15.02.2014

Noros, -2 4 0C

14.02.2014

Noros, -2 3 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.41201 Do lar ame ri can ............. 13.47721 Leu românesc ................. 4.09491 Ru blă ru sească ............... 0.3830Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Devenirea este un dor imanent fi rii, o dimensiune

ontologică a nostalgiei.”

Emil Cioran

Cursul valutar 14.02.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 14 februarie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua și Felicitas (Harţi)

Mihail Poisik despre consecinţele Acordului de liber schimb cu UE

De dragul cui se fac jocurilepe piaţa valutară?

ALEKSANDR DUGHINTEORIA LUMII MULTIPOLARE (2)

Nu mărimea PIB-ului este cel mai relevant indicator al succesului unei economii, ci veniturile populaţiei

Marian Lupu s-a răzgândit din nou

44

55

66

99

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

FINANŢE

GEOPOLITIC

EXTERNE

POLITIC

CMYK

CMYK

Fondat în 1995 Nr. 6 (931)

EDI|IA DE VINERI

SPECIAL

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014

Deputatul democrat Valeriu Guma a renunţat la calitatea de deputat în Parlamentul Republi-cii Moldova și la cea de membru al Partidului Democrat. Guma a de-clarat ieri că își depune mandatul de deputat, decizia fi ind determinată de condamnarea sa la închisoare cu executare în România.

“Mă retrag din Parlament și depun

mandatul de deputat. Nu am nevoie

de imunitate. Mă retrag și din rân-

durile Partidului Democrat. Este o

decizie politică, dar și personală. Nu

doresc ca familia mea să fi e în con-

tinuare ţinta unor atacuri politice

murdare”, a declarat deja fostul po-

litician.

Așa cum a mai afi rmat și anterior,

Guma consideră că „a fost acuzat pe

nedrept” și a anunţat că a contestat

decizia instanţei de judecată din Ro-

mânia la CEDO. În opinia sa, hotărâ-

rea „este injustă și absurdă”, având la

bază „un proces instrumentat”. „Este

un dosar care are la bază un rechizi-

toriu ticluit pe declaraţii false”, a mai

punctat deputatul demisionar.

Amintim că Valeriu Guma a fost

condamnat defi nitiv, pe data de 17

aprilie 2013, la doi ani de închisoare

cu executare, de către judecătorii in-

stanţei supreme din România, într-

un dosar de corupţie.

După decizia instanţei și elibera-

rea mandatului de executare a pe-

depsei, poliţiștii Serviciului Urmăriri

l-au căutat pe Valeriu Guma la mai

multe adrese, în special în București

și Bacău. Întrucât acesta nu a fost

găsit, autorităţile române l-au dat

în urmărire naţională, în 22 aprilie

2013. Ulterior, la sfârșitul lui mai, Bi-

roul Interpol din România l-a anun-

ţat pe Guma în urmărire generală.

În toată perioada care a urmat, de-

putatul democrat demisionar s-a bu-

curat de libertate și a participat ne-

stingherit la ședinţele Parlamentului.

FLUX

Valeriu Guma, condamnat în România pentru Valeriu Guma, condamnat în România pentru corupţie, se retrage din Parlament şi din PDM corupţie, se retrage din Parlament şi din PDM

Spectacol cu uşile vraişte sau autolustruirea ca vocaţie a cabotinilor de provincie

Moto: „Larg deschideţi uşa/Sufl etelor voastre/ N-am venit să cerem,/Am venit să dăm… ”

Lume, lume! Ciuliţi-vă urechile și căscaţi larg gu-

rile. Urmează un spectacol de zile mari. Cică, la

15 februarie se va întâmpla, în premieră absolu-

tă, „Ziua ușilor deschise la Parlament”, ne anunţă

un comunicat de presă al acestei instituţii. Așa

că, oameni buni, cine n-are ce face sâmbătă pe

acasă și ar vrea să iasă la plimbare cu copiii până

în centru, în loc să meargă la menajerie sau la

circ, se poate distra de minune pășind gratis pra-

gul forului legiuitor.

Continuare în pag. 3

14 FEBRUARIE 201422F L U XF L U X Politic

După consumarea evenimentului, coaliţia a devenit mai vocală și, în cele din urmă, a produs o declaraţie privind situația din UTA Găgăuzia.

„Acțiunea în sine, numită de or-ganizatorii ei drept „referendum”, a fost declanșată din rațiuni strict po-litice, nu are niciun temei legal și nu poate avea niciun fel de consecințe juridice”, se spune în declaraţie.

„Ignorând normele legale, arhitecții și organizatorii așa-zisului referendum au antrenat, în mod ci-nic, cetățenii din comunitățile locui-te preponderent de găgăuzi în niște aplicații politice cu scopuri electora-le meschine”, au mai punctat autorii declaraţiei, afi rmând, totodată, că cea mai mare parte din responsabili-tatea pentru situaţia creată o poartă Partidul Comuniștilor. Dar și autori-tăţile din Rusia.

Ulterior, au mai urmat și alte luări de atitudine în acest sens. Reprezen-tanţii puterii au vorbit despre jocuri anticonstituţionale, despre atentate la integritatea teritorială a ţării și despre pericolul separatismului.

Prim-ministrul Iurie Leancă a cali-fi cat referendumurile din Găgăuzia drept o „sfi dare a legii”, precizând că exerciţiul a fost califi cat de instanță drept unul ilegal.

Și președintele Parlamentului, Igor Corman, a subliniat că referen-dumurile din Găgăuzia nu au niciun temei legal și nu pot avea niciun fel de consecințe juridice. Corman a precizat la un post de televiziune că cei care au sfi dat legea vor fi trași la răspundere.

Sancţiuni au fost promise și pen-tru cei 17 deputați PD din Adunarea Populară. Cel puţin despre asta a vorbit, tot în cadrul unor dezbateri televizate, deputatul PD, Andrian Candu, care a avertizat că toți cei care au organizat și au participat la referendumul ilegal vor fi trași la răs-pundere, inclusiv cei din PD.

“Vom discuta cu ei și la ședința de partid, unde vor fi luate măsurile ne-cesare,” a precizat acesta.

Evident că formaţiunea s-a pome-nit într-o situaţie destul de delicată,

din moment ce democraţii deţin ma-joritatea în Adunarea Populară din Găgăuzia. Partidul Democrat a de-pus eforturi considerabile pentru a obţine această majoritate și pentru a controla situaţia în Autonomia Gă-găuză. Inclusiv eforturi fi nanciare, dacă nu în primul rând. Și chiar dacă într-o primă fază unii democraţi s-au grozăvit să-i sancţioneze pe colegii lor „rătăciţi”, elanul acestora s-a tem-perat în câteva zile. Pentru că aceș-ti deputaţi ar putea pleca din PD la fel de ușor cum au și venit. Iar asta ar însemna că toate eforturile și toţi banii s-au dus pe apa sâmbetei.

Prin urmare, toate aceste discuţii despre sancţiuni nu au fost decât ipocrizie și aruncat de praf în ochi. Mai mult decât atât, ne bate gândul că liderii democraţi de la centru nici nu i-au prea îndemnat pe reprezen-tanţii lor din Găgăuzia să meargă împotriva curentului. Pentru că ori-ce altă decizie ar fi însemnat pentru aceștia curată sinucidere politică. Ceea ce nu le-ar fi folosit la nimic de-mocraţilor.

Confi rmarea acestor supoziţii a venit chiar zilele acestea de la șeful formaţiunii, Marian Lupu, care a de-clarat că reprezentanţii PD din Adu-narea Populară nu vor fi sancţionaţi în cadrul partidului, pentru organi-zarea referendumului din 2 februa-rie curent.

Mai mult decât atât, el consideră că deputații Adunării Populare din Găgăuzia nu au încălcat nicio normă legală atunci când au votat pentru organizarea referendumului.

În cadrul unui interviu pentru kommersant.md, șeful democraților a încercat să justifi ce gestul deputa-ţilor democraţi care nu au avut de ales, în situaţia în care propunerea bașcanului Formuzal de a organi-za referendumul a venit într-un an electoral. „În lipsa unor realizări în cei opt ani de guvernare, bașcanul a decis să distragă atenția alegăto-rilor, organizând acest referendum. Ce puteau face în această situație deputații Adunării Populare din Găgăuzia? Să meargă împotriva dorinței societății găgăuze?”, s-a în-trebat Lupu.

Pe de altă parte, el s-a lamentat că chiar a încercat să discute cu depu-taţii democraţi despre ilegalitatea referendumului, dar că ei nu s-au lă-sat convinși. Lupu a mai menţionat că respectivilor deputaţi li s-a pro-mis din start „un grad foarte înalt de autonomie în cadrul partidului”, iar promisiunile „trebuie respectate”. De aceea, probabil, nici nu a insistat prea mult.

Însă principalul argument invocat de șeful democraţilor este altul. El a ţinut să precizeze că acești deputaţi nu au ajuns în respectivele funcţii

în baza listelor de partid, ci în cali-tate de candidați independenți. Și doar mai târziu, ei „și-au manifestat intenția de a adera la Partidul De-mocrat”. Iată, deci, care este adevă-rul adevărat.

Și aici nu mai vorbim doar despre un referendum declarat ilegal, dar organizat practic cu girul reprezen-tanţilor guvernării, care, iată, acum cer, pe un ton justiţiar, să fi e pedep-siţi cei care au comis ilegalitatea. Aici este vorba despre o mare ipocrizie. Probabil, toată logistica partidului a

fost pusă în mișcare, pentru a găsi, în cele din urmă, varianta cea mai convingătoare cu care să fi e ame-ţit publicul. Prin urmare, „pe timp de pace” respectivii deputaţi sunt ai Partidului Democrat, însă atunci când aceștia aduc atingere imaginii partidului, ei sunt, totuși, mai mult independenţi decât democraţi.

Fără îndoială, în aceste panseuri ale șefului PD găsim răspunsul la în-trebarea, de ce se zbat democraţii cu atâta insistenţă pentru votul unino-

minal, de ce încearcă pe toate căile să modifi ce sistemul electoral, de dorit chiar până la următoarele ale-geri. Pentru că, nu-i așa, „mai târziu”, foarte mulţi dintre independenţii care vor ajunge în Parlament „își vor manifesta dorinţa” de a adera la un partid. La care? La cel democrat, de exemplu. Și vor fi liberi să voteze ce vor dori, chiar și chestiuni mai puţin legale. Pretextând că nu și-au ocu-pat funcţiile în baza listelor de par-tid și că în forul lor interior au rămas tot liberi și independenţi.

Și încă un lucru ar fi de spus. Este știut că exemplele proaste sunt mo-lipsitoare. Iar actuala guvernare, timp de aproape cinci ani, a tot dat exemple dintre cele mai proaste. De sfi dare a legii, de obstrucţionare a Constituţiei, de jocuri de-a referen-dumul, de jonglerii cu așii din mâne-că. Prin urmare, iată unde ar trebui căutate, în primul rând, ilegalităţile și pedepsiţi cei care le-au comis.

Ioana FLOREA, FLUX

Marian Lupu s-a răzgândit din nouMarian Lupu s-a răzgândit din nouReferendumul care a avut loc la începutul acestei luni în Găgăuzia a fost declarat ilegal de autorităţile de la Chișinău, care cer sancţionarea organizatorilor. Totodată, printre cei care au sprijinit și organizat plebiscitul se numără și reprezentanţi ai co-aliţiei de la guvernare, inclusiv foști deputaţi independenţi din Adunarea Populară, convertiţi ulterior la „democraţie”. „Desantul” puterii în Găgăuzia, în preajma referen-dumului, nu s-a soldat cu succes, oricât au încercat spicherul Igor Corman și premie-rul Iurie Leancă să convingă Comratul să renunţe la referendum.

Joi, 13 februarie, deputaţii s-au întrunit în prima ședinţă din sesiunea primăvară-vară a Parlamentului. Totodată, a fost și prima ședinţă care s-a desfășu-rat în clădirea renovată a Legislativului, devas-tată acum cinci ani, în timpul violenţelor din 7 aprilie. La fericitul eveni-ment au fost prezenți președintele ţării Nico-lae Timofti și prim-mi-nistrul Iurie Leancă.

La ședinţă au partici-patdoar 77 de deputaţi, care au avut nevoie de ceva timp pentru a-și înregistra prezen-

ţa cu ajutorul noului sistem electronic. Sistemul le-a dat bătăi de cap mai multor aleși, care au trebuit să depună eforturi intelectuale susţi-nute pentru a înţelege cum funcţionează acesta. Fapt care l-a cam scos din sărite pe spicherul Igor Corman, nevoit să explice repetat când și cum se apasă butoanele.

După ce s-a trecut, cu chiu-cu vai, de partea tehnică, au urmat discursurile festive despre „un nou început” în casă nouă, despre realizări și planuri măreţe de viitor.

Președintele Timofti i-a anatemizat pe cei care „comit o diversiune împotriva vii-torului Republicii Moldova”,

afi rmând că „în Europa nu ne așteaptă nimeni”. Pe cei care pun „interesele înguste de partid” mai presus de cele ale cetățenilor.

Premierul Leancă i-a criticat pe comuniști, acuzându-i că au adus țara în colaps econo-mic. Și s-a declarat convins că guvernarea va semna anul acesta acordurile cu UE și va câștiga alegerile.

Șefi i fracţiunilor parlamen-tare au jurat să lupte și mai abitir cu corupţia, care, alături de „consolidarea integrității justiției”, va rămâne o priori-tate pentru proximul viitor. Au dat asigurări că va urma un an „în care ne propunem să reducem sărăcia”.

Lingura cu dohot în butoiul cu miere a venit de la opozi-ţia comunistă, care i-a amintit guvernării despre furatul de la Banca de Economii, despre concesionarea scandaloasă a Aeroportului internaţional Chișinău și despre intenţiile de a privatiza în mod ilicit mai multe obiective importante ale statului.

„2013 a fost un an trist pen-tru Moldova, fi ind marcat de cazul Pădurea Domnească, de corupţie și demiterea ruși-noasă a Guvernului”, a punc-tat deputatul comunist Maria Postoico.

Cei mai nemulţumiţi la această primă ședinţă a Parla-mentului în clădirea renovată

par să fi fost jurnaliștii. Aceș-tia au acuzat că au fost ne-voiţi să se îmbulzească într-o încăpere prea mică pentru numărul mare de reporteri, cameramani și fotografi acre-ditaţi, fără a avea minimul de

condiţii necesare pentru a-și face meseria.

Tot în ședinţa de ieri a fost constituită fracțiunea Parti-dului Liberal Reformator, for-mată din 7 deputaţi.

FLUX

Deputaţii s-au mutat „la casă nouă”

14 FEBRUARIE 2014 33 F L U XF L U XEveniment

Urmare din pag. 1În acea zi istorică, „vizitatorii

vor avea acces liber în clădirea renovată a Parlamentului”. Însuși capul forului legiuitor, secondat de adjuncţii săi, se va produce pe post de ghid preţ de o oră. Sursele noastre operative ne-au comuni-cat în mare taină că la intrare va fi dislocat un dispozitiv suplimen-tar de colaboratori ai Serviciului Pază și Protecţie, care vor efectua percheziţii corporale doritorilor să pășească pragul instituţiei cu pricina. Aceștia vor fi instructaţi să caute cu strășnicie prin buzu-narele și pungile vizitatorilor ouă clocite, roșii stricate, alte produ-se alimentare cu termen expirat, precum și obiecte contondente, care ar putea fi folosite în scopul proiectării lor spre aleșii poporu-lui. Tot la intrare va fi plasat și un grup de specialiști în parapsiholo-gie, care va induce de la distanţă în subconștientul celor sosiţi stări de bună dispoziţie și lipsa de griji pentru ziua de mâine.

Masele cu dispoziţii triumfaliste vor avea fericita ocazie să se tra-gă în poze, zâmbind larg în mani-era vedetelor de cinema, alături de aleșii poporului. Cel puţin așa susţine textul ofi cial al comunica-tului cu pricina: „va fi organizată o ședinţă foto cu deputaţii prezenţi la eveniment”. Astfel, în viaţa insi-pidă, plină de necazuri și neplăceri a celor care se vor pomeni imor-talizaţi în imaginile respective, va interveni un scurt moment de be-atitudine inconștientă.

Depeșa de presă de la Parlament mai specifi că un detaliu important din programul show-ului planifi cat pentru sâmbătă. Zice-se că „vizita-torii vor avea posibilitate să lase un mesaj pentru parlamentari în Cartea de sugestii și să-și exprime așteptările în legătură cu activita-tea Parlamentului”. Documentul nu precizează dacă oamenii pot veni cu răvașe gata întocmite de acasă. Li se propune doar un caiet bun de cântat osanale fruntașilor naţiunii. Pe vremuri, astfel de ca-taloage, care existau prin diverse magazine și cantine muncitorești, se numeau „Condica de sugestii și reclamaţii”. Iată că, însă, legisla-torii noștri reformaţi nu lasă loc și pentru reclamaţii.

Este lesne să ne imaginăm ce ar putea înșirui într-o scrisoare des-tinată Parlamentului un cetăţean de rând. Ea ar putea arăta cam așa: „Bine-bine, ne întrebăm și noi ală-turi de eventualii curioși dornici să vadă sâmbătă cum arată luxul din palatul renovat al deputaţi-lor: dar unde-s rezultatele muncii zilnice și silnice a aleșilor noștri? Unde-s locurile de muncă, unde-s pensiile, unde-s preţurile accesi-bile la hrană, servicii comunale și medicamente? Nu-s? Ei, dacă nu-s, ne-am putea mulţumi pentru mo-ment măcar cu o excursie recon-fortantă pe coridoarele puterii. Și totuși, dacă nevoile materiale cele mai elementare nu sunt satisfăcu-te de aleșii noștri, poate la capito-lul satisfacerea nevoii de dreptate și adevăr lucrurile se prezintă mai bine? Cum stăm, de pildă, cu com-baterea corupţiei și a crimei orga-nizate în vârfurile puterii? Când vor fi luaţi de guler oligarhii? La sfântul așteaptă? Sau poate și mai târziu, la Paștele cailor? Bun și așa. N-avem decât să ne înarmăm cu răbdare. Poate nu va crăpa de tot până atunci”.

Apropo, agenţii noștri sub aco-perire ne-au mai comunicat în mare taină că la intrare vizitatorii vor fi obligaţi să încalţe bahile, ca la instituţiile medicale de lux. Asta ca să nu lase urme de glod pe co-voarele moi ale „batimentului”, cum s-ar exprima Marian Lupu. In-formatorii noștri ne-au mai șoptit că grupurile de cetăţeni dornici să se zgâiască la splendorile din clă-direa fastuoasă a Parlamentului vor primi la intrare și câte o pere-che de ochelari de cal. Asta ca să li se creeze o optică potrivită asupra realităţilor roze din ţară.

Stilul săltăreţ și mieros al co-municatului emis de serviciul de presă al Parlamentului mai conţi-ne o perlă demnă de citat. Afl ăm cu entuziasm din textul pieptănat de cei de la relaţiile cu publicul că „vizitatorii vor putea admira (sic!) expoziţia de fotografi i „Parlamen-tul în imagini”. Așadar, suntem in-vitaţi la un exerciţiu de admiraţie colectivă, pe care urmează să ni-l provoace pozele agăţate artistic una lângă alta. Suntem curioși să afl ăm dacă cumva pe lângă ilustra-ţiile color, ce fi xează pentru post-

eritatea recunoscătoare faptele de glorie ale bărbaţilor neamului, vor fi și câteva imagini ce ar refl ecta un eveniment de vârf din istoria noas-tră recentă. Ne referim la memora-bila zi de la 7 aprilie 2009, când, am putea spune fără exagerare, a avut loc, de fapt, chiar prima „zi a ușilor deschise la Parlament”. Din acea zi, la fel de generos s-au deschis și ușile Președinţiei, iar fl ăcările ce au încins cele două clădiri marcau simbolic începutul „poveștii de succes” a Republicii Moldova. Ima-ginile respective ar putea fi cât se poate de potrivite în cadrul expo-ziţiei, deoarece actuala putere și-a făcut un adevărat mit fondator din întâmplările dramatice de acum cinci ani, iar ziua de 7 aprilie a și fost botezată la nivel ofi cial „Ziua Libertăţii”.

Tot aici ar mai fi de adresat o în-trebare pentru organizatorii expo-ziţiei de fotografi i. Alături de chi-purile radioase ale falnicilor noștri demnitari, care se tot căznesc să ne fericească, vor fi gura cumva

și moacele organizatorilor „re-voluţiei din 7 aprilie”, însoţite de inscripţia „Atenţie! Ei sunt daţi în căutare generală de către poliţie și Interpol”? Nu? Atunci, vă rog să ne scuzaţi. Întrebarea vină n-are. Am priceput și de ce nu vor fi gura. Ţapii ispășitori au fost scoși deja în proţap și ţintuiţi la stâlpul infami-ei, iar actorii principali ai memo-rabilei zile preferă să fi e cunoscuţi de popor doar de bine.

În rest, totul e bine. Sâmbătă ne vom îmbrăca cu toţii în straie de sărbătoare, ne vom lustrui papucii și aranja coafurile și vom mărșălui în pas cadenţat spre clădirea re-novată a Parlamentului. Distracţia continuă. Să râdem, oameni buni, face bine la sănătate.

P.S.: Din respect pentru limba română, atragem atenţia res-ponsabililor de texte de la Parla-ment că expresia rusească „День открытых дверей” se traduce doar prin sintagma „Ziua porţilor deschise”. Asta chiar și în cazul în care Parlamentul încă nu și-a

ridicat garduri în jur și, prin ur-

mare, nu are porţi. De fapt, poate

ar fi o idee și asta. Cine știe, la un

moment dat, de atâta fericire nu

cumva poporul să vină neinvitat

la ușile Parlamentului pentru a le

cere socoteală aleșilor săi în alte

condiţii decât cele festive.

P.P.S.: Cine se îndoiește de co-

rectitudinea expresiei de mai sus,

n-are decât să se documenteze

cum s-a numit show-ul similar la

București, care s-a consumat la 1

decembrie anul trecut: „Ziua Por-

ţilor Deschise la Palatul Poporu-

lui”. E foarte probabil, de altfel, ca

ai noștri să fi copiat iniţiativa dată

de la colegii lor români, doar că nu

s-au mai complicat și cu copierea

corectă a denumirii evenimentelor

de acest fel. Astfel încât, se pare,

actul de plagiere a fost unul par-

ţial. De aia nu merge proiectul lui

Băsescu, iar ursul n-are coadă.

Iurie ROŞCA, pentru FLUX

Spectacol cu uşile vraişte sau autolustruirea Spectacol cu uşile vraişte sau autolustruirea ca vocaţie a cabotinilor de provincie ca vocaţie a cabotinilor de provincie

Centrul Anticorupţie s-a pronunţat

în privinţa colectării de bani la Liceul

„Mircea Eliade” din capitală. Inves-

tigaţia a fost declanșată după ce un

părinte a informat pe o reţea de soci-

alizare că trebuie să achite o taxă de

înmatriculare de 3000 de lei și o taxă

anuală de 3120 de lei pentru fi ecare

elev, acestea fi ind instituite de Con-

siliul organizaţiei obștești Fundaţia

„Mircea Eliade”. Potrivit CNA, colec-

tarea de bani la respectivul liceu este

ilegală, iar părinţii au fost impuși să

dea banii. De asemenea, se atestă

și un confl ict de interese, deoarece

membrii fundaţiei sunt, totodată, și

benefi ciari ai mijloacelor colectate.

CNA a sesizat organul de resort, constatând

că a fost încălcat ordinul Ministerului Educaţi-

ei din 25 februarie 2010 „Cu privire la măsurile suplimentare de prevenire a corupţiei în in-

stituţiile de învăţământ”, care interzice colec-tarea ilicită a mijloacelor fi nanciare în școli și

implicarea cadrelor didactice și a membrilor echipei manageriale în aceste procese.

Profesoara Valentina Șerpu, director execu-tiv al Universităţii Populare, a declarat pentru News-Moldova că „practica colectării abuzive de fonduri la instituţiile de învăţământ pre-școlar, primar, gimnazial și liceal din capitală a devenit una generalizată de mai mulţi ani”. Pretextele invocate de conducerea acestor instituţii fi ind cel al salarizării insufi ciente și necesitatea de a face reparaţii în edifi ciile re-spective.

Șerpu a mai precizat că, „de fapt, părinţii devin ostaticii acestei situaţii, iar refuzul de a da bani înseamnă să-ţi expui propriii copii la riscul de a fi persecutaţi de către pedagogi. Este vorba despre un mod destul de cinic de constrângere a părinţilor în scopul estorcării nelegitime a banilor, deoarece, de regulă, toa-

tă lumea preferă să păstreze tăcerea și nu în-drăznește să intre în confl ict cu administraţia școlilor unde studiază copiii”.

„Până la urmă, statul este cel care trebuie să asigure integral fi nanţarea învăţământului pu-blic, așa cum prevede și Constituţia. Iar practi-ca vicioasă cu așa-numitele fundaţii controla-te de administraţiile școlilor trebuie curmată defi nitiv”, a concluzionat Valentina Șerpu.

Potrivit reprezentanţilor CNA, numai în cinci zile fundaţia Liceului a colectat aproximativ 74 de mii de lei.

Totodată, în 2012 sumele acumulate din plăţi neformale, de la părinţii elevilor încadraţi în școli, au constituit peste 1,7 miliarde de lei.

Datele acumulate de CNA au fost remise Procuraturii Buiucani, care a iniţiat un dosar pe acest caz.

FLUX

Statul trebuie să asigure fi nanţarea învăţământului public, nu părinţii

14 FEBRUARIE 201444F L U XF L U X Economic

Moldova se afl ă în ajunul intrării pe piaţa unică euro-peană. În acest context, au-torităţile Republicii Moldova și cinovnicii europeni promit benefi cii extraordinare pentru economia naţională. Cunoscu-tul expert în economie, Mihail Poisik, se referă la problemele care ar putea apărea în urma semnării Acordului de liber schimb cu UE.

- Care este, de fapt, starea adevă-rată a lucrurilor? Ne așteaptă într-adevăr un miracol economic?

- Voi opera preponderent cu cifre. Principala miză a adepţilor zonei de liber schimb cu UE – marele potenţial al Moldovei în ceea ce privește expor-tul mărfurilor sale – este greșită. Acest lucru ni-l indică, în primul rând, datele din darea de seamă privind comerţul exterior pe anul 2012, de exemplu: volumul total al exporturilor Moldovei a constituit 2 miliarde 161,8 milioane de dolari SUA, inclusiv în ţările UE – 1 miliard 13,4 milioane de dolari, în Tur-cia – 56,1 milioane, în ţările CSI – 928 de milioane, din care 786 de milioane de dolari în Uniunea Vamală (UV). Și asta în timp ce volumul importurilor pe același an a constituit 5 miliarde 213,1 milioane de dolari, inclusiv 2 miliarde 318,7 milioane din ţările UE, 388,2 milioane din Turcia, 1 miliard 623,8 milioane din CSI, din care 1 mili-ard 15,6 milioane din statele UV.

Astfel, raportul export/import cu Turcia, cu care ni se impun insistent condiţiile comerţului liber, este de unu la șapte. Este clar că, dat fi ind un asemenea sold, autorităţile Turciei vor tinde în fel și chip și de acum încolo să obţină din partea RM preferinţele mult așteptate.

În comerţul cu UE este evidentă o circulaţie a mărfurilor mai înaltă decât cu UV. Însă în raportul export/import există un decalaj foarte mare.

Totuși, nu în asta constau principa-lele probleme ale Moldovei. În primul rând, folosindu-se de acordul în vigoa-re cu privire la comerţul asimetric cu UE, Moldova expediază producţia în

Occident fără taxe vamale, iar cote-le anuale stabilite pentru noi sunt, în general, sufi ciente, deoarece în per-manenţă nu sunt valorifi cate. Cu toate acestea, creșterea economică promisă de pe urma accesului fără taxe pe pia-ţa UE, deocamdată, nu se știe de ce, nu se observă.

În al doilea rând, circa o treime din tot exportul moldovenesc îl constituie reexportul. Iar pentru acestea, prefe-rinţele declarate sunt iluzorii.

În al treilea rând, jumătate din ex-portul în UE o constituie marfa pro-dusă din materie primă importată și fabricată conform documentaţiei be-nefi ciarilor occidentali, cu o taxă pe valoare adăugată minimă, care exclu-de complet componenta intelectuală a cetăţenilor moldoveni.

- Care este situaţia privind balanţa de plăţi a RM pentru prelucrarea materiei prime provenite din străi-nătate în interiorul ţării?

- O analiză comparativă arată că, în 2010, exportul produselor de acest fel a constituit 410,6 milioane de do-lari, în 2011 – 522,1 milioane, în 2012 – 526,3 milioane, ceea ce constituie în medie 486,3 milioane de dolari anual. Importul pentru aceeași perioadă se prezintă astfel: 2010 – 308,5 milioane de dolari, 2011 – 424 milioane, 2012 – 396,2 milioane, ceea ce constituie în medie 376,2 milioane de dolari, iar ponderea în export se estimează în medie la 22,8%.

Organizarea comercializării mărfu-rilor produse după această schemă, evident, nu mai este problema noas-tră. Prin urmare, aici putem afi rma cu certitudine că nu avem nevoie de pre-ferinţe suplimentare din partea UE.

Această rată înaltă de fabricare a mărfurilor conform documentaţiei benefi ciarilor externi creează o iluzie defectuoasă privind dinamica produ-cerii.

- În acest caz, ce anume exportăm cu titlu de produs local autentic? Și nu ne transformăm cumva într-o zonă unde se asamblează mărfurile pe seama introducerii materiei prime și exportului produsului fi nit?

- Dacă e să scădem din volumul total producţia provenită din materia primă importată și reexportul, atunci greuta-tea specifi că a producţiei, fabricate în baza propriului intelect și expediată în UE constituie doar a șasea parte. Însă jumătate din aceasta este de fapt ma-teria primă brută: cereale, leguminoa-se și fl oarea-soarelui. Iar în schimb, pe piaţa noastră intră carnea, seminţele, materialul săditor și alte materiale re-productive. Astfel, contribuţia poten-ţialului știinţifi c al Moldovei la produ-sul fi nit al ţării practic lipsește…

- Ce situaţie avem la exportul și im-portul produselor agricole în UE?

- Pe scurt, situaţia se prezintă în felul următor. Exportul și importul culturilor de câmp și a produselor ani-maliere în medie pentru 2010-2012 au avut următoarea dinamică: importul de grăunţoase și leguminoase a con-stituit 1,0 mii tone, în valoare de 2,4 milioane de dolari, exportul – 166,4 mii tone, în sumă de 43,6 milioane de dolari; importul de seminţe de fl oarea-soarelui – 0,4 mii tone, în valoare de 3,6 milioane de dolari, exportul – 73,4 mii tone, în sumă de 41,8 milioane de dolari; importul cărnii de porc – 2,9 mii tone, în valoare de 8,0 milioane de do-lari, iar exportul este zero, ca, de altfel, și la carnea de pasăre (importul – 2,8 mii tone, exportul – zero). La fel stau lucrurile și cu ouăle de pasăre (impor-tul – 6,6 milioane de unităţi, exportul – zero). Aceste poziţii ale exportului reprezintă în cel mai direct mod mate-ria primă, pe care europenii o cumpă-ră foarte repede.

Astfel, dintr-un miliard de dolari, doar a douăsprezecea parte o reprezin-tă exportul moldovenesc spre ţările UE, pentru care, se pare, într-adevăr, ar fi necesară reducerea barierelor vamale.

- Poate că exportăm mai multe fruc-te și legume?

- Cu părere de rău, până acum noi practic n-am exportat legume. Să ape-lăm din nou la cifre. Astfel, în aceeași perioadă 2010-2012, am importat din UE în medie pe an 21,4 mii tone de cartofi , 0,4 mii tone de castraveţi, 1,0 mii tone de ceapă și 4,5 mii tone de

morcovi. Și asta în timp ce Moldova pretinde la statutul de ţară agrară. Așadar, oricine poate vedea din aceste exemple în ce hal sunt „protejaţi” pro-ducătorii noștri.

În ceea ce privește fructele, care sunt crescute la noi în cantităţi enorme, ta-bloul este următorul. La fructe, struguri, conserve din legume și vin au fost fi xa-te anumite cantităţi, dar care sunt de departe mai mici decât cele exportate în Uniunea Vamală. Importul de mere și pere pentru o perioadă de trei ani a constituit în medie 2,6 mii tone, iar ex-portul – 170 mii tone, din care 166 mii tone în ţările Uniunii Vamale și doar 3,3 mii tone în ţările UE. Diferenţa de volum este, pur și simplu, astronomică. Același raport se înregistrează și la struguri, și la alte fructe.

- După o analiză atât de detaliată, ce trebuie să înţeleagă societatea noastră și ce concluzii logice trebuie să facă autorităţile?

- Este evident faptul că volumul producţiei alimentare autohtone ex-portate în UE nu va constitui pentru noi un salt economic. La ei subvenţii-le pentru agricultori sunt de 12-17 ori mai mari decât în Moldova, dar și dife-renţa de tehnologii este de așa natură, încât trebuie să treacă zeci de ani până când producătorii locali să poată susţi-ne concurenţa cu ei.

Și de ce fel de creștere a capacităţii de concurenţă a producătorilor autoh-toni mai poate fi vorba, în contextul în care s-au redus taxele de import la zahăr cu 75%, la carne de porc și de vită – cu 20%, plus 200 de euro pentru fi ecare tonă, iar la carnea de pasăre – cu 20%, plus 100 de euro.

Oare nu e clar că după anularea acestor tarife producătorii locali vor falimenta?

În Anexa 15 la Acordul privind zona de comerţ liber cu UE sunt stabiliţi coefi cienţii pentru exportul din RM și grafi cul anulării de taxe vamale pen-tru importurile din UE pe piaţa noas-tră, de asemenea sunt determinate și condiţiile tehnice pentru produsele moldovenești.

Anume prevederile Anexei 15 con-ţin un șir de potenţiale probleme, că-rora, deocamdată, nu le-a fost dată o apreciere competentă și profundă.

- Am înţeles corect că după ce vor intra în vigoare noile reguli vamale în raporturile RM cu UE, economia ţării va fi supusă unor încercări și mai dure?

- Aici cifrele vorbesc de la sine. Iar cine le citește atent, nu poate să nu înţeleagă încotro ar trebui să se orien-teze economia noastră în ceea ce pri-vește relaţiile externe.

Firește, este necesar să dezvoltăm relaţiile economice și de alt gen cu ţările UE, precum este necesar și să ne armonizăm baza legislativă și norma-tivă cu acestea. Și nu cu pași de melc, cum s-a întâmplat până acum, ci în rit-muri accelerate. Fiindcă, de fapt, doar datorită presiunii constante asupra conducerii ţării exercitate de mentorii externi responsabili pentru dezvolta-re, la noi se mai realizează, chiar dacă prea lent, anumite reforme, fără de care Moldova nu ar putea să se con-sidere o ţară civilizată. În același timp, conducătorii noștri trebuie să apere mai cu pricepere și cu mai mult profe-sionalism interesele economice ale ţă-rii în dialogul cu partenerii europeni. Aici obedienţa și spiritul prea concesiv sau atitudinea excesiv de cooperantă ar putea avea consecinţe foarte grave pentru ţară.

Sursa: newsmoldova.md

Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar putea aduce schimbări la nivelul orga-nizării teritoriale a ţării. Decla-raţii în acest sens a făcut Sergiu Palihovici, numit recent în func-ţia de secretar general adjunct al Guvernului.

Acesta a declarat la un post de televiziune

că ar trebui să fi m conștienţi de faptul că „în

momentul în care vom vorbi despre capitolul

administraţia publică locală, va trebui să dis-

cutăm foarte serios și despre reforma teritori-

al-administrativă”. Actualele raioane nu sunt

comparabile din punctul de vedere al numă-

rului populaţiei, a mai precizat acesta.

Solicitat de News-Moldova, ex-consilierul

municipal Bălţi, vicepreședintele sindicatelor

în industria constructoare de mașini, Simion

Guţu, a declarat: „Preocuparea demnitarilor

de la Guvern pentru administraţia locală ar fi

lăudabilă dacă în ultimii ani s-ar fi făcut măcar

ceva pentru descentralizarea puterii în ţara

noastră și pentru consolidarea autoguvernării

comunităţilor locale”.

În opinia acestuia, raţiunile de ordin admi-

nistrativ și economic impun reducerea numă-

rului de unităţi administrativ-teritoriale de ni-

velul unu și doi, ceea ce va permite, în opinia

lui, lărgirea bazei fi scale și „va reduce depen-

denţa puterii locale de cea centrală, adică va

fortifi ca democraţia în ţară”.

Guţu a amintit că, după ce a fost efectua-

tă reforma administrativ-teritorială în 1999,

în 2003 majoritatea formată din exponenţii

PCRM a anulat-o, ceea ce a vulnerabilizat ca-

pacitatea administrativă a organelor de stat

din teritoriu și le-a făcut mai dependente faţă

de puterea centrală.

„Din păcate, toate guvernările jonglează cu

fondurile publice destinate teritoriului pentru

a-i subordona politic pe aleșii locali, ceea ce și

determină fenomenul migrării masive a aleși-

lor locali dintr-un partid în altul, în funcţie de culoarea politică a puterii centrale. Nici după 2009 nu s-a făcut nimic pentru descentraliza-re, noile autorităţi preferând să păstreze „ver-ticala puterii”. Sperăm că măcar sub presiunea factorilor externi această reformă va fi deblo-cată”, a conchis liderul sindical.

FLUX

Raţiunile de ordin administrativ şi Raţiunile de ordin administrativ şi economic impun reducerea numărului economic impun reducerea numărului

de unităţi administrativ-teritoriale de unităţi administrativ-teritoriale

Mihail Poisik despre consecinţele Acordului de liber schimb cu UE

14 FEBRUARIE 2014 55 F L U XF L U XFinan\e

În ultima perioadă, moneda unică europeană a bătut record după record pe piața valutară din Republica Moldova, iar cur-sul stabilit de Banca Națională a ajuns astăzi la 18 lei și 41 de bani pentru un euro. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, este însă calm și plin de optimism și afi r-mă că situaţia s-ar putea amelio-ra în perioada următoare.

Drăguţanu a explicat că deprecierea leului ţine de evoluţiile pe piaţa fi nanciară internaţională. Devalorizarea valutei naționale, în parte, este determinată și de deprecierea valutelor țărilor din regiune.

Un alt motiv este reducerea ofertei de valu-tă străină pe piaţă, astfel că în ianuarie, cererea agenţilor economici, în special a importatorilor de resurse energetice, a fost acoperită doar în proporţie de 86 la sută.

Guvernatorul BNM ne liniștește și afi rmă că echilibrul se va restabili odată cu venirea primă-verii, când nu se vor mai face importuri masive de resurse energetice, achitate în valută străină.

Deși rezervele valutare ale BNM au atins un nivel-record de 2,8 miliarde de dolari, Dorin Dră-guţanu „nu vede sensul” ca instituţia bancară să intervină pe piaţă, deoarece, ne asigură el, de-precierea monedei naţionale este un fenomen temporar: „Nu are rost să irosim rezervele valu-tare, pentru că vine primăvara și nu vor mai fi necesare sume mari în valută pentru procurarea resurselor energetice”.

Este cazul să amintim că în luna august trecut, Dorin Drăguţanu menţiona că deprecierea mo-nedei naţionale ţine de politicile dezinfl aţioniste promovate de Banca Naţională a Moldovei. Și tot el ne asigura că nu există motive de îngrijorare.

Această ușoară depreciere este în concordanță cu țintirea infl ației, afi rma guvernatorul BNM. Scopul intervenţiei Băncii pe piaţa monetară fi -ind menţinerea infl aţiei la un nivel stabil, dar și susţinerea creșterii economice a ţării. Ce-i drept, experţii economici apreciază că devalorizarea monedei naţionale nu este cea mai bună metodă de creștere economică.

Economiștii nu văd cu ochi buni aceste fl uctu-aţii ale cursului valutar. În cadrul unei emisiuni televizate, expertul economic Visarion Ceșuiev a apreciat că veniturile bugetului de stat s-au de-

valorizat cu 210 milioane de lei „în urma acestui joc cu cursul valutar”. Nu au existat și nu există nici în prezent premise fi nanciare și economi-ce pentru devalorizarea leului, pentru că piaţa fi nanciară este suprasaturată cu euro și dolari, consideră Ceșuiev. Acest lucru s-a făcut „numai la comanda importatorilor, iar băncile s-au folo-sit de moment”, a mai opinat expertul. Acesta a estimat că în cel mai apropiat timp vom avea un salt al tuturor preţurilor, fără nicio legătură cu preţurile pe piaţa mondială.

În cadrul aceleiași emisiuni, expertul economic Roman Chircă a afi rmat că este „foarte stranie această fl uctuaţie valutară, pentru că nu există premise obiective pentru asta”. „S-a declarat la început că se luptă în felul acesta cu infl aţia joa-să. Acum nivelul infl aţiei este exagerat de mare. Mai mult decât atât, chiar guvernatorul BNM a făcut o aluzie clară că, atunci când va fi cald afa-ră, se va produce și aprecierea leului. Adică, cei care vor să se lanseze în operaţiuni de speculaţie - poftim, aveţi practic semnalul garantat: vindeţi euro acum și îl cumpăraţi mai ieftin în primăva-ră”, a constatat economistul.

Chircă este sigur că BNM putea să intervină pentru menţinerea nivelului de 15-16 lei pentru

un euro. Pentru că Banca a avut în permanen-ţă și potenţialul, și mecanismele necesare. Însă Banca Naţională a mers în continuare pe calea acumulării rezervelor valutare. „Există toate premisele și toate instrumentele pentru a men-ţine cursul valutar la un nivel rezonabil. Însă im-presia mea este că unul din obiectivele urmărite în această situaţie este impulsionarea infl aţiei, în scopul acumulării mai ușoare a veniturilor fi scale, în contextul în care are loc și stimularea exporturilor, și impulsionarea infl aţiei și a creș-terii preţurilor. Mi se pare o strategie greșită, care, dacă nu va fi oprită la timp, poate provoca o spirală infl aţionistă în care preţurile vor crește exagerat de mult”, a precizat expertul. În opinia lui, populaţia ar putea să aprecieze mai puţin o astfel de creștere economică, „pentru că vor fi , mai degrabă, dezamăgiţi de sărăcie, decât im-presionaţi de mijloacele devalorizate care le vor fi acordate”.

Solicitat de agenţia News-Moldova să se refere la evoluţia monedei naţionale din ultima perioa-dă și la măsurile pe care ar putea să le ia statul în vederea stabilizării leului moldovenesc, Viorel Gârbu, expert în cadrul Institutului Economiei de Piaţă, a declarat că „ar fi necesară întâi de toate o decizie politică, dar bine argumentată econo-mic”.

În opinia lui Gârbu, „autorităţile au la dispozi-ţie două posibilităţi. Prima ar fi cea a „ratei fl o-tante”, aplicate în prezent. Ceea ce nu garantează însă sută la sută stabilitatea de pe piaţa valutară și reclamă intervenţii periodice cu mecanisme de

reglementare. O altă variantă ar fi așa-numitul „bord monetar”, adică menţinerea permanentă a monedei naţionale la un anumit nivel stabil faţă de valutele de referinţă.”

O astfel de politică bazată pe metoda „bordu-lui monetar” ar putea stimula dezvoltarea eco-nomică și ar constitui un punct de atracţie pen-tru investiţiile străine, consideră expertul. „Dar ea comportă și riscuri. În cazul în care speculanţii de pe piaţă dispun de rezerve mari de bani, aceș-tia ar putea să pună în pericol întregul sistem fi nanciar, ceea ce poate să conducă la ruinarea pieţei fi nanciare și, în consecinţă, la falimentul statului”, a mai precizat Gârbu.

„Cel mai potrivit ar fi ca statul să reacţioneze adecvat la cererea pentru valutele străine, dar să facă și reformele necesare”, a conchis el.

Ioana FLOREA, FLUX

De dragul cui se fac jocurile pe piaţa valutară?De dragul cui se fac jocurile pe piaţa valutară?

Acum câteva zile, ministrul

Economiei, Valeriu Lazăr, a

prezentat public Raportul de

activitate a ministerului pentru

anul 2013 și priorităţile pentru

2014. Raportul s-a axat pe cele

mai importante realizări obţi-

nute în anul 2013, aducând în

prim-plan activităţile desfășu-

rate pentru atingerea obiecti-

velor stabilite în Programul de

guvernare și documentele de

planifi care strategică naţionale

și sectoriale.

Ministrul a anunţat, totodată, pro-gnoza principalilor indicatori macroe-conomici pentru perioada 2014-2017. Potrivit acesteia, se estimează că Pro-dusul Intern Brut în anii 2014-2017 va crește cu o rată medie anuală de circa 4,5%, cu îmbunătăţiri structurale. Ex-porturile se vor majora în această pe-rioadă cu circa 8,5% anual, importurile – cu circa 7,2% anual.

Valeriu Lazăr a mai anticipat că pro-ductivitatea muncii va crește anual cu 4,4%, iar salariul mediu nominal în an-samblu pe economie se va majora cu circa 31,5% și va atinge 5525 de lei în anul 2017.

Prognozele sună încurajator și arată bine într-un an electoral. Numai că bu-năstarea populaţiei nu depinde doar

de mărimea salariilor. Toate majoră-rile de până acum au fost practic de-valorizate de creșterea necontrolată a preţurilor la alimente, servicii, carburanţi, medicamente, astfel că popu-laţia se zbate tot în sărăcie.

Experţii eco-nomici apreciază că devalorizarea fără precedent a valutei naţionale în ultima perioadă va genera inevitabil scumpiri în toa-te sectoarele. De fapt, ne confruntăm deja cu aceste scumpiri: cu puţin timp în urmă au fost anunţate preţuri mai mari la carburanţi, sunt în permanen-tă creștere și cele la produsele alimen-tare. În ciuda promisiunilor făcute de autorităţi, preţurile la medicamente sunt, în unele cazuri, de câteva ori mai mari decât cele stabilite de producă-tor.

Factorii de decizie, se pare, sunt mai puţin îngrijoraţi de această situaţie și, cel puţin deocamdată, nu intenţio-nează să întreprindă ceva. Astfel, gu-vernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat recent, în cadrul audierilor de la comisia de profi l a Parlamentului, că scumpirea mai multor tipuri de pro-duse, în urma deprecierii leului, este în afara atribuţiilor BNM. De această

s i t u a ţ i e trebuie să se ocupe alte institu-ţii ale statu-lui, pentru a vedea dacă rata de profi tabilitate nu depășește normele stabilite de lege, a sugerat el.

Drăguţanu estimează că preţuri-le vor continua să crească în 2014, în special cele la produse alimentare. Însă, în opinia lui, acestea vor reveni la normal în a doua jumătate a anului, când infl aţia va fi pe un trend descres-cător. Practica demonstrează însă că preţurile, odată majorate, nu prea au tendinţa să revină la cele iniţiale.

FLUX

Statul dă cu o mână şi ia cu două

14 FEBRUARIE 201466F L U XF L U X Geopolitic

Continuare din numărul precedent.

Lumea multipolară nu este una nonpolarăCriticii americani ai unipolarităţii

dure, în special concurenţii ideolo-gici ai neoconservatorilor, care sunt concentraţi în „Consiliul pentru Re-laţii Externe” (Council on Foreign Re-lations), au propus un alt termen în locul unipolarităţii – nonpolaritatea (non-polarity)1. Acest concept se ba-zează pe ideea că procesele globali-zării vor continua să se desfășoare și de acum încolo, iar modelul occiden-tal al organizării lumii va continua să se extindă asupra tuturor ţărilor lu-mii. Astfel, hegemonia intelectuală a valorilor Occidentului va continua. Lumea globală va fi o lume a libera-lismului, democraţiei, pieţei libere și drepturilor omului. Însă, potrivit adepţilor acestei teorii, rolul SUA în calitate de putere naţională și de portdrapel al globalizării se va redu-ce. În locul hegemoniei americane directe va începe să se constituie modelul „guvernului mondial”, din care vor face parte reprezentanţi ai unor ţări diferite, solidari cu valorile comune și care vor tinde spre insta-urarea unui spaţiu social-politic și economic unic pe întreaga planetă. În cazul de faţă avem de a face cu un model analogic „sfârșitului istoriei” al lui F. Fukuyama, doar că descris în alţi termeni.

Lumea nonpolară se va întemeia pe cooperarea ţărilor democratice. Însă, treptat, în acest proces urmea-ză să se includă și actori neguverna-mentali, ONG-uri, mișcări obștești, grupuri separate de cetăţeni, comu-nităţi de reţea etc.

În procesul de edifi care a lumii nonpolare, drept practică de bază apare pulverizarea nivelului de adoptare a deciziilor dinspre o in-stanţă (astăzi aceasta e Washingto-nul) spre o multitudine de instanţe de un nivel mai jos, ajungându-se până la organizarea unor referen-dumuri planetare în regim on-line asupra unor evenimente și acţiuni importante ale întregii omeniri. Eco-nomia va substitui politica, iar con-curenţa de piaţă va șterge toate

barierele vamale. Dintr-o afacere a statului, securitatea va deveni o treabă a cetăţenilor înșiși. Va sosi era democraţiei globale.

Această teorie coincide în linii mari cu teoria globalizării și se pre-zintă ca o etapă care trebuie să vină în schimbul lumii unipolare. Însă doar cu condiţia că modelul social-politic, valoric, tehnologic și econo-mic (democraţia liberală) va deveni un fenomen universal, iar necesitatea unei apărări dure a idealurilor de-mocratice și liberale din partea SUA va decădea: către momentul instau-rării lumii nonpolare, toate regimu-rile care i se opun Occidentului, de-mocraţiei și americanizării, urmează a fi lichidate. Iar elita tuturor ţărilor trebuie să devină uniformă, capita-listă, liberală și democratică, într-un cuvânt „occidentală”, indiferent de originea ei istorică, geografi că, reli-gioasă și naţională.

Proiectul lumii nonpolare este susţinut de un șir întreg de grupuri politice și fi nanciare extrem de infl u-ente, de la Rotschild până la George Soros și fundaţiile lui.

Acest proiect al lumii nonpolare este orientat spre viitor. El este gân-dit în calitate de acea formaţie glo-bală care trebuie să vină în schimbul unipolarităţii; ca ceea ce va urma după ea. Aceasta nu reprezintă atât o alternativă, cât o continuare. Această continuare va deveni posi-bilă doar în măsura în care centrul de greutate în societate se va depla-sa dinspre îmbinarea alianţei celor două nivele ale hegemoniei – ma-terial (complexul militar-industrial american, economiile occidentale și resursele) și spiritual (normative, proceduri, valori) – spre o hegemonie pur intelectuală, în timp ce semnifi ca-ţia dominaţiei materiale se va redu-ce treptat. Anume aceasta este soci-etatea informaţională globală, în care principalele procese de conducere se vor desfășura la nivelul raţiunii, prin intermediul dirijării minţilor, controlului asupra conștiinţei, pro-gramării lumii virtuale.

Lumea multipolară nu cadrează sub nicio formă cu proiectul lumii nonpolare, întrucât nu acceptă nici fundamentarea momentului unipo-

lar în calitate de preludiu al viitoarei ordini mondiale, nici hegemonia intelectuală a Occidentului, nici uni-versalitatea valorilor lui, nici pulve-rizarea nivelului de luare a decizii-lor la scara multitudinii planetare, fără a se ţine cont de apartenenţa culturală și civilizaţională. Lumea nonpolară presupune că modelul american al cazanului de topire se va răspândi asupra întregii lumi. Ca rezultat vor fi șterse toate diferenţe-le dintre popoare și culturi, iar uma-nitatea individualizată, atomizată, se va transforma într-o cosmopolită „societate civilă” fără frontiere. Însă multipolaritatea presupune că cen-trele de luare a deciziilor trebuie să se afl e la un nivel destul de înalt, iar deosebirile de ordin cultural ale fi e-cărei civilizaţii aparte se vor păstra și se vor fortifi ca (iar nu se vor dizolva într-o masă cosmopolită uniformă).

Multipolaritatea nu este multilateralitateÎncă un model al organizării lu-

mii, care se distanţează întrucâtva de hegemonia americană directă, este cel al lumii multilaterale (multi-lateralism). Această concepţie este prezentă la scară largă în sânul Par-tidului Democrat din SUA; anume de ea se ghidează la nivel formal în po-litica sa externă administraţia preșe-dintelui B. Obama. În contextul dez-baterilor americane pe marginea politicii externe, această abordare este contrapusă unipolarităţii, asu-pra căreia insistă neoconservatorii.

La nivel practic, multilateralitatea presupune faptul că SUA nu trebuie să acţioneze în domeniul relaţiilor internaţionale, bazându-se în tota-litate doar pe propriile forţe și pu-nându-i de o manieră imperativă pe toţi aliaţii și „vasalii” în faţa faptului împlinit. Washingtonul trebuie să ţină cont de poziţiile partenerilor, să-i convingă și să-și argumenteze hotărârile în dialog cu aceștia, să-i atragă de partea lor cu ajutorul unor dovezi de ordin raţional, iar când e cazul, cu ajutorul unor propuneri de compromis. Într-o astfel de situ-aţie, SUA trebuie să fi e „primul între egali”, nu un „dictator între subor-donaţi”. Această abordare impune

politicii externe americane anumite obligaţii în faţa aliaţilor de politică globală și reclamă o subordonare faţă de strategia generală. În cazul de faţă, strategia generală respec-tivă rezidă în strategia Occidentului de instaurare a democraţiei globale, a pieţei și a implementării ideologiei drepturilor omului la scară planetară. Însă în cadrul acestui proces, SUA, având rolul de portdrapel, nu tre-buie să identifi ce propriile interese naţionale cu valorile „universale” ale civilizaţiei occidentale. În anumite cazuri este de preferat să se acţione-ze în coaliţie, iar uneori chiar să facă anumite concesii partenerilor.

Multipolaritatea diferă de unipo-laritate prin faptul că aici se pune ac-centul pe Occident în ansamblu, în special pe componenta lui „valorică” (adică „normativă”). În acest punct, apologeţii abordării multilaterale se apropie de cei care se pronunţă pen-tru o lume nonpolară. Diferenţa în-tre multipolaritate și nonpolaritate constă doar în faptul că multipolari-tatea pune accentul pe coordonarea internă între ţările democratice oc-cidentale, în timp ce nonpolaritatea include în calitate de actori și instan-ţele nonguvernamentale: ONG-uri, reţele, mișcări obștești etc.

Este elocvent faptul că la nivel practic, multilateralitatea politicii lui Obama, declarată de nenumărate ori de el însuși și de către secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, diferă prea puţin de imperialismul direct și transparent din epoca lui George Bush-junior, în timpul căruia domi-nau neoconservatorii. Intervenţiile militare ale SUA au continuat (Libia), trupele americane și-au păstrat pre-zenţa în Afganistan și Irak, ce rămân în stare de ocupaţie.

Lumea multipolară nu coincide cu ordinea mondială multilaterală, deoa-rece nu este de acord cu universalismul valorilor occidentale și nu recunoaște dreptul ţărilor „Nordului bogat”, nici separat și nici colectiv, de a acţiona în numele întregii omeniri și de a apărea în calitate de singur centru de luare a deciziilor (chiar dacă acesta e format din mai multe componente) în cele mai importante chestiuni.

RezumatDelimitarea sensului noţiunii de

„lume multipolară” de lanţul de ter-meni similari sau de alternativă con-turează acel câmp ideatic, în cadrul căruia urmează să construim teo-ria multipolarităţii. Până acum am vorbit doar despre faptul ce nu este orânduirea multipolară; negările și delimitările creionate ne permit să scoatem în evidenţă prin contrast un șir de caracteristici constitutive perfect pozitive.

Dacă e să generalizăm partea po-zitivă, ce reiese din șirul delimitări-lor efectuate, se conturează următo-rul tablou.

Lumea multipolară reprezintă o alternativă radicală în raport cu lumea unipolară (ce există de facto la ora actuală) prin faptul că insistă asupra existenţei câtorva centre indepen-dente și suverane de luare a decizi-ilor strategice la nivel planetar.

Aceste centre trebuie să fi e sufi ci-ent de bine dotate și independente sub aspect material pentru a dispune de posibilitatea de a-și apăra suve-ranitatea în faţa unei intervenţii di-recte a potenţialului inamic, urmând să fi e luat drept model forţa cea mai viguroasă la ora actuală. Această ce-rinţă se reduce la posibilitatea de a rezista în faţa hegemoniei materiale și militar-strategice a SUA și ţărilor NATO.

Aceste centre de luare a deciziilor nu sunt obligate să recunoască drept regulă sine qua non universalismul normelor și valorilor occidentale (democraţie, liberalism, piaţă liberă, parlamentarism, drepturile omului, individualism, cosmopolitism etc.) și pot fi absolut independente de hege-monia spirituală a Occidentului.

Lumea multipolară nu presupune reîntoarcerea la sistemul bipolar, de-oarece la ora actuală nu există nici sub aspect strategic, nici ideologic vreo forţă aparte, care ar fi în stare să se opună de una singură hege-moniei materiale și spirituale a Oc-cidentului de azi și a portdrapelului acestuia – SUA. În lumea multipolară trebuie să existe nu doar două, ci mai multe poluri.

Lumea multipolară nu privește la modul serios suveranitatea statelor naţionale existente atâta timp cât acesta este doar unul declarat la ni-vel pur juridic și nu este confi rmat prin posedarea unui potenţial de forţă, strategic, economic și politic. Pentru a fi un subiect suveran în se-colul XXI este insufi cientă existenţa statului naţional. În aceste condiţii poate dispune de o suveranitate reală doar un număr cumulat, o coaliţie de ţări. Modelul Westfalia, care conti-nuă să existe de jure, nu mai refl ectă sistemul relaţiilor internaţionale și necesită a fi revizuit.

Multipolaritatea nu poate fi redusă nici la nonpolaritate, nici la multilate-ralitate, întrucât nu plasează centrul de adoptare a deciziilor (polul) nici în instanţa „guvernului mondial”, nici în clubul SUA și al aliaţilor lor democraţi („Occidentul global”), nici la nivelul substatal al reţelelor, ONG-urilor și altor instanţe ale „societăţii civile”. Polul trebuie să fi e localizat încă undeva.

________________

1 Haass Richard N. The Age of Nonpola-rity. What Will Follow U.S. Dominance//Foreign Aff airs. May/June 2008.

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (2)CAPITOLUL 1. MULTIPOLARITATEA: DEFINIREA NOŢIUNII ŞI DELIMITAREA SENSURILOR

14 FEBRUARIE 2014 77 F L U XF L U X

Hegemonia şi deconstrucţia eiConstrucţia Teoriei Lumii Multipo-

lare pornește de la o analiză istorico-fi lozofi că profundă a însăși disciplinei Relaţii Internaţionale (RI).

Aici cele mai utile se dovedesc a fi teoriile postpozitiviste, care tind (deși, de cele mai multe ori, fără succes) să iasă dincolo de limitele „etnocentris-mului”2, caracteristic culturii, știinţei și politicii vest-europene și să supu-nă deconstrucţiei voinţa de putere și dominaţie a Occidentului (în ultima perioadă istorică – SUA) în calitate de conţinut de bază al întregului discurs în acest domeniu. Exponenţii teoriei critice și ai post-modernismului în RI, precum și adepţii abordării istorico-sociologice și ai normativismului, de-monstrează în mod elocvent că toate teoriile moderne ale RI sunt constru-ite în jurul discursului hegemonist. Acest discurs hegemonist reprezintă trăsătura caracteristică a civilizaţiei vest-europene, ce își are rădăcinile în reprezentarea greco-romană des-pre Oicumenă, în centrul căreia se afl ă nucleul „civilizaţiei” și „culturii”, iar la periferie – zonele „barbariei” și „sălbăticiei”. Astfel de reprezentări le erau proprii și altor imperii (Per-san, Egiptean, Babilonean, Chinez), precum și civilizaţiei indiene, care se considerau „centru al lumii”, „Împără-ţia de Mijloc”.

La un nivel inferior regăsim o abor-dare „etnocentristă” analogică prac-tic la toate triburile și colectivităţile arhaice, care operează cu harta geo-grafi ei culturale, în centrul căreia se afl ă însuși tribul (oamenii), iar în jurul acestuia este lumea exterioară, care se dezumanizează treptat, ajungând până la zona „de dincolo”, a duhurilor, a monștrilor și a altor fi inţe mitice. Chiar și cele mai primitive triburi se autoidentifi că drept „oameni” și chiar „fi inţe superioare” și, concomitent, nu atribuie același statut nici măcar celor mai apropiaţi vecini, chiar dacă aceștia demonstrează în mod vădit deprinderile sociale și tehnologice, ce depășesc în mod considerabil cul-tura tribului respectiv. Postpozitiviștii interpretează această particularitate ca fi ind norma cognitivă de bază care selectează aposteriori argumente ten-denţioase, ce ar confi rma aparenta „superioritate” și „universalism”.

Scoaterea în vileag a hegemoniei ca temelie a discursului occidental, plasa-rea acestui discurs într-un context istoric și geografi c concret reprezintă primul pas fundamental în elabora-rea Teoriei Lumii Multipolare (TLM). Multipolaritatea va deveni realitate doar dacă va reuși să realizeze decon-strucţia hegemoniei și să demitizeze pretenţiile Occidentului asupra uni-versalismului valorilor, sistemelor, metodelor și temeliilor sale fi lozofi ce. Dacă însă nu se va reuși răsturnarea hegemoniei, orice modele „multipo-lare” nu vor fi decât niște variaţiuni ale teoriilor occidento-centriste. Cei care, aparţinând culturii intelectuale occidentale, tind să iasă dincolo de limitele hegemoniei și să elaboreze un discurs contrahegemonist (ca, de exemplu, R. Cox) rămân în mod fatal în interiorul acestei hegemonii, deoa-rece își construiesc critica pe postu-late precum „democraţie”, „libertate”, „dreptate”, „drepturile omului” etc., ceea ce nu reprezintă altceva decât o sumă de elemente a viziunii occi-dento-centrice. Etnocentrismul este clădit chiar la temelia lor. Ei schiţează o cale dreaptă, însă nu sunt în stare

să o parcurgă de unii singuri până la capăt. Ei sunt conștienţi de caracterul artifi cial și mincinos al pretenţiilor propriei civilizaţii la universalitate, însă nu pot să găsească accesul la structurile civilizaţionale de alterna-tivă. Iată de ce teoria antihegemonis-tă trebuie elaborată în afara limitelor câmpului semantic occidental, într-o zonă intermediară, între „nucleul lu-mii-sistem” (în terminologia lui I. Wal-lerstein) și „periferie” (unde, din mo-tive culturale, înţelegerea corectă a hegemoniei occidentale este atât de puţin probabilă, încât aceasta poate fi ignorată). La rândul său, „Lumea a doua”, anume datorită angajării sale într-un dialog permanent și intens cu Occidentul, pe de o parte, poate să conștientizeze natura și structura he-gemoniei, iar pe de altă parte, dispu-ne la nivelul originilor sale de sisteme de alternativă ale valorilor culturale și ale criteriilor civilizaţionale de bază, pe care este posibil să te sprijini în respingerea acestei hegemonii. Altfel zis, contrahegemonia în spaţiul inte-lectual al Occidentului este constrân-să să rămână mereu una abstractă, în timp ce în zona “Lumii a doua” ea poate să devină cu adevărat concretă.

Prima etapă o reprezintă concen-trarea atenţiei asupra voinţei de pu-tere a Occidentului ca civilizaţie.

La ora actuală, Occidentul pretinde la universalitatea și la caracterul ab-solut al sistemului său de valori, pre-zentându-se ca ceva global. În baza acestui sistem el tinde să reorganize-ze întreaga lume, extinzând asupra ei acele proceduri, criterii, norme și co-duri care au fost elaborate în Occident în ultimele secole. Așa cum am arătat, identifi carea culturii locale cu cea uni-versală, a unei comunităţi limitate cu întreaga umanitate (sau, cel puţin, cu partea aleasă a omenirii, cu elita ei, în stare să vorbească în numele ei) este caracteristică tuturor societăţilor, atât celor imperiale, cât și celor arhaice. De aceea, însăși pretenţia civilizaţiei occidentale la universalitate nu repre-zintă ceva unic sau ieșit din comun. Etnocentrismul, împărţirea întregii lumi în grupul „noi” (de regulă, „noi suntem cei mai buni, reprezentăm norma, suntem instruiţi”) și grupul „ei” (de regulă, „ei sunt mai răi, os-tili, reprezintă o ameninţare”) este o constantă socială. În plus, caracterul arbitrar și relativ al acestei constante nu sunt supuse unei refl ecţii sau sunt supuse unei refl ecţii insufi ciente chiar și de cele mai dezvoltate și complexe societăţi, care manifestă în alte ches-tiuni elasticitate în gândire și îndemâ-narea de a practica apercepţia. Voinţa de putere este cea care mișcă societăţile, însă evită cu insistenţă o privire directă, ce ar fi îndreptată asupra ei însăși. Ea tinde să se ascundă în spatele „evi-denţei” sau al unui sistem sofi sticat de argumentare.

Elaborarea TLM trebuie să înceapă de la recunoașterea Occidentului drept nucleu al hegemoniei și fi xarea acestei realităţi într-un cadru axiomatic clar și univoc. De îndată ce vom încerca să facem una ca asta, ne vom confrunta imediat cu dezacorduri intense din partea intelectualilor occidentali. Ei vor spune că acest reproș este în-temeiat în raport cu trecutul euro-pean. Dar la ora actuală însăși cultura occidentală a renunţat la practicile coloniale și teoriile eurocentriste, ac-ceptând normele democraţiei și ale multiculturalismului. Pentru a aduce obiecţii acestei atitudini, am putea să ne plasăm la modul convenţional pe poziţiile marxismului și să demon-

străm că în epoca burgheză, Occi-dentul își identifi ca propria soartă cu capitalul și a devenit zona fi xării ei geografi ce. Iar sensul capitalului este să domine asupra proletariatului, motiv pentru care, în condiţiile capi-talismului, în spatele „democraţiei” și „egalităţii” se ascunde aceeași voinţă de putere și practicile exploatării și ale violenţei. Anume astfel procedea-ză exponenţii teoriei critice și aici au perfectă dreptate. Însă pentru a nu fi înlănţuiţi de marxism cu dogmele lui agravante, multe dintre care nici pe departe nu sunt evidente, prin urma-re sunt inacceptabile, este necesar să fi e lărgită baza teoretică de demascare a hegemoniei și a o transfera din contextul social-economic în unul mult mai gene-ral, adică civilizaţional-cultural.

Slaveanofi lii ruși au fost cei care au formulat o critică temeinică a preten-ţiilor hegemoniste ale civilizaţiei oc-cidentale, iar în secolul XX acest efort a fost continuat de reprezentanţii orientării eurasianiste. Cneazul N.S. Trubeţkoi în lucrarea sa programatică „Europa și lumea”3, care a pus bazele curentului de idei al eurasianiștilor, utilizând metoda analizei fi lozofi co-culturologică și sociologică, a arătat în mod strălucit caracterul artifi cial și lipsit de orice temei a pretenţiilor Oc-cidentului la universalitate. În parti-cular, el arăta scandaloasa inadecva-re a unor metode, cum ar fi reducerea conţinutului lucrării fundamentale „Teoria pură a dreptului”4 a juristului Hans Kelsen, aproape în totalitate, la istoria dreptului roman și a jurispru-denţei europene, de parcă n-ar fi exis-tat, în genere, și alte sisteme de drept (persan, chinez, indian etc.). Semnul egalităţii între „european” și „gene-ral” este o pretenţie inconsistentă. Singura ei temelie rezidă în superio-ritatea fi zică și tehnică, dreptul forţei. Însă acest drept al forţei se limitează la acel domeniu în care funcţionea-ză legităţile comparaţiilor materiale. Extinderea acestor principii asupra sferei intelectuale și a celei spirituale reprezintă o varietate a „rasismului” și „etnocentrismului”. Pornind de la aceste principii, eurasianiștii au dez-voltat multitudinii tipurilor istorico-culturale (iniţiatorul acestei direcţii a fost N. Danilevski5), printre care tipul occidental contemporan (civilizaţia romano-germană) reprezintă doar un fenomen geografi c local și un episod istoric. Hegemonia și succesul aceste-ia în impunerea ei altora constituie un fapt ce nu poate fi ignorat. Fiind conștientizată ca atare, ea încetează a mai fi o „evidenţă” sau un „destin”, devenind doar un discurs, proces, un fenomen creat de om și, subiectiv, care poate fi acceptat, dar și respins, cu care se poate cădea de acord, dar, în egală măsură, poate fi și contestat.

Astfel, contrahegemonia, a cărei necesitate o fundamentează adepţii teoriei critice a RI, poate fi completată reușit cu un arsenal intelectual total diferit de către eurasianiștii conserva-tori, care se orientează în opoziţia lor faţă de Occident nu spre „proletariat” și „egalitate”, ci spre cultură, tradiţie și valori spirituale.

Este important să urmărim în conti-nuare ce metamorfoze a suferit însăși hegemonia occidentală în ultimele secole.

Atunci când avem de a face cu un stat tradiţional sau cu un imperiu, voinţa de putere este exprimată mult mai clar și transparent. Anume așa s-a întâmplat, în perioada imperiului lui Alexandru Macedon, cu Sfântul Im-periu Roman de Naţiune Germană

din Evul Mediu etc. Însă la temelia universalismului imperial de mai târziu a stat iniţial fi lozofi a și cultura greacă, urmată de dreptul roman, iar ulterior – Biserica creștină. În aceste etape, voinţa de putere a Occiden-tului se manifesta sub forma unor pături sociale ierarhizate și strategia imperială faţă de popoarele vecine, care fi e erau incluse în Oicumena occidentală, fi e, dacă aceasta nu re-ușea, deveneau dușmani de care era nevoie să se apere. Relaţiile de putere și structurile de dominare erau trans-parente atât în politica internă, cât și în relaţiile internaţionale. Particulari-tăţile unui astfel de sistem internaţi-onal sunt examinate minuţios de că-tre B. Buzan și Little, care le defi neau drept „antică” sau „clasică”6. În cazul dat, hegemonia este una necamufl a-tă și directă, prin urmare nu este o „hegemonie” în sensul deplin al no-ţiunii, așa cum o înţelegea Gramsci, deoarece aici dominaţia se realizează în mod explicit, fi ind conștientizată de cei asupra cărora este orientată anume în acest fel. O putere eviden-tă poate fi suportată, fi e, în funcţie de posibilităţi și dorinţă, răsturnată. În cazul hegemoniei (în accepţia lui Gramsci), lucrurile se prezintă ceva mai complex.

Hegemonia ca atare se constituie în Modernitate, atunci când se schimbă întregul „sistem internaţional”, de la cel „clasic” spre cel „global” (B. Buzan, R. Little). Occidentul intră în Moderni-tate și din acel moment își schimbă în mod radical fundamentarea univer-salismului său și defi nirea voinţei sale de putere. De atunci ea se manifestă sub semnul „Iluminismului”, „progre-sului”, „știinţei”, „secularismului” și „ra-ţiunii”, precum și prin lupta cu „preju-decăţile” trecutului în numele unui „viitor mai bun” și al „libertăţii omu-lui”. În această perioadă se formează statele naţionale și se constituie pri-mele regimuri burghezo-democra-tice. Și cu toate că această perioadă istorică este marcată de practicile monstruoase ale comerţului cu sclavi și colonizării, precum și de războaie sângeroase între puterile europene „iluminate”, se obișnuiește a se con-sidera că omenirea (= Occidentul) a intrat într-o eră nouă și se mișcă ver-tiginos spre „progres”, „libertate” și „egalitate”. Voinţa de putere, imperi-ală și deschisă, și conceptul „Oicume-nei creștine” se transformă în idealuri universale noi, întrunite în noţiunea de „progres”. „Progresul” apare în cali-tate de valoare universală, de dragul acestuia desfășurându-se noile forme de dominaţie. Acest fapt este arătat în mod strălucit de către postmoder-niști în RI, care interpretează avântul tehnic al civilizaţiei occidentale în epoca Modernităţii ca pe o nouă va-riantă a voinţei de putere, care însă, își schimbă propria structură. Relaţii-le ierarhice se constituie deja nu între „creștini” și „barbari”, ci între societă-ţile și popoarele „progresiste” și „îna-poiate”, între „societatea modernă” și „societatea tradiţională”. Nivelul de

dezvoltare tehnică devine criteriul în baza căruia sunt repartizate rolurile ierarhice: ţările dezvoltate devin stă-pâni, iar cele nedezvoltate – „robi”.

Această nouă structură a inegali-tăţii se manifestă în etapa iniţială a Modernităţii printr-o practică bru-tală a colonizării. Mai târziu, aceasta se păstrează în niște forme mult mai camufl ate. În toate cazurile, „sistemul global” al RI, ce reprezintă postulatele de bază ale Modernităţii, constituie o ordine pur hegemonică, în care Occi-dentul este hegemonul, care pretinde la un control total, atât în sfera strate-gică, cât și în cea cognitivă. Este vor-ba concomitent de dictatura tehnicii occidentale și a mentalităţii occiden-tale. Respectiv, elementele sociale ale societăţii occidentale din epoca Modernităţii și valorile acesteia sunt privite în calitate de norme obligatorii pentru toate celelalte popoare și cul-turi. Iar tot ce se deosebește de acest sistem este privit cu suspiciune ca ceva „subdezvoltat” și sub standarde-le occidentale. În esenţă este vorba de transferarea teoriei „sub-omului” de la nivelul biologic (ca în cazul rasiștilor germani, care, de altfel, sunt un sub-produs al Modernităţii europene, așa cum arată H. Arendt7) la cel cultural.

În domeniul teoriilor RI, cei care exprimă în mod pregnant hegemo-nia conceptuală sunt reprezentanţii realismului și ai liberalismului, care își construiesc concepţiile pornind de la presupusul universalism al Occiden-tului și al valorilor (dar și al interese-lor) acestuia, confi rmând și susţinând în mod activ ordinea hegemonică.

La un alt nivel, modelul unipolar, dar și abordarea multilaterală și chiar nonpolaritatea globalistă, reprezintă, de asemenea, niște varietăţi ale defi -nirii hegemoniei. În aceste concepte se încadrează atât abordările directe și deschise (unipolaritatea, versiunea soft a multilateralităţii), precum și cele implicite și voalate (asta deoa-rece globalizarea și transnaţionalis-mul neoliberal, precum și proiectele constructiviste reprezintă, la fel, niște forme ale expansiunii codurilor occi-dentale asupra întregii planete).

Prin urmare, elaborarea Teoriei Lu-mii Multipolare trebuie să se producă prin intermediul respingerii funda-mentelor hegemoniei occidentale și, respectiv, a teoriilor RI ce se bazează pe aceasta.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”,

în traducerea lui Iurie ROŞCA__________________

2 Самнер У. Народные обычаи. М, 1914.

3 Трубецкой Н.С. «Наследие Чингисхана», М.: Аграф, 2000.

4 Kelsen H. Reine Rechtslehre. Vienna, 1934.

5 Данилевский Н. Россия и Европа. М., 2007.

6 Buzan B., Little R. International Systems in World History. Oxford: Oxford Uni-versity Press, 2010.

7 Арендт Х. Истоки тоталитаризма. М.: ЦентрКом, 1996.

Geopolitic

ALEKSANDR DUGHIN

CAPITOLUL 2. BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE

14 FEBRUARIE 201488F L U XF L U X Externe

CMYK

Alegătorii elveţieni au votat în pro-porţie de 50,3 la sută în favoarea unei limitări a imigraţiei, în cadrul refe-rendumului organizat duminică, 9 fe-bruarie, potrivit rezultatelor ofi ciale.

Referendumul, organizat la iniţiativa partidului UDC (dreapta populistă) a obţi-nut majoritatea dublă necesară pentru a fi aprobat, respectiv majoritatea cantoane-lor și majoritatea alegătorilor.

Concret, acest referendum va pune capăt acordului de liberă circulaţie a persoanelor semnat cu UE și care s-a tradus într-o imi-graţie masivă a europenilor în Elveţia.

Ţara ar urma să reinstaureze sistemul pe bază de cote și contingente, care exista îna-inte de acordul de liberă circulaţie.

„Este vorba despre o turnură în politica noastră privind imigraţia”, a declarat preșe-dintele UDC, Toni Brunner.

Consecinţele practice ale acestui rezultat rămân încă vagi. Singura certitudine este că Guvernul elveţian trebuie să prezinte un proiect de lege pentru concretizarea cerin-ţelor textului, care cere ca Elveţia să gesti-oneze în mod autonom imigraţia străinilor.

Textul cere contingente anuale pentru lucrători, pentru locuitorii de la frontieră și solicitanţii de azil.

Aceste plafoane trebuie fi xate în funcţie de „interesele economice globale ale Elve-ţiei și de preferinţa naţională”.

În consecinţă, acordurile internaţionale contrare acestui spirit – precum libera cir-culaţie a persoanelor – ar trebui renegocia-te și adaptate în termen de trei ani.

Ce consecinţe ar putea avea votul elveţienilor?Elveţia este o ţară mică, având opt mili-

oane de locuitori, care nu face parte din UE, în timp ce este înconjurată complet de ţări membre UE.

Legată prin acorduri bilaterale cu UE, ne-gociate aspru timp de cinci ani, Elveţia a ac-ceptat să își deschidă piaţa muncii pentru cele 500 de milioane de persoane active din UE.

În momentul intrării în vigoare a libertă-ţii de circulaţie, care s-a făcut progresiv din 2002, autorităţile au afi rmat că nu vor veni decât 8.000 de persoane pe an, maxim.

De fapt, Elveţia, cu sănătatea sa economi-că insolentă, care se distinge clar de zona euro, primește 80.000 de persoane care vin să muncească, ceea ce provoacă nemulţu-mirea partidului UDC (dreapta populistă), cel mai important din Parlamentul elveţian.

Acest partid se afl ă la originea referendu-mului, deoarece a reușit să strângă numă-rul necesar de semnături pentru organiza-rea unei astfel de consultări, prevăzute în sistemul politic elveţian, bazat pe demo-craţia directă.

Dacă va câștiga tabăra care susţine refe-rendumul, Elveţia va stabili cote și contin-gente în funcţie de nevoile în materie de imigraţie, un sistem afl at în funcţiune îna-inte de acordurile bilaterale cu UE.

Guvernul elveţian, majoritatea partide-lor politice și patronatul s-au pronunţat ca-tegoric împotriva referendumului.

Potrivit lor, să pui capăt imigraţiei ar în-semna sfârșitul prosperităţii elveţiene.

Bruxellesul a anunţat deja că dacă Elveţia pune capăt acordurilor de liberă circulaţie, toate celelalte acorduri care leagă Berna de UE vor fi denunţate.

Susţinătorii referendumului, în frunte cu UDC, au replicat spunând că este vorba despre o problemă de suveranitate naţi-onală și că ţara nu trebuie să se plieze pe dictatul european.

În plus, UDC apreciază că această imi-graţie masivă europeană constatată în ul-

timii ani este cauza a numeroase probleme cu care se confruntă elveţienii, cum ar fi transporturile în comun supraaglomerate, penuria de locuinţe, peisaje desfi gurate de construcţii.

Imigraţia a devenit de-a lungul anilor un subiect problematic în Elveţia.

Pentru a răspunde parţial protestelor unei părţi a populaţiei pe acest subiect, Guvernul a adoptat măsuri care să facă mai difi cil accesul la ajutoare sociale pentru nou-veniţii europeni.

În 2013, străinii reprezentau 23,5 la sută (1,88 de milioane de persoane) din popula-ţia Elveţiei.

Înaintea acordurilor de liberă circulaţie cu UE, existau aproximativ 20 la sută străini în Elveţia.

În prezent, dintre acești străini, 1,25 de milioane provin din UE-27 sau AELS.

Italienii și germanii sunt cei mai nume-roși, cu 291.000 și, respectiv, 284.200 de cetăţeni. Ei sunt urmaţi de portughezi (237.000) și francezi (104.000).

Acestor străini li se adaugă, potrivit UDC, locuitorii de la frontieră, care reprezintă în regiunea Arc Lémanique, în jurul Lacului Léman, aproximativ 113.000 de persoane, în Ticino 60.000, la fel ca și în regiunea Basel.

Sondajele arată că peste 70 la sută dintre alegătorii din Ticino vor vota în favoarea referendumului.

Votul elveţienilor în favoarea unei limi-tări a imigraţiei ar putea pune în pericol implementarea mai multor acorduri dintre Elveţia și Uniunea Europeană, care a anun-ţat că va examina implicaţiile acestei iniţia-tive asupra relaţiilor bilaterale.

Acordurile puse în jocAcordul privind libera circulaţie a per-

soanelor, vizat în mod direct de acest refe-rendum, a fost semnat în 1999 și a intrat în vigoare în 2002. Conform acestui acord, ce-tăţenii europeni și cei elveţieni benefi ciază de drepturi egale de intrare și sejur, de ac-ces la o activitate economică, de a fi anga-jaţi în calitate de muncitori independenţi, de a fi trataţi egal în domeniul securităţii sociale, precum și de a li se recunoaște cali-fi cările profesionale.

Totodată, concomitent cu acest acord au fost semnate alte tratate, referitoare la comercializarea produselor, agricultură, cercetare și transporturi. Aceste acorduri au rolul de a facilita schimbul de servicii și produse dintre Uniunea Europeană și Elve-ţia.

Etapele următoare„Acordul privind libera circulaţie a per-

soanelor cu UE va fi pus în discuţie”, a de-clarat Didier Burkhalter, ministrul elveţian de Externe și președintele actual al Confe-deraţiei elveţiene.

Anularea acestui acord va duce la ieșirea Elveţiei din Spaţiul Schengen, care este o zonă de liberă circulaţie cu frontiere exte-rioare consolidate.

Comisia Europeană și-a exprimat, dumi-nică, „regretul” faţă de votul elveţienilor în favoarea introducerii unor cote în privinţa imigraţiei.

„Comisia Europeană regretă că iniţiativa pentru introducerea cotelor privind imi-graţia a trecut prin acest vot. Aceasta con-travine principiului libertăţii de circulaţie a persoanelor între UE și Elveţia”, scrie Comi-sia într-un comunicat.

„Uniunea va examina implicaţiile acestei iniţiative asupra tuturor relaţiilor dintre UE și Elveţia. În acest context, poziţia Consiliu-lui federal privind rezultatul va fi luată în considerare”, conchide comunicatul.

Consecinţele economice şi demografi ceRezilierea acordurilor bilaterale dintre

Elveţia și Uniunea Europeană ar putea re-prezenta o lovitură gravă pentru economia elveţiană, strâns legată de situaţia econo-mică a statelor vecine, provocând un defi -cit al forţei de muncă.

Schimburile comerciale, de asemenea, riscă să fi e afectate: în 2012, Elveţia era a treia piaţă de export a Uniunii Europene și al patrulea partener pentru import al aces-teia.

Totodată, negocierile în curs dintre Co-misia Europeană și Elveţia cu privire la schimbul de informaţii în domeniul fi scal riscă să fi e compromise.

Referendumul de duminică ar putea avea consecinţe și asupra demografi ei, deoare-ce numai aproximativ 400.000 de elveţieni trăiesc în Uniunea Europeană (inclusiv unii cu dublă cetăţenie), în timp ce pe teritoriul Elveţiei se afl ă peste un milion de cetăţeni europeni.

Uniunea Europeană a suspendat nego-cierile cu Elveţia pe tema exporturilor de electricitate în această ţară, urmând să fi e decise măsuri suplimentare după referen-dumul elveţian în favoarea limitării imigra-ţiei, scria marţi Corriere della Sera.

„Uniunea Europeană nu intenţionează să continue negocierile cu Elveţia pe tema energiei electrice, în contextul situaţiei apărute după rezultatul referendumului pe tema imigraţiei, rezultat care este o posibilă încălcare a acordurilor bilaterale”, a declarat Pia Ahrenkilde, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

Un ofi cial italian, Giovanni De Mari, pre-ședintele Consiliului naţional pentru acti-vităţi vamale, a avertizat că UE probabil va revizui acordurile privind trafi cul vamal cu Elveţia ca formă de presiune.

După mediafax.ro

Investiţii de 100 de milioane de euro în energia de durată

Companiile din Republica Moldova consumă de trei ori mai multă energie comparativ cu cele din Uniunea Europeană, pentru realizarea acelu-iași nivel de producţie, iar investiţiile în energia durabilă reprezintă una dintre priorităţile Băncii Europene pentru Recon-strucţie și Dezvoltare

(BERD) în Republica Moldova, luând în calcul procentul de 25% din totalul proiectelor băn-cii realizate în acest domeniu.

Acesta este motivul pentru care BERD a lansat, în septembrie 2009, Linia de Finanţare pentru Efi cienţă Energetică în Moldova (MoSEFF), pentru sprijinirea investiţiilor în întreprinderile din Republica Moldova.

Astfel, în scopul promovării efi cienţei energetice, BERD a semnat, în 2011, un Memorandum de Înţele-gere cu Guvernul Republicii Moldova, pentru a majo-ra investiţiile în domeniul energiei durabile, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional și pentru a înlătura obstacole ce împiedică dezvoltarea pieţei.

De asemenea, la 21 octombrie 2013, în cadrul con-ferinţei donatorilor organizată la Luxembourg de către Banca Europeană de Investiţii (BEI), Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Est-european pen-tru Efi cienţa Energetică și Mediu al Uniunii Europene (ESP), gestionat de BERD, pentru a spori în mod sem-nifi cativ sprijinul pentru efi cienţa energetică și redu-cerea emisiilor nocive.

Linia de credit oferită prin MoSEFF însumează 42 de milioane de euro, luând în calcul și componenţa de granturi de 5-20%, prevăzută pentru acordul de împrumuturi pentru companiile din Republica Mol-dova care solicită fi nanţare prin intermediul băncilor partenere ale BERD: Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank (MICB); Banca Comercială Română Chișinău S.A. – BCR Chișinău, Banca Comercială Pro Credit Bank S.A. (PCBM) și Mobiasbanca – Groupe Societe Generale S.A.

În decembrie 2013, investiţiile BERD în domeniul efi cienţei energetice și a energiei regenerabile au atins suma de 100 de milioane de euro, potrivit șe-fului interimar al reprezentanţei BERD la Chișinău, Octavian Costaș.

El a precizat că investiţiile în domeniul energiei re-generabile reprezintă „o prioritate strategică a BERD în Moldova”, luând în calcul dependenţa puternică de importurile de energie.

Prin intermediul băncilor partenere MoSEFF (I și II), aproximativ 100 de companii private au primit fi nan-ţare BERD pentru efi cienţă energetică în domeniul corporativ, în valoare de 25 de milioane de euro din cele 42 de milioane de euro disponibile.

De asemenea, alte 100 de întreprinderi mici și mij-locii au primit consultanţă privind modul în care s-ar economisi energie, în cadrul Iniţiativei pentru Efi ci-enţă Energetică a Programului de Consultanţă în Afa-ceri (BAS – Business Advisory Services), în colaborare cu guvernul suedez.

BERD a iniţiat, în octombrie 2012, un program de care benefi ciază gospodăriile moldovenești, Facili-tatea de Finanţare a Efi cienţei Energetice în Sectorul Rezidenţial din Moldova (MOREEFF), în parteneriat cu băncile sus-menţionate, cu fonduri ce însumează 35 de milioane de euro.

Republica Moldova importă mai mult de 90% din consumul total de energie, cheltuind peste 30% din bugetul prevăzut pentru import doar în acest sector. Infrastructura urbană demodată și locuinţele dărâ-mate din mediul rural conduc la o risipă enormă de resurse la nivelul consumatorului.

Finanţările MOREEFF prevăd reabilitarea termică a construcţiilor, respectiv izolarea pereţilor exteriori, a podelelor, dar și utilizarea boilerelor pe gaz, sisteme-lor solare, a panourilor solare pe acoperiș.

Până în iunie 2013, BERD a acordat sprijin unui nu-măr de 169 de locuinţe, reducând astfel consumul cu aproximativ 914 Mwh/an și emisiile anuale de bioxid de carbon cu 207 tone.

Proiectele investiţionale în domeniul energiei du-rabile au impact pozitiv nu doar asupra afacerilor și a calităţii vieţii, ci și asupra mediului, reducând emisiile anuale de bioxid de carbon cu 95 000 de tone.

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

ELVEŢIA:

Referendumul pe tema limitării Referendumul pe tema limitării imigraţiei, aprobat de 50,3 la sută dintre imigraţiei, aprobat de 50,3 la sută dintre alegători. Care ar putea fi consecinţele?alegători. Care ar putea fi consecinţele?

14 FEBRUARIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

CMYK

Energia verde: amânările nu înlătură pericolele

Una din cele mai invazive moșteniri ale guvernului Boc, asumată din păcate de guvernul Ponta, este schema de promovare a energiei verzi.

Adoptată în urma impunerii de către Comisia de la Bruxelles a obiectivului ca energia verde (eoliană, solară, biomasă) să ocupe cel puţin 20% în totalul furnizărilor de energie în fi ecare ţară a UE, această schemă este un exemplu – dintre multe altele, dar extrem de semnifi -cativ – al străduinţei aproape nătângi a autorităţilor române de a face pe plac stăpânilor străini, fără vreun gând la interesul ţării și la implicaţiile pe termen lung. Este un exemplu al aceleiași manifestări idioate de „internaţionalism capitalist” – totul pentru străini, nimic pentru noi, românii! – care a ajuns să ghideze întregul comportament al politicienilor dâmboviţeni și din care face parte și promovarea ofi cială a salariilor mici în România spre a se asigura chi-purile atractivitatea ţării pentru investitorii străini. S-au dat investitorilor în energia verde facilităţi inexistente în altă parte în Europa și în lume, respectiv niște certifi cate verzi supracompensate pe seama consumatorilor. De pildă, artifi cial stimulate fi nanciar, eolienele din România reprezintă 2% din totalul mondial, dar sunt suportate de o populaţie reprezentând 0,002% din popu-laţia globului, apăsând de 1000 de ori mai împovărător. Niciun gând la con-secinţe: că populaţia preponderent săracă din România nu va putea suporta scumpirile; că aceste creșteri se asociază nefericit (cronologic și fi nanciar) cu cele impuse prin așa-numita liberalizare a preţurilor în energie, dictată tot de la Bruxelles; că subvenţiile pentru energia verde vor bloca orice investiţii străine în energia convenţională și că investitorii străini din orice alt domeniu decât cel al energiei verzi vor pleca din România dacă nu mai dispun de ener-gie la costuri rezonabile.

Consecinţele au apărut rapid. S-au bulucit investitori străini în energia ver-de ca muștele la rahat. Dar au fugit de orice proiect de investiţii în energia convenţională. Și foarte curând facturile încărcate cu costurile energiei verzi incluse în acoperirea consumului au început să crească vertiginos. Numai do-cilitatea reprobabilă a românilor a făcut ca oamenii să nu iasă în stradă cum s-a întâmplat în Bulgaria. Autorităţile s-au trezit doar când investitorii străini deja implantaţi în România, în loc să se încaiere cu investitorii tot străini din energia verde că le luau bucăţica de la gură, s-au răstit la autorităţile române, ameninţând că pleacă din România pentru că nu le sunt protejate interesele.

Forţat să găsească o soluţie, guvernul Ponta, după ce a așteptat ca Bruxel-lesul să schimbe eventual regulile jocului dezastruos pe care-l inventase, a luat o decizie tipic românească, ce nu rezolvă de fapt niciuna din probleme. În loc să recunoască absurditatea schemei de sprijin și s-o taie la nivelul a cât poate duce România, doar a amânat în parte implementarea ei, subvenţiile pentru partea amânată urmând a fi acordate după 2017-2018.

Ilie ŞERBĂNESCU, sursa: jurnalul.ro

Revolta din Ucraina riscă să condu-că la război civil, avertiza Leonid Kravciuk, primul președinte al Ucrainei independente. Lucrurile au mers atât de departe la Kiev încât orice deznodământ este posibil, se menţionează într-un articol publicat recent de România Liberă. Autorul constată că la recenta Conferinţă de la München, secretarul de Stat american, John Kerry, și ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, au intrat într-o dispută ca pe vremea războiului rece.

Articolul face trimitere la un studiu al directorului agen-ţiei Stratfor, George Friedman, pe care o califi că drept una dintre cele mai pertinente analize privind „situaţia” din Ucraina: „Genul acesta de demonstraţii au loc în multe ţări. (…) În cele mai multe cazuri, deznodământul are importan-ţă numai pentru cetăţenii acelei ţări sau ai ţărilor vecine. Dar Ucraina este excepţională pentru că este enorm de im-portantă. (…) Ucraina oferă două lucruri: poziţie strategică și produse naturale și agricole. (…) Ucraina este esenţială pentru capacitatea de apărare a Rusiei. Cele două ţări îm-part o graniţă lungă, iar Moscova se afl ă la numai 480 de kilometri de această graniţă, o fâșie de pământ plată, ușor de traversat și, astfel, greu de apărat. (…) Mai mult, Ucraina găzduiește două porturi critice, Odesa și Sevastopol, care sunt mai importante pentru Rusia chiar și decât Novoros-siysk. Pierderea accesului militar și comercial la aceste por-turi ar submina complet infl uenţa Rusiei în Marea Neagră și i-ar tăia accesul la Marea Mediterană. (…) În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, germanii au cucerit Ucraina în primul an al ofensivei, i-au exploatat agricultura și au folo-sit-o ca bază pentru a ataca Stalingradul pentru a rupe le-găturile Rusiei cu resursele (de petrol) de la Baku. (…) După ce sovieticii i-au respins pe germani, au ocupat România și Ungaria și au înaintat spre Viena, folosind Ucraina ca bază.

Din perspectivă europeană și, mai ales, din perspectiva foștilor sateliţi sovietici, o Ucraină dominată de Rusia ar re-prezenta o ameninţare potenţială din sudul Poloniei până în România. Aceste ţări depind deja de energia rusească și sunt pe deplin conștiente că rușii ar putea utiliza această dependenţă ca armă pentru a câștiga controlul asupra lor. Abilitatea Rusiei nu numai de a-și proiecta puterea militară, ci și de a crea tulburări la graniţe și de a folosi iniţiativele comerciale pentru a submina autonomia acestor ţări este o teamă reală”.

Friedman atrage atenţia că „este puţin important cât de absurdă și arhaică le-ar putea părea europenilor ideea ca NATO, Germania sau orice putere occidentală să atace Rusia, ci că ceea ce contează cu adevărat este cum percep rușii aceste perspective și cum acţionează în consecinţă. Iar din punctul de vedere al Moscovei, „o integrare mai strânsă între Uniunea Europeană și Ucraina reprezintă o ameninţare letală la adresa securităţii naţionale a Rusi-ei”. Vladimir Putin a afi rmat clar că privește Ucraina drept esenţială pentru securitatea Rusiei și a acuzat organiza-ţiile nonguvernamentale afl ate în piaţă că sunt agenţi ai Departamentului de Stat, CIA și MI6. După ce Victoria Nuland a împărţit prăjituri protestatarilor în piaţă, iar se-natorul John McCain a ţinut un discurs în care le-a promis protestatarilor de pe Euromaidan că „America este alături de voi!”, Putin le-a reproșat europenilor că el nu-și trimite ministrul de Externe la Atena sau Nicosia să ia parte la de-monstraţii în care să îndemne populaţia să se revolte îm-potriva UE. Agresivitatea lui Putin este, susţine Friedman, în aceeași logică cu acţiunile sale din 2008, când a zădăr-nicit eforturile Ucrainei sau Georgiei de a se alătura NATO.

Analistul american mai observă și o anumită disimetrie între modul în care Uniunea Europeană și Rusia abordea-ză Ucraina. În vreme ce pentru ruși Ucraina este vitală din punct de vedere strategic, pentru europeni nu este. Mai mult, ideea de a integra în UE o ţară atât de mare și cu un stat mafi otizat este considerată absurdă în Vestul Europei, dar există ţări precum Germania și Polonia care nu sunt dis-puse să lase încă Ucraina să cadă defi nitiv în îmbrăţișarea Moscovei. Friedman consideră jocul Germaniei cel mai in-teresant de urmărit.

FLUX, după romanialibera.ro

Creșterea economică din ţările de pe ambele maluri ale Atlanticului ar putea accelera considerabil anul acesta comparativ cu anul trecut, dar înainte de a sărbători această realizare, liderii statelor care au îm-brăţișat politicile de austeritate ar trebui să analizeze cu atenţie unde ne afl ăm și să ia în considerare răul aproape ireparabil pe care politicile de austeritate l-au produs, scrie Sti-glitz.

Orice declin are un sfârșit. O politi-că corectă se refl ectă în felul în care reușește să atenueze efectele decli-nului și să îi reducă durata, pe când politicile de austeritate pe care le-au aplicat multe guverne au accentuat declinul și i-au prelungit durata cu consecinţe pe termen lung.

PIB-ul real per capita, ajustat la infl aţie, este mai mic acum în multe

dintre ţările din regiunea Atlanticu-lui de Nord decât era în 2007, înain-te de izbucnirea crizei mondiale. În Grecia, economia s-a contractat cu 23%, în timp ce Germania a avut o creștere economică medie anuală de doar 0,7% în ultimii șase ani. Eco-nomia Statelor Unite este cu aproxi-mativ 15% mai mică decât ar fi fost în condiţiile în care creșterea ar fi continuat chiar și la nivelul mediu al traiectoriei de dinainte de criză.

Aceste cifre nu refl ectă pe deplin gravitatea situaţiei pentru că PIB-ul nu este cea mai relevantă măsură a succesului economic. Mult mai rele-vant este ce se întâmplă cu venituri-le populaţiei, subliniază Stiglitz.

Venitul real mediu în SUA este sub nivelul din 1989, iar venitul mediu al angajaţilor bărbaţi este mai mic de-cât în urmă cu mai mult de 40 de ani.

Economistul amintește că imediat

după izbucnirea crizei fi nanciare din

2008 a avertizat că, dacă nu vor fi

adoptate politici corecte, probleme-

le care au afectat Japonia, creșterea

economică lentă și veniturile aproa-

pe stagnante, s-ar putea generaliza.

Liderii ţărilor de pe ambele părţi ale

Atlanticului au pretins că au învăţat

lecţia Japoniei, însă nu au făcut de-

cât să repete unele dintre greșelile ei.

Economia SUA era bolnavă încă

înainte de izbucnirea crizei. Ceea

ce a dat impresia unei economii

puternice a fost bula speculativă

a preţurilor imobiliare, creată prin

reglementări laxe și dobânzi mici.

Sub strălucirea de la suprafaţă exis-

tau însă numeroase probleme grave

precum creșterea inegalităţilor, lipsa

reformelor structurale, dezechilibre-

le la nivel global și un sistem fi nan-

ciar centrat mai mult pe speculaţii decât pe investiţiile care să creeze locuri de muncă, să îmbunătăţească productivitatea și să redirecţioneze câștigurile pentru a maximiza bene-fi ciile pentru societate.

În riposta dată crizei, politicie-nii nu au luat în considerare aceste probleme. Mai rău, reacţia lor a ex-acerbat unele dintre probleme și a dus la apariţia altora. Rezultatul a fost supraîndatorarea multor ţări și, mai grav, lipsa investiţiilor atât în sectorul public, cât și în cel privat a dus la apariţia unei generaţii de ti-neri fără loc de muncă și din ce în ce mai înstrăinaţi de piaţa muncii chiar în perioada în care ar fi trebuit să își perfecţioneze aptitudinile și să con-tribuie la dezvoltarea economiei.

Va urma o perioadă lungă de dezamăgiri dacă politicile guver-nelor nu se vor schimba, avertizea-ză Stiglitz. Pieţele nu se autocorec-tează. Problemele fundamentale expuse mai sus s-ar putea înrăută-ţi, iar multe dintre ele se agravează deja. Inegalitatea reduce cererea, iar adâncirea inegalităţii va slăbi și mai mult cererea. În multe ţări, inclusiv în SUA, criza a adâncit in-egalitatea.

Sursa: Ziarul Financiar

Nu mărimea PIB-ului este cel mai relevant indicator Nu mărimea PIB-ului este cel mai relevant indicator al succesului unei economii, ci veniturile populaţiei al succesului unei economii, ci veniturile populaţiei Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, analizează într-un articol publicat de CNBC difi cultăţile cu care se confruntă societatea și concluzi-onează că acestea sunt rezultatul politicilor greșite ale guvernelor, iar cei care trebuie să se adapteze la stan-dardele de viaţă în scădere sunt cei mulţi, cetăţenii. El subliniază că există alternative la aceste politici defi ci-ente, dar ele „nu vor fi găsite” în nepăsarea unor elite satisfăcute, care acumulează venituri tot mai mari.

Ucraina, în pragul rupturii?

14 FEBRUARIE 20141010F L U XF L U X Magazin

Întotdeauna au existat cărţi pe care puterea, bi-serica, cei care au luptat împotriva necunoscutu-lui au încercat să le dis-trugă, deseori împreună cu autorii lor.

Soarta dramatică a manuscrise-

lor, cunoștinţe care s-au pierdut,

decese ciudate, ce anume ascund

cărţile blestemate?

Una din cărţile cele mai misterioa-

se este Cartea lui Thoth din perioada

Egiptului antic. Se crede că zeul egip-

tean Thoth ar fi știut secretele omeni-

rii, ceea ce îi dădea puteri nelimitate

asupra lumii. El a dăruit oamenilor

scrisul și a fost cronicarul zeilor.

Date despre Cartea lui Thoth apar

pentru prima oară în Papirusul din

Turin, în care este descrisă o con-spiraţie împotriva faraonului, fi ind folosită magia. Vinovaţii au fost exe-cutaţi, iar cartea blestemată care i-a învăţat cum să procedeze a fost arsă.

Ulterior, cartea apare din nou în posesia lui Khaemwaset, fi ul lui Ramses al II-lea. Se considera că acest text permitea posesorului său să se uite la soare cu ochii deschiși, dădea puteri asupra mărilor, Pă-mântului și stelelor, revela limbajul animalelor, morţii puteau fi înviaţi, efectele cărţii se puteau manifesta la mare distanţă. Khanuas a consi-derat că această carte este foarte periculoasă și a ars-o.

Aproximativ în anul 300 î.H., Thoth apare din nou: el este identifi -cat cu Hermes Trismegistul, înteme-ietorul alchimiei. În acele vremuri fi ecare magician din Alexandria afi r-

ma că posedă Cartea lui Thoth. Însă majoritatea celor care susţineau că deţin această carte au murit în urma unor accidente ciudate.

Se făceau referiri la Cartea lui Thoth, erau descrise unele frag-mente. În Evul Mediu și în perioada Inchiziţiei cei care au răspândit ma-nuscrisele misterioase au fost arși, au circulat diferite versiuni ale căr-ţii. Însă nimeni nu a văzut niciodată Cartea lui Thoth tipărită sau repro-dusă printr-o metodă cunoscută.

În sec. XV s-a născut legenda despre o societate secretă care a răspândit rezumatul Cărţii lui Thoth sub formă de cărţi, denumite tarot. Secolele XIX și XX sunt pline de re-latări despre magicieni și alchimiști care au deţinut papirusul lui Thoth, însă nimeni nu l-a prezentat. Prea mare era frica de moarte, deoarece

cei care au primit cunoștinţe secrete

au murit subit și inexplicabil.

În prezent, la Biblioteca din Ale-

xandria se afl ă câteva foi din prima

copie a papirusului Cartea lui Thoth.

Este într-adevăr această carte? La

această întrebare nu există răspuns,

ca și la multe alte întrebări legate de

papirusul antic.

Sursa: Vocea Rusiei

Februarie, Février, February, der Ferbruar – oricum s-ar numi, în orice limbă înseamnă același lucru: luna în care este sărbătorită Ziua Îndrăgostiţilor. Deși acaparată, destul de recent, de industria jucăriilor de pluș, a ciocolatei sau a altor feluri de dulcegă-rii, sărbătoarea Sfântul Valentin, dedicată îndrăgostiţilor, are o istorie lungă și încă învăluită de mister.

Februarie a fost sărbătorită de vreme îndelungată ca luna romantismului, dar sărbătoarea Sfântului Valentin, în particular, este urmașa împletirii armonioase între moștenirea creștină și minunatele practici păgâne din Imperiul Roman. Înainte de creștinarea imperiului, ro-manii sărbătoreau, la idele lui februarie, sărbătoarea Lu-percalia. Organizată ca un festival al fertilităţii închinat zeului roman al agriculturii Faunus, dar și al fondatorilor Romei, Romulus și Remus.

Romanii se iubeau de LupercaliaDeschiderea serbărilor era atribuită ordinului Luperci

(„fraţii lupului”, provenind de la substantivul lupus), pre-oţii zeului Faunus, care se adunau într-o peșteră sacră, unde se credea că au fost crescuţi copiii Romulus și Re-mus de către lupoaică. Aici se sacrifi ca o capră în numele fertilităţii și un câine, pentru purifi care. Blana caprei era tăiată în fâșii care erau înmuiate în sângele jertfelor. Cu ea, se umbla pe stradă și se plesneau, ușor, femeile, dar și recoltele, și terenurile agricole.

Femeile nu se temeau la atingerea blănii de capră, din contră, credeau că vor fi mai fertile în anul ce urma. Mai târziu, în aceeași zi, toate tinerele fete din oraș își scriau numele pe bileţele introduse într-o urnă. Iar fl ăcă-ii singuri alegeau, fi ecare, numele fetei cu care va forma un cuplu în acel an. Totuși, soarta făcea ca cele mai mul-te dintre aceste uniri, organizate și haotice deopotrivă, să se încheie cu o căsătorie.

Lupercalia a supravieţuit doar pentru o scurtă vreme creștinării Imperiului Roman. Considerată păgână, s-a dorit „creștinarea” sărbătorii. Așadar, la sfârșitul secolu-lui al V-lea, în anul 496, Papa Gelasius a declarat 14 fe-bruarie ziua în care este celebrat Sfântul Valentin. Epoca contemporană, numără, în total 11, sfi nţi Valentin. Până la momentul creării sărbătorii, existaseră totuși doar trei sfi nţi Valentin, însă Papa nu a specifi cat care dintre aceș-tia urma a fi sărbătorit. Curios este că toţi cei trei au trăit în aceeași perioadă și au murit în același fel.

Un martir şi trei legendeSf. Valentin ISf. Valentin I

Povestea acestui sfânt Valentin zice că ar fi fost un pre-ot în Imperiul Roman, în timpul lui Claudius II (213-270). Împăratul se angajase la conducerea unor campanii mi-litare sângeroase care necesitau menţinerea constantă a numărului de soldaţi în armată. Pentru că, în viziunea sa, bărbaţii tineri nu pot fi înrolaţi, fi ind legaţi de neveste și copii, împăratul scoate căsătoria în afara legii.

Preotul Valentin a continuat, în ilegalitate, deci în secret, să căsătorească tinere cupluri. Desigur că a fost descoperit și, cum împăratul Claudius era un împătimit al persecutării creștinilor, a fost trimis în închisoare. Aici se îndrăgostește de o femeie oarbă, căreia îi redă vede-rea, dar nu avea să își trăiască dragostea, căci este omo-rât prin decapitare la 14 februarie.

Sf. Valentin IISf. Valentin II

Sf. Valentin II a fost un episcop pios din Terni. Fără a se preciza cu exactitate nelegiuirea pentru care era con-damnat, a fost întemniţat la Roma, în timpul unei vizite. În închisoare, a devenit apreciat atât de către gardieni, cât și de însuși împăratul Claudius. La fel ca și primul sfânt, viaţa acestuia s-a terminat în același mod tragic, în aceeași zi a lunii februarie, pentru a fi încercat să îl con-vingă pe Claudius să renunţe la interzicerea căsătoriei.

Sf. Valentin IIISf. Valentin III

Legenda acestuia este foarte asemănătoare cu cea de-a celui dintâi. Nepăsător la interdicţia pusă de Clau-dius II, a continuat să ofi cieze ceremonii de căsătorie și a fost, de asemenea, aruncat în temniţă. S-a îndrăgostit, și el, dar de fi ica unui gardian. Înainte de a fi omorât prin bătaie cu pietre și, în fi nal, decapitare, a lăsat un bilet către iubita sa, semnat ”tua Valentini” (al tău Valentin).

Poveștile celor trei sfi nţi sunt prea asemănătoare pentru ca o conștiinţă realistă să nu considere, pe bună dreptate, că este povestea unei singure persoane, care, transmisă prin viu grai, s-a modifi cat, conform simţului romantic al fi ecărui povestitor.

Sursa: historia.ro

Scriitorii, înainte să fi e scriitori

Deși când îi citim, avem im-presia că asta au făcut toată viaţa, mulţi autori au ajuns la scris după ce au trecut prin numeroase alte meserii, mai mult sau mai puţin compati-bile cu domeniul artei. De la joburi banale, cum ar fi cea de funcţionar, până la activi-tăţi neașteptate, precum cea de “cobai” pentru testarea unor medicamente, unii scri-itori vă vor surprinde prin versatilitatea ocupaţiilor lor, care adesea au fost un factor de inspiraţie pentru scrierile lor ulterioare.

Shakespeare a fost mai întâi actor, activitate care i-a oferit clar o per-spectivă complexă asupra teatrului și pe care a putut apoi să o valorifi ce în piesele sale. Până să ajungă însă și actor, Shakespeare a făcut și mun-ci mai puţin artistice: tatăl său l-a retras de la școală la vârsta de 14 ani, pentru a-l ajuta în afacerea sa de tăbăcărie. Se spune că a fost și funcţio-nar într-un cabinet de avocatură, iar apoi, după ce a ajuns să scrie pentru compania de teatru Lord Chamberlains Men, s-a implicat în toate aspec-tele ce ţineau de teatru, inclusiv în impresariat și în conducere.

Ken Kesey a avut una dintre cele mai inedite slujbe înainte să se dedice scrisului, slujbă care, de altfel, i-a oferit materialul de inspiraţie pentru celebrul său roman "Zbor deasupra unui cuib de cuci": a fost portar la un spital pentru bolnavii mintal, iar apoi a participat la un studiu CIA care testa efectele LSD-ului în interogatorii.

Jack London, înainte de a câștiga din scris, se ocupa cu furtul de stridii – foarte scumpe la acea vreme –, pentru ca apoi să le vândă. Nu era ceva singular ce făcea London, existând chiar o categorie de oameni cunoscu-tă pentru astfel de afaceri și care purtau numele de „oyster pirates”.

Poate este mai de înţeles tema recurentă a romanelor lui Charles Dickens despre copii nefericiţi, care trec prin încercări dure, dacă ţinem cont de faptul că Dickens însuși, la vârsta de 12 ani, după ce tatăl său a ajuns la închisoarea datornicilor, a fost nevoit să lucreze într-o fabrică de creme pentru încălţări.

Vladimir Nabokov a fost un entomolog pasionat (a lucrat la American Museum of Natural History) și chiar a lucrat la o teorie a evoluţiei fl utu-rilor, care s-a dovedit a fi adevărată. Călătorea des pentru a-și completa colecţia și îi plăcea să deseneze fl uturi pentru soţia sa, Vera.

Mai puţin pasionantă a fost ocupaţia lui George Orwell, înainte să de-vină celebru pentru romanul "1984": a fost membru al Poliţiei Imperiale Indiene în Burma (de altfel, are și un roman, mai puţin cunoscut, inspirat din acea perioadă a vieţii, "Burmese Days").

Nu e de mirare că Franz Kafka descrie atât de sumbru sistemul birocra-tic al instituţiilor statu-lui, când el însuși a fost forţat să stea într-un job deloc provocator: func-ţionar în cadrul unei fi r-me italiene de asigurări, unde lucra zece ore pe zi și care nu-i lăsa timp pentru nimic altceva.

Sursa: bookaholic.ro

Blestemul Cărţii lui ThothBlestemul Cărţii lui Thoth

Cine a fost Sfântul Valentin: Un martir şi trei legende

14 FEBRUARIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

10.I.199310.I.1993

Alte reacţii la premiul pentru poezie al revistei „Luceafărul”. Așadar, unii au reţinut faptul că televiziunea bucureșteană nu a specifi cat faptul că Leo Butnaru e din Basara-bia. Alţii, din contră, se întrebă de ce „Actua-lităţile” nu au specifi cat că sunt basarabean. În concepţia lor, oare ce ar fi însemnat o ata-re concretizare – sporirea prestigiului sau diminuarea lui? Pe unii îi prind la al doilea gând. Ăștia sunt ipocriţii…

Afl ând ce a afl at, A. zice că eu voi fi primul scriitor… milionar. Asta e: din rea intenţie, poţi da de înţeles, colegule, că la București se acordă premii în valoare de un milion și ceva de lei… Ce să-ţi fac? Nu e pentru prima oară când te surprind cu aluzii bifurcare des-prinse de pe limbă de șarpe…

Alţii au și presupus-evaluat suma premiu-lui între… 100 și 200 de mii de lei. Mici le-gende de precupeţe…

Am transcris de pe bandă interviul cu Cezar Baltag. Interesant și bun de a-mi în-frumuseţa această zi de duminică oarecum adumbrită de ciondăneli inutile, chiar pros-tești, și din partea mea… Când dracul(a!) mă voi învăţa minte, întru a mă stăpâni și a evita provocările stupide?!

Să vezi, mai mulţi au remarcat că am lipsit de la congresul intelectualilor (Burghiu, Ro-dica Iuncu, Anatol Codru etc.). Ce trebuia să fac eu acolo? Apoi, sosisem la Chișinău abia la ora când, la Casa Scriitorilor, trebuia să în-ceapă această manifestare, de care cei mai mulţi au rămas dezamăgiţi, califi când „con-gresul” drept un miting ordinar, fără ponde-re de eveniment major.

Din deocheatele palavre și bârfe cu N. E., V. câștigă clipele de sorbire a paharului cu vin, cu care este servit în mod meschin, dar pierde permanenţa bunei înţelegeri cu anu-miţi prieteni sau cunoscuţi, peste care trece cu ţesala limbii sale… naiv-senil iresponsa-bile. El nu că în mintea, ci în bâlbâiala copii-lor cade. Păcat.

Mă telefonează de la ambasadă dl Ţăranu, felicitându-mă pentru premiul „Luceafăru-lui”. Îi spun că, împreună cu Vasile Andru, ne-am amintit de el. Mă întreabă dacă nu cumva s-a schimbat numărul de telefon al lui An-dru. În agenda mea este exact același număr, pe care îl cunoaște și dl Ţăranu. Posibil, între timp, să se fi schimbat, pentru că eu nu l-am telefonat niciodată pe Andru la domiciliu. La invitaţia dlui Ţăranu, Vasile trebuia să vină la Chișinău, să ţină prelegeri de spiritism hin-dus, însă între cei doi amici s-a întrerupt cir-cuitul. Ţăranu zice că va încerca chiar astăzi să-și telefoneze colegul bucureștean.

Cu mici pauze, timp de 15 ore, transcriu de pe bandă interviurile cu Cezar Baltag și Marius Tupan. Îndârjire, insistenţă, oboseală, dar și plăcere. Consider că au ieșit două con-versaţii interesante, captivante. Adică, astăzi am o adevărată duminică lucrătoare. Era și fi -resc să fi e așa, pentru a compensa ne-scrisul din zilele în care am fost la București. M-am ales cu 76 de pagini manuscris, fi -vor cam 40 dactilografi ate. Aștept inspiraţia sau decizia-mi… programată care să mă fi xeze pentru alte 8 ore în faţa mașinii de scris, reieșind din faptul că dactilografi ez cam 5 pagini pe oră.

11.I.199311.I.1993

Cu noapte (încă lungă, e drept, de iarnă) în cap, mă telefonează Vasile Vasilache: „Te deranjez, pentru că știu că te scoli devreme, ca omul gospodar, și mai faci câte ceva, mai redactezi, mai pui ici-acolo câte un rând…”. Are nevoie de telefonul lui X, care a fost, o vreme, lider de piaţă, în realitate fi ind o pa-

iaţă mogâldeaţă, nătăfl eaţă. Vasilache îmi vorbește și despre dialogul pe care l-am avut cu Laurenţiu Ulici: calculat, zice, speculativ, sofi stic… Dar, în genere, acceptă… Numai că de nu ar accepta, ce s-ar schimba?

Apoi, la nicio oră după dublul Vas, cine credeţi că-mi telefonează? Dublul S – Sera-fi m Saka. „Fiindcă îţi cunosc cel mai bine te-lefonul, dau buzna peste tine… Cine dintre poeţii buni a vorbit ieri la Mesager, criticând congresul intelectualilor?...”

Mă văd nevoit să-l pun la curent că de circa 2 ani nu mai privesc TVM. „Bine faci”, conchi-de Saka oarecum derutat, totuși. Dar conti-nuă: de ce nu am fost la congres… Pentru că, de, eram încă în trenul București–Chișinău…

Mă telefonează Virgil Bulat de la Cluj. Mihai Cimpoi i-ar fi spus că eu voi fi cel care va conduce delegaţia la Zilele Eminescu. Eu însă, neștiind încă nimic, sunt foarte sceptic în privinţa plecării noastre în Transilvania. Cum reușim să ne pregătim până poimâine, 13 ianuarie? Cu ce plecăm? Cine pleacă? Un grup o ia spre Suceava. Altul rămâne la Chiși-nău, un al treilea – să se deplaseze la Drochia, unde va fi dezvelit un monument al lui Emi-nescu. Pentru că Eminescu e pretutindeni.

A rămas ca Bulat să ne mai telefoneze azi pe la ora 15, să vedem…

16.I.199316.I.1993

Ieri, o densitate aproape neprogramată a festivităţilor eminesciene. La 10.00, dez-velirea bustului Poetului în holul US – e un portret în ghips, dăruit nouă de Ministe-rul Apărării Naţionale al României. Prezent loc.-col. Mihai Ţâpârlea, șeful secţiei cultură la sus-numitul minister, și autorul operei, sculptorul Iulian Coruţ. A venit cu o echipă numeroasă, ca totdeauna, V. Crăciun. Inclu-siv Stelian Gruia.

Apoi, pe la ora 11.00, pornim în grabă mare, contra unui vânt deloc șăgalnic, spre Drochia, unde avea a se inaugura un monu-ment al lui Eminescu. Ajungem la timp. Din clădirea executivului raional tocmai ieșea M. Snegur însoţit de o suită numeroasă de dregători de toate calibrele. Președintele ne întinde mâna (eram cu Arcadie Suceveanu, Vasile Leviţchi și Iulian Filip), după care, cu fastuosul alai, pornim spre statuia înfășura-tă în văl alb. Lume multă, dar ne-entuziastă (judec după aplauzele rare, neconcludente ce le trezeau înșiruiţii vorbitori întru omagie-re). Iar omagierea – cam în stil retro-socialist, fără simţul măsurii și cumpănirea oarecum mai altfel a cuvântului. Lume multă, vânt puternic, statuie impunătoare, cu anumite calităţi în complexul eminescienei monu-mental-sculpturale.

Dându-ne seama că, după dezvelirea sta-tuii, vom asista la niște mici neorganizări ine-rente, împreună cu Suceveanu și Leviţchi ho-tărâm să nu rămânem la concertul festiv, nici la posibila masă, festivă și ea, pornind spre Chișinău, unde și ajungem peste două ore și jumătate. După vânt se merge mai bine.

Dimineaţa, telefonându-l la hotel pe dl Ţâpârlea, afl u că dânșii s-au întors aseară cam pe la miezul nopţii. Apare problema a 20-30 de litri de motorină pentru vehiculul oaspeţilor, ca să poată ajunge cel puţin până la Huși. În fi ne, problema e rezolvă. Se tele-fonează la Durlești, unde generoșii militari s-au prezentat cu un lot de carte pe care l-au făcut cadou școlii din localitate, care și ea poartă numele lui Eminescu. (Director, dl Scripnic, am înţeles.)

Mâine, posibil să se întoarcă de la Sucea-va Mihai Cimpoi, care preconizase să se vadă cu dnii Ţâpârlea și Coruţ aici, la Chișinău. Eu am întocmit procesul verbal de predare-pri-mire a bustului, urmând ca mâine să-i ofer un exemplar dlui locotenent-colonel.

Ca și cu alte ocazii, unii angajaţi la US au cam dispărut de pe arenă, fără a ne pune la

curent pe noi și pe oaspeţi. Da, e și asta o me-todă ipocrită de a-ţi îndeplini obligaţiile de serviciu și pe cele mai mult sau mai puţin de amiciţie.

Cu timiditatea care-l caracterizează, Va-sile Leviţchi mi-a propus să facem un inter-viu, spunând că discuţiile pe care le-am avut cu atâţia alţii, publicate, i-au plăcut. Astăzi, printre multele telefoane date în căutarea motorinei, am încropit un chestionar care mi se pare pe cât de ingenios, pe atât de sobru. Să vedem ce va răspunde convorbitorul.

17.I.199317.I.1993

Pe aproape de ora 6.00 mă trezesc de in-sistenta repetare în conștiinţă a cuvântului „testimoniu”, în asociere cu un neologism „fabricat” de mecanismul inventivităţii mele lingvistice. Testimoniu–Desdemoniu, tan-dem de noţiuni care s-ar vrea, sub aspect artistic, un fel de mărturie despre macbetian de macabra scenă fi nală din nervoasa piesă „Othello”. (Mă rog, joc de cuvinte în zori, ca o înviorare mentală, poate că absolut necesa-ră oricărui scriitor de jurnal intim…)

Și dacă în societatea contemporană a apărut deja o nouă elită intelectuală care, prin intermediul procesoarelor de atâtea feluri, gândește și „acţionează” mai mult în cifre, forme, sunete, culori și tot mai puţin în cuvinte, Vilém Flusser, fi losof ceh, fost pro-fesor la universitatea Sao Paolo din Brazilia, ajunge la concluzia că: „nu doar teoreticie-nii știinţelor și tehnicienii care aplică aceste teorii, ci toţi intelectualii (și mai ales artiștii) trebuie să înveţe codurile noului nivel de conștiinţă, dacă vor să ia parte la activitate culturală în viitor. Cine nu știe să citească no-ile coduri e analfabet într-un sens cel puţin la fel de radical, cum erau odinioară cei ce nu știau să scrie”.

Al naibii a fost vântul de alaltăieri, dacă îl mai ţin minte și astăzi. Ba chiar i-am găsit și o defi niţie: vânt isteric. Zinovia și Stelian Gruia ziceau că va aduce zăpadă. N-a adus nimic, ci doar și-a schimbat direcţia și intensitatea: mai moderat, bate dinspre Pontul Euxin.

Din nou despre nivelul intelectual al celui care ţipă ca un căpiat: „Eu cu gândirea mea!” Mai acum cinci zile, cu mutra deformată de crâncena beţie din ajun, vine și mă întrea-bă dacă nu cunosc pe cineva care pleacă la București, cică, vezi, Doamne, în sfârșit are de trimis și el ceva în metropolă. Zic nu, nu știu. „Dar cei care pleacă la Suceava? Cimpoi și mai cine, care se duc la Suceava. Drumul spre Suceava nu trece prin București? Că eu, drept să-ţi spun, nu pre știu…” (La hartă, ignorantule!) Halal!

18.I.199318.I.1993

Ieri, duminică, merg la US, ca să-i petrec pe Ţâpărlea (așa e corect și nu cum am în-ţeles și am scris mai înainte) și Coruţ. Le-am pregătit procesul verbal de predare-primire a bustului lui Eminescu. Dânșii însă întârzie cu vreo oră. Telefonul de la domiciliu al lui Cimpoi a fost repus în priză abia după pleca-rea oaspeţilor. Pe la 12.30, când deja ies din clădirea US, pornind spre casă, apare, cu pas mare, grăbit și legănat, Cimpoi. Regretă că nu a putut să se întâlnească, precum propu-sese, cu bucureștenii. „Cum a fost la Sucea-va?” îl întreb. Bine. Cu excepţia scandalului pe care l-a făcut Codru. Când li s-au înmânat premiile, regizorul a descoperit în plic 5 mii în loc de 25 de mii de lei. „A-a, mi-aţi făcut-o în mod intenţionat! Pentru că nici la Chișinău nu mi-aţi premiat fi lmul! Vă cunosc eu!” Se vede că la mijloc fusese o neatenţie a conta-bilului care pusese banii în plic. O diferenţă de valoare găsise în plic și Dinu Săraru, însă nu a făcut caz. Situaţia a fost dezamorsată. Dar nu și consumată. Suspiciunea nervoasă a rămas să mocnească pentru un viitor im-previzibil.

CALEIDOSCOP

14 februarieEvenimenteEvenimente

1851: A fost înfi ințată, la Paris, Junimea română, socie-tate politică și culturală a tinerilor studenți români din Paris, îndrumați de N. Bălcescu, C.A.Rosetti

1859: Oregonul devine stat al SUA1888: A fost inaugurat Ateneul Român. Clădirea a fost

construită între anii 1886 și 1888, prin stăruința lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectu-lui francez A. Galleron, pe bază de subscripție publică, sub lozinca „Dați un leu pentru Ateneu”

1918: Uniunea Sovietică adoptă calendarul gregorian (la 1 februarie conform calendarului iulian)

1924: A fost fondată corporația IBM1952: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Oslo,

Norvegia1980: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Lake

Placid, New York1992: România a stabilit relații diplomatice cu Repu-

blica Belarus1994: Aderarea Bulgariei la Parteneriatul pentru Pace1996: Biblioteca Apostolică a Vaticanului aprobă pentru

Arhivele Statului român microfi lmarea unor documente referitoare la istoria României

2002: Repatrierea rămășițelor pământești ale lui Carol al II-lea și ale ultimei sale soții – Elena Lupescu

NașteriNașteri

1545: Lucrezia de’ Medici, Ducesă de Ferrara (d. 1561)1763: Jean Victor Marie Moreau, general francez (d.

1813)1766: Robert Malthus, economist britanic (d. 1834)1847: Maria Pia de Savoia, soția regelui Luís I al Portuga-

liei (d. 1911)1869: Eduard De Max, actor francez de origine română1869: Charles Thomson Rees Wilson, fi zician scoțian,

laureat Nobel (d. 1959)1891: Gheorghe Banea, prozator român (d. 1967)1898: Sorana Țopa, actriță, iubită deopotrivă de Mircea

Eliade și de Emil Cioran (d. 1986)1901: Miltiade Filipescu, paleontolog, academician

român (d. 1993)1902: Ion Călugăru, publicist, dramaturg și prozator

român (d. 1956)1913: Jimmy Hoff a, lider american de sindicat (d. 1975)1916: Masaki Kobayaschi, regizor japonez (d. 1996)1920: Albert Barillé, scenarist francez (d. 2009)1923: Dumitru Bacu, prozator și poet român, membru al

grupului de rezistență anticomunistă Babadag1928: Radu Cârneci, poet român1931: Gheorghe Achiței, eseist și teoretician român1931: Octavian Cotescu, actor român de teatru și fi lm

(d. 1985)1932: Anca Balaci, prozatoare româncă1935: Grigore Vieru, poet român, membru de onoare al

Academiei Române (d. 2009)1936: Fernando Solanas, regizor argentinian1937: Dumitru Țepeneag, scriitor român1937: Paraschiv Oprea, dirijor român (d. 2004)1945: Mihai Cantuniari, poet român1946: Marcel Cornis-Pope, critic și teoretician literar

român, stabilit din 1983 în SUA1963: Teodor Baconsky, teolog român, fost reprezen-

tant al României la Vatican (1997-2001), secretar de Stat la Ministerul de Externe

1963: Alice Barb, regizor de teatru și actriță româncă1968: Gheorghe Craioveanu, fotbalist român1971: Gheorghe Mureșan, baschetbalist românDeceseDecese

1317: Margareta a Franței, soția regelui Eduard I al Angliei (n. 1282)

1400: Regele Richard al II-lea al Angliei (n. 1367)1549: Il Sodoma (nume real Giovanni Antonio Brazzi),

pictor renascentist italian (n. 1415)1779: James Cook, navigator englez (n. 1728)1821: Petru Maior, cărturar iluminist, fi lolog și istoric

român, unul dintre corifeii Școlii Ardelene (n. 1761)

1927: George Cosmovici, compozitor român (n. 1859)1943: David Hilbert, matematician German (n. 1862)1947: I. Botez, istoric literar și eseist român (n. 1872)1970: Grigore Vasiliu Birlic, actor român de teatru și fi lm

(n. 1905)1976: Oscar Han, sculptor român (n. 1891)1981: Vasile Maciu, istoric român, membru corespon-

dent al Academiei Române (n. 1904)2003: Dolly, primul animal clonat (n. 1996)

Leo BUTNARU

PLUS MICI LEGENDE DE PERCEPŢIE…(Pagini de jurnal)

14 FEBRUARIE 20141212F L U XF L U X Gastronomie

Apoi lăsăm în urmă și spectacole-le de cabaret de la Moulin Rouge și ne îndreptăm către colina Montmartre, pe străduţele pline de localnici, artiști am-bulanţi ce cântă, dansează sau pictează în stradă, ajungem la „biserica albă” – Sa-cré - Coeur, ne așezăm pe treptele ei și admirăm de la înălţime cum apune încet soarele peste Paris.

Călătoria noastră o încheiem așezaţi pe o pătură, savurând un pahar de vin cu cașcavaluri fi ne, pe una din aleile din parcul Champ de Mars, de unde admi-răm Turnul Eiff el, simbolul orașului, scăl-dat în mii de luminiţe.

Un meniu clasic francez este de nei-maginat fără supa ce se servește neapă-rat înaintea felului principal. Bucătăria franceză ne oferă o gamă largă de supe și ciorbe, cât să ne inspire pentru multe mese cu iz francez. Cele mai renumite sunt Bouillabaisse, vestita supă de peș-te. Supa de ceapă este un alt deliciu in-ventat de cei mai iscusiţi bucătari. Noi vom pregăti Soupe au Potiron sau, mai pe românește: supă cu dovleac. Supa este una tradiţională pentru sezonul rece, ea încălzind și colorând zilele frigu-roase și mohorâte.

Soupe au Potiron

Ingrediente: Ingrediente:

200 g de dovleac200 ml de supă de pui50 ml de smântână sau iaurt2 cartofi (eu nu am folosit, dar reţeta

clasică o cere)3 căţei de usturoi1 linguriţă ghimbir proaspăt ras/us-

catsare și piperseminţe de dovleac/ fl oarea-soarelui uleiSpălăm și curăţăm cartofi i și dovleacul

de coajă, îi punem într-o crăticioară, aco-perim cu apă rece, punem sare și-i fi er-bem timp de 20-30 de minute. Scurgem apa și pasăm legumele cu un blender.

Într-o cratiţă sau ceaun încălzim ule-iul și adăugăm usturoiul și ghimbirul. Lăsăm să se rumenească 2 minute, apoi adăugăm supa de pui. Când supa s-a în-fi erbântat, adăugăm piureul de legume și amestecăm cu un tel pentru a omo-geniza compoziţia. Într-un bol punem smântâna și turnăm peste ea un polonic de supă, în fi r subţire, amestecând conti-nuu cu un tel sau cu o furculiţă. Turnăm smântâna în supă, încet, amestecând cu ajutorul telului, adăugăm sare și pi-per după gust. Punem supa în boluri și presărăm deasupra seminţele. O servim fi erbinte!

Bucătarii francezi sunt îndrăgostiţi iremediabil de preparatele din carne de raţă. Nu cred că există gurmanzi pe lu-mea asta care să nu fi auzit de „îndelung aclamatul” foie gras, pateul de fi cat ce-ţi înnebunește papilele gustative. La fel de renumit e și confi t-ul de raţă, fi ind pre-zent atât în cele mai sofi sticate meniuri ale celebrelor restaurante franceze, cât și în cele mai modeste bucătării.

Magret de Canard este un preparat absolut fabulos și, credeţi-mă pe cuvânt, nu exagerez când spun asta.

Tradiţional, este folosit pieptul de raţă Moulard, specie folosită îndeosebi pentru prepararea foie gras-ului.

Magret de Canard este o creaţie rela-tiv recentă a bucătarului francez André Daguin, care la 1965 a inventat această metodă de preparare a fi leului de raţă, stârnind furori la momentul respectiv.

Magret de CanardIngrediente: Ingrediente:

1 piept de raţă2 linguri de miere2 linguri de oţet balsamic1 lingură de ulei/unt2 linguri suc de portocale (opţional)sare, piperCrestăm adânc pielea de pe pieptul

de raţă, pe toată suprafaţa, înţepăm cu vârful cuţitului carnea din loc în loc și o condimentăm pe ambele părţi cu sare și piper. Într-o tigaie încălzim o lingură de ulei sau unt, punem pieptul de raţă, cu pielea în jos, pentru a se topi grăsimea în tigaie. Lăsăm la foc mare timp de 4 mi-nute, apoi micșorăm focul și mai lăsăm 3 minute, după care întoarcem pieptul pe cealaltă parte și-l mai prăjim la foc mic aproximativ 5 minute. Luăm pieptul și-l

învelim în folie de aluminiu (strat du-blu) și-l lăsăm așa 20 de minute, timp în care carnea se frăgezește (dacă vrem ca pieptul să fi e mai copt, deși reţeta origi-nală nu indică această metodă, punem pieptul învelit în folie la cuptor pentru maximum 10 minute la o temperatură de 150 de grade). Între timp, amestecăm mierea cu oţetul (opţional, și sucul de portocale) și turnăm amestecul obţinut în tigaia în care am prăjit pieptul. Punem tigaia la foc mic și amestecăm timp de 2-3 minute, până la momentul în care sosul scade puţin, devenind mai vâscos. Trecem pieptul de raţă pe o parte și pe alta prin sosul din tigaie, pentru a-l „îm-brăca” în acesta.

Servim cu un pahar de vin roșu sec.Următoarea reţetă vine din regiunea

franceză Lorena, însă acum este răspân-dită nu doar pe întreg teritoriul Franţei, ci a cucerit întreaga lume, ocupând un loc aparte în multe bucătării, cum ar fi cea belgiană, elveţiană. Quiche Lorrai-ne este preparatul pe care-l descoperim împreună.

Apreciată datorită versatilităţii, fi ind posibile o multitudine de combinaţii de ingrediente cu același rezultat delicios la fi nal, această tartă sau „plăcintă deschi-să” iniţial avea doar câteva ingrediente de bază: aluatul fraged și umplutura pe bază de ouă, smântână și bacon rume-nit.

Originar din regiunea Lorena, terito-riu ocupat un timp de germani, terme-nul de „quiche” derivă din nemţescul „Kuchen” – tartă. Cu toate că acest tip de preparat nu era necunoscut altor bucă-tării, francezii sunt cei care l-au adus la rafi namentul de astăzi.

Noi însă ne vom abate de la varianta simplă, clasică, a Quiche Lorraine-ului și vom prepara un quiche absolut fabulos cu praz și ciuperci.

Quiche cu praz

Ingrediente:Ingrediente:

Aluat: 200 g de făină80 g de unt1 ou2 linguri de lapte½ linguriţă de sareUmplutură:2 fi re de praz10 ciuperci100 g de brânză100 g de smântână/lapte2 ouă1 lingură de grișsare, nucșoară și piper măcinatAmestecăm cu mâinile făina și un-

tul rece tăiat mărunt, până obţinem un aluat fărâmicios. Adăugăm sarea, oul bătut ușor, laptele și amestecăm, până obţinem un aluat destul de tare. Învelim aluatul în folie alimentară și-l dăm la fri-gider pentru 2-3 ore sau peste noapte.

Umplutura o pregătim în felul ur-mător: tăiem prazul rondele și-l călim într-o tigaie cu o lingură de ulei. Când s-a înmuiat prazul, adăugăm ciupercile și le prăjim timp de 4-5 minute. Într-un bol punem brânza și o batem cu mixe-rul până capătă o consistenţă cremoasă. Apoi adăugăm ouăle și batem în conti-nuare, punem smântâna (laptele), sarea, nucșoara și piperul. Când am obţinut o consistenţă cremoasă și omogenă, adă-ugăm prazul și ciupercile și le ameste-căm ușor.

Scoatem aluatul de la frigider și-l întindem într-o tavă tapetată cu unt și făină, lăsându-i și niște margini cu o înăl-ţime de circa un centimetru.

Înţepăm aluatul din loc în loc cu o furculiţă și presărăm grișul deasupra (pentru a absorbi excesul de umezeală). Dăm tava la cuptor pentru 10 minute, la o temperatură de 180 de grade. Apoi o scoatem și turnăm umplutura. Dăm din nou la cuptor, pentru încă 20 de minute, la o temperatură de 180 de grade.

Se poate servi atât cald, cât și rece, ba poate fi chiar și reîncălzită.

„Dar chiar în clipa în care înghiţitura amestecată cu fi rimiturile prăjiturii îmi atinseră cerul gurii, am tresărit, atent la lucrul extraordinar care se petrecea cu mine”, așa descrie Marcel Proust în ro-manul Swann senzaţia pe care ţi-o oferă celebrii biscuiţi madeleines.

Originea acestor biscuiţi ne trimite la unul dintre banchetele regale franceze din secolul al XVIII-lea. Anume pentru un

astfel de banchet, una dintre servitoare-le Ducelui de Lorena, Stanislas Leczinski, a inventat acești biscuiţi în formă de sco-ică, ce au fost extrem de apreciaţi de că-tre invitaţi. Iar fi ica ducelui, căsătorită cu Ludovic al XV-lea, a dus reţeta biscuiţilor chiar la curtea regală, aceștia devenind, în scurt timp, foarte populari la Versail-les. Madeleine Paulmier se numea ser-vitoarea care a inventat acești biscuiţi delicioși, ce-i poartă numele.

MadeleinesIngrediente: Ingrediente:

100 g de făină½ de linguriţă de praf de copt2 ouă (la temperatura camerei)2 linguriţe de esenţă de vaniliecoaja rasă de la o lămâie70 g de unt, topit și răcitÎntr-un bol mestecăm făina cu praful

de copt. Batem ouăle cu zahărul, apoi adăugăm esenţa de vanilie și coaja de lă-mâie rasă. Amestecăm, cu ajutorul unui mixer sau a unui tel, ouăle cu făina, apoi turnăm untul topit, amestecând înconti-nuu cu mixerul.

După ce s-a omogenizat aluatul, aco-perim bolul cu folie alimentară și-l dăm la frigider pentru aproximativ 20 de mi-nute.

Acum vine partea „problematică”, eu nu am forma specială în care se coc aceș-ti biscuiţi (tavă tefl onată, cu forme de scoici), așa că vă propun să improvizăm, coacem biscuiţii în forme pentru brioșă sau în forme pentru tarte, cât mai mici. Iar dacă formele sunt foarte adânci, nu le vom umple, pentru că facem totuși biscuiţi, și nu brioșe sau checuri.

Ungem formele alese (sau dacă avem una specială pentru madeleines, cu atât mai bine) cu unt și turnăm în ele câte o lingură din compoziţie (avem grijă să nu le umplem, pentru că acestea cresc).

Dăm formele în cuptorul preîncăl-zit și le lăsăm aproximativ 10 minute, la temperatura de 200 de grade. Sunt gata atunci când marginile au devenit aurii, iar deasupra s-au umfl at ușor. Le scoatem din tavă, iar când s-au răcit le pudrăm cu zahăr.

Servim madeleines la micul dejun, cu o cană de ceai negru, sau seara cu un pa-har de șampanie.

Pe fi nal vă zic Bon Appétit și vă pro-mit că vom mai reveni prin culisele bu-cătăriei franceze, pentru că aceasta este o sursă inepuizabilă de inspiraţie și satis-facţie gastronomică.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Această nouă aventură culinară o putem intitula su-gestiv (cu ghilimelele de rigoare): „În căutarea reţetelor pierdute”, pentru că ne vom întoarce din nou în ţara lui Proust. În prima noastră călătorie gastronomică pe aces-te meleaguri ne-am desfătat simţurile. Printre lanuri de lavandă am descoperit aromele inconfundabile ale Pro-vence-ului. Dar atâtea reţete, gusturi și senzaţii ascunde bucătăria franceză, încât iarăși nu am putut rezista ispite-lor. Așa că vă invit, încă o dată, să descoperim noi secrete ale celei mai apreciate bucătării de pe mapamond.

Iar pentru că în aceste zile, în care este celebrată dra-gostea, romanticii incurabili visează la o plimbare prin melancolicul, visătorul și veșnic îndrăgostitul Paris, am hotărât să ne lăsăm pradă clișeelor și să descoperim ora-șul dragostei și al gastronomiei fi ne.

Contrar așteptărilor și deloc în spiritul sărbătorii Sfân-tului Valentin, vă sugerez în această călătorie să porniţi singuri, dacă vreţi să vă îndrăgostiţi. Vă veţi îndrăgosti de locuri, de oameni, peisaje, mâncăruri și, nu în ultimul rând, de voi înșivă, căci o plimbare prin Paris te invită la introspecţie. Făcându-te să te simţi liber și puternic, îţi amintește că pentru a aprecia ceea ce te înconjoară e ne-voie să te accepţi și iubești cu bune și rele.

Fără a mai tărăgăna, vă invit dis-de-dimineaţă la o plimbare pe renumitul bulevard parizian, pe care-l cântă și Joe Dassin în melodiile sale: Champs Elysees. Pornind de la Arcul de Triumf și mergând agale, ne oprim la tera-sa unei braserii pentru a servi cafeaua și ceva dulce, cum numai cofetarii francezi știu să prepare: pain au choco-lat, croissant, crêpes sau atât de popularii biscuiţi maca-roons, ce-și au originea, bineînţeles, în Franţa. Trebuie să recunosc că mi se pare unul dintre cele mai plăcute lucruri să mănânc un croissant cu ciocolată autentic, la o măsuţă

rotundă, în timp ce-mi savurez cafeaua amară și mă uit la trecătorii grăbiţi de pe Champs Elysees.

Cu aroma de cafea persistând în nări, o luăm încet la pas, căci Parisul ascunde o mulţime de locuri ce așteaptă să fi e descoperite. Ne îndreptăm către Luvru, chiar dacă muzeul merită să-i dedicăm o zi aparte pentru celebrele opere de artă, precum statuia lui Venus, tabloul Mona Lisa etc., pe care le găzduiește, de această dată vom ad-mira doar arhitectura măreaţă a fostului palat regal.

Plimbându-ne pe malul Senei ajungem la catedrala Notre Dame, ne așezăm pe malul râului și admirăm mai întâi de la distanţă frumoasa clădire în stil gotic, ca mai apoi să ne apropiem pentru a observa în detaliu orna-mentele ce decorează pereţii bisericii. Urmăm exemplul celorlalţi vizitatori (catedrala e vizitată zilnic de peste 30 de mii de persoane) și pătrundem în interior, unde ne co-pleșește grandoarea ei, iar lumina în tonuri întunecate, grave, ce pătrunde prin vitralii, completează atmosfera sobră, încărcată de mister și credinţă.

Apoi o luăm spre vibrantul, aglomeratul și tinerescul car-tier Latin, unde ne putem pierde printre străduţe, intra în una dintre multele cafenele frecventate deopotrivă de tu-riști și localnici sau putem savura o gustare rapidă ce o cum-părăm în stradă, cum ar fi niște clătite sau castane coapte.

Ne îndreptăm spre frumoasele Jardin du Luxembourg, create la 1612 și amenajate după bunul gust și rafi nament al Mariei de Medici, palatul și grădina fi ind un loc de sufl et pentru ea și un refugiu.

După o scurtă relaxare pe malul lacului, amenajat în grădina ce-și schimbă aranjamentele fl orale de câteva ori pe sezon, e timpul să mergem către vestitul Moulin Rouge, pentru a descoperi latura pasională și senzuală a Parisului.

MAPAMOND CULINAR

Paris – mon amourParis – mon amour„A călători înseamnă

a trăi”.Hans Christian Andersen

14 FEBRUARIE 2014 1313 F L U XF L U X

În sezonul primăva-ră/vară 2014, impri-meurile propuse de marile case de modă iau o altă dimensiu-ne, fi ind inspirate din arta abstractă. Piese-le vestimentare sunt acum ornamentate cu explozii de culoa-re, asemănătoare graffi ti-urilor, mani-festare a artei con-temporane urbane.

Mereu controversate, desenele stradale

ce împânzesc orașele sunt o formă de artă

îndrăzneaţă, rezonând cu trendurile cultu-

rale ale tineretului contemporan. Ideile, sen-

timentele și tendinţele grupurilor culturale

sunt refl ectate în desenele graffi ti, care în se-

zonul de primăvară/vară au servit ca sursă de

inspiraţie pentru piesele vestimentare propu-

se de designerii internaţionali.

Folosirea tehnicilor de graffi ti, alături de

combinaţiile puternice de culori, transformă

obiecte aparent banale prin croială, în adevă-

rate piese must-have ale unui sezon inedit.

Cu un aer incredibil de cool și ti-

neresc, tendinţa „graffi ti print” pro-

mite să cucerească multe adepte,

în special pe cele împătimite după

culorile puternice.

În sezonul următor, vei avea la

dispoziţie întreaga gamă de produ-

se vestimentare esenţiale în garde-

roba feminină, decorate cu desene

care mai de care mai inventive. Cu

motive geometrice, sugerând un

peisaj fl oral sau, pur și simplu, o

îngrămădire de linii curbe de toate

culorile, fustele, rochiile, pantalonii

sau jachetele inspirate din arta stra-

dală sunt piese pe care poţi miza cu succes.

Mixurile haotice de culori – galben, albas-

tru, roșu, verde, corai – umplu texturile pie-

selor tale favorite pentru a aduce un plus de

imaginaţie garderobei tale.

One.ro

Diverse

Un mare număr de stu-dii a arătat până acum avantajele consumului de ceai pentru sănătate, iar recent a apărut o sin-teză a rezultatelor celor mai pertinente cercetări, informează passionsan-te.be.

În conformitate cu toate studiile, ceaiul trebuie să fi e o băutură obli-gatorie în cadrul unei alimentaţii să-nătoase. Revista ”American Journal of Clinical Nutrition” a consacrat un număr special virtuţilor ceaiului, pu-nând în evidenţă cele mai convingă-toare studii în acest domeniu.

Greutatea: Polifenolii și cafeina din ceai favorizează creșterea consu-mului energetic și oxidarea grăsimi-lor, ceea ce contribuie la menţinerea greutăţii. O analiză sugerează că un

consum regulat de ceai înseamnă o cheltuială suplimentară de energie de 100 kcal în 24 de ore. Alte studii relevă că indicele masei corporale (BMI), proporţia talie-șolduri și den-sitatea grăsimii corporale sunt mai bune la consumatorii de ceai.

Cancerul: Compușii din ceai acţi-onează favorabil în privinţa riscului de a face cancer gastrointestinal, pulmonar, de sân, piele sau prosta-tă, datorită, în principal, proprietăţi-lor antioxidante. În plus, ceaiul spo-rește efi cienţa chimioterapiei.

Bolile cardiovasculare: Un studiu italian arată că, la hipertensivi, con-sumul de ceai după o masă bogată în grăsimi stimulează fl uxul arterial și reduce semnifi cativ presiunile sis-tolică și diastolică. În acest context, o ceașcă de ceai pe zi are benefi cii notabile.

Oasele: Polifenolii din ceai ame-liorează calitatea și rezistenţa osoa-

să, cu impact benefi c asupra masei

musculare. Flavanolii contribuie la

menţinerea densităţii oaselor după

menopauză, prin încetinirea pierde-

rii osoase.

Creierul: Prin conţinutul în tea-

nină (acid aminat) și cafeină, ceaiul

echilibrează starea de spirit, îmbu-

nătăţește performanţa și sporește atenţia și concentrarea.

”La scara unor comunităţi întregi, simplul fapt de a bea ceai periodic ar putea duce la reducerea considerabilă a numărului de boli cronice în lume”, se mai menţionează în articolul citat.

Agerpres.ro

Bomboanele, remediu pentru

îmbufnare Ce infl uenţă au dulciurile pe care le consumi asupra personalităţii

Nu întâmplător deve-nim mai veseli și mai amabili imediat după ce mâncăm o pătrăţică de ciocolată.

Viaţa arată mai roz atunci când ne răsfăţăm cu dulciuri, iar asta îi face chiar și pe cei mai îmbufnaţi oameni să se transforme în per-soane mult mai agreabile. Teoria este susţinută de cercetătorii Uni-versităţii de Stat din Nord Dako-ta, care spun că oamenii care au o slăbiciune pentru dulciuri sunt percepuţi ca fi ind de treabă, gata oricând să-i ajute pe ceilalţi.

Publicat în jurnalul de Psiholo-gie Socială, analiza acestora expli-că pe larg legătura dintre gustul de dulce și comportamentul soci-al. Denumite sugestiv “Preferinţa pentru Gustul Dulce și Persona-litate”, seriile de cinci studii reali-zate de cercetătorii americani au fost realizate când participanţii se afl au deja într-o stare bună, astfel încât efectele dulciurilor să nu fi e luate drept o recompensă imedia-tă și, implicit, trecătoare.

Unul dintre studii arată negru pe alb că un om care a mâncat un anume tip de ciocolată au fost mult mai dispuși să-și ajute se-menii, decât cel care a mâncat un biscuite sărat.

În plus, iubitorii de dulce sunt mult mai deschiși la ideea de a face voluntariat mergând la ca-sele de bătrâni sau la centrele de copii orfani. Partea bună este că dulciurile, contrar părerii gene-rale, nu ne fac hiperactiv sau ex-trovertiţi, mai spun oamenii de știinţă.

Doctorulzilei.ro

STUDIU

Ceaiul are virtuţi incredibileCeaiul are virtuţi incredibile

HOME DECOVaze pentru fl ori

cu bulbiFlorile cu bulbi sunt printre cele mai cunoscu-te și mai frecvent întâlnite fl ori în grădini și fl orării. Fie că vorbim de narcise, zambile, brândușe, lalele, iriși, fre-zii, gladiole sau begonii, fl orile cu bulbi sunt preferatele iubitorilor de plante și frumos.

Unul dintre avantajele acestor fl ori este faptul că le poţi forţa să înfl orească mult mai repede decât în grădină. Dacă nu mai ai răb-dare până la primăvară și vrei să te bucuri de culoarea și parfumul zambilelor în plină iarnă, poţi oricând să forţezi bulbii să încol-ţească și să înfl orească.

De obicei, bulbii se plantează în pământ, în ghivece mici, și se ţin în spaţii răcoroase și întunecate, dar Gardenista.com ne recoman-dă să ţinem bulbii la vedere, în vaze elegante și colorate din sticlă sau ceramică.

În acest mod, putem urmări îndeaproape evoluţia bulbilor în timp ce ne decorăm cu stil și originalitate încăperile.

Vazele spe-cial create pentru încol-ţirea bulbilor au un gât larg, ce susţine bul-bul în timp ce mustăţile lui cresc și se hră-nesc pentru a ajuta fl oarea să crească.

În funcţie de mărimea bulbilor și de tipul fl orilor pe care vrei să le cultivi, poţi alege modele diferite de vaze. Lalelele și amaryllis vor crește nestingherite în vaze cu gâtul înalt, în timp ce bulbii mici vor sta conforta-bil în vaze cu gâtul scurt.

Orice model de vas ai alege pentru a forţa bulbii să încolţească și să înfl orească, răbda-rea îţi va fi răsplătită cu miresme de primăva-ră în plină iarnă.

Casamea.ro

Îngrijirea pielii, cea a părului, a corpului, dar și machiajul – toate trebuie adaptate ano-timpului rece. Cuvin-tele de ordine pentru îngrijirea specifi că iernii sunt: hidratare, delicateţe și consec-venţă.

Mai delicatMai delicat

Dacă obișnuiești să îţi cureţi tenul cu săpun și apă, acum este momentul să renunţi. Săpunul fragilizează bariera de protecţie a pielii și nicio cremă nu poate suplini total funcţia acesteia. Apa rece poate crește sensibilitatea pielii. De fapt, temperaturile reci, în general, pot crește sensibili-tatea pielii la detergenţi, parfum și lanolină. Toc-mai de aceea este bine ca iarna să alegi un produs de curăţare facială mai blând, solubil în apă, care nu irită pielea. Iar dacă ești adepta tonicului, acum este timpul să treci la o formulă care nu conţine alcool.

Mai multă hidratareMai multă hidratare

Toate tipurile de piele, chiar și cel gras, au nevoie de hidratare în anotimpul rece. Temperatura aerului din dormitor poate fi de multe ori mai nocivă pielii de-cât cea de afară. În majoritatea apartamentelor moderne, bine izolate, umiditatea aerului este extrem de scăzută. Pentru a îm-blânzi efectele aerului uscat poţi pune un bol cu apă lângă radia-toare – va acţiona ca un umidifi -cator veritabil. Desigur, poţi ape-la și la umidifi catoarele electrice.

Hidratarea buzelor Hidratarea buzelor

Buzele au doar trei (până la cinci) straturi de celule, în compa-raţie cu 15 straturi oriunde în altă

parte pe corp – deci ai de-a face cu o piele extrem de fi nă, care solicită o barieră suplimentară între buze și mediu. Pe scurt – ţine la îndemână produ-sele emoliente cu proprietăţi nutritive. Un obicei de evitat? Oricât este de tentant, încearcă să nu îţi mai umezești buzele – odată ce apa se evaporă, deshidratarea se accentuează.

Glamourmagazine.ro

FRUMUSEŢE

Cum îţi îngrijeşti pielea în lunile reci?

MODĂ & STIL

Pictura abstractă – noul must-have al sezonului primăvară/vară

14 FEBRUARIE 20141414F L U XF L U X Programe

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 -

ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Arts 21”. 10.15

Reporterul de gardă. 10.45 Documentar. „Monumente de

arhitectură”. 11.15 „Cântec, Dor și Omenie”. Program muzical.

11.30 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 12.00

World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art club (рус). 13.10,

5.15 Europa în concert. Gino Paoli. Italia. 13.55 Visele devin

realitate. 14.20, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.05

Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.30 Desene animate.

„Frumoasa adormită”. 16.00 Accente economice. 16.30, 17.15,

19.40 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 20.40

Povestea. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul

olimpic. 22.35 Portrete în timp. Ion Daghi, artist plastic, doctor

în studiul artelor. 23.05 Cultura azi. 23.50 Serial. „PLUTONIERUL

ROCCA” (Italia). 4.30 La noi în sat.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market

9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30

Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:45 Serial: Diamantul

nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi

(r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15

Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și

seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00

Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30

Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc:

Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dinco-

lo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri

adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r)

03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r)

05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:15 Teleshopping

10:30 Film: Maverick (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4668 15:00 Film: Miracol pe munte 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime

cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05

Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.9, an 1 00:00 Serial:

Las Fierbinţi (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Mol-

dova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza

(r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:30 Телеканал „Олимпийское утро на

Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка”

12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55

„След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В

наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55

„Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:35 „Время” 22:10 Елена Яковлева, Инга Оболдина

в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 00:10

„Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Дэвид

Духовны, Джиллиан Андерсон в остросюжетном фильме

„Секретные материалы” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:30 „Истина

где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00,

17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 TÉLÉTOURISME 6:00

INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES

CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT

DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH

INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:38 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO

11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00

FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA

VIE 13:03 FLASH INFO 13:06 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37

AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 1 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 DES RACINES & DES AILES 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:30 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSIS-

TANCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:57 HIVER 54, L’ABBÉ PIERRE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 -

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10,

8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Do-

cumentar. „În croazieră cu aerostatul”. 10.45 Profi l de savant.

11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol.

12.15 La noi în sat. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii

animale”. 14.00 Unda Bugeacului. 14.30, 17.15, 19.35, 21.10

Jocurile Olimpice Soci 2014. 18.00 Cine vine la noi. Program

de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRO-

DOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Dialog social.

22.55 În Premieră. 0.10 „Seară albastră”. Anastasia Lazariuc.

Concert. 4.30 Alex Calancea Band. Spectacol muzical.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55

Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare

03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:45 Serial: Diamantul

nopţii (sfârșitul serialului) (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Tele-

shopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească:

O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial:

Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial:

Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă

românească: O noua viaţă 22:30 Poveștiri de noapte 23:00

Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă româ-

nească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de

noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15

Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O

noua viaţă (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doc-

tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Tele-

shopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

11:00 Film: Miracol pe munte (r) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4669 15:00 Film: America în carantină 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Străinul 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial:

Lie to me - Psihologia minciunii, ep.10, an 1 00:30 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на

Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50

„Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55

„След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В

наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:30 „Понять. Простить” 18:55

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Елена Яковлева, Инга

Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная

Варвара” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант”

01:00 Дрю Берримор в комедии „Нецелованная” 02:40

„Prima Oră” (R) 04:30 „Истина где-то рядом”

7 . 0 0 , 1 1 . 1 0 , 1 3 . 1 0 ,

17.50, 19.25, 1.50, 4.30

Seriale. 10.00, 16.45 Te-

leshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMA-

TIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MA-

GHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO

10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME

11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE

13:03 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

13:37 LES SUISSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ALI-

AS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 16:47 FLASH

INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:29 INCOGNITO 21:02 À CHEVAL DANS

UNE MAISON VIDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE 22:45 LES LAVIGUEUR,

LA VRAIE HISTOIRE 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00

THALASSA 2:40 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35 -

ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45

Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15,

1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10

Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Magazinul copiilor. 10.15

Cinemateca universală. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Cine

vine la noi. Program de divertisment. 12.00 Cultura azi. 12.45

Tezaur. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.00

Свiтанок. 14.30, 17.15, 19.30 Jocurile Olimpice Soci 2014.

19.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Avangaraj. 23.45 „Seară albas-

tră”. Anastasia Lazariuc. Concert. 0.45 Cinemateca universală.

4.30 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 5.00

Monospectacol. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Mar-

ket 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs

autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Se-

rial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55

Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea ini-

mii (“Dama y obrero”) (primul episod) (r) 10:45 Teleshopping

11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla

(r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă

românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri

adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00

Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30

Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc:

Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30

Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri

adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro

(r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r)

05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? - Omul care aduce cartea 10:05

Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: America în carantină (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4670 15:30 Film: Zidul secretelor

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Film: Preţul răzbunării 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.11, an 1 00:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 03:30 Știrile PROTV (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на

Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50

„Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55

„След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В

наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:35 „Время” 21:55 Елена Яковлева, Инга

Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная

Варвара” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Алексей Мишин.

Между звездами” 00:55 Томми Ли Джонс в остросюжетном

фильме „Вулкан” 02:30 „Prima Oră” (R) 04:20 „Истина где-то

рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertis-

ment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 CHRONIQUES

D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:37 UNE

BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL

11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE

13:03 FLASH INFO 13:05 ÉPICERIE FINE 13:35 TOUS À SKI 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 AUJOURD’HUI (TEY) 16:34 LES

DERNIERS HOMMES 17:00 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA

SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS

- 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 LES

MAINS DE ROXANA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01

DES RACINES & DES AILES 23:48 LE DESSOUS DES CARTES

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:48 UN

VILLAGE FRANÇAIS 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 -

ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Tezaur.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45 Documentar. „Almanah cinematografi c”. 10.15 Crochiuri

de iarnă. 10.25 Alexandru Lozanciuc. Concert de binefacere.

12.00 O seară în familie. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul

lumii animale”. 14.00 Armonii sonore. 14.25 Părinţi și copii.

15.00 Sub același cer. 15.30, 17.15, 19.35 Jocurile Olimpice

Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 21.15 Super-loto „5” din „35”.

21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic.

22.35 Reporterul de gardă. 23.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona

Spătaru. 23.20 Europa în concert. Sophie Hunger. Elveţia. 0.15

Legendele muzicii. 0.30 World stories - lumea în reportaje.

4.30 Documentar. „Global 3000”. 5.00 Dor. Program muzical.

5.30 Art club (рус).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudi-

ne 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana

Scalețchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30

Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea

inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi

(r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Vide-

oclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30

Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30

Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50

Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă

21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00

Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească:

O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15

Cancan.ro (r) 03:30 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc:

Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Zidul secretelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4671 15:00 Film:

Pe urmele vinovatului 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Măruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cris-

tina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi, ep.2, sezon V 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: O săptămână nebună,

ep.2, sezon 1 00:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep

12, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на

Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка”

12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55

„След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В

наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном

фильме „Любопытная Варвара” 00:10 „Primele știri” (rus)

00:20 „Вечерний Ургант” 00:45 „Первая пара. Больше чем

любовь” 01:35 „Prima Oră” (R) 03:25 „Истина где-то рядом”

03:40 „Давай поженимся!”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00,

17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:31 LE TOUR DU CERVIN

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05

FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:33 JARDINS &

LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31

NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO

13:05 RICARDO 13:34 LE GOÛT DE L’AMOUR 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 LES MAINS DE ROXANA 16:46 FLASH INFO

17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE

DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:21

UN VILLAGE FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES

ADOPTÉS 23:37 LE BALLON DE ROUGE 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA

GRANDE LIBRAIRIE 1:50 LE GOÛT DE L’AMOUR 2:48 MISE AU POINT

3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

17 FEBRUARIE 18 FEBRUARIE 19 FEBRUARIE 20 FEBRUARIE Luni Marţi Miercuri Joi

14 FEBRUARIE 2014 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUX COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BERBECO aventură sentimentală riscă să se complice. N-are rost să în-cerci să grăbești evoluţia lucru-rilor, pentru că nu vei reuși să faci nimic în privinţa asta.

TAURConjunctura astrală îţi va fur-niza o infuzie de entuziasm și bună dispoziţie. Încearcă să te lași ghidată de logică și nu de emoţii, dacă vrei să nu ai de pierdut.

GEMENIVei cunoaște unele persoa-ne importante, care te-ar pu-tea ajuta mult în viitor. Evită să cheltuiești bani pe care nu-i ai, pentru că în felul ăsta îţi vei face numai probleme și griji.

RACVor exista șanse mari să-ţi pro-movezi proiectele și să te faci remarcată de șefi i tăi. Nu trebu-ie însă să uiţi de valoarea relaţii-lor interumane și să pui preţ pe răbdare și diplomaţiei.

LEUVei avea unele îngrijorări pe plan profesional, însă nu se va întâmpla nimic care să-ţi dea viaţa peste cap. Va fi o perioadă favorabilă din punctul de vede-re al romantismului.

FECIOARĂConjunctura astrală va deter-mina apariţia unor situaţii de-licate, precum unele erori sau neînţelegeri. Vei dori să capeţi mai mult control asupra carierei tale, însă acest lucru va fi difi cil.

BALANŢĂRelaţiile cu colegii de muncă și cunoscuţii vor fi tensionate, iar lucrurile riscă să degenereze în-tre voi. Vei fi plină de dinamism și te vei implica cu entuziasm la diverse sarcini, chiar dacă vei ști că n-ai mari șanse de succes.

SCORPIONÎncearcă să-ţi iei toate măsurile de precauţie împotriva unor lo-vituri pe la spate din partea co-legilor tăi, pentru că există ris-cul ca ele să se producă.

SĂGETĂTORVei ști să te bucuri de calmul și liniștea din viaţa ta. Relaţia de iubire în care ești implicată va câștiga în profunzime.

CAPRICORNUn proiect început cu ceva vre-me în urmă ar putea încolţi în cele din urmă. Fie că este vor-ba de o idee de-a ta sau de un proiect la care pui umărul, te vei simţi extrem de entuziasmată.

VĂRSĂTORVei simţi nevoia să faci ceva ieșit din comun și să zdrun-cini certitudinile pe care une-le persoane le au despre tine. Ai grijă însă!

PEŞTIO prietenă apropiată îţi va pro-pune să demaraţi un proiect împreună, iar ţie îţi va surâde ideea. Spiritul tău de echipă îţi va aduce un compliment din partea cuiva.

14-21 februarie14-21 februarie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15

Sub același cer. 6.45 Profi l de savant. 7.10,

8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Europa

în concert. Sophie Hunger. Elveţia. 10.30 „Un sfert de vorbă” cu

Ilona Spătaru. 10.50 Crochiuri de iarnă. 11.00 Dor. Program mu-

zical. 11.30 Documentar. „Global 3000”. 12.00 Destine de colecţie.

12.30 Armonii vocale. 13.10 Ring Star. Concurs muzical. 14.10,

3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.55 Stil nou. 15.25,

17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 17.40 Europa în concert. Goran

Bregovic. 18.30, 4.00 MESAGER. 19.00 Jocurile Olimpice Soci 2014.

În pauză: Știri. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul

olimpic. 22.35 Documentar. „Drumeţii”. 23.05 Serial. „SIMULATORII”

(Argentina). 0.15 Cinemateca universală. 0.30 Natura în obiectiv.

4.30 „Târfa de marţi”. Spectacol. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film

indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial

19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs au-

tohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii

(r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00

Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri

13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi

și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00

Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30

Serial: Furtuna din adâncuri 22:00 Serial: Forţa destinului 23:30

Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial: Forţa destinului

(r) 03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15

Doctorul casei (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Pe

urmele vinovatului (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Film: Răpirea: două zile de teroare 16:00 La

Măruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruţă

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Film: Dreptate și răzbunare 23:15 Film: Vitezomanu’ Ricky Bobby

01:15 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на

Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время

обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30

„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05

„Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom)

21:35 „Время” 22:05 Премьера. Елена Захарова, Дмитрий Орлов

в фильме „У Бога свои планы” 23:50 Александр Абдулов, Елена

Проклова в комедии „Желтый карлик” 01:40 „Primele știri”

(rus) 01:50 Жан Габен, Ален Делон, Лино Вентура в фильме

„Сицилийский клан” 03:40 Ирина Купченко в фильме „Странная

женщина”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00,

23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08

LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00

FLASH INFO 11:04 LE TOUR DU CERVIN 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00

FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE

13:03 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:35 LES ROUTES DANGEREUSES

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:55

UN VILLAGE FRANÇAIS 16:48 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE

! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04

ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:01 21E

SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ALIAS CARACALLA,

AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 QUAND VIENT

LA PEUR 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15 Documen-

tar. „În croazieră cu aerostatul”. 7.15

Documentar. „Kanji Ishiwara, omul care a

declanșat războiul”. 8.50 Legendele muzicii. 9.00 Desene animate.

„Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”.

10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Stil nou. 11.00 Casa mea. 11.30,

14.40, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 13.30 Parteneriate pentru

fi ecare copil. 13.50 Știri pozitive. 14.10 Documentar. „Euroboxx”.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 20.00, 4.00 MESAGER. 20.35 Povestea.

20.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Dor. Program mu-

zical. 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Art club (рус). 23.05 Serial.

„PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.50 Alexandru Lozanciuc. Concert

de binefacere. 2.30 Avangaraj. 3.30 Portrete în timp. 4.30 Europa în

concert. Goran Bregovic. 5.20 Documentar. „Acceptare”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Se-

rial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula

sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton

13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Te-

leshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market

9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew

20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30

Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film

indian 05.30 Concert

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Vi-

deoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r)

10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial:

Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial:

Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 16:30 Videoclipuri

17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00

Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial:

Furtuna din adâncuri 22:00 Serial: Forţa destinului 23:30 Serial:

Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r)

03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15

Serial: Intrigi și seducţie (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT (prima editie)

11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În

Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO

TV 13:15 Teleshopping 13:30 La Măruţă (r) 14:30 Film: Strălucire

16:30 Film: Dreptate și răzbunare (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Teroare în Paris 22:45

Film: Machete 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: Machete

(r) 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Las Fierbinţi (r)

05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Ирина Роднина.

Непобедимая” 07:00 Владимир Ивашов,

Жанна Прохоренко в фильме „Баллада о

солдате” 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы

и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Tele-

shopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Любовь Успенская.

„Я знаю тайну одиночества” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Станислав Говорухин.

Место встречи” 14:15 Владимир Высоцкий, Владимир

Конкин, Александр Белявский в многосерийном фильме

„Место встречи изменить нельзя” 18:00 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:15 „Место встречи изменить нельзя”.

Многосерийный фильм. Продолжение 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:20 „Время” 21:40 „Пусть говорят” 22:40 Игорь Кваша,

Олег Янковский, Инна Чурикова в фильме „Тот самый

Мюнхгаузен” 01:05 Елена Яковлева, Андрей Соколов в фильме

„Шальная баба” 02:25 Джордж Клуни, Мишель Пфайффер

в романтической комедии „Один прекрасный день” 04:05

Николай Трофимов в музыкальном фильме „Лев Гурыч

Синичкин”

7.00-11.40, 12.10, 19.25,

1.05 Seriale. 11.40 Tele-

shopping. 16.45, 0.00, 6.45

Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldo-

veni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 MEDITERRANEO 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOUR-

NAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:01 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ

10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE

10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 BASKUP

11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA

PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:03 ÉPICERIE FINE 13:04

FLASH INFO 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS

ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:01

360° - GÉO 17:00 FLASH INFO 17:02 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30

THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE GRAND GALA

DU FESTIVAL DU RIRE DE LIÈGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV-

5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 ALIAS CARACALLA,

AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 2:37 TARATATA 3:04 ACOUSTIC 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15 Ring Star.

Concurs muzical. 7.15 Cuvintele Credin-

ţei. 8.00 Părinţi și copii. 8.30 2014 - Anul

Dumitru Matcovschi. 8.40 Dialog social. 9.00-17.00 Jocurile

Olimpice Soci 2014. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 World stories

- lumea în reportaje. 17.50 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

18.00 Jocurile Olimpice Soci 2014. Festivitatea de închidere

a Olimpiadei. 20.35, 4.00 MESAGER. 21.15 Evantai folcloric.

22.20 Cultura azi. 23.05 Europa în concert. Marius Muller-Wes-

ternhagen. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.00 Documentar. „Kanji

Ishiwara, omul care a declanșat războiul”. 2.30 Etno Jazz Festival.

Joscho Stephan Trio (Germania). 3.20 Legendele muzicii. 3.30

Casa mea. 4.30 Documentar. „Secretul unui whisky deosebit”.

5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35

Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film ar-

tistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana

Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății

20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.

md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30

Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea

inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r)

12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo

de poveștiri (r) 13:45 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul

pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30

Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial:

Furtuna din adâncuri (sfârșitul serialului) 22:00 Serial: Forţa des-

tinului 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial:

Forţa destinului (r) 03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne

de poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi și seducţie (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani (pri-

ma ediţie) 11:00 Film: Strălucire (r) 13:00 Știrile

PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo tv

(prima ediţie) 14:15 Film: Nașa 16:00 Film: Bascheţii fermecaţi 18

:00 România, te iubesc! (prima ediţie) 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: X-Men 2 23:45 Film:

Țărâmul libertăţii 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:30 Film: X-Men 2 (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Вячеслав Фетисов.

Все по-честному” 06:40 Георгий Жженов,

Анатолий Кузнецов, Борис Токарев в

фильме „Горячий снег” 08:30 „Армейский магазин” 09:00

„Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 Леонид

Быков в боевой комедии „Максим Перепелица” 12:00

Новости (с субтитрами) 12:20 Легендарное кино в цвете.

Василий Лановой, Георгий Юматов в фильме „Офицеры”

13:55 „Владислав Третьяк. Вратарь без маски” 14:50 Кино

в цвете. „Небесный тихоход” 16:15 Олег Янковский, Ролан

Быков в фильме „Служили два товарища” 17:55 К юбилею

актера. Премьера. „Олег Янковский. „Я, на свою беду,

бессмертен” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis”

21:00 „Sinteza saptamanii” (rom) 21:35 „Время” 21:55 К Дню

защитника Отечества. „С песней к Победе!” Праздничный

концерт в Кремле 23:55 Фильм Александра Митты „Таежный

роман” 02:10 Игорь Петренко, Алена Бабенко в фильме

„Водитель для Веры” 04:00 Стив Мартин в комедии „Оптом

дешевле 2”

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20,

14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Di-

vertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale.

2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 DOCUMENTAIRE

6:24 À BON ENTENDEUR 6:52 LE BAR DE L’EUROPE 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32

WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05

FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE

10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07

BASKUP 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 JOUR DE RUGBY

12:46 PROGRAMME COURT 13:03 FLASH INFO 13:03 COUP DE

POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE

JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES

CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00

FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS

- 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:31 DES

TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:29 360° - GÉO 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MONSIEUR HIRE 23:17 CHÂTEAU

MOUTON ROTHSCHILD 23:37 LE RETOUR 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57

FOOT! 1:26 FOOT! 1:34 LES ADOPTÉS 3:10 LE BALLON DE ROUGE

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

21 FEBRUARIE 22 FEBRUARIE 23 FEBRUARIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 125TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

14 FEBRUARIE 20141616F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

Și pentru că singura cale de a te dezvolta este ... să alegi să te dezvolţi, Iulia Brad, eroina noastră de astăzi, asta și face. Studentă la Facultatea de Jurnalism și Știinţe ale Comu-nicării, Iulia este o tânără care inspiră. Inspiră prin senină-tate, prin inteligenţă, prin modul de a comunica și de a interacţiona cu oamenii de lângă ea.

- Iulia, o primă întrebare: de unde atâta entuziasm în tine?

- De la Doamne-Doamne. Or, toate de la Doamne-Doamne vin!

- Spuneai undeva că experienţa este cea mai mare răsplată a mun-cii. Tu unde câștigi această experi-enţă?

- Experienţa o câștig oriunde. Și oricând. În fi ece clipă. Chiar acum. Pentru că mereu fac câte ceva care să mă dezvolte, să mă ajute să cresc, să evoluez. Până acum experienţă multă și preţioasă am acumulat în cadrul mai multor proiecte pe care le-am iniţiat și le-am dirijat sau în care m-am im-plicat activ. La nivel local, naţional și internaţional. Câteva dintre mediile care, consider, mi-au dăruit cea mai mare „cantitate” de experienţă sunt: ONG-ul pe care l-am fondat în 2011 („Tinerii din Moldova pentru Dezvol-tare”, alias MYDA) și revista NEXT (pri-ma revistă studenţească naţională din Moldova), al cărei redactor-șef și fon-datoare sunt/am fost. Am participat la Academia Ideilor (organizată de In-stitutul IDEA), Școala de Stat-Building (IDRAD), Școala de Instruire Politică a Tinerilor Lideri (IDIS Viitorul), precum și la programul de instruire „Universi-tăţi fără Corupţie”, organizat de Cen-trul Naţional pentru Transparenţă și Drepturile Omului și fi nanţat de Open Society Foundation Budapest. Totoda-tă, am participat la diverse conferinţe, seminare, traininguri, festivaluri stu-denţești și concursuri, proiecte naţio-nale și internaţionale, care au avut loc în Austria, Germania, Polonia, Letonia, Armenia, România, Ucraina, Rusia. Toate acestea m-au ajutat, cu certitu-dine, să devin o persoană integră, cul-tivată, ambiţioasă și determinată, care cred că sunt astăzi. Foarte multe cu-noștinţe noi și abilităţi am reușit să-mi cultiv, inclusiv, în timpul stagiilor de practică în cadrul Serviciului de pre-să al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, în mijlocul minu-natei echipe de jurnaliști profesioniști

de la Radio Europa Liberă, dar și la alte câteva instituţii media.

- Vei absolvi anul acesta Facultatea de Jurnalism și Știinţe ale Comunicării. Bănuiesc că îţi propui să profesezi în acest domeniu, nu?

- Da, cred că voi activa în acest do-meniu. Apropo, mărturisesc în pre-mieră, anume în pielea unui jurnalist cultural mă simt bine. (Chiar foarte bine!) Dar nu uit că mi-ar plăcea mult să pot călători în cele mai îndepărtate ţări și continente, pentru a cunoaște noi culturi, oameni, popoare, istorii și destine și a scrie despre ele. Un fel de Jurnal(ist) (inclusiv) de călătorie, se poate spune că-mi doresc să devin. Apoi, PR-istă? Posibil. Doar că, cea mai importantă condiţie a mea este să îmi placă mie mai întâi ceea ce promovez.

- Cum apreciezi situaţia jurnalismu-lui de la noi din ţara? Își îndreptă-ţește titlul de a patra putere în stat?

- Bine, trebuie să recunosc că în-trebarea este foarte complicată. Iar a răspunde la ea, nu știu dacă-mi este în putere. Și totuși, fi resc de subiectivă fi ind, consider că în Moldova nu exis-tă acea „a patra putere în stat” pe care ne-am dori-o. Nu există acel „câine de pază al societăţii”. Și nu există, apropo, nici a treia și nici a doua putere în stat, dacă vreţi. Există o singură putere. E banul. Iar banul face legea. Din păca-te. Acest lucru se referă, în mare parte (nu în totalitate!), și la presă, care este (vorba jurnalistului) presă cu jurnaliști „de curte”. E trist. Dar azi avem atât de mult servilism politic din partea pre-sei, încât enumerând instituţii media

știi de îndată care și pentru cine (dintre politicieni) lucrează. Trist, vă zic. Există totuși câteva posturi de radio, o tele-viziune-două, câteva portaluri de știri și ziare care încearcă (din răsputeri) să ţină piept marilor fărădelegi ce zilnic se înfăptuiesc. Dar e puţin, cred. Prea puţin pentru a numi societatea în care trăim azi sănătoasă. În loc de post-scriptum. E 2014, an de alegeri. Anul acesta va fi unul în care jurnalismul din ţara noastră va coborî la un nivel și mai inferior decât acum. Mârșăvii, pro-pagandă, dezinformare și manipulare, „ași din mânecă”, materiale compromi-ţătoare etc. – toate vor fi la ordinea zi-lei. Este, doar, o chestiune de timp.

- Ai fost desemnată printre cei mai buni studenţi ai ţării. Care a fost

efortul pentru a obţine această per-formanţă?

- Nu cred că a fost un efort anumit. Și asta deoarece am făcut, practic, me-reu tot ceea ce am vrut/planifi cat să fac. Am învăţat bine, am avut o activi-tate extracurriculară bogată: am iniţi-at proiecte, am efectuat stagii de prac-tică, am luat premii și locuri de frunte la diverse concursuri – astfel încât, când a fost timpul să candidez pentru această bursă, nu-mi rămăsese decât să adun toate diplomele, certifi catele, publicaţiile și alte dovezi ale implicării mele și să le depun la sediul Centrului de Informaţii Universitare.

- Nu te-ai limitat doar la studii. Ai reușit și să muncești, să călătorești, să interacţionezi cu oameni deose-

biţi. Cum s-au împă-cat toate astea?

- S-au împăcat foarte bine. A fost o armonie în jurul meu, pentru că armonie a fost în mine. Știu (aproape mereu) ce-mi doresc. Nu știu de fi ecare dată calea. Și totuși, consider că se-cretul „împăcării” me-lange-ului „a studia - a munci - a călători” este tare simplu. Dacă îţi do-rești cu adevărat să fi i student de laudă la uni-versitate, dacă trebuie să muncești pentru a-ţi câștiga banii și de-ţi

mai și dorești să vizitezi locuri minu-nate – ai nevoie de cel puţin două lu-cruri: dorinţă și muncă. Multă dorinţă și multă muncă. Plus, răbdare. Și mai multă.

- Ai moderat o emisiune despre gadgeturi și IT. Ce ai învăţat din această experienţă?

- În primul rând, am afl at foarte multe informaţii noi despre tot ceea ce înseamnă IT: dispozitive de tot fe-lul, aplicaţii pentru acestea, programe și utilitatea lor. În al doilea rând, am învăţat (și mi-a plăcut, recunosc, foar-te mult) să fi u o prezentatoare (cred) bună a unor știri de calitate. Or, News Bites a fost primul show despre IT din Moldova. Iar acest lucru nu e deloc puţin. Ar fi și un al treilea rând. Pe de o parte, am învăţat că o mână de oa-meni talentaţi pot face minuni, iar pe de altă parte, o emisiune despre IT nu are cum să fi e apreciată la justa ei va-loare (printr-un număr mare de vizu-alizări) în momentul în care oamenii, gândindu-se la IT, încă își imaginează acest domeniu drept complicat, mate-matic și foarte nu-pentru-ei. A fost un proiect viu, adevărat, unde timp de 4 luni am citit multe știri, am dormit pu-ţin și am râs mult. (Și asta, pentru că am avut parte de o echipă Udarnik-ă!)

- Dar cărţile? Care-i toată istoria cu cărţile și cu Iulia Brad?

- O, cărţile sunt magice. Ele-mi sunt în sânge. În sufl et. Citesc mereu. Ori-unde. (În geantă port mereu o carte.) Nu citesc orice. Pot citi mai multe cărţi odată. Pot să las o carte dacă nu îmi place. Sau pot să las cărţi, crezând că nu-mi merită atenţia și timpul, ca mai apoi să mă întorc la ele și să înţeleg că mă extaziază (cazul „O iubeam” de

Anna Gavalda). În altă ordine de idei, trebuie să mărturisesc că, deși în fa-milia mea se citește mult, eu am prins gustul adevărat al lecturii abia în clasa a X-a, cred. (Foarte târziu...) Nu știu de ce. Și totuși, probabil pentru că lectu-rile „de la școală” mi s-au părut plictisi-toare și neinteresante. Până am ajuns la „Patul lui Procust”, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Biserica Albă” și multe altele.

- Ce cărţi te cuceresc?

- Deși cred că tocmai eu sunt cuce-ritoarea de cărţi (de fapt), (zâmbește), există cărţi care mă fac să nu le pot lăsa din mâini. Au un-ceva-nu-știu-ce. Greu de defi nit (sau poate nu?). Poate mă veţi înţelege. „Să nu mă pot lăsa de ele” mi s-a întâmplat în cazul cărţilor „Călăreţul fără cap”, „Dama cu camelii” și, mai ales, în cazul „Contelui de Monte-Cristo” și a romanului psi-hologic „Crimă și pedeapsă”. Or, anu-me acestea sunt scrierile care m-au marcat profund și m-au impresionat, prin sufl et, atmosferă, spirit, intrigă, deznodăminte neașteptate, personaje cu cele mai diferite caractere și moduri de comportament. În general, cărţi-le care îmi plac în mod deosebit sunt cărţile cu linii clare de subiect. Cărţile care povestesc istorii de viaţă. Cărţile „adânci”. Labirint. Și nu cele de supra-faţă, editate în scopul profi tului, de obicei, de tip „Cum să devii milionar?”, „Cum să fi i un om de succes?”, „Cum să comunici efi cient?”, dar și alte „cheltu-iri de hârtie”.

- Ai și unele recomandări în materie de lectură?

- Da. Cu siguranţă. Recomand cu drag și sufl et bun: „Portretul lui Dori-an Gray” de Oscar Wilde, „Contele de Monte-Cristo” de Alexandre Dumas, „Dama cu camelii”, de Dumas (fi ul), „Crimă și pedeapsă” de Fiodor Dosto-ievski, „Călăreţul fără cap” de Mayne Reid, „Shogun” de James Clavell, „Afo-risme despre înţelepciunea în viaţă” de Arthur Shopenhauer, „Outliers” de Malcolm Gladwell, precum și „Anna Karenina”, „Decameronul”, „Pe frontul de vest nimic nou” și „Arcul de trimf” de Erich Maria Remarque ori „Greaţa” de Sartre și „Rinocerii” de Ionesco. De-ocamdată, cred, cam atât. Pentru alte recomandări de lectură frumoasă însă, vă invit cu gând bun, să accesaţi blo-gul meu personal, iuliabrad.wordpre-ss.com.

- Mulţumim. Să ai mult spor în tot ceea ce-ţi propui să faci.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

IULIA BRAD:

„Entuziasmul din mine e de la Doamne-„Entuziasmul din mine e de la Doamne-Doamne. Or, toate de la Doamne-Doamne vin” Doamne. Or, toate de la Doamne-Doamne vin”