel Oprea, Ladislau Rutli, Leonard Orban, Cătălin Predoiu și Cristian Diaconescu). După cum a remarcat presa română, guvernul Ungureanu este cel mai „tânăr” guvern în istoria României, cu o medie de vârstă de 44,5 ani, și primul condus de o persoană care provine, potrivit presei române, dintr-o familie de intelectuali evrei din Iași.

Portalul „business24.ro” îi face proaspătului pre-mier de la București următoarea prezentare: „Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit șef al SIE în 2007, cu 295 de voturi „pentru”, din cei 318 parlamentari prezenţi. Anul trecut, prin decretul președintelui Traian Băsescu, semnat de șeful statului și publicat în Monitorul Ofi cial din 9 februarie 2011, noul pre-mier a primit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofi ţer.

Mihai Răzvan Ungureanu a ajuns la șefi a SIE după un mandat de trei ani în funcţia de ministru al Afacerilor Externe, instalat la data de 29 decembrie 2004 în Guvernul Tăriceanu. La acel moment, actu-

alul prim-ministru avea 36 de ani și devenea astfel cel mai tânăr ministru de Externe al României.

Acesta a demisionat la 4 februarie 2007, în urma reţinerii a doi muncitori români în Irak. La acel moment, premierul Tăriceanu l-a acuzat pe Mihai Răzvan Ungureanu că l-a informat doar pe șeful statului în legătură cu acest caz, nu și Guvernul.

După demisia din funcţia de ministru al Afaceri-lor Externe, Mihai Răzvan Ungureanu a redevenit reprezentant al României la Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), cu sediul la Viena.

Acesta s-a înscris în PNL în 2004, însă s-a auto-suspendat din partid, pentru că era incompatibil cu funcţia deţinută la SECI.

Înainte de a ocupa funcţii publice, actualul prim-ministru a exercitat funcţia de profesor la Liceul de Filologie-Istorie „Mihai Eminescu” din Iași. Acesta a ocupat pe rând diferite grade didactice: preparator (1992-1996), asistent (1996-1998), lec-tor (1998-2005) și apoi conferenţiar (din 2005).

Mihai Răzvan Ungureanu s-a născut la data de 22 septembrie 1968, la Iași.

Șeful SIE a studiat la Liceul de matematică-fi zică „Costache Negruzzi” din Iași, iar în 1988, a devenit student la Facultatea de Istorie-Filosofi e din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iași.

În perioada cât a fost student, a deţinut poziţiile de membru al Senatului Universităţii „Al. I.Cuza” din Iași (1990-1992) și de secretar executiv al Asociaţiei Internaţionale a Studenţilor în Istorie, Budapesta–Bruxelles (1990-1993).

În 1993 a susţinut masteratul în Studii Ebraice la Oxford Centre for Hebrew and Jewish Studies din cadrul Universităţii Oxford, iar în martie 2004 a obţinut doctoratul în istorie modernă la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iași.

Între 1998 și 2001, Mihai Răzvan Ungureanu a

îndeplinit funcţia de secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, fi ind numit apoi în funcţia de director general - emisar regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003) și Coordonator adjunct al Iniţiativei de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI) (2003-2004), ambele cu sediul la Viena, potrivit Mediafax”.

Alte publicaţii de la București au mai reţinut din biografi a noului prim-ministru că acesta a fost membru al boardului știinţifi c al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, Iași – București (1996-1998), precum și că este membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (din 1997) și Senior Fellow al Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (din 1998).

Totodată, majoritatea publicaţiilor de la Bucu-rești au reamintit faptul că Mihai Răzvan Ungurea-nu a fost, din 1985 și până la „Revoluţia” din 1989, membru supleant în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist (UTC) din România, fi ind de-legat la Congresul UTC din 1985, unde a rostit un discurs de susţinere a Partidului Comunist Român în frunte cu Nicolae Ceaușescu.

Printre multiplele distincţii obţinute de-a lungul timpului de către premierul Mihai Răzvan Ungureanu se numără două premii „Felix Posen”, acordate din partea Universităţii Ebraice din Ieru-salim, Israel.

Noul premier de la București nu s-a referit de-loc la relaţiile cu românii de peste hotare și nici la relaţiile cu Republica Moldova nici în primul său discurs din seara zilei de luni, 6 februarie, imediat după desemnare, dar nici în discursul rostit la tribuna Parlamentului României, la 9 februarie, cu ocazia învestirii Cabinetului.

FLUX

Răzvan se apropie de mine și îmi arată cravata pe care o poartă. O recunosc, e cravata promoţională a UE, adică E.U. „Dimineaţă, când m-a văzut soţia cu cravata asta, mi–a zis: În sfârșit, ceva care te reprezintă”. Atunci realizez comicul. Cravata era marcată cu iniţialele EU. Râd. Președintele în-toarce privirea – în mod evident auzise discuţia – și îi dă dreptate soţiei lui Mihai Răzvan Ungureanu.

Răzvan e o persoană extrem de ambiţioasă și determinată, atribute pe care le consider calităţi. Își controlează foarte bine vocea și vorbele, toate cumpătate și doar roșeaţa obrajilor dă de gol situaţia stânjenitoare în care poate fi pus sau la care asistă. Aș spune că mereu am avut o relaţie de simpatie cu Răzvan, încă de pe vremea când el era secretarul de stat al lui Andrei Pleșu, în guvernul Radu Vasile, și eu tot secretar de stat, la Comunicare, în același Guvern. De departe, era plăcut la vorbă, iar temele de discu-ţie erau nelimitate. Părea un fel de enciclopedie ambulantă. Știa detalii surprinzătoare despre locurile în care ne afl am. Era greu să nu îi recunoști „enciclopedismul”. Și avea un fel de a le expune fără să te facă să te simţi jignit. Nu epata, dar era conștient că impresiona și că va fi remarcat. Chiar dacă satisface ego-ul personal, nu văd nimic rău să îţi cunoști posibilităţile și să le exploatezi.

În ciuda simpatiei pe care nu mă sfiiesc să declar că i-o port – și aici am în vedere mai ales etimologia cu-vântului simpatie, respectiv „a suferi împreună…”, căci au fost momente în care amândoi am înţeles același lucru despre gesturi și atitudini prezidenţi-ale – nu voi fi de acord cu decizia lui Răzvan Ungureanu de a accepta pos-tul propus. Dintr-un motiv pe care nu cred că nu îl sesizează și pe care cred că l-ar fi comentat așijderea, dacă nu ar fi vorba de propria-i persoană. Din funcţia pe care încă o deţine, de sef al

SIE, promovarea ca prim-ministru e o aroganţă infi nită pentru ideea de democraţie. Paralele cu Bush senior nu ţin. Acela a ajuns preșe-dintele SUA după ce a trecut prin alegerile preliminare în propriul partid și apoi s-a supus votului poporului american. Iar paralele cu Putin și Elţin le resping din respect faţă de simpatia pentru Răzvan Ungureanu.

Din partea lui Traian Băsescu această aroganţă e firească și previzibilă. Cine ar fi crezut că în 2006 îl va numi șef al SRI pe George Maior, senator PSD, partid cu care era cel puţin declarat în adversitate? Susţinătorii de acum din tabăra lui Traian Băsescu mă întrebau oripilaţi ce trebuie să priceapă.

Pentru Traian Băsescu, Răzvan Un-gureanu are rolul „partenerului” din tipologia „Emil Boc”. Traian Băsescu reușește încă o dată să ne păcălească. Un nou Guvern, o nouă atitudine! Lu-crurile nu stau nici pe departe așa. De abia acum poate fi în totalitate șeful Guvernului. Răzvan Ungureanu e un om cult, educat, rafi nat. Dar toate aces-tea nu sunt sufi ciente nici să îi faci faţă unui președinte autoritar și cu atât mai puţin unei persoane care e convinsă că știe exact ce e bine pentru naţiune. Și aș mai adăuga ca dezavantaj pentru democraţie dorinţa unei persoane de a accepta orice compromis, chiar și acela de a trece peste scenele de umilinţă, pentru se vedea „unsul” poporului! Nu e rău să vrei, e rău să vrei oricum.

Mai pe șleau: lui Traian Băsescu îi iese din nou „mutarea”, pentru că opo-ziţia a fost mai mult decât ezitantă. Cea mai spectaculoasă mișcare – și care nu poate să nu ameţească detractorii – e demisia tuturor miniștrilor PDL, dar mai ales a doamnei Udrea. Asta da, mutare! Pentru doamna Udrea au fost sacrifi caţi oameni care nu au avut când să se șifoneze, vezi Sulfi na Barbu, inclusiv Anca Boagiu.

Aducerea „puștilor” în funcţiile de miniștri deschide și mai bine calea spre executivul Traian Băsescu. Acești viitori miniștri trebuie doar să nu facă greșeli de imagine. Nu li se cere altceva. Bugetul e aprobat. Liniile directoare au fost trasate de FMI, ei trebuie doar să evite gafele arogante ale vechii echipe. Vor sta în vitrină, vor face cu mâna și va vorbi și hotărî pentru toţi doar Traian Băsescu. Sunt prea tineri pentru asemenea funcţii. Și Traian Băsescu știe asta. La fel ca în cazul Robertei Anastase. Tânără și ascultătoare. Trebuie doar să facă ce i se spune.

Cartea pe care o joacă în 2012 Tra-ian Băsescu, pentru partidul care va trebui să conteze la formarea Guver-nului de după alegerile din acest an, e doar una de imagine. Nimic profund și serios nu s-a schimbat după toate aceste luni de proteste și devălmășie politică și socială.

Dar m-aș supăra pe Traian Băsescu, dacă nu ar exista și opoziţia. Care a mai pierdut o șansă. În calcule penibile de privilegii a ales un protest. Alegerile nu vor face diferenţa pe care o speră opoziţia. Pentru că Traian Băsescu are în faţă aproape un an să fi e „jucător”. Și niciodată nu joacă mai bine decât atunci când e adus cu faţa la zid și când adversarul ezită. Game over!

Adriana SĂFTOIUvoxpublica.realitatea.net

Mihai Răzvan Ungureanu – un pas pripitRomânia are un nou guvern PDL-UDMRO dimineaţă rece. Ne salutăm politicos, protocolar fără prea mult elan. Urcăm în avionul prezidenţial, spre Bru-xelles. Mihai Răzvan Ungureanu jovial, pentru fi ecare cu câte o vorbă bună. Ne căutăm locurile așteptând ca Președintele să decidă programul. Abordăm de îndată agenda discuţiilor sau după decolare? e întrebarea ne-pusă, dar la care așteptăm toţi un răspuns.

Interimarul e gol, dar mănâncă la icre roșiiInterimarul e gol, dar mănâncă la icre roșii

10 FEBRUARIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Republica Moldova este o ţară care își caută identitatea. Capitala acesteia, Chișinău, nu a fost niciodată reședinţă domnească, lipsindu-i strălucirea nobiliară și povara istoriei încărcate de evenimente cu rezonanţă naţională și europeană. Regii și domnitorii noștri și-au înălţat castelele și palatele în alte regiuni ale spaţiului naţional. În istoria și în legendele acestui pământ au intrat localităţi pe care epoca modernă le-a marginalizat (Soroca, Orhei, Lăpușna, Tighina), rămânând ca acestea să-și alimenteze orgoliul din gloria și grandoarea de odinioară. Încă de pe tim-pul cuceritorilor romani, aici s-a instaurat provizoratul. Provizoratul lasă urme incerte și doar accidental produce valori. Puţinele vestigii care ne-au rămas din timpurile de odinioară arată că locuitorii acestui pământ aveau simţul frumosului. Puneau preţ pe podoabe și înfrumuseţau orice unealtă, orice obiect utilitar sau piesă vestimentară cu ornamente, desene și picturi remarca-bile. Sensibilitatea estetică se manifestă cu predilecţie în cântece, muzică, doine, balade, dansuri, tradiţii și ritualuri. Cărţile, la început numai religioase, apoi și cele laice, s-au înmulţit treptat, făcând deliciul diecilor, călugărilor, boierilor învăţaţi, ca și al poporului simplu. Artele plastice ocupă un loc de cinste în bisericile bine clădite, dar și în spaţiul laic, începând cu palatele princiare, conacele boierești și terminând cu stinghera casă de la poalele codrului sau din largul câmpiei. Așa spun cronicile și alte surse care au ajuns până la noi.

După dezlipirea teritoriului dintre Prut și Nistru de Principatul Moldovei și de spaţiul românesc în general, artele și literatura au cunoscut o lungă perioadă de stagnare și de adaptare/convertire la noile realităţi po-litice și lingvistice. În timp ce în Moldova de peste Prut, afl ată și aceasta sub dominaţie străină, literatura, de exemplu (iar prin radi-aţie sau direct – dramaturgia, arta teatrală, artele plastice, muzica, învăţământul), a cu-noscut o înfl orire spectaculoasă prin opera marilor clasici Gh. Asachi, V. Alecsandri, A. Russo, C. Negruzzi, M. Eminescu, I. Creangă, B.-P. Hasdeu și mulţi alţii (în bună parte refugiaţi de origine basarabeană), în Mol-dova interriverană nu existau nici măcar publicaţii de limbă română. Procesul de rusifi care forţată și agresivă a cuprins toate domeniile vieţii. Puţinii basarabeni care se aventurau în aria scrisului erau nevoiţi să adopte idiomul rusesc sau să rămână necunoscuţi în propria ţară. Unica salvare și șansă de ieșire din anonimatul basarabean era să se manifeste, ca artiști și ca scriitori de limbă română, în Moldova de peste Prut. Or, circuitul de valori între malurile Prutului era strict dozat și cel mai adesea lipsea cu desăvârșire. Drumul era cu sens unic și nimic din ceea ce era românesc nu avea acces pe malul basarabean. Aruncând o ochire retrospectivă, constatăm că pe parcursul unui secol, până în anii 1917, ma-nifestările literare și artistice ale românilor basarabeni, cu excepţiile de rigoare, s-au produs în oricare altă parte a lumii, numai nu în Basarabia, viaţa culturală și artistică

a acesteia fi ind dominată în totalitate de elementul rusesc.

Bineînţeles, folclorul, tradiţiile, arta și meșteșugurile populare, deși afectate de noile realităţi, supuse persecuţiilor de către autorităţile ţariste (iar ulterior, și mai barbar – de cele sovietice), au continuat să existe, să se dezvolte chiar, constituind, de fapt, elementele principale de manifestare și tezaurizare a conștiinţei naţionale.

Sub aspectul dezvoltării culturii autoh-tone, secolul al XIX-lea a fost pentru Basa-rabia un secol mort și (aproape) inexistent. Până și mărturiile despre viaţa acestui meleag se regăsesc prioritar în scrierile călătorilor străini sau ale celor trimiși în exi-lul basarabean. Abia la începutul secolului XX, când imperiul a început să se clatine, basarabenii își revendică elementarul drept la nume și la un loc în talmeș-balmeșul imperial, revendicare acceptată parţial și provizoriu, dar sufi cientă pentru trezirea conștiinţei naţionale afl ată în hibernare de peste o sută de ani.

Faza succesivă și fi rească a acestui de-mers a fost unirea în 1918 cu România, care a stopat procesul de neantizare a Ba-sarabiei, lansând-o pe făgașul deloc ușor, dar revigorant, al recuperării culturale. La Chișinău și în alte localităţi ale provinciei se deschid așezăminte știinţifi ce și de învăţă-mânt (inclusiv școli de arte), teatre, cămine culturale și biblioteci, apar formaţii artistice, ziare, reviste literare, sunt inaugurate monu-mente care celebrează evenimente și eroi ai istoriei naţionale (inclusiv statuia lui Ștefan

cel Mare, în 1928, devenită ulterior simbol al rezistenţei antisovietice și renașterii naţionale). În România nu a existat nici o personalitate cât de cât importantă care să nu fi pus umărul la renașterea basarabeană. Basarabia, la rândul ei, lansează spre culmile Olimpului zeci de nume de-venite de referinţă în Ţară și în Euro-pa. Invazia sovietică din 1940 curmă cu brutalitate acest proces...

„Re-înnodarea timpurilor” se va produce abia începând cu anii 1960, odată cu dezgheţul hrușciovist, acesta fi ind urmat de perioade de glaciaţiune cu inerentele stagnări și represalii. Arta este subordonată și suportă în continuare toate con-secinţele ideologiei bolșevice a re-alismului socialist. Cu toate acestea, artiștii întorși din exilul siberian și, în special, tânăra generaţie se sincronizea-ză cu tendinţele din arta europeană, dând la iveală opere de valoare. După o lungă perioadă de comă indusă, de retragere în sine, de rezistenţă tacită, spiritul acestui popor a răbufnit vulcanic, lansând în scenă o întreagă pleiadă de remarcabili artiști și oameni de știinţă: Maria Bieșu, Ion Druţă, Ion Ungureanu, Emil Loteanu, Vladimir Cur-bet, Serghei Lunchevici, Veronica Garștea, Mihai Grecu, Igor Vieru, Aureliu Busuioc, Grigore Vieru, Eugen Doga... Anii 1960 și cei care au urmat după pot fi consideraţi ani ai miracolului basarabean, ani de recuperare și de afi rmare în toate domeniile artei. Sunt

întreprinse, mereu sub neadormitul ochi

al cenzurii, ample lucrări de recuperare și

punere în valoare a patrimoniului (cât mai

rămăsese) arheologic, istoric, folcloric,

tradiţiile și meșteșugurile, opera clasicilor

români și a creatorilor din interbelicul ro-

mânesc, toate având până atunci originea

falsifi cată sau fi ind puse la index.

După căderea Cortinei de Fier, în 1989,

poporul Republicii Moldova are ca obiectiv

nu numai restabilirea valorilor democrati-

ce, ci și recuperarea identităţii naţionale

autentice în contextul sincronizării cu

cultura română și integrarea în cultura

europeană.

Cultur=

„O vorbă de spirit, oricât de

strălucitoare, îşi are şi ea mormântul. În urechile prostului”

Lucian Blaga

G`ndul s=pt=m`nii

ARS ACADEMICAARS ACADEMICACALEIDOSCOP

10 februarie EvenimenteEvenimente1355: Regele Ludovic I al Ungariei confi rmă

înțelegerea cu Nicolae Alexandru, care în schimbul unor garanții de securitate, a acceptat suzeranitatea regală maghiară asupra Valahiei Transalpine (“Țara Româ-nească”)

1388: Menționarea, pentru prima dată, a orașului–cetate Suceava, drept capitală a statului feudal Moldova

1763: În urma Tratatului de pace de la Paris, Franța a cedat Marii Britanii Canada și teritoriile din America de Nord, de la est de râul Mississippi

1819: Simon Bolivar este numit președinte al Venezuelei și comandant suprem al armatei revoluționare

1840: Regina Victoria a Marii Britanii s-a căsăto-rit cu prințul Albert

1841: A intrat în vigoare “Actul uniunii”, ce confi rma ofi cial unirea Canadei Superi-oare cu Canada Inferioară (actul fusese semnat în 1840).

1867: Are loc, la Iași, premiera piesei “Răzvan vodă”, de B.P. Hasdeu, prima dramă isto-rică românească importantă

1882: Bogdan Petriceicu Hasdeu este ales membru al Societății de lingvistică din Paris

1904: Împăratul Japoniei a declarat, în mod ofi cial, război Rusiei, condamnând pretențiile rusești asupra Coreii și Man-ciuriei

1938: Regele Carol al II–lea înlătură cabinetul Goga – Cuza și instaurează un regim de autoritate personală. În fruntea guver-nului este numit patriarhul Miron Cristea

1941: Marea Britanie rupe relațiile diplomatice cu România și extinde asupra ei măsurile de blocadă

1942: Primul Disc de Aur a fost decernat de către Compania RCA VICTOR americanu-lui Glenn Miller, pentru melodia “Chatta Nooga Choo Choo”

1947: Italia a retrocedat Iugoslaviei Dalmația ocupată în timpul războiului

1955: România și Iugoslavia au semnat un acord cu privire la stabilirea regulilor de navigație în sectorul comun al Dunării

1960: Ia fi ință în senatul francez un grup par-lamentar de prietenie Franța-România, cuprinzând personalități marcante din toate partidele politice

1965: Adunarea Generală a ONU alege Româ-nia ca membru al Consiliului Economic și Social pentru o perioadă de trei ani

1990: Curtea Supremă de Justiție din Româ-nia, sesizată de Procuratura Generală, hotărăște trimiterea în judecată pentru complicitate la genocid, în perioada timișoreană a Revoluției din decembrie 1989, pe membrii comandamentului instituit la Timișoara pentru înăbușirea și reprimarea Revoluției

1997: Supercalculatorul Deep Blue, fabricat de IBM, l-a înfrânt la șah pe campionul mondial Garry Kasparov

2003: Franța și Belgia se opun, la NATO, cererilor americane privind acordarea de sprijin pentru Turcia, în cazul unui atac împotriva Irakului. Franța, Rusia și Germania adoptă o declarație comună, care se referă la prelungirea inspecțiilor din Irak

2006: A 20-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Torino. Participă 2.500 de atleți din 85 de țări. (Italia, 10-26)

NașteriNașteri1606: Christine Marie a Franței, regentă a Savo-

iei, fi ica regelui Henric al IV-lea al Franței (d. 1663)

1810: Miklós Barabás, pictor român de etnie maghiară

1836: Eduard Wachmann, compozitor și dirijor român de etnie germană (d. 1908)

1843: Adelina Patti, soprană italiană (d. 1919)1873: Haralambie Lecca, scriitor român (d.

1920)1890: Boris Pasternak, poet și prozator rus,

laureat al Premiului Nobel (d. 1960)1898: Bertolt Brecht, dramaturg german (d.

1956)1902: Anton Holban, scriitor român (d. 1937)1910: Maria Cebotari, soprană româncă năs-

cută în Basarabia (d.1949)1931: Thomas Bernhard, scriitor austriac (d.

1989)1933: Victor Rebengiuc, actor român de teatru

și fi lm

DeceseDecese1755: Montesquieu (Charles-Louis de Secon-

dat, baron de la Brede) scriitor și fi losof iluminist francez (n. 1689)

1829: Papa Leon al XII-lea (n. 1760)1837: A.S. Pușkin, scriitor rus (n. 1799)1868: David Brewster, fi zician scoțian (n. 1781)1880: Adolphe Crémieux, avocat și politician

francez de origine ebraică (n. 1796)1918: Abdul-Hamid al II-lea, sultan otoman (n.

1842)1923: Wilhelm Conrad Röntgen, fi zician

german, laureat al Premiului Nobel (n. 1845)

1932: Edgar Wallace, scriitor englez (n. 1875)1939: Papa Pius al XI-lea (n. 1857).

Dar numai peste trei ani, la ultimul Salon Internaţional de Carte, prof. Ion Dediu ne surprinde cu încă trei opere fundamentale: Enciclopedia de Eco-logie; Axiomatica, principiile și legile ecologiei: Bazele ecologiei analitice (216 p.) și Tezaurul terminologic al ecologiei: Glosar etimologic român-rus-englez (284 p.), toate lansate în 2010.

Aici ne vom referi preponderent la Enciclopedia de Ecologie - lucrare de pionierat în mediul academic naţional și internaţional. Volumul se impune, inclusiv, și prin dimensiunile sale - are formatul A4, include 834 de pagini, bibliografie constituită din circa 840 de titluri, design ori-ginal…

Conceput acum 50 ani, proiectul Enciclopedia de Ecologie evaluează exhaustiv și integral fondul lexical modern al ecologiei ca știinţă, ur-mărind scopul de a conferi o ordine știinţifi că, unifi cată și univocă, atri-buind tuturor definiţiilor un sens exact, cuprinzător și laconic. Fiecare articol (termen, noţiune, sintagmă) are un înţeles strict enciclopedic, dar și academic. Autorul demonstrează că ecologia dispune de un sufi cient ansamblu de criterii (axiome, teore-me, principii, reguli, legi, ipoteze, in-dici…) cuantifi cabili care legitimează dreptul de a fi clasifi cată drept știinţă exactă, precum sunt matematica, fizica, chimia… Este sugestivă și captivantă argumentarea cu titlul unei ipoteze adecvate formulată de către exeget: “Am constatat că volu-mul total terminologic se apropie, surprinzător, de 12 mii (în Dicţiona-rul… nostru din 1989 constatasem circa 8 mii), care se dovedește a fi comparabil cu acel al matematicii, fi zicii, chimiei - știinţe exacte clasi-ce, mult mai vechi decât ecologia, întrecând fondurile terminologice ale altor știinţe biologice, cum sunt: botanica, zoologia, sistematica, anatomia, microbiologia, biologia celulară, genetica, biologia evoluţi-onistă, biofi zica etc. Nu mai vorbim de majoritatea știinţelor naturale

nebiologice - geografia, geologia, mineralogia, pedologia, hidrologia, climatologia, paleontologia etc. În ceea ce privește termenii discutabili, străini de percepţia strict știinţifi că (academică) a ecologiei, în lucrarea de faţă le-am dat o interpretare semantică critică”. În prefaţa lucrării, autorul menţionează: «Definiţiile termenilor, exemplele necesare, interconexiunile semantice, apara-tul și modelele matematice, unele aspecte metodologice (conceptuale) și socioeconomice (privind noţiunile din domeniul ambientalisticii, mana-gementului și dreptului de mediu, ecologiei globale etc.) sunt coordo-nate cu ultimele realizări ale știinţei și practicii de protecţie a mediului înconjurător»

“Acad. Ion Dediu nu este, de fapt, la prima „încercare” de acest fel. În 1989, apărea la Chișinău în premieră în spaţiul fostei URSS un prim Dicţio-nar enciclopedic de ecologie, semnat de același autor… Enciclopedia de Ecologie este o lucrare de actualitate sub toate raporturile, gândită să cu-prindă practic întreaga terminologie cu care se operează în acest dome-niu. E o muncă de-a dreptul sisifi că! Pe potriva unui institut întreg” (Victor Gherman). Indiscutabil, elabo-rarea unui tratat inovaţional poate fi doar rodul unei munci titanice, reprezentând fi nalita-tea academică a savantului “… zidit ca Ana Meșterului Manole în acest templu”. Numai facul-tăţile unui romantism nobil, intelectualizat, în cele din urmă - pragmatizat, generează și gu-vernează plăsmuirea operelor ca triumf personal-general, ele fi ind răspunsul adecvat la criza ecologică mondială - de-clanșată spre fi nele mileniului trecut. Păstrez în memorie și actualmente un episod neor-dinar prin semnificaţiile lui, produs într-o zi a anului 1987 la catedră: dl Ion Dediu ţinea în mâini și admira îndelung două volume ale lucrării „Ecologhia”

(Editura „Mir”, Moscova, 1986), sem-nate de E. P. Odum (1913-2002), de formatul A5, cu coperţile de un verde închis pronunţat (lucrările acad. Ion Dediu sunt de un verde luminiscent). Consideram așa ceva o izbândă inimaginabil de realizat. Dar, ironia sorţii, ori, mai curând, enigma vieţii: peste două decenii, în 2007, ţineam în mâini și admiram 5 volume, iar în 2011 - de acum 8 volume ale domnu-lui Ion Dediu, pe care, cu siguranţă, și E. Odum le-ar fi invidiat și râvnit. Teza respectivă poate fi considerată un ecou sau reevaluarea afi rmaţiei dlui dr. Grigore Stasiev – găzduită de revista „Noosfera” (2008, nr.1, pag. 84): „rămâne impresia că avem un Odum al nostru”.

În ultimul număr al revistei „Me-diul ambiant” (nr. 4(58), 2011), la pagina 48 citim: „...îl consider pe colegul acad. Ion Dediu cel mai mare ecolog al vremurilor noastre,...” (acad. prof. dr. Constantin Toma, membru al Academiei Române, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași). Nu excludem even-tualele contestări ale tezei temerare a savantului ieșean, dar cunoaștem sigur că nu există undeva 8 volume dedicate integral ecologiei teoretice. Și tot nu se știe când vor mai apărea în viitor. În contextul dat, se impune remarcarea altei analogii tematice. Cu două decenii în urmă, lecturam, foarte curios, lucrarea lui Bogdan Stugren, o premieră naţională. Prof. dr. G. Mustaţă a surprins fenomenul respectiv foarte benefi c pentru eco-logismul naţional: „În literatura româ-nă a apărut Tratatul de Ecologie Teore-tică al regretatului prof. univ. Bogdan Stugren, care a constituit, la timpul respectiv, abecedarul după care au învăţat cei interesaţi să se formeze

în domeniul ecologiei. Dacă ar fi să fac o comparaţie între aceste două mari tratate de ecologie teoretică, ar trebui să apreciez că domnul acad. Ion Dediu ne oferă nu Abecedarul Ecologiei Teoretice, ci biblia ecologiei teoretice și cu aceasta consider că am spus exact ceea ce trebuia” (Mediul ambiant, 2011, nr. 2, p. 47).

Tot în contextul descendenţelor profesionale ori a ierarhiilor valori-ce, evocăm următorul fapt: încă în 1989, remarcabilul ecolog și scriitor

V. Fiodorov, afi rma: „Ion Dediu face parte din pleiada ecologilor celebri contemporani...”. Iar în 2004 acad. Gh. Rozenberg i-a dedicat compa-triotului nostru “un elogios eseu în lucrarea… consacrată fondatorilor ecologiei: de la Aristotel și până la so-mităţile contemporane”. Mai mult ca o ipoteză de lucru este faptul că eco-logia secolului XXI va fi direcţionată și catalizată evolutiv de către vectorii și conceptele știinţifi ce lansate în cele 8 volume nominalizate. Ion Dediu este un descendent merituos - de peste un secol și jumătate - al fondatoru-lui ecologiei (1866) - Ernst Haeckel (1834-1919) și a lui Grigore Antipa (1867, Botoșani - 1944), care a studiat la Jena (Germania) la doctorantură și este „primul și cel mai prolifi c elev al fondatorului ecologiei”. Eventuala transpunere a lucrărilor redutabilului conaţional într-o limbă de circulaţie internaţională va amplifi ca prestigiul mondial al autorului (eventual și

acordarea titlului de academician al Academiei din București), inclusiv și al Patriei sale pe care o venerează (actualmente fiind preocupat to-talmente cu traducerea lucrării în limba rusă).

Ion Dediu a transformat ecologia în a doua sa religie (săvârșind o întreagă „preoţie” ecologistă a vieţii sale, realizând astfel, fi e și tangenţial, visul tatălui său Ilie: ca feciorul Ion să devină preot) graţie harurilor sale teologicale, cercetative, profesorale, a publicisticii știinţifi ce și eseistice, a tenacităţii și perseverenţei, evla-viei infi nite pentru tot ce înseamnă românism... Petre Ţuţea afirma că macedoromânii nu sunt români, ci români perfecţi. Traiectoria vieţii și faptelor protagonistului nostru îl încadrează la categoria românilor perfecţi... Tezele respective vor fi argumentate plenar prin cronicile, paginile de jurnal, meditaţiile, apre-cierea evenimentelor istoriei noastre din ultima jumătate de secol, în epi-centrul cărora s-a afl at, în viitoarea sa carte de memorialistică.

Din consemnarea în prefaţa stu-diului aflăm că la elaborarea lui au contribuit, pe parcursul anilor, colectivele catedrelor de Zoologie, Botanică, Ecologie și Protecţia me-diului a USM, a Institutului Naţional de Ecologie al R. Moldova, Institutu-lui de Ecologie și Geografi e al AȘM, asistentele A. Stamati, R. Boicu și E. Cardaniuc, redactorul V. Gherman, procesoarele (computerizare) A. Dru-ţă și M. Mardare, lectorul V. Solovei, tehnoredactorul A. Bostan…

La pregătirea lucrării pentru tipar a muncit colectivul de profesioniști al Editurii Știinţa (director Gheorghe Prini) și apoi a fost imprimată la Tipografi a Serebia (director Nicolae Roscot), iar suportul fi nanciar fi ind oferit generos de către Fondul Ecolo-gic Naţional. Pentru seria respectivă de lucrări, „avocatului mediului în-conjurător” i-a fost decernat Premiul de Stat în domeniul științei. Cum se spune, sfârşitul încununează opera: pentru merite deosebite în dezvol-tarea ecologiei sociale, contribuţie la promovarea politicii de mediu şi activitate metodico-ştiinţifică prodigioasă, acad. Ion Dediu i-a fost conferită distincţia supremă - Or-

dinul Republicii.Drept confi rmare a adevărului că

acad. Ion Dediu reprezintă ecologis-tul total al contemporaneităţii, vom cita chiar argumentul dumisale: „E bine că interesul pentru ecologie crește vertiginos, dar e păgubos că poluarea argotică a limbajului ecologic crește cu aceeași inten-sitate explozivă... Noi am întocmit un dicţionar al limbajului argotic ecologist, care s-a dovedit a fi similar cu faimosul dicţionar al odiosului V. Stati”.

Cunoscând faptul că arhitectul ecologismului naţional, acad. Ion De-diu, este profund religios, profesorul Gheorghe Mustaţă din Iași, concluzi-ona: „...Dumnezeu ne-a ajutat pe toţi prin apariţia acestei opere magnifi ce” („Noosfera”, 2008, nr. 1, p. 83).

În contextul unui jubileu, colegii din majoritatea instituţiilor știinţi-fice de profil din republică aveau să generalizeze inspirat și judicios: „Măsurătoriul vieţii lui Ion Dediu sunt faptele bune și utile. Mărturisim că toată viaţa sa conștientă n-a iertat oamenilor patru păcate: trădarea de Dumnezeu, de mamă, de neam și știinţă” (o exigentă și lapidară schiţă de autoportret integrează interviul inclus în cartea „Regalitatea sincerită-ţii” (Timișoara, 2003, pag.84), din care cităm o singură frază: ”Prin naștere ereditate, moștenire psihologică și etico-morală, mă consider și perma-nent mă simt ţăran, virtute la care ţin cel mai mult în viaţă” (Petre Ţuţea era titrat cu superlativul suprem - “un ţăran imperial”).

Ar fi inadmisibil a nu semnala producerea unui fenomen transcen-dental ori mistic: palmaresul remar-cabilelor izbânzi ale acad. Ion Dediu s-au produs paralel cu participarea (alături de mulţi alţi investitori) la cti-toria (împreună cu feciorul Octavian) a primului monument ecleziastic re-staurat - Biserica medievală din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1642) din Hirișeni, Telenești, (arhitect Eu-gen Bâzgu, coordonator de lucrări, preot Sergiu Curnic), monument de arhitectură de importanţă naţională, reamplasată actualmente în cadrul Muzeului Satului de lângă porţile Chișinăului.

Grigore Grigorescu

“M-am zidit ca Ana Meşterului Manole în acest templu” “M-am zidit ca Ana Meşterului Manole în acest templu” Tezaurul știinţifi c și cultural naţional a fost completat cu o excepţională fi lă de către acad. prof. ION DEDIU prin cele 5 volume de Ecologie Teoretică – Introducere în Ecologie (2006), Ecologia Populaţiilor (2007), Eco-logie Sistemică (2007), Biosferologie (2007) și Tratat de Ecologie Teoretică (2007), “care reprezintă cea mai valoroasă operă ecologică scrisă în limba română” (prof. dr. Gheorghe Mustaţă, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, iar autorului i-a fost decernat prestigi-osul Premiu al Academiei Române “Grigore Antipa”.

Ioan Mânăscurtă, scriitorIoan Mânăscurtă, scriitor

NOI ŞI GÂNDURILE NOASTRE (V)

„O ţară care îşi caută identitatea”

Festivitatea de conferire a titlului Festivitatea de conferire a titlului Doctor Honoris Cauza academicienilor Doctor Honoris Cauza academicienilor

ION DEDIU (Chișinău) și VICTOR CRĂCIUN (București)ION DEDIU (Chișinău) și VICTOR CRĂCIUN (București)

10 FEBRUARIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social

După ce pe data de 5 decembrie 2011, Asociaţia pentru Dezvoltarea Culturii și Protecţiei Drepturilor de Autor și Conexe (APOLLO) a sensibilizat opinia publică despre faptul că întreprinderea StarNet, contrar deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) care i-a retras licenţa pentru încălcarea drepturilor de autor și retransmiterea ilegală a 110 posturi TV, publicată și în Monitorul Ofi -cial, continuă nu doar să furnizeze ilegal aceste servicii, dar și să lanseze altele noi, organizaţia nonguvernamentală a primit o cerere prealabilă depusă din partea companiei.

Juriștii APOLLO au examinat cererea prealabilă depusă în interesul SRL „Star-net”, parvenită la data de 26 decembrie 2011, și comunică despre lipsa temeiu-rilor de a satisface cerinţele invocate în aceasta.

Astfel, potrivit prevederilor art.15, alin.(1) și (2) din Legea nr.64 din 23.04.2010, cu privire la libertatea de exprimare, persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere

prealabilă, autorului informaţiei și/sau persoanei juridice care a răspândit-o rectifi carea sau dezminţirea informaţiei defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor și com-pensarea prejudiciului cauzat. Cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care persoana a afl at sau trebuia să afle despre informaţia defăimătoare. Acesta este un termen de prescripţie.

Potrivit stării de fapt, cererea preala-bilă a fost înaintată la data de 26 decem-brie 2011, cu încălcarea termenului de prescripţie stabilit.

Reieșind din prevederile art.15, alin.(3) din aceeași Lege, persoana va indica în cerere informaţia pe care o consideră defăimătoare și, în cazul răspândirii unor relatări cu privire la fapte, circumstanţele care demonstrează că informaţia este în esenţă falsă sau, în cazul răspândirii ju-decăţilor de valoare, circumstanţele care demonstrează că acestea nu se bazează pe un substrat factologic sufi cient.

Din pretenţiile schiţate în cererea pre-

alabilă nu se regăsesc circumstanţele

care demonstrează că informaţia este

în esenţă falsă sau circumstanţele care

demonstrează că judecăţile de valoare

nu se bazează pe un substrat factologic

sufi cient.

În aceste împrejurări de fapt și de drept, în temeiul art.16 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, vă comunicăm răspunsul Asociatiei pentru Dezvoltarea Culturii și Protecţiei Drep-turilor de Autor și Conexe (APOLLO) la cererea prealabilă.

APOLLO rămâne pe poziţiile sale că în acest caz fără precedent de încălcare a legislaţiei în vigoare, sancţionat de către Agenţia Naţională pentru protecţia Con-curenţei, printr-o amendă în valoare de 3 % din profi tul pentru anul 2010, urmea-ză să se implice Procuratura, CCCEC sau MAI, cărora li s-a adresat nu doar ONG-ul, ci și Consiliul Coordonator al Audiovizu-alului din Republica Moldova.

Vasile NASTASE

Preşedinte

Compania “Starnet” ameninţă ONG-ul care a semnalat opiniei publice ilegalităţile

comise de această întreprindere

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

MUNTENIA ARDEAL MOLDOVA

Circuit în mun ii Carpa i 25-27 februarie 2012 (3 zile / 4 nop i)

Plecarea din Chi in u : Vineri, 24 februarie, ora 19. SSosirea lla Chi in u: Mar i, 28 februarie, ora 6.

Traseu: Chisin u Leu eni Buz u Ploie ti Sinaia Bu teni Predeal Bran F g raSâmb ta de Sus Râ nov Poiana Bra ov Bra ov One ti Borze ti Adjud – Chi in u.

Ziua 1, Sâmb t , 25 februarie SINAIA: M n.SINAIA, Castelele Pele i Peli or, BU TENI: M n.CARAIMAN, Urcare/coborâre cu telecabina în Mun ii Bucegi (1600 m.alt), pe jos spre Crucea Eroilor, BRAN: Castelul Bran, F G RA : Cetatea lui Mihai Viteazul.. Cazare: Sâmb ta de Sus.

Ziua 2, Duminic , 26 februarie SÂMB TA de SUS: M n.Brâncoveanu - Sf. Liturghie,, MUN II F G RA : urcare/coborâre pe jos spre Pe tera/Chilie a p rintelui Arsenie Boca (spre vârful Moldoveanu 2554 m.alt., pân la cota 1600),, M n.Berivoi sau M n.Dejani, Cazare: Sâmb ta de Sus.

Ziua 3, Luni, 27 februarie R NOV: Cetatea Râ nov. PPOIANA BRA OV: urcare cu telescaunul în mun i, BRA OV: Biserica Sf. Nicolae, Muzeul Prima coal Româneasc , Pia a Sfatului, Biserica Neagr , program liber în ora 1 or ; BORZE TI: Acas la TEFAN cel Mare i Sfânt (Biserica, monumentul i muzeul).

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

PEPPI CIORAPLUNG (ŞOSEŢICA) ÎL VA CUNOAŞTE PE GUGUŢĂ

Spiridon Vangheli este nominalizat la premiul

Astrid Lindgren

- Fondul rutier a fost înfi in-ţat în 1996 este fi nanţat din taxe și impozite și cheltuit in-efi cient. Și cu ce se aleg con-tribuabilii? - De regulă, principalele

componente sau venituri ale acestui fond sunt defalcările de la accizele la benzină și la motorină; taxele rutiere perce-pute conform legislaţiei fi scale; acele mijloace de la eliberarea autorizaţiilor pentru transpor-turi rutiere internaţionale, tot felul de amenzi aplicate pentru nerespectarea regulilor trans-portului de călători, deteriora-rea drumurilor, construcţiilor și utilajelor rutiere, taxa pentru comercializarea gazelor natura-le destinate utilizării în calitate de carburanţi, precum și altele. Fiind, în general, un fond in-trabugetar, mărimea Fondului Rutier depinde, în mare parte, de legile anuale ale Bugetului de Stat, care sunt aprobate de Parlament, iar modul de distri-buire a mijloacelor Fondului se aprobă anual de către Guvern, fapt care cauzează mai multe defi cienţe în funcţionarea aces-tuia.

- Întrebarea pe care și-o pun cetăţenii, în special condu-cătorii auto, când vine vorba de fondul rutier și de banii care se acumulează, este: dacă Fondul rutier crește, de ce calitatea drumurilor ră-mâne la fel de proastă?- Suma destinată fondului

pentru 2012 este ceva mai mult de 1,2 miliarde de lei, este de trei ori mai mare comparativ cu cea din 2009, spre exemplu. Însă asta nu înseamnă că în 2012, drumurile vor fi de trei ori mai bune ca în 2009, adică efi cienţa, randamentul și trans-parenţa utilizării acestor bani nu vor fi net superioare celor utilizaţi în anii precedenţi. Și asta din mai multe motive. În primul rând, de faptul că sunt mai multe instituţii implicate în colectarea mijloacelor, despre care pomenisem mai sus, cum ar fi Poliţia Rutieră din cadrul Ministerului de Interne, Inspec-toratul Fiscal, Serviciul Vamal, Ministerul Transporturilor, ast-fel că interesele, în mare parte, sunt partajate. Or, despre o in-dependenţă de operare a aces-tui Fond nici nu poate fi vorba.

În plus, deseori s-a constatat că mijloacele Fondului pot fi ușor utilizate în scopuri politice, în special în perioade electorale, practici, de altfel, deloc străine pentru noi. În actuala structură de gestionare sau sistem, când nu există un consiliu indepen-dent de administrare a acestui fond, este la fel de ușor de fă-cut acele „aranjamente” pentru contractele de executare a anu-mitor lucrări în favoarea unor grupuri sau persoane care au anumite interese.

- Domnule Gotișan, totuși câţi kilometri de drum s-au construit în baza acestor bani acumulaţi în Fondul ru-tier?- Nu cred că putem spune

că s-au construit porţiuni noi de drumuri, pentru că, în mare

parte, mijloacele acestui Fond au fost direcţionate pentru re-paraţia sau menţinerea drumu-rilor existente. Și acestea sunt, în special, resurse extrabuge-tare, care vin de la fi nanţatorii din exterior pentru aceste lu-crări. Astfel că nu putem spune cu exactitate câţi kilometri de drum au fost construite sau re-parate până în prezent.

- Reprezentanţii administra-ţiei publice locale se plâng pe faptul că banii se colectează și de la conducătorii auto din teritoriu, iar în bugetul local nu există bani acumulaţi în baza acestui impozit și pre-văzuţi pentru reparaţia dru-murilor locale.- Chiar dacă, potrivit legii cu

privire la Fondul Rutier, până la 50 la sută din mijloacele acestu-

ia pot fi utilizate în lucrările de întreţinere și reparaţie a dru-murilor locale, calitatea aces-tora este de-a dreptul jalnică, comparativ cu cea a drumurilor naţionale. Aceasta este o mare problemă, mai ales că, o bună parte din taxele și impozitele din acest fond este percepută de la persoane fi zice sau agenţi economici din provincie. Din re-ţeaua totală de drumuri aproape 70 la sută sunt anume pe seama drumurilor locale. Ar trebui să se chibzuiască bine asupra aces-tei polarizări. Eu cred că sunt aici mai multe aspecte care cer o implementare de urgenţă și ne-condiţionată, însă principalele ar ţine de transformarea acelei Administraţii de Stat a Drumu-rilor într-o agenţie independen-tă, administrativ și fi nanciar, de Guvern, responsabilă de mana-

gementul transparent și efi cient al Fondului Rutier; crearea unei instituţii independente de audit rutier, responsabilă de verifi ca-rea calităţii lucrărilor, ar trebui neapărat create fonduri rutie-re raionale, unde ar rămâne o parte din banii alocaţi din taxe și impozite pentru necesităţi lo-cale și nu viraţi spre centru, cum se întâmplă astăzi. Ar trebui să se renunţe, spre exemplu, la procedura desemnării câștigă-torilor în licitaţiile publice pen-tru efectuarea acelor lucrări de construcţii sau reparaţii după formula acelui mai mic preţ și introducerea criteriilor de per-formanţă, pentru că anume în această albie sunt realizate cele mai mari delapidări de bani pu-blici din acest fond.

Valentina URSUSursa: europalibera.org

Lideri ai societăţii civile convertiţi la politică

Deunăzi, un lider al societăţii civile s-a convertit la poli-tică, acceptând o funcţie oferită de guvernanţi, și un om simplu m-a întrebat ce cred eu despre această metamorfo-ză. Subiectul mi se pare foarte impor-tant și ar trebui luat în discuţie, ţinân-du-se cont de toate nuanţele existente.

Să semnalăm mai întâi faptul că nu avem de-a face cu o pre-mieră. Anterior, alţi membri marcanţi ai societăţii civile, cunos-cuţi prin grija lor pentru nevoile societăţii, au pășit cu hotărâre pe terenul politicii. Decizia lor de a îmbrăţișa politicul a generat regrete, nedumeriri, bălăcăreli sau înţelegere, optimism și en-tuziasm, în funcţie de viziunea omului. De fapt, cum ar trebui privite aceste plecări ale liderilor societăţii civile în politică?

Ceea ce trebuie spus, în primul rând, e că oamenii sunt liberi să aleagă. Nimeni nu are dreptul să-l împiedice pe liderul obștii să îmbrace straiele politice. Dacă simte omul nevoia acută de a face politică, de ce să n-o facă? Regretabil e, fi rește, faptul că so-cietatea civilă, și așa destul de anemică, pierde un reprezentant notoriu. Însă un dram de bucurie ar putea fi găsit și în această plecare. Chestia e că liderii obștii declară, la despărţire, că merg în politică pentru a munci tot spre binele societăţii, pentru a face statul mai receptiv la revendicările societăţii civile.

Gândul că niște lideri ai societăţii civile primenesc politica moldovenească poate, într-adevăr, să-l euforizeze pe simplul muritor. E bine însă să ne păstrăm calmul. Și iată de ce. Politi-ca moldovenească a fost în ultimii 20 de ani o mlaștină care a înghiţit multe intenţii frumoase. Mulţi oameni drepţi și buni la sufl et au intrat în politică cu gândul primenirii, iar mare lucru n-au făcut, în ciuda eforturilor colosale. De aceea, ideea de a primeni statul din interior, în condiţiile specifi ce ale Moldovei, poate fi considerată un simplu balon de săpun.

Rămasă fără liderul eclatant, societatea civilă nu trebuie să-l ponegrească pe acesta. Dimpotrivă, trebuie să profi te pe cât e posibil de convertirea sa. Însă, în același timp, societatea ci-vilă trebuie să înţeleagă că liderul plecat nu o mai reprezintă, oricâte merite a avut anterior. El e deja reprezentantul puterii, orice ar face. Simplul fapt că un lider al societăţii civile merge în politica moldovenească pentru a realiza dezideratele societăţii civile ar trebui să ne pună pe gânduri.

Iulian CIOCANSursa: Radio Europa Liberă

„Școala ar trebui să ne înveţe să privim și să nu-mim realitatea. Și realita-tea este, pentru cei născuţi aici, România. De ce nu pornim, cu onestitate, fără demagogie vadimistă, de la această realitate atunci când ne construim pro-gramele de învăţământ? Școala ar trebui să ne ajute să înţelegem România: oa-menii, istoria, locurile, locul și rostul în lume. În fi lmele cu gangsteri veţi vedea că ucigașul profesionist nu vrea niciodată să stea de vorba cu victima, nu vrea să îi afl e povestea, nu vrea să știe prea multe despre victimă, pentru a o putea lichida mai ușor. Ucizi mai ușor lucrurile pe care nu le cunoști, cărora nu le știi povestea, pe care nu le vezi sau nu le poţi numi. Școala ar trebui să ne facă familiari cu povestea lu-crurilor, să ne ajute să numim, să rostim acea poveste. Dacă știm povestea, istoria, biogra-fi a României, nu vom mai căuta să o ucidem. Dacă știm istoria românilor, nu îi vom mai abandona atât de ușor malaxorului multi-cultural. Dacă ne-am înţelege rostul, nu ne-am mai vinde atât de ușor.

Școala ar trebui deci să ne educe, să ne ofere criteriile, să ne antreneze să găsim și să dăm glas acestui rost. Adică să punem în lucrare acest rost. Pentru că vorba nelu-crătoare e demagogie. De ce nu se ofi ciază liturghia în gând? De ce se ofi ciază cu voce tare? Deoarece cuvântul liturgic e cuvânt adevărat și de aceea cuvântul liturgic e lu-crare. Hristos se întrupează la liturghie. Re-staurarea României trebuie deci să porneas-că de la Biserică, deoarece Biserica a rămas

singura depozitară a cuvin-telor adevărate, a cuvinte-lor care chiar numesc, care chiar lucrează, a cuvintelor care pot fi rostite cu voce tare.

Școala trebuie să antre-neze talentele, predispo-ziţiile fi rești. Liceul trebuie să creeze oameni onești in-telectual. Iar universitatea trebuie să creeze compe-tenţe. Dar toate acestea nu pot exista fără o economie de piaţă reală. Competiţia e singura care dă măsură

valorii. Or, în România, singura competiţie pare a fi legată de furat, lingușit și adoptat sloganul zilei. Există tehnocraţi ai jafului și ai dezinformării. Dacă oamenii de talent și competenţi nu sunt preţuiţi în România, e pentru că în România nu există încă o piaţă liberă. Monopolul și manipularea creează false ierarhii valorice: de la cele intelectuale până la cele fotbalistice. Valorile autentice sunt silite să apuce calea exilului interior sau exterior. În aceste condiţii, e difi cil de identi-fi cat adevărata natură a învăţământului din România pentru că îi lipsește acel poligon de încercare care e o adevărată economie de piaţă liberă.

… În mod paradoxal, degradarea învăţă-mântului de stat la care a dus politica stân-gista a corectitudinii politice și a distrugerii standardelor educaţionale a dăunat mai degrabă decât a slujit familiilor cu venituri modeste care nu-și pot îngădui să-și trimită copiii la școli private. … Părinţii trebuie să recapete infl uenţa asupra programei și disci-plinei școlare. Învăţământul din România tre-buie deci reașezat pe bazele învăţământului

clasic, canonic. Copiii nu trebuie socializaţi în mod politic corect la școală, ci educaţi în spiritul valorilor clasice și al moralei creștine. Școala însă trebuie completată de o econo-mie de piaţă liberă în care valorile să poată străluci și competenţele să își găsească o întrebuinţare. Altminteri, dacă nu există o piaţă pentru „produsele” livrate de un sistem educaţional de calitate, sistemul educaţional respectiv decade sau își livrează produsele la export, așa cum a făcut România în ultimele decenii. Trebuie deci să ne trezim și să înce-pem să clădim de la bază. Nu soluţii impro-vizate peste noapte, ci muncă asiduă cu un scop precis și după criterii ferm stabilite.

Cred că restaurarea României va înce-pe în familie și în parohie, singurele locuri unde se mai poate auzi cuvântul adevărat. Cartierele și circumscripţiile electorale cred că sunt moarte. Dar familia și parohia cred că pot juca un rol în restaurarea României. De ce să nu propunem, de exemplu, candi-daţi independenţi, susţinuţi de parohii, oa-

meni cu agende precise și care să reprezin-te interesele României reale, ale României „parohiale”. Oamenii care vor rosti păsurile României reale vor face vizibilă și România profundă. Nu ne trebuie „elită”, ci elite: frun-tașii tuturor domeniilor de activitate și ai tu-turor păturilor sociale. Comuniștii au distrus elitele și le-au înlocuit cu „elita (conducerea) de partid și de stat”. Nouă ne trebuie elite. Și mai trebuie ca acele elite să fi e lăsate să lucreze, să aibă mână liberă. Dar elitele nu pot avea mână liberă dacă nu sunt elite or-ganice. Actuala elită politică și culturală e inefi cientă din cauza nereprezentativităţii ei. De aceea se și teme, și reacţionează pie-ziș, atunci când voci precum cea a domnu-lui Dan Puric sau cărţi precum A Treia Forţă: România profundă, sau episcopi precum ÎPS Bartolomeu Anania încearcă și chiar reușesc să trezească oamenii din letargie. Din letar-gie către liturghie, acesta trebuie să fi e dru-mul României.”

Sursa: irinamonica.wordpress.com

Interviu cu analistul economic Iurie Gotişan, acordat postului de radio Europa Liberă

Fondul rutier creşte, drumurile rămân la fel Fondul rutier creşte, drumurile rămân la fel de proaste. De ce?de proaste. De ce?

„Dacă ne-am înţelege rostul, nu ne-am mai vinde atât de uşor”

Scriitorul moldovean Spiridon Vangheli este nominalizat pentru pre-miul Astrid Lindgren, cea mai mare distincție din lume acordată literaturii pentru copii și tineret. Acest premiu presupune și un supliment bănesc, în sumă de 5 milioane de coroane suedeze (apro-ximativ 7 milioane de lei moldovenești).

Premiul este acordat anual unui sau mai multor premianţi. Acest pre-miu poate fi acordat autorilor, ilustratorilor, povestitorilor sau activiștilor în promovarea lecturii. Distincţia are ca scop promovarea interesului pentru literatura pentru copii și tineret și confi rmarea drepturilor copilului la nivel global. Un juriu, format din experţi, selectează câștigătorul dintre candidaţii propuși de diverse instituţii și organizaţii de profi l din întreaga lume. Premiul Memorial Astrid Lindgren este înmânat de către Con-siliul suedez al Artelor.

Pentru premierea din 2012 au fost nomi-nalizaţi 184 de candidaţi din 66 de ţări, acest lucru a fost dezvăluit la data de 13 octom-brie curent, la târgul de carte din Frankfurt, iar la 20 martie 2012 vor fi anunţaţi câștigă-torii acestui prestigios premiu.

Pentru ediţia din 2012 au fost selectate 8 ţări noi, precum Cipru, Ecuador, Eritreea,

Groenlanda, Mongolia, Tanzania, Zambia și Republica Moldova.

Republica Moldova va fi reprezentată de către scriitorul Spiridon Vangheli.

Spiridon Vangheli este cunoscut drept părintele lui Guguţă, personajul care l-a con-sacrat. Dar a scris mai multe cărţi de referin-ţă în cadrul întregii noastre literaturi pentru copii: “Isprăvile lui Guguţă” (1967), “Minis-terul bunelului” (1971), “Guguţă căpitan de corabie” (1979), “Steaua lui Ciuboţel” (1981), “Calul cu ochi albștri” (1981), “Guguţă și pri-etenii săi” (1983), “Pantalonia ţara piticilor” (1984), “Măria sa Guguţă” (1989), “Guguţă și prietenii săi”, în două volume (1994). Ope-ra scriitorului a fost tradusă în peste 40 de limbi ale lumii și a apărut în 68 de ţări.

Spiridon Vangheli este laureat al Premiu-lui de Stat al Republicii Moldova (1980) și deţinător al Diplomei de Onoare Andersen (1974).

Fragmente din interviul cu Mircea Platon „De la letargie la liturghie. Fragmente din interviul cu Mircea Platon „De la letargie la liturghie. Un dialog despre normalitate”Un dialog despre normalitate”

10 FEBRUARIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Salată cu vită în stil japonezIngrediente: 250g de pulpă sau antricot

de vită, curăţată de toată grăsimea, ulei pentru prăjit, 8 ridichi, tăiate în felii, 2 că-păţâni de salată

Pentru dressing: 1 morcov mic, dat prin răzătoare, 2 linguri de mirin (sau oţet de orez în care se dizolvă o lingură de zahăr), 1 lingură oţet de orez, 1 lingură sos de soia, 1 linguriţă ulei de susan, 1 șalotă sau o ceapă mică, tocată mărunt, 1 lingură de ghimbir proaspăt, ras

Mod de preparare: Se unge carnea cu uleiul de susan, sare și piper. Se încinge bine o tigaie-grătar și se lasă carnea câte 2 minute pe fi ecare parte. Se lasă deopar-te 5 minute, apoi se taie în felii subţiri. Se amestecă laolaltă ingredientele pentru dressing. Se așază friptura și salata pe o farfurie, se toarnă dressingul deasupra și se presară cu felii de ridichi.

Salată cu somon, avocado şi castraveteIngrediente: 4 fi leuri de somon, fără pie-

le, de apoximativ 100g fi ecare, 3 avocado, 1 castravete, 1 pungă de 400g de frunze de salată mixtă

Pentru sos: 4 linguri de mentă tăiată, coaja de la 1 lămâie și sucul de la 1 lime, 2 linguriţe de miere, 3 linguri ulei de măsli-ne, plus extra pentru somon

Mod de preparare: Se asezonează somo-nul și se dă prin ulei. Se amestecă ingredi-entele pentru sos. Se taie în jumătate și se scot sâmburii de la fructele de avocado, apoi se curăţă și se taie în felii. Se taie cas-travetele în jumătate pe lungime, apoi în sferturi și la sfârșit în felii. Se împart pe pa-tru farfurii salata, avocado și castravetele și se toarnă deasupra jumătate din sos. Se încălzește o tigaie nonaderentă. Se adau-gă somonul și se prăjește 3-4 minute pe fi ecare parte până când devine crocant, dar rămâne moale în interior. Se pune un fi leu de somon deasupra fi ecărei salate și se adaugă sosul rămas. Se servește cald.

Pui copt cu sos cremos de nuciIngrediente: 8 pulpe de pui, cu piele

și os, 1 linguriţă de chimion, ½ linguriţă boia de ardei, 2 linguri ulei de măsline ex-travirgin, 6 pâini tip pitta, 150ml supă de pui fi erbinte, gata făcută, 175g de nuci, 1 ceapă mică, tocată, 2 căţei de usturoi, to-caţi, 50ml de smântână lichidă, sucul de la 1 lămâie, o mână de coriandru, tocat

Mod de preparare: Se încălzește cupto-rul la 200º C. Într-o tavă se amestecă pu-

iul, chimionul, boiaua, 1 lingură de ulei de măsline, sare și piper. Se lasă la cuptor 40 de minute, până când puiul este făcut și crocant. Între timp, se rupe o pitta în bu-căţi și se așază într-un vas mic. Se toarnă deasupra câteva linguri de supă de pui și se lasă la înmuiat. Se prăjesc nucile într-o tigaie fără ulei 3 minute sau până devin aurii. Se lasă deoparte. Se încălzește restul de ulei într-o cratiţă și se prăjește ceapa și usturoiul până se înmoaie. Se pun într-

un blender pittta înmuiată, amestecul de ceapă și cea mai mare parte din nuci. Se toarnă deasupra restul de supă de pui și se mixează până când se formează o pas-tă grunjoasă. Se pune această pastă îna-poi în cratiţă. Se adaugă smântâna și su-cul de lămâie, sare și piper și se menţine caldă. Când puiul este făcut, se aranjează pe un platou. Se amestecă în sos corian-dru și se răstoarnă într-un bol. Se toacă grosier restul de nuci și se presară peste pui. Se prăjesc celelalte pâinici, se taie în felii și se servesc alături.

Cârnaţi cu fasole la cuptorIngrediente: 1 lingură de ulei vegetal, 8

cârnaţi de porc, 2 fi re de celery, tocate, 2 morcovi, tocaţi, 1 ceapă, tocată, 1 lingu-ră pastă de tomate, 400g de fasole albă

din conservă, 400g fasole în sos tomat, din conservă, ½ legătură mică de cimbru, 200ml supă de pui sau de legume fi erbin-te, 2 felii de pâine albă, fărâmiţate

Mod de preparare: Se încălzește jumă-tate din cantitatea de ulei într-un vas termorezistent și se prăjesc cârnaţii. Se scot cârnaţii din vas și se lasă deoparte. Se adaugă restul de ulei, se pun legumele și se călesc 10 minute. Se amestecă pasta de tomate și se mai lasă pe foc 1 minut. Se încălzește cuptorul la 200°C. Se pun în-apoi cârnaţii în vas împreună cu fasolea și cu cimbrul, se asezonează, se toarnă supa și se aduce la fi erbere. Se ia de pe foc, se presară fi rimiturile de pâine și se bagă la cuptor pentru 25-30 de minute, până când fi rimiturile se rumenesc.

Prăjiturele extra pufoase cu lime, cocos şi fructul pasiuniiIngrediente: 7 albușuri, coaja rasă de la

1 lime, plus 2 linguriţe de suc, 120g de za-hăr brun, 60g de făină obișnuită, 15g de amidon, 50g nucă de cocos deshidratată, 4 bucăţi de fructul pasiunii, mari

Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 160º C. Se bat albușurile cu un praf de sare și sucul de lime până devin spumoase. Se adaugă în tranșe 90g de zahăr brun și coaja de lime, până se obţine o compoziţie lipicioasă și lucioasă, ca de bezele. Se dă prin sită restul de zahăr, făina și amidonul, apoi se încorporează în spuma de albușuri, în trei tranșe, ca să păstreze cât mai mult aer posibil. Se adaugă apoi nuca de cocos deshidratată. Se pune compoziţia cu o lingură în șase forme de prăjitură cu dia-metrul de 10cm, neunse cu ulei și se lasă la cuptor 30 de minute, până se întăresc și devin auriu deschis deasupra. Se pun for-mele cu fundul în sus pe un grătar de prăji-turi (în felul acesta, aburul va ajuta la scosul prăjiturilor din forme). Se lasă pe grătar 10 minute. Se scutură puternic fi ecare formă, apoi se lovește pe fund ca să iasă prăjitura. Se lasă la răcit complet, pe grătar. Se scoate cu o linguriţă miezul fructelor pasiunii și se storc printr-o sită ca să se separe sâmburii. Înainte de servire, se stropesc prăjiturile cu sucul astfel obţinut.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELOROul de prepeliţă

Încă din vremurile antice, oul de prepeliţă a fost apreciat ca un ali-ment dietetic și vindecător. Deși sunt foarte mici (nu cântăresc mai mult de 10-12g), ouăle de prepe-liţă sunt încărcate de substanţe biologice active necesare pentru buna funcţionare a organismului.

Comparativ cu oul de găină, cel de prepeliţă are o compoziţie mult mai complexă în principii active. Acesta conţine de 5 ori mai mult fosfor, de 7,8 ori mai mult fi er, are de 6 ori mai mul-tă vitamina B1 și de 15 ori mai multă vitamina B2. De asemenea, mai conţine vitaminele: A, D3, E, alături de minerale esenţiale, precum cal-ciu, zinc, potasiu și sulf. Sunt excelente pentru revitalizarea organismului la orice vârstă, au efect benefi c în perioada postnatală, după in-tervenţiile chirurgicale și radioterapii, în cazu-rile de anemie, spasmofi lie, migrene și astenie nervoasă. Totodată, ouăle de prepeliţă sunt recomandate și persoanelor care nu suferă de vreo afecţiune, numai pentru menţinerea stării de sănătate. Ele pot înlocui perfect oul de găi-nă. În acest caz se indică administrarea unui ou de prepeliţă fi ert moale, o dată pe zi, chiar și pe perioade lungi de timp.

Benefi cii:Benefi cii:Datorită conţinutului lor, ouăle de prepeliţă

sunt considerate a fi mâncare dietetică. Acestea nu conţin deloc colesterol “rău” (LDL), însă au un conţinut ridicat de colesterol “bun” (HDL). Spre deosebire de ouăle de găină, cele de prepeliţă nu cauzează alergii. Mai mult decât atât, ajută organismul să lupte împotriva simptomelor de-clanșate de alergii graţie proteinei ovomucoide (aceasta este folosită și în producerea unor me-dicamente menite să trateze alergiile).

La ce sunt bune ouăle de prepeliţă?La ce sunt bune ouăle de prepeliţă?* Previn și combat afecţiuni ale tractului di-

gestiv precum gastrita, ulcer stomacal sau du-odenal;

* Combat anemia, contribuind la creșterea nivelurilor de hemoglobină din sânge și elimi-nând toxinele și metalele grele din sânge;

* Ajută în tratarea tuberculozei, astmului bronșic, diabetului;

* Luptă împotriva cancerului, având puterni-ce efecte anticancerigene și ajutând la inhiba-rea creșterii tumorilor;

* Ajută la eliminarea calculilor renali, biliari sau hepatici;

* Ajută la întărirea mușchilor inimii;* Cresc potenţa sexuală.* Determină o bună memorie, intensifi că ac-

tivitatea cerebrală și echilibrează sistemul ner-vos;

* Întăresc sistemul imunitar și încetinesc pro-cesul de îmbătrânire al organelor;

* Îmbunătăţesc culoarea pielii și întăresc pă-rul, făcându-l mai strălucitor și mai voluminos (ouăle de prepeliţă pot fi folosite și ca mască de păr sau de faţă).

Nu puţine au fost momentele în care am auzit că săpunul nu este bun pentru piele, că usucă tenul sau că pro-voacă eczeme. Dar care să fi e realitatea? Cât de nociv poate fi un astfel de produs cosmetic care, potrivit re-clamelor și spoturilor publi-citare, ar trebui să fi e nelipsit din rutina noastră de frumuseţe?

1. Săpunul 1. Săpunul și proprietăţile saleși proprietăţile sale

Chiar dacă este solid, lichid sau tip cremă, săpunul are aceeași “în-deletnicire”: dizolvarea grăsimii și

curăţarea în profunzime a impurităţilor de pe piele. De cele mai multe ori, acesta

este realizat cu o bază puternică (cu-noscută sub denumirea de sodă ca-ustică), moleculele sale aderând cu ușurinţă la moleculele grăsimii.

2. De ce să nu folosim săpun?2. De ce să nu folosim săpun?Nu toate săpunurile sunt pericu-

loase pentru tenul

nostru. Cele mai întâlnite săpunuri sunt cele alcaline. Puterea lor de curăţare este foarte mare, însă acestea pot fi destul de dăunătoare pentru pielea noastră, care este acidă.

Sfat: Cu cât săpunul produce mai multă spumă, cu atât el este mai alcalin. Chiar dacă va curăţa în pro-funzime pielea, acesta o va și usca.

3. Ce produse să folosim?3. Ce produse să folosim?Pe piaţa cosmetică există și produse mai puţin

blânde cu tenul nostru. Astfel de săpunuri conţin glicerină (fără sare de sodium) și au același efect de curăţare cu cel al unui săpun alcalin, singura diferenţă dintre acestea constând în faptul că

săpunurile “neutre” nu usucă pielea. Pentru corpul tău, încearcă să folosești un să-

pun care, pe lângă celelalte ingrediente, conţine și lapte, miere sau cremă hidratan-tă. Evită utilizarea săpunului sau gelului de duș la fi ecare spălare, ci, mai degrabă, rea-lizează un produs exfoliant acasă, folosind miere, lapte și mălai.

4. Cum curăţăm tenul?4. Cum curăţăm tenul?Pentru faţă, ar fi mai bine dacă nu ai folosi săpun.

Pielea este destul de sensibilă și de aceea îţi reco-mandăm produsele home made. Sunt naturale și, pe lângă faptul că îţi curăţă în profunzime tenul, ele conţin și mulţi nutrienţi care hidratează și calmează pielea.

Kudika.ro

FRUMUSEŢE

Săpunul: bun... de aruncat?

CASA TA

5 culori pentru mobila de bucătărie

Într-o bucătărie sunt importante nu numai accesoriile, piesele de mobilier și modul în care acestea din urmă sunt dispuse, pentru a maximiza spaţiul, ci și paleta cromatică abor-dată. Afl ă ce culori poţi folosi pentru mobila de bucătărie.

Cea mai des utilizată culoare în bucătărie este, cu siguranţă, bejul. Această culoare de pământ este una extrem de elegantă și se afl ă și în tendinţele acestui an, întrucât este caldă și inspi-ră siguranţă și liniște. Mobilierul poate fi din fronturi lucioase bej, din sticlă sau chiar din lemn natur. În cazul în care optezi pentru un asemenea mobilier, scoate-l în evidenţă prin culori contrastante. Astfel, blatul de bucătărie, pardoseala sau masa pot fi într-o nuanţă închisă, în vreme ce accesoriile decorative pot avea culori îndrăzneţe.

Bleu-ul este o altă culoare pe care designerii o propun pentru bucătărie. În general, acesta se potrivește într-o bucătărie cla-sică, rustică, mediteraneană sau shabby chic. Pune în valoare mobilierul cu ajutorul accentelor albe sau galben pai. Îţi reco-mandăm ca pardoseala să fi e albă, în vreme ce fi nisajul pere-ţilor poate fi de tip mozaic, pentru a surprinde cât mai mult at-mosfera specifi că acestor stiluri decorative. De asemenea, poţi opta pentru accesorii roșii sau într-un verde deschis.

Pentru o bucătărie modernă, îţi recomandăm să alegi un mo-bilier cu fronturi lucioase, mov. Aceasta este o culoare energi-zantă, ce stimulează apetitul. O bucătărie amenajată în această culoare sugerează lux și bogăţie și creează o atmosferă rafi na-tă. În ceea ce privește culorile contrastante, optează pentru alb, galben sau negru, pentru un efect dramatic.

Roșul este o culoare potrivită în bucătării, întrucât este un bun stimulant al poftei de mâncare. Este energic, curajos și primitor și îţi va anima bucătăria. Dacă îţi dorești un mobilier roșu, atunci ai în vedere ca fronturile să fi e lucioase și asociază această culoare cu bejuri, griuri, negru sau alb. Dacă ai reţineri în ceea ce privește această nuanţă, atunci poţi opta pentru un bordeaux.

Culoarea naturii, verdele, va crea în bucătăria ta senzaţia de prospeţime și vitalitate. Mobilierul verde este potrivit unei bu-cătării moderne, însă, într-o nuanţă calmă, ce bate spre culoarea oului de raţă, poate fi folosit și într-o bucătărie rustică. Scoate-l în evidenţă cu nuanţe de galben, alb, bej sau bleu.

Un nou studiu arată că ma-sajul are un efect aproape miraculos asupra mușchilor și asupra întregului organism. Se pare că atingerea are capa-citatea de a înlătura durerea și de a vindeca rănile.

Cercetătorii de la Universitatea McMas-

ter din Canada au descoperit că masajul

are un impact nebănuit asupra anumitor

gene, reducând infl amaţia din mușchi – la

fel ca aspirina sau ibuprofenul. Masajul

ajută mușchii să se vindece după ce au fost

supuși efortului fi zic. Studiul a fost efectuat pe 11 voluntari de sex masculin care au fost de acord să facă exerciţii fi zice epuizante, echivalentul unei ședinţe intensive de spinning. Bărbaţii au pedalat pe biciclete statice până când nu au mai putut să facă acest lucru.

După exerciţii, fi ecărui bărbat i s-a făcut masaj suedez la unul din picioare. Celălalt picior a fost folosit drept reper. Mai mult, bărbaţilor li s-au făcut și biopsii musculare înainte și după exerciţiu, imediat după ma-saj și la două ore jumătate după acesta.

Tiff any Field, cercetător în domeniul efectelor masajului asupra corpului uman,

a declarat că vede rezultatele ca pe o dova-dă că masajul este efi cient și necesar.

“Masajul are același efect ca aspirina și ibuprofenul. Este un foarte bun substitut pentru antiinfl amatoarele nesteroidiene. Aceste medicamente reduc nivelul de pros-taglandine din corp, niște substanţe care ajută la producerea citokinelor. Și masajul are un efect asemănător, doar că nu este nociv“, a declarat Field.

Medicina alopată a fost dintotdeauna sceptică în ceea ce privește benefi ciile masajului, dar acum este nevoită să recu-noască un fapt simplu: acesta chiar este sănătos.

Toţi știm că lipsa de mișcare îngrașă, dar efectele sedentarismu-lui nu se opresc aici. Mai multe boli, unele neașteptate, sunt lega-te de această problemă a omului modern.

Iarna e prea frig, vara e prea cald, dimineaţa ţi-e somn, sea-ra ești obosită... poţi găsi multe scuze ca să nu faci mișcare, dar, până la urmă, tot tu vei avea de suferit. Și nu e vorba doar de faptul că te îngrași. O serie în-treagă de boli îi pândesc pe cei care nu își pun corpul la treabă.

Boli provocate de sedentarismOsteoporoza. Lipsa de calciul

nu este singura cauză a oste-oporozei. Ce nu este folosit se strică mult mai repede. Acest lucru este valabil și în cazul oa-

selor, care devin slăbite. Feme-ile sunt oricum mai predispuse la osteoporoză, după o anumită vârstă. Dacă ești și sedentară, riscul e cu atât mai mare.

Cancerul de colon. Lipa de mișcare poate duce la constipaţie, iar aceasta e un important factor de risc pentru cancerul de colon. Când ești constipată, materiile fecale rămân mai mult timp în colon, deci acesta este expus mai mult timp toxinelor cu posibil efect cancerigen. Dacă deja ești pre-dispusă la constipaţie, cu atât mai mult trebuie să faci mișcare în fi ecare zi.

Cancerul de sân. Activitatea fi zică regulată reglează nivelul hormonilor feminini, adesea responsabili pentru apariţia cancerului de sân.

Pietrele la fi ere. Constipaţia și nivelul colesterolului cres-cut, probleme ale sedentarilor,

pot provoca litiaza colecistică, adică “pietre la fi ere”, care se manifestă prin greaţă și dureri abdominale.

Depresia. Sedentarismul nu îţi afectează doar corpul, ci și psihicul. Mișcarea eliberează în corp substanţe care îţi dau o stare de bine și mai multă ener-gie. Când ești foarte sedentară acestea lipsesc, iar riscul de depresie și anxietate este mult crescut.

De ce ar trebui să faci mişcareSedentarismul nu este sin-

gurul factor de risc pentru

aceste boli și multe altele. Însă este unul dintre factorii de risc ce pot fi preveniţi. Unele boli apar din cauza vârstei sau din cauza moștenirii genetice, însă acestea sunt lucruri pe care nu le poţi schimba. Din fericire, îţi poţi controla stilul de viaţă – ali-mentaţia, activitatea fi zică – iar un stil de viaţă sănătos scade cu mult riscul unor boli grave, de la diabet până la cancer sau boli de inimă.

În mod ideal ar trebui să faci 30 de minute de mișcare mode-rată în majoritatea zilelor săp-tămânii, dacă nu chiar în toate.

Unica.ro

CERCETĂTORI AMERICANI:

Zahărul este „toxic şi ar trebui reglementat la fel ca şi ţigările”Zahărul este o “otravă”, iar vânzarea lui ar trebui să fi e cât mai strict reglemen-tată, pre-cum ţigările și alcoolul, spun oame-nii de știin-ţă, citaţi de Daily Mail.

Ei avertizează că produsele zaharoase și băuturile sunt res-ponsabile de boli de inimă, obezitate, cancer și probleme cu fi catul.

Oamenii de știinţă pretind că zahărul provoacă 35 de mi-lioane de decese pe an în întreaga lume și este atât de pe-riculos încât vânzarea lui ar trebui să fi e reglementată prin legislaţie.

Într-un articol intitulat „Adevărul toxic despre zahăr”, pu-blicat în revista Nature, oamenii de știinţă avertizează că „În cantităţi mici, zahărul nu prezintă pericol, dar excesul te poa-te ucide încet”.

Cercetătorii americani avertizează că obezitatea este în prezent o problemă mai mare în lume decât malnutriţia, și că zahărul nu numai că îngrașă, ci provoacă modifi cări ale meta-bolismului organismului, crește tensiunea arterială, provoacă dezechilibre hormonale și dăunează fi catului.

Unul dintre autorii articolului, Robert Lustig, expert în obe-zitatea infantilă de la Universitatea California, spune că za-hărul este disponibil pe scară largă și se pot produce abuzuri dăunătoare pentru sănătate.

Autorii studiului mai spun că educarea copiilor cu privire la dietă și exerciţiul fi zic este puţin probabilă să fi e efi cientă și, în schimb, răspunsul constă în aplicarea de taxe și posibile re-stricţii la achiziţiile anumitor produse bogate în zahăr.

Studiul recomandă impunerea de taxe pentru a dubla pre-ţul băuturilor acidulate, restricţionarea vânzării lor la anumi-te categorii de persoane și înăsprirea reglementărilor privind automatele din școli. Acesta concluzionează că politici ase-mănătoare au fost impuse când a apărut interdicţia privind fumatul în locurile publice.

Totodată, articolul arată că în ce privește consumul de za-hăr, acesta s-a triplat în ultimii 50 de ani.

Articolul concluzionează: “Aceste măsuri simple ar fi bene-fi ce pentru sănătatea publică. Este timpul să ne îndreptăm atenţia către problemele cauzate de zahăr”.

Cu toate acestea, alţi oameni de știinţă au caracterizat stu-diul ca fi ind “puritan”, declarând că zahărul este toxic doar atunci când este consumat în cantităţi nerealiste.

STIL DE VIAŢĂ

Sedentarismul te îmbolnăveşte

ŞTIAŢI CĂ…

Masajul are acelaşi efect asupra corpului ca aspirina sau ibuprofenul

10 FEBRUARIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Docu-mentar. “Descoperiri-

le antichităţii”. 7.00 Filler. C.Saint-Saens. J.Strauss. A.Vivaldi. 7.15 Cuvintele Credin-ţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar. “Euromaxx”. 9.10 Documentar. “Lumea animalelor”. 10.00 Ring Star. Concurs mu-zical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.10 La da-torie. 12.00 Portrete în timp. Dorel Ţărnă, maestru în artă. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 2.15 Vasile Rusu la 50 de ani. Spec-tacol jubiliar. Partea a 2-a. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film. “ÎNGERUL ALBASTRU”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.45 Legendele muzicii. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.15 Film. “FIICA PREȘEDINTELUI” (SUA, 2004). 0.10 Documentar. “Lotusul spiritualităţii”. 1.00 TVMi. 1.30 Moldovenii de pretutin-deni. 3.15 Fii tânăr! 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.20 Focus. Magazin TV.

7.00 Desene animate 9.00 Film artistic 11.15 La altitu-dine. Reluare 12.30 Te pui cu blondele. Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial 19.00

În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emi-siune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în

fl ăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshop-ping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 2) 17:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (ro-mance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Stăpânul inelelor: Frăţia inelului (r) 13:00 Știrile Pro

Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Intrigi parfumate 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Cine pe cine iubește 17:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.3, 4 anul II (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Jocul asasinilor 22:45 Film: Răsărit de soare 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Jocul asasinilor (r) 03:15 Film: Răsărit de soare (r) 05:30 Știrile Pro Tv (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новос ти 06:10 Фильм “Комедия давно минувших дней” 07:30

Жанна Болотова, Георгий Бурков, Ролан Быков в фильме “Из жизни отдыхающих” 08:55 “Служу Отчизне!” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 “Te-leshopping” 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confi denţe” 13:15 Премьера. “Щелоков. МВД против КГБ” 14:15 Премьера. “Расстрельное дело директора Соколова” 15:15 Сергей Маковецкий, Михаил Пореченков, Дарья Михайлова в многосерийном фильме “Дело гастронома №1” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическ ая программа 22:45 “Большая разница” 23:50 “Гражданин Гордон” 00:45 Премьера. “Клан Кеннеди” 01:30 Итоги Берлинского кинофестиваля в программе Сергея Шолохова “Тихий дом” 02:00 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 02:30 Премьера. Жюльетт Бинош в фильме “Копия верна” 04:10 “Пока все дома”

7.00, 14.30 Profesorul t r ă s n i t .

7.25 Așteaptă-mă... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 15.00 Zoo Show. 15.55, 22.30 Tezaur folcloric. 17.00, 0.50 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 0.35, 6.15 TVR-55. 19.45, 3.30 Sport. 21.00 Serial. 0.10 Ești părinte, fi i deștept! 1.50 Dacă doriţi să revedeţi. 2.05 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:29 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 7:23 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:56 REFLETS SUD 8:48 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAY-MOND 10:32 RAYMOND 10:38 LES DALTON 10:46 GERONIMO STILTON 11:09 MARSUPI-LAMI - HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:09 LE CODE CHASTENAY 12:32 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:49 SUR MESURES 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES MISÉRABLES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MON-DE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 AVANT L’AUBE 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Filler.

Haydn. W.A. Mozart. 7.10, 8.15, 2.15 Bună di-mineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar. “Almanah cinematografi c”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Gagauz ogea. 14.15 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia, 2006). 15.45 Documentar. “Arts 21”. 16.15 Erudit-cafe. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20, 3.50 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 22.30, 5.30 Reporterul de gardă. 22.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Film. “IMPERIUL ROMAN: AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT” (Anglia-Italia, 2003). Episodul 1. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Evantai folcloric. 3.20 Portrete în timp. 5.05 Music Mania.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 08:45 Teles-hopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film se-rial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldo-van și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film seri-al: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Secrete

întunecate (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Film: Mania gran-dorii 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4180 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Apel de urgenţă în Reno: Operaţiunea Miami 22:00 Europa League: Steaua - Twente 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Film: Apel de urgenţă în Reno: Operaţiunea Miami (r) 02:45 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Fotbal Europa League (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora» 09:00 «Primele știri» (rom)

09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 «Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. “Московский дворик”. Многосерийный фильм 23:10 Человек и закон с Алексеем Пимановым 00:05 “Prime-le știri” (rus) 00:15 Ночные новости 00:30 В контексте 01:15 “Primele știri” (rom) (R) 01:45 Кэмерон Диас, Эван МакГрегор в фильме “Жизнь хуже обычной” 03:20 Пусть говорят с Андреем Малаховым 04:10 “Московский дворик”. Многосерийный фильм

7.00 Tele -jurnal ma-tinal. 8.00

Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Omul și timpul. 12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Colum-bia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LO-INTAINES 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:36 URGENCES VÉTO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VOICI VENIR L’ORAGE 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 VILLA MARGUERITE 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 AVANT L’AUBE 0:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:48 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 2:41 QUESTIONS À LA UNE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45

Filler. P.I.Ceaikovski. L.Beethoven. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Întâmpinarea Domnului”. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.30, 5.25 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Vide-oteca copiilor. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 “Eurovision. Song Contest. Baku 2012”. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.00, 23.35, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Filler. C.Debussy. A.Dvorak. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.45 Filler. Haydn. W.A. Mozart. 1.05 TVMi. Filler. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 5.10 Descoperă Moldova.

7.00 Concert 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Serial. K.I.T.T. SUA 1982 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 08:45 Teles-hopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noap-te - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Serial: Lois

și Clark (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Secrete întunecate 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4179 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu An-gela Gonţa 20:30 Film: Sunt spion 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.5, anul V 00:00 Film: Sunt spion (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Dexter (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora» 09:00 «Primele știri» (rom)

09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 «Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с с убтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. “Московский дворик”. Многосерийный фильм 23:15 “Среда обитания”. “Птица счастья” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 На ночь глядя 01:30 “Primele știri” (rom) (R) 02:00 Игорь Бочкин, Виктор Раков в фильме “Барханов и его телохранитель” 03:55 “Московский дворик”. Многосерийный фильм

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00

Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Judecă tu! 12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Colum-bia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:03 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV-5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:38 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETI-TE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 EN VOYAGE ! 13:35 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 COUSIN, COUSINE 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUES-TIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 VOICI VENIR L’ORAGE 21:17 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ROMANS D’ADOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 2:31 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Evantai folcloric.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.35, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘAN-SĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Documentar. “Arts 21”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30, 5.10 Fiindcă iubesc... Ver-suri de Grigore Vieru. 12.50 Legendele muzicii. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “BLACK BEA-UTY”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Film. “JOC CU DRAGOSTEA” (SUA, 2003). 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Filler. P.I.Ceaikovski. L.Beethoven. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.45 Filler. C.Debussy. A.Dvorak. 1.00 TVMi. Filler 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 5.25 Natura în obiectiv.

7.00 l Concert 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Serial. K.I.T.T. SUA 1982 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 18.00

Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 08:45 Teles-hopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film se-rial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Mol-dovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeral-da (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv ° Ce se întâmplă, doctore? ° Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Serial: Pariu

cu viaţa, ep.3, 4 anul II (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-hopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Serial: Lois și Clark, ep.9, 10 16:00 Teleshop-ping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4178 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sechestraţi în larg 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Dexter, ep.4 anul V 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Chep-tene (r) 01:15 Apropo Tv (r) 02:00 România, te iubesc! (r) 03:00 Serial: CSI Miami (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 “Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Выборы - 2012 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Prime-le știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. “Московский дворик”. Многосерийный фильм 23:15 “С ног на голову” 00:15 “Pri-mele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Тим Роббинс в комедии братьев Коэн “Зицпредседатель” 02:30 “Primele știri” (rom) (R) 03:05 Пусть говорят с Андреем Малаховым 03:55 “Московский дворик”. Многосерийный фильм

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00

Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Re-porter. Buletin informaţional. 11.25 Prim plan. 12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Colum-bia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 CONTINENT NOIR 10:06 FLASH INFO 10:09 RECETTES DE CHEFS 10:35 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCA-PADES DE PETITRENAUD 13:35 N°5, UN PARFUM D’ÉTÉRNITÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 UNE AFFAIRE QUI ROULE 21:02 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VILLA MARGUERITE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 THALASSA 2:43 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “IMPE-RIUL ROMAN: AUGUST,

PRIMUL ÎMPĂRAT”. Episodul 2. 7.40 Vedete la bis! 8.40 Documentar. “Euromaxx”. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Magazin TV. 12.00, 2.15 Vasile Rusu la 50 de ani. Spectacol jubiliar. Partea I. 13.05 Documentar. “Dru-meţii”. 13.35 Videoteca copiilor. 13.50 Docu-mentar. “Lumea animalelor”. 14.40 Handbal. Campionatul Naţional. “Olimpus” - “Dinamo” (Ciobruciu). Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.40, 3.20 20 de ani de la confl ictul armat de pe Nistru. Grupul Ilașcu. 18.00 Erudit-cafe. 18.45 Filler. Cum e corect? 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Cinemateca universală. 21.40, 22.15 Film. “ÎN-GERUL ALBASTRU”. 23.45 Filler. C.Saint-Saens. J. Strauss. A.Vivaldi. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. Descoperă Moldova. 1.15 Dor. Program muzi-cal. 1.45 La obiect. 3.30 Abraziv. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

7.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.50 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Eca-terina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.30 Film artistic

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în fl ăcări

(AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Povestiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv ° Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Teles-hopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert

cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Te-leshopping 13:20 Românii au talent (r) 15:15 Teleshopping 15:30 Film: Stăpânul inelelor: Frăţia inelului 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Ști-rile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Anotimpul Vrăjitoarei 22:45 Film: Închisoarea îngerilor 02:00 Film: Anotimpul Vrăjitoarei (r) 03:45 Știrile Pro Tv din Sport 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 «Гении и злодеи» 06:40 Олег Табаков в фильме

«Шумный день» 08:15 «Играй, гармонь любимая!» 09:00 «Умницы и умники» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:15 «Teleshopping» 10:30 «Смак» 11:05 Премьера. «Александр Барыкин. В плену собственной славы» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 «Ералаш» 12:30 «Среда обитания». «Аромат соблазна» 13:15 Георгий Вицин в фильме «Неисправимый лгун» 14:35 Татьяна Арнтгольц, Вера Алентова, Антон Хабаров, Анастасия Макеева в многосерийном фильме «И все-таки я люблю...» 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 «В черной-черной комнате…» 19:15 «Мульт личности» 19:45 «DA sau NU» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:20 Время 21:50 «Кубок профессионалов» 23:55 «Первый класс» с Иваном Охлобыстиным 00:50 Наталья Андрейченко, Александр Абдулов в фильме «Леди Макбет Мценского уезда» 02:05 «Primele știri» (rom) (R) 02:20 Олег Видов, Валентина Теличкина в музыкальной комедии «Стоянка поезда - две минуты» 03:30 Фильм «Прощай, шпана замоскворецкая…» 05:05 Андрей Мягков. И никакой иронии судьбы...

7.00 Teza-ur folcloric. 9.00 - 13.10

Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.10, 19.20, 1.40, 6.15 TVR-55. 14.00, 20.00, 2.55 Telejurnal. 14.30 Ești părinte, fi i deștept! 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fi i milionar?” 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Ne vedem la TVR. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 Serial. 22.00 O dată’n viaţă. 0.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 2.05 Nocturne. 3.45 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:27 MEDI-TERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-NADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:39 LES DALTON 10:46 GERONI-MO STILTON 11:09 MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:03 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 360° - GÉO 15:53 LES BOYS 16:15 LES BOYS 16:37 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:21 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 CHABADA 1:38 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credin-

ţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 11.55 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Russkii mir. 14.05 Moldovenii de pretutindeni. 14.35 Film. “IMPERIUL ROMAN: AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT”. Episodul 1. 16.05 Festivalul-con-curs al interpreţilor cântecului popular “Ni-colae Sulac”. Gala recitalurilor. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20, 3.50 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 22.30 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Film. “IMPERIUL RO-MAN: AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT”. Episodul 2. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Templul muzicii. 5.10 Music Mania.

7.00 Concert 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00Film artistic 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecate-

rina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Te pui cu blondele. Re-luare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (ro-mance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv ° Ce se întâmplă, doctore? ° Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film:

Mania grandorii (r) 12:00 Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-hopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Film: Șantaj în reţea (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4181 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Hap-py Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 22:45 Film: Charlie Talisman 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Românii au talent (r) 03:30 Film: Charlie Talisman (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 “Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Поле чудес” 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера сезона. “Две звезды” 23:45 “Прожекторперисхилтон” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Закрытый показ. Премьера. Владимир Епифанцев, Андрей Фомин, Михаил Ефремов в фильме “Generation П” 03:15 “Primele știri” (rom) (R) 03:45 Комедия “Любители истории”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00

Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Colum-bia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Garantat 100%. 12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:31 PRENEZ L’AIR ! 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:36 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VILLA MARGUERITE 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:14 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES PE-TITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 TRAUMA 1:38 TRAUMA 2:38 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin

agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Se-rial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Repor-terul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.30 Film. “BUNĂ, POLLY!”. 16.00 Săptămâna sportivă. 16.35 Magazinele UEFA. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Documentar. “Arts 21”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20, 3.50 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 22.30 Templul muzicii. 23.10, 0.10 Film. “ROMAN DE DRAGOSTE” (SUA). 1.00 TVMi. Filler. 5.10 Picături de “Dor”. 5.25 Accente economice.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artis-tic 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în fl ă-

cări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (ro-mance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noap-te - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (7 pecados) (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:45 REVIZIE TEHNICĂ 06:00 Muzica de acasă (videoclipuri)

07:00 Știrile ProTv ° Ce se întâmplă, doctore? ° Omul care aduce cartea ° Lecţia de prim ajutor (r) 10:00 Te-

leshopping 10:15 Film: Trei prieteni 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Film: Permis de căsătorie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4177 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.3, 4 anul II 01:00 Serial: Dexter, ep.3, anul V 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30- Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Serial: Dexter (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 “Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Выборы - 2012 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. “Московский дворик”. Многосерийный фильм 23:15 “Татьяна Тарасова: У меня не ледяное сердце” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Познер 01:20 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Белый воротничок” 02:15 “Primele știri” (rom) (R) 02:45 Дрю Берримор в комедии “Бейсбольная лихорадка” 04:20 Пусть говорят с Андреем Малаховым 05:10 “Московский дворик”. Многосерийный фильм

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00

Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Re-porter. Buletin informaţional. 11.25 Presă și putere. 12.15, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZO-NIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 23.00, 2.40 Serial. “FURTU-NĂ” (Columbia, 2005). 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTER-NATIONALES 6:21 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOUR-NAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 EN VOYAGE ! 10:34 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:03 PRENEZ L’AIR ! 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:32 PAPA NEANDERTAL ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ROMANS D’ADOS 16:54 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 21:12 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 FOOT ! 22:59 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LA PEAU DOUCE 2:46 ARTE REPORTAGE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 17 FEBRUARIE 18 FEBRUARIE 19 FEBRUARIE 16 FEBRUARIE 13 FEBRUARIE 14 FEBRUARIE Luni 15 FEBRUARIE

Miercuri

10 FEBRUARIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

HAZ DE NECAZ

Să râdem împreună!

La o casă de nebuni, domnul Filat vine în ospeţie pen-tru a-i vizita pe cei 32 de nebuni ce se cred Filat. La intrare, toţi nebunii au aceeași faţă întinsă, aceiași negi dubli și percica bine conturată după implant! Domnul Filat vrea să le vorbească, dar nebunii îl atacă:

- Uite un impostor! Se dă drept Filat! Să-l linșăm!Din amalgamul ce a urmat, staff -ul nu l-a mai putut

recunoaște pe domnul prim-ministru, așa că a luat unul la întâmplare! Acesta a trimis, a doua zi, în Parlament legea despre drepturile homosexualilor și lesbienelor!

☺ ☺ ☺Înainte de alegeri, Marian Lupu se duce la comisia

medicală specială:- Domnilor doctori, sunt disperat, nu dorm, sunt agitat,

ce să fac?- Știm despre ce este vorba, aveţi virusul „L3K”!- Măi domnilor, de cine vă bateţi joc, chiar credeţi că

nu știu că asta este pentru calculatoare, se numește „Y2K” și le strică la trecerea în 2012!

- Nu, dragă domnule Lupu, denumirea completă este „Lupu de trei ori candidat” și vă afectează pe dumnea-voastră!

☺ ☺ ☺- Domnule Mihai Ghimpu, aţi fost la grădina zoolo-

gică?- Da!- Câţi ani?

☺ ☺ ☺La Parlament, un deputat ajunge aproape de fi nalul

ședinţei:- De ce aţi venit așa de târziu?, îl întreabă președintele

de ședinţă.- Am dormit, domnule președinte!- Cum, și-acasă dormiţi?

☺ ☺ ☺Trei ţărani de la Ocniţa vin cu trenul la Chișinău. Pe la

Bălţi unul zice: Oof!Pe la Fălești al doilea zice: Oof! Oof!Pe la Călărași al treilea zice: Oof! Oof! Oof!Ajung la Chișinău și primul zice: Ei, bine c-am ajuns,

că, iaca, tot drumul am vorbit numai politică!☺ ☺ ☺

În timpul unei dezbateri în Parlament, cineva din sală strigă: Da stingeţi odată luminile alea, ca să putem dormi și noi!

- Nu, nu! Încă nu le stin-geţi, nu am terminat de citit ziarul!

Siesta

- Alexandru, ești un tânăr foarte activ. De unde găsești atâta energie de a participa, de a fi alături în permanenţă de prieteni, de oamenii care au nevoie de ajutorul tău? - Atunci când dorești cu ade-

vărat să realizezi ceva, găsești și timp, și dorinţă. Este necesar să ne dezvoltăm pentru a deprinde abilităţi, pentru a învăţa să fi m efi cienţi. Pentru mine nu există „nu pot” sau „nu vreau”. Sunt un îndrăgostit de provocări. Așa am fost crescut. Mereu sunt în căutare de ceva nou. Chiar dacă uneori nu-mi este ușor și mă con-frunt cu greutăţi, îmi spun că am să reușesc, că îmi voi face timp, că sunt încrezător. Așa ne învaţă cărţile de leadership. Oamenii, în general, sunt predispuși spre inerţie. În ceea ce mă privește, energia vine din sufl et. Motorul este în mine. De aceea, niciodată nu obosesc spiritual. Reușesc să mă menţin și fi zic. Nu-mi pot imagina nimic mai rău decât a trăi o viaţă stagnantă, lipsită de perfecţionare. Lev Tolstoi afi rma că „Fiecare se gândește la faptul cum ar schimba lumea, dar nimeni nu se gândește să se schimbe pe el însuși.” Asta, de fapt, și fac. Mă autoperfecţionez, învăţ continuu, îi ajut pe semenii mei.

- Ești student la Facultatea de Drept. Crezi că în Republica

Moldova aceste studii îţi vor deschide noi perspective?- Este greu să spun. La noi este

difi cil să te realizezi ca specialist, să te manifești ca profesionist. Însă privesc cu optimism și cred că studiile pe care le fac îmi vor deschide noi orizonturi.

- Povestește-ne un pic despre activitatea ta de la Căușeni. Știu că acolo ai început să co-laborezi cu Noua Generaţie. - Da, într-adevăr, pentru

mine totul a început la Cău-șeni. Este o istorie interesantă de care îmi amintesc cu mult drag. Propunerea de a mă „înregimenta” în echipa Noii Generaţii a venit din partea unui bun prieten de-al meu. Asta se întâmpla în anul 2005, pe când eram elev în clasa a VIII-a la liceul ,,Mihai Eminescu’’ din oraș. Un pic mai târziu am devenit președintele filialei teritoriale. De fapt, aceasta a fost prima treaptă în calea cul-tivării curajului de a mă afi rma. La Căușeni am reușit să adun o echipă mare de tineri și să ne organizăm foarte bine. Am legat prietenii strânse.

- Reușești să îmbini activita-tea de partid cu studiile de la facultate?- Sigur că reușesc. Facultatea

îmi ia o jumătate din zi. Activita-tea de la partid pentru mine este

foarte importantă. Dedic timp și efort. Nu cred că e în zadar.

- Presupun că ai participat la diverse proiecte, seminare, training-uri, tu fi ind un tânăr proactiv și sociabil. - Da, m-am încadrat în mai

multe proiecte. Zic eu că mi-au fost utile. Școala Tânărului Lider Politic din cadrul ADEPT mi-a oferit posibilitatea să fac o vizită de studiu în România. Acolo am făcut cunoștinţă cu organizaţiile de tineret ale partidelor politice. Am fost și tânăr deputat al Par-lamentului Tinerilor, legislatura a II-a. La comisia „Oglindă” de la IDRAD am învăţat despre nor-mele și practicile parlamentare. Și, bineînţeles, am fost și sunt în continuare un nelipsit învăţăcel de la seminarele organizate de Noua Generaţie și PPCD. Credeţi-mă, au fost tare multe.

- Simţi că politica este dome-niul în care vrei să activezi de acum în colo?- Nu intenţionez să fac din

politică o carieră. Nu ar fi corect și moral. Activitatea mea e mai mult o chemare. Trebuie să ne gândim la cei mulţi. A servi bine-le comun și nu propriul confort - pentru asta trebuie să se facă politică.

- Cum reacţionează colegii de la facultate la faptul că au printre ei un militant creștin-democrat?- Interesantă întrebare. Păi, în

principiu, lumea e diferită. Unii dintre ei privesc cu ochi buni activitatea mea, alţii nu chiar. Acei din urmă nu prea găsesc motive obiective. Pentru mine principalul e că ceea ce fac să fi e pentru binele celor din jur. Nici-odată nu am făcut ceva pentru interesul personal. De mic copil

părinţii de acasă m-au învăţat că cei din jur sunt mai importanţi ca tine însuţi. Sunt un militant creștin-democrat, asta e ceea ce mă deosebește.

- Ai un pic de experienţă în ceea ce privește acordarea serviciilor juridice. Cum e? - Alături de colegii mei din ca-

drul Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi am reușit să deprind a-i asculta pe ceilalţi. A acorda consultaţii juridice înseamnă nu altceva decât a găsi o soluţie pen-tru rezolvarea unei probleme.

- Ai simţit că oamenii sunt, de cele mai multe ori, nedreptă-ţiţi?- Da, cu părere de rău, oamenii

sunt într-o continuă căutare a dreptăţii. Suntem foarte nedrep-tăţiţi, neglijaţi chiar. Instanţele de judecată sunt pline de oameni necăjiţi.

- Spuneai de Asociaţia Juriști-lor Creștin-Democraţi. De cât timp te-ai încadrat? - Membru simplu am devenit

în 2010, însă plenar în activităţile asociaţiei m-am implicat în 2011, atunci când am făcut și practica anuală pentru facultate. Am cu-les impresii deosebite.

- Știu că la PPCD e înrădăci-nat un cult al cărţii. Reușești să citești cărţi bune? - Simpatia pentru carte a

venit de la străbunelul meu, care mereu îmi spunea: ,,dragul bunelului, cartea este mintea și înţelepciunea omului’’. Totodată, nu poţi să nu citești odată ce ai lângă tine o echipă minunată de bibliomani. Bunii mei prie-teni de la partid mă fac foarte curios. Sunt norocos pentru că am ocazia să cer de la ei cărţi cu împrumut. Cărţile bune nu se

prea găsesc oriunde. De obicei, citesc seara sau în zilele de odih-nă. Atunci când sunt în drum spre Căușeni sau când am de făcut un drum lung, întotdeauna am o cărţulie cu mine.

- Dacă ai avea putere politi-că, ce schimbări ai introduce în legile noastre? - Este vorba de Reforma jus-

tiţiei. Problema cea mai mare a justiţiei și a jurisprudenţei din Republica Moldova este că întreg sistemul legislativ este plagiat de la statul român, ucrainean și rus. Nu avem un sistem legislativ elaborat și adoptat după realită-ţile republicii. Legea nu funcţio-nează oriunde, ea are perimetrul ei, ca orice alt sistem. Mă doare inima când văd cum plâng oame-nii căutând dreptate. De aceea, reforma sistemului judecătoresc trebuie efectuată neapărat, pen-tru ca populaţia să aibă încredere în justiţie și în organele statului de drept. Se întâmplă ca legea să aibă două sau chiar și mai multe interpretări. Avem nevoie și de o revizuire totală a acestora pentru a nu permite abuzuri. Aceste norme în Republica Moldova nu trebuie să fi e altceva decât ade-

văr și acţiune pentru a garanta ordinea socială, respectarea drepturilor omului.

- Ce faci atunci când te poţi bucura de timp liber? - Mai rar am ocazia să mă bu-

cur de acesta. Însă atunci când am un pic de timp liber îmi place să-l petrec alături de oamenii dragi mie. Totodată, îmi place foarte mult să joc fotbal. Acum joc mai rar, dar înainte am jucat și la divizia naţională. Îmi place să zbor cu parapanta, joc dame și fac atletism. Sufl etul îl alimen-tez cu cărţi bune și cu energie pozitivă.

- Ce planuri ai pentru viitor? - Nu-mi propun să răstorn

munţii. Vreau să cresc, să mă cultiv. Dacă mă ajută bunul Dum-nezeu, după ce-mi iau licenţa în Drept, vreau să mai fac studii și în Economie. Altceva foarte important ar fi să-mi iniţiez o afacere și să-mi întemeiez o fa-milie fericită.

- Mulţumim. Succese mari!- Mulţumesc și eu. Doamne

ajută !Lucia CUJBĂ, FLUX

Cursuri particulare de tobeBaterist profesion-

ist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea aces-tui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559Contacte: 022566791; 079007559

BerbecOrgoliul te poate împiedica să iei decizii inspirate. Relaţiile devin un teren de lup-tă și, dacă refuzi comunicarea, te poţi tre-zi cu numeroase complicaţii.TaurCasa și familia te interesează, dar nu ca de obicei, ci doar pentru a-ţi regăsi acel sentiment de siguranţă și încrederea în faptul că ești util.GemeniTrebuie să dai dovadă că înţelegi foarte clar faptul că fi ecare persoană are pro-blemele sale, pe care le consideră mai importante, mai urgente.RacFaptul că dorești să recuperezi anumite sume pierdute din imprudenţă sau din neglijenţă contează, dar trebuie să înţe-legi mai întâi cauzele.LeuPentru că urmează o perioadă în care vei avea o predispoziţie puternică spre exa-gerări, ar fi bine să te abţii să găsești de-fecte celor din jur sau proiectelor în care sunt implicaţi.FecioarăPe lângă greutăţile zilei, mai vine și o do-rinţă de a căuta vinovaţi pentru proble-mele tale, ceea ce nu face decât să spo-rească tensiunea.BalanţăDe la prieteni vrei dovezi de preţuire, de la copii vrei rezultate deosebite, iar de la membrii familiei ai dori să obţii promisi-unea că se vor schimba.ScorpionEste o perioadă tensionată, în special în familie și la serviciu. Nu găsești înţelege-re nici de o parte, nici de cealaltă, ceea ce va duce la confl icte.SăgetătorPentru cei care au programate întâlniri este o perioadă care marchează începu-tul unei colaborări fructuoase, deocam-dată doar în planul ideilor.CapricornVei intra într-un dialog cu o persoană la care ai acces mai rar. Nu este o întâlnire obișnuită, dar vei rezolva o problemă ex-trem de importantă.VărsătorUn prieten vă ajută să înţelegeţi cererile partenerului sau să priviţi cu îngăduinţă tensiunile din relaţie. Bunăvoinţa ar pu-tea să nu fi e sufi cientă pentru a readuce armonia, dar în timp va conta mult.PeştiDeși vezi în jur persoane derutate sau cu-prinse de pesimism, nu reușești să înţe-legi de unde li se trage, pentru că tu te simţi foarte bine.

10-17 februarie10-17 februarie

GENERAŢIA 2002

Alexandru PÂRLOG: „Sunt un Alexandru PÂRLOG: „Sunt un îndrăgostit de provocări”îndrăgostit de provocări”

Alexandru Pârlog, un alt exponent al Noii Gene-raţii, este un tânăr foarte ambiţios. El este con-vins de faptul că pentru a crește, pentru a culege impresii și învăţăminte de la viaţă e necesar să se facă un efort continuu. Asta și face. Învaţă și muncește cu un elan deosebit. Totodată, Ale-xandru este un viitor jurist promiţător. Am fost curioasă să afl u dacă îi place ceea ce face și dacă reușește să ţină pasul.

TVR a dat startul înscrierilor pentru Eurovi-sion 2012, anunţând că selecţia naţională va avea loc pe 10 martie și, pentru prima dată, a propus o listă cu artiștii pe care îi recomandă pentru participarea la concurs. Lista numără peste 80 de nume și este în continuare des-chisă. Printre numele prezente în această listă se regăsesc și artiști moldoveni, cunoscuţi în România. Este vorba de: Cătălin Josan, Dan Bălan și Natalia Barbu.

Selecţia naţională pentru alegerea melodiei care va reprezenta România la Eurovision va avea loc pe 10 martie, urmând ca piesa câștigătoare să participe în pri-ma semifi nală Eurovision pe 22 mai la Baku, Azerbaid-jan. Finala internaţională Eurovision are loc anul acesta pe 26 mai, tot în capitala Azerbaidjanului, Baku.

“Îi invit cu căldură pe toţi cei care doresc și au melodii pentru Eurovision să participe cu încredere la selecţia românească din 2012. Cel mai important lucru este să găsim o melodie foarte bună, care să ne reprezinte cel puţin onorabil la Baku anul acesta. Sunt sigur că este un obiectiv care poate fi atins”, spune Dan Manoliu, manager proiect Eurovision 2012, într-un comunicat de presă.

Potrivit comunicatului, noutatea adusă în acest an de organizatori constă în lista vocilor (soliști și trupe), recomandate de TVR compozitorilor participanţi la selecţia naţională a Eurovision 2012. Lista deschisă este publicată pe site-ul www.tvr.ro/eurovision și cuprinde, în prezent, 84 de nume de artiști.

Potrivit lui Manoliu, lista de recomandări este în acest an asumată de organizatorii selecţiei naţionale a Eurovision. “Asta nu înseamnă că nu poate să parti-cipe și altcineva (care nu este pe listă, n.r.)”, a mai spus Manoliu.

Consiliul de Administraţie al TVR a aprobat, pe 18 ianuarie, participarea României la Eurovision 2012, iar în ședinţa din 31 ianuarie a CA a fost aprobat și devizul pentru organizarea selecţiei naţionale a Eurovision și pentru participarea la concursul care se va desfășura în orașul Baku.

Dan Manoliu, redactorul-șef al Redacţiei Divertis-ment din TVR, a fost desemnat, anul trecut, să se ocupe

de organizarea participării României la ediţia din 2012 a concursului Eurovision, care se va desfășura pe 22, 24 și 26 mai, în orașul Baku. În 2010, Dan Manoliu a participat la organizarea selecţiei naţionale a Eurovi-sion Moldova.

Surse din TVR au declarat, pe 11 ianuarie, pentru MEDIAFAX, că TVR a stabilit un buget de circa 200.000 de euro pentru participarea României la ediţia din acest an a Eurovision, suma fi ind la jumătate faţă de bugetul alocat de Televiziunea Română pentru participarea la Eurovision 2011.

Televiziunea Română, membră a EBU, este organi-zatoarea Selecţiei Naţionale și participă la competiţia europeană din anul 1993.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem - Kiev, 2005; Paula Seling și Ovi - Oslo, 2010) și o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu - Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obţinut în fi nala Eurovision (172 de puncte) este “Tor-nero”, compusă de Eduard Cârcotă și interpretată de Mihai Trăistariu.

Eurovision 2012 se va desfășura în orașul Baku, după ce reprezentanţii Azerbaidjanului, Ell & Nikki, au câștigat competiţia din 2011 a concursului, cu piesa “Running Scared”.

Trupa Hotel FM, reprezentanta României la Eurovi-sion 2011, s-a clasat pe poziţia 16-17, la egalitate cu Rusia, în concursul a cărui fi nală a avut loc la Düsseldorf Arena din Germania.

EUROVISION 2012

TVR recomandă unor artişti moldoveni să participe la preselecţia

naţională de la BucureştiOpinia publică internaţională este în

prezent cu ochii pe celebrul balet al

teatrului La Scala din Milano, după ce o

dansatoare de prim rang a acuzat că mai

multe colege de-ale sale sunt anorexice.

Mariafrancesca Garritano a declarat că în baletul La Scala, una din cinci dansatoare suferă de anorexie. Compania s-a grăbit să răspundă acuzaţiilor, acuzând-o pe Mariafrancesca că își dorește doar să distrugă imaginea acestei res-pectate instituţii.

Membrii corpului de balet au declarat, prin intermediul unui comunicat de presă, că se simt dezamăgiţi de atitudinea colegei lor. “Este o cam-panie împotriva teatrului și a lumii dansului, în general. Nu există probleme legate de anorexie și oricine ne cunoaște știe acest lucru foarte bine”, se arată în declaraţia de presă.

Mariafrancesca Garritano, în vârstă de 33 de ani, a fost concediată luna trecută după ce a făcut declaraţii defăimătoare la adresa teatrului din Milano.

SCANDAL ÎN LUMEA BALETULUI

Balerinele de la Scala din Milano sunt acuzate că ar fi anorexice

- Știi de ce au - Știi de ce au parlamentarii așa salarii mari?parlamentarii așa salarii mari?- Pentru că prostia se plătește.- Pentru că prostia se plătește.