Eşti pe bune cu comandantul Titel? E clară treaba: poliţia nu te va hăitui vreodată pentru datoriile la stat!

CMYK

LUNI24 octombrie 2011

Anul IVNr. 81112 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:53Apus: 18:28

PROGRAMUL SERII LA KAPITAL TV17.15 - Info KTV18.00 - Reporter KTV“Adarco, o afacere de MILIOANE!”realizator Alina PIPAN20.00 - Info KTV

23.10 - Cătălin Docea Direct

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3295 lei1$ = 3,1440 lei1₤ = 4,9702 lei

ZiarulVãii Jiului

� PAGINA 3

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

20.30 - EXCLUSIVRomanian Fight ChallengeÎnregistrarea integrală a galei K1

desfăşurată în 21.10.2011 la Timişoara, cu participarea triplului

campion mondial K1 - Remy Bonjasky şi a sportivului uricăneanAlin Boroghină. Eveniment organi-

zat de omul de afaceri ClaudiuScarlet - Milenium Shopping Uricani

Continuă campania politico-mincinoasă împotriva ediluluiDănuţ Buhăescu

Servind interese PDL, PPDD şi - se tot aude

- chiar PSD Lupeni, două publicaţii periodice

continuă o campanie mincinoasă împotriva

primarului Dănuţ Buhăescu.

Asta deşi, printr-o Sentinţă civilă emisă în

luna mai a acestui an, primarul a demonstrat

în instanţă că articolele din prima parte a

campaniei media au reprezentat, de fapt, o

suită de calomnii infecte.

Zilele trecute, într-un articol publicat de

acelaşi săptămânal dovedit a fi mincinos în

instanţă (alte persoane publice acţionându-l,

de asemenea, de curând în judecată) se spune

că primarul ar fi deturnat fondurile FRDS

destinate blocurilor F7 şi F9 de pe strada 1

Mai din Uricani.

Nimic mai fals! Şi asta pentru că la

blocurile respective nu s-a derulat vreo-

dată un program FRDS!

Autorul calomniilor, citat generos de au-

toarea articolului fără vreo minimă verifi-

care, este un anume Todor Gheorghe.

Personajul citat în articol nici măcar nu are

un interes direct în cauză,

nelocuind în blocurile

respective, ci are motive de

penibilă răzbunare împotriva

primarului pentru urmă-

toarele motive:

Gheorghe Todor a solicitat

primarului ca fiica acestuia

să fie pontată pentru a bene-

ficia de ajutor social fără să

muncească efectiv. Fiind

refuzat de primar, se lasă

acum folosit în această cam-

panie murdară, construită

dintr-o suită de calomnii.

Mai mult, acelaşi individ a

solicitat primarului Buhăescu să fie pus

preşedinte al Partidei Romilor la Uricani.

Primarul i-a explicat că romii, nicidecum

primarul, trebuie să nominalizeze un

preşedinte al partidei şi, dacă îl cred demn,

să îl şi aleagă.

Dacă ar fi avut măcar minima intenţie de a se

documenta, autoarea articolului ar fi aflat că

administraţia locală are foarte puţine pârghii

de a interveni în rezolvarea situaţiei unor

imobile ale căror spaţii de locuit sunt, în

mare majoritate, proprietate privată.

Cu toate acestea, Primăria oraşului Uricani a

depus anul trecut, în luna noiembrie, la

MDRT un proiect pentru reabilitarea

blocurilor F7 şi F9 de pe strada 1 Mai.

De asemenea, pentru că într-un articol ante-

rior s-au făcut referiri şi la blocurile 33 şi 35

de pe Aleea Teilor, o informăm pe autoarea

articolului că s-a depus un proiect similar la

MDRT şi pentru cele două blocuri.

Din bani publici, Primăria oraşului Uricani a

solicitat întocmirea întregii documentaţii

(studiu tehnic, energetic, proiect tehnic şi

detalii de execuţie), necesară pentru

reabilitarea celor patru blocuri, şi a depus-o

la MDRT. De asemenea, pentru cei cu

probleme sociale deosebite, administraţia

este dispusă să achite din bugetul local con-

tribuţia din proiect. Primăria oraşului Uricani

a făcut, aşadar, tot

ceea ce era legal

posibil pentru lo-

catarii din aceste

patru blocuri.

De ce nu au venit

banii pentru reabili -

tarea acestor imo-

bile? O invităm pe

autoarea articolelor

calomnioase să îl

întrebe pe pre-

mierul Boc şi să ne

spună şi nouă.

Vom reveni.

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 24 octombrie 20112 ACTUALITATE

www.zvj.ro

SS--aa rreeddeesscchhiiss îînnttrr--oo ffoorrmmuullăă mmooddeerrnniizzaattăă

CCEEAAIINNĂĂRRIIAA şş ii BBUUZZEE BBAARR HHootteell PPeettrrooşşaannii ..

VVăă aaşştteeppttăămm îînnttrr--oo aammbbiiaannţţăă ccăălldduurrooaassăă

aattââtt llaa pprroopprr iiuu,, ccââtt şş ii llaa ff iigguurraatt ..

BBUUZZEE BBAARR TTEEAAMM

Evenimentul este prilejuitde Ziua Armatei care, înmod oficial, este serbatăpe 25 octombrie, dar de-vansarea acesteia cu o zila Petroşani a avut camotiv disponibilitatea invi-taţilor, care au un rol im-portant în punerea ei înscenă. Prin urmare, a fostprevăzută pentru astăzi.

Realizarea amplasamentului va începe laora 11:30, când va fi arborat şi drapelul.Va fi prima pradă militară realizată în mu-nicipiul nostru. Iar în decembrie, de ZiuaMarii Unirii, Petroşaniul va avea parte deo altă surpriză plăcută.„Este firesc şi necesar să readucem înatenţia comunităţii noastre valorile Armatei Române, simbolurile pe careaceasta le apără, simbolurile statului nostru. Este important să ne reamintimînsemnătatea drapelului. Sunt lucruri pecare trebuie să le preţuim. Manifestărileîncep cu amenajarea amplasamentului la

ora 11:30. Ora 12 este oraoficială a demarării pa-radei. Invităm toţi petroşe-nenii în faţa primărieipentru a lua parte la eveni-ment. Menţionez căaceastă paradă este unsemn al preţuirii noastrepentru comunitate şi pen-tru Armată”, a declaratmaestrul de ceremonii,Vasile Pop, preşedinteleAsociaţiei „CultulEroilor”.Au fost invitaţi generaliiîn rezervă ai ArmateiRomâne din judeţul nos-tru, Gorj şi Vâlcea: Constantin Ispas, GabrielDumitrescu, Vasile Bâră şiFlorea Posteucă, ofiţerisuperiori în rezervă ai Armatei Române,reprezentanţi ai asociaţi-ilor de veterani, ai Asoci-aţiei „Cultul Eroilor” dinGarnizoana Brad dar şioficialităţi judeţene şi lo-cale şi reprezentanţi aiunor structuri militarizate.

Alina PIPAN

Primarul PNL al Hunedoarei,JUDECAT ÎN DOUĂDOSAREAşa cum anunţam într-o ediţie ante-

rioară a ziarului nostru, pe 21 octombrie,

la Curtea de Apel Alba Iulia, s-a judecat

cererea primarului Hunedoarei, Ovidiu

Hada, şi viceprimarului localităţii, Dan

Robert, de conexare a două dosare în

care sunt implicaţi şi care sunt judecate

de această instanţă. Cererea celor doi a

fost respinsă şi instanţa a dat un nou ter-

men de judecată pe 25 octombrie.

În fapt, este vorba de procesul în dosarul în-registrat pe rolul instanţei din Alba Iulia înluna februarie 2011, prin care mai mulţifuncţionari ai Primăriei Hunedoara, printrecare primarul Ovidiu Hada şi viceprimarulRobert Dan, au fost trimişi în judecată deprocurorii DNA pentru infracţiuni de abuzîn serviciu contra intereselor publice şi decomplicitate la conflict de interese. Prejudi-ciul reclamat de procurori în acest dosareste de 700.000 de lei. Să notăm că, în lunaiunie, Ovidiu Hada şi Dan Robert au maifost trimişi în instanţă pentru infracţiunisimilare. În acest dosar, reprezentanţiiprimăriei sunt acuzaţi că au încheiat ilegalcontracte de consultanţă în valoare de40.000 de euro cu o firmă care nu avea per-sonal specializat. (M.P.)

La sfârşitul săptămânii tre-cute, Hunedoara a avutparte de cel mai importantturneu muzical organizat înRomânia, Mix Music Evolu-tion. Reamintim că turneula avut deja trei prezenţe înjudeţul nostru, în luna oc-tombrie, la Lupeni,Petroşani şi Vulcan.

La Hunedoara, spectacolul a avut loc pescena amenajată în faţa Casei de Culturădin municipiu. În faţa hunedorenilor auevoluat artişti români şi oameni din show-biz dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi depublicul de toate vârstele, între care Pro-

consul, Andreea Bălan, Ştefania Rareş,Elisabeta Turcu, Jean de la Craiova,Alexandra Ungureanu, Keo, Skizzo Skillz,Uni-K, DJ Jungle, Cătălin Măruţă, ClaudiaGhiţulescu, Lorenna şi Ion Artur. Pentru ceimici, organizatorii au organizat o serie dejocuri şi concursuri atractive.După această serie de concerte de la Hunedoara, în această săptămână turneul se mută la Deva.

Mihaela PETROŞAN

Din 29 aprilie, când acestturneu a debutat la

Constanţa, caravana MixMusic Evolution a străbătut

17 judeţe, în peste 40 de locaţii diferite. Această ediţie

va avea ultimele concerte în 8 ianuarie 2012.

Şi la Hunedoara

Mix Music Evolution

Astăzi,

În faţa Primăriei Petroşani,paradă militară� Organizatori: Primăria şi Consiliul Local Petroşani

PROGRAMUL MANIFESTĂRILORPRILEJUITE DE SĂRBĂTORIREAZILEI ARMATEI

DATA: 24 OCTOMBRIE 2011

LOCUL: Petroşani - Casa de cultură „Ion Dulămiţă”;Ora 11.30 – Intrarea in dispozitiv a fanfarei din Vulcan; Defi-lare pe traseul Hotel Petroşani – Primărie; Constituirea dispozi-tivului la Casa de cultura;Ora 12.00 - Semnalul Atenţiune! dat de trompetist; întâmpi -narea delegaţilor; primirea raportului de către primar; trecereaîn revistă a dispozitivului; salutarea Drapelului de luptă; in-tonarea Imnului de stat; se anunţă scopul activităţii: sărbă-torirea „Zilei Armatei”;Se dă cuvântul primarului, care salută prezenţa delegaţilor: Ora 12.15: Sfinţirea plăcii viitorului monument al Eroilor Neamului; dezvelirea plăcii; punerea cilindrului cu H.C.L. şi acrucii; slujba religioasă;Ora 12.45: Alocuţiunile invitaţilor; înmânarea carnetului de„Membru de onoare” al ACMRR primarului Petroşaniului; dis-tribuirea unor diplome;13.15: Depunerea de coroane de flori;13.30: Defilarea elementelor de dispozitiv participante;13.45: Fotografii; Defluirea.

Participă subunităţi de la Batalionul de Geniu din Deva,Colegiul Liceal Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia, Inspec-toratul Judeţean de Jandarmi. Este posibil să participe şi Episcopul Gurie şi generalul Sălan.

Nu sunt decât vreo şapte - opt luni de când,sub competenta conducere a RamoneiRoşulescu, cotidianul Gazeta Văii Jiului -editat la acea vreme de o societate cu ace-laşi nume - răcnea ca din gaură de şarpecum că onor Poliţia municipiului Petroşaninu şi-ar face treaba în privinţa datoriilor cucare o societate administrată de la nivelulanului 2005 de către subsemnatul ar fi

rămas restantă către stat. Ul-terior, după ce Parchetul depe lângă Tribunalul Hune-doara s-a lămurit că n-a fostvreo rea intenţie, dar şi căsumele de încasat erau camleu pe leu cu cele de achitat,dosarul a fost închis cuscoatere de sub urmărire pe-nală. A fost un spectacolieftin, cu ofiţeri de la Inves-tigarea Fraudelor şi comisariai Gărzii Financiare, vizibilafectaţi şi ei de penibilulsituaţiei, care se înfiinţau pe-riodic pe la sediul redacţiei.Asta după ce, de vreo treiori, pe la firmă au mai trecutşi inspectorii de la FinanţelePublice, locale & judeţene.Treburile astea se întâmplauîntre două întâlniri, de con-sultări, între RamonaRoşulescu şi comandantul

poliţiei locale, Titel Brăgaru, pe terasa Mol-ului de pe şoseaua de centură a municipiului. Cazul a fost închis şi, aşa cum spuneam, sereferea la o societate mai veche, nicidecumla SC Ziarul Văii Jiului, un contributoronest la bugetul local şi cel de stat, care nua înregistrat şi nu înregistrează datorii către

bugetul local ori cel de stat de la data înfi-inţării, în luna august 2008, până înprezent.Soarta a făcut însă ca, de vreo câteva săp-tămâni, fix madam Roşulescu, sfătuitoareade taină a comandantului local, să fi părăsitSC Gazeta Văii Jiului SRL, cu ştampilă cutot, imediat ce firma a ajuns să datoreze undeva pe la jumătate de miliard de leicătre bugetul de stat (plus asigurări sociale,şomaj şi sănătate), dar şi importanterestanţe către diverşi furnizori (chirie, servicii etc.). Există aşadar premisele caStatul Român să fi fost păgubit prinderularea unor activităţi comerciale fărăplata taxelor şi impozitelor aferente. Aici se nasc, firesc, o serie de întrebări fără

răspuns. Câte acţiuni investigative a dispuscomandantul Titel, sub directa coordonare aParchetului, cu privire la acumularea de da-torii de către firma administrată de RamonaRoşulescu? De câte ori a citat-o investiga-torul desăvârşit folosit la înaintare de Titel(că doar se pricepe la chestiuni economicepentru că, înainte de a fi poliţist, vindeacasete în piaţă)? De câte ori a fost călcatsediul firmei conduse de R.R. de cătreGarda Financiară, AFP Petroşani, DGFPHunedoara şi ofiţerii de la InvestigareaFraudelor?Invităm organele menţionate să nu seobosească a ne da vreun răspuns. Îl ştimdeja.

Comandantul Titel nu vedenici măcar o banală parcarepe contrasensAşa cum persoanele interesate ar puteavedea în fişierul video disponibil lawww.zvj.ro, s-a dus dracu’ şi spiritul deobservaţie al comandantului Titel. Muncă de prevenţie nu face (vezi lipsaacţiunilor investigative legate de da-toriile colosale acumulate către stat defirma protejatei Roşulescu, ori a prote-jatului Becuş). Muncă de constatare nuface (că doar de aia e şef). Muncă decoordonare nu face (pentru că, altfel,subordonaţii dumnealui i-ar prinde peinfractorii care, de câteva săptămâni,

au transformat cartierul Aeroport înraiul spargerilor de locuinţe, garaje şiautoturisme).La mijlocul săptămânii trecute, coman-dantul Brăgaru se întreţinea verbal,

aşa cum rezultă şi din înregistrareavideo, cu un cetăţean în faţa Primărieimunicipiului Petroşani.Fix 15 metri mai încolo, un superbAudi A8 înmatriculat B 555 ATC, şedeaparcat pe contrasens în plin centrulmunicipiului Petroşani. Credeţi că res -pectiva contravenţie, gravă încălcare aCodului Rutier, a produs vreo tresărire

comandantului Brăgaru? Nicide-cum. Omul a terminat discuţia şi,uşor precipitat, s-a urcat înVento-ul de serviciu şi a şters-o.

Întârziase, probabil, la vreo întâlnirecu Ramona, ziarista care-i transformălipsa de activitate în virtute.

(Urmăriţi video la zvj.ro)

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 24 octombrie 2011 3DEZVĂLUIRI

www.zvj.ro

Eşti pe bune cu comandantul Titel? E clară treaba: poliţia nu te va hăitui vreodată pentru datoriile la stat!

Iată datoriile, deja vechi, ale firmei conduse deprotejata comandantului TitelBugetul de stat 11.956 lei, din care 2.493 lei penalităţiBugetul asigurărilor sociale de stat 12.618 lei, din care 279 lei penalităţiBugetul asigurărilor de sănătate 4.891 lei, din care 207 lei penalităţiBugetul asigurărilor de şomaj 387 lei, din care 11 lei penalităţi*** Precizăm că sumele reflectă situaţia la 30.06.2011, cuantumul actual fiind aproapedublu pe fondul neachitării şi acumulării altor restanţe.

CRAI AL ŞOSELELOR ŞI PRIETENDE ŞPRIŢ AL COMANDANTULUIBRĂGARU,

Becuş a ajuns înTop 100. Top 100datornici dinjudeţ către statCelebru inclusiv la principalele posturi naţionale de televiziune, după ce - printr-o între-cere nebună între maşina sa şi cea a lui Constantin Grecu - un pieton a fost trimis pelumea cealaltă, Bogdan Becuş, cunoscut pentru relaţiile sale apropiate cu comandantulIlie Titel Brăgaru, reuşeşte o nouă performanţă.Amicons Energy SRL Petroşani, societate al cărei unic asociat este, dar pe care a şi ad-ministrat-o până la data de 10.08.2010, a pătruns de curând în Top 100 datornici dinjudeţ către stat. Amicons Energy SRL ocupă locul 92, datoriile firmei deţinute de craiulşoselelor, rege pescar pe la Keops, cifrându-se - potrivit centralizării de la 31.08.2011 -la suma de 390.111 lei. Credeţi că, în 27.10.2011, comandantul Titel se va prezenta laziua de naştere a asociatului unic al Amicons Energy, recte Becuş jr., cu o citaţie? Ni-cidecum. Lui Titel, în condiţiile în care majoritatea îi sunt prieteni de şpriţ, chiar i serupe că o gaşcă de administratori din Petroşani se întrec în Top 100 datornici.

Lupeneni, aici sunt banii dumneavoastră!Contract Beneficiar Sumă alocată Sumă virată5873/29.06.2010 Minerul Lupeni 2.494.060 lei 430.000 lei7437/17.06.2009 Minerul Lupeni 2.490.000 lei 1.015.000 lei9889/19.06.2008 Minerul Lupeni 1.495.000 lei 950.000 lei10202/31.07.2007 Minerul Lupeni 1.500.000 lei 950.000 lei

Tupeul primarului turnător Cornel Resmeriţă chiar nu are limite. După ce, între 2006 şi2008, a primit viramente importante de la bugetul de stat pentru modernizarea reţeleilocale de termoficare, individul lasă un municipiu întreg să dârdâie. Nu are, spune el,bani pentru susţinerea activităţii de termoficare. Foarte probabil că aşa şi este. Darcând, prin contractele de mai sus, a dat peste 33 de miliarde de lei vechi pentru MinerulLupeni numai între 2007 şi 2010, nu era la fel de preocupat de soarta lupenenilor?Atunci, când el vira banii de la primărie şi familia sa îi încasa la Gloria pe mâncareafotbaliştilor, nu s-a gândit că elevii şi pensionarii vor ajunge să dârdâie de frig? Penal.Pagină realizată de Cătălin DOCEA

Deşi doar la stadiul dePUZ, pare-se că dez-voltarea zonei turistice dinPasul Vâlcan a intrat înimpas. Dacă nu în totali-tate, cel puţin pe o bunăporţiune a sa.

Deşi s-au auzitvoci ale unor căbănuţari care au caracteri-

zat PUZ-ul întocmit pentru dezvoltarea

zonei turistice Pasul Vâlcan ca fiind, în

mare parte, rupt de realitatea de pe teren,

nimeni nu a îndrăznit să-l conteste la

Primăria Vulcan. Ce, vrei să mi-l pun în cap

pe Ile? mi-a spus un ins pe care l-am abor-

dat pe tema aceasta. Dar, din câte mi-a fost

dat să aud, există o persoană căreia nu i-a

fost teamă să treacă în revistă neajunsurile

acestui PUZ, să le aştearnă pe hârtie şi să le

trimită unde trebuie.

Sâmbăta trecută,la stadion, după meci, la o discuţie, propri-

etarul unei cabane l-a întrebat pe primarul

Gheorghe Ile referitor la ce se mai aude cu

Pasul Vâlcan. M-aţi f...t, că nu-mi dă aviz

Mediul, cică ar fi replicat minereşte pri-

marul. Curios să aflu ce anume şi cine au

stârnit furia primarului, m-am interesat şi

am aflat despre demersul întemeiat şi foarte

bine întocmit al unei doamne. Care, în în-

scrisul făcut, ea însăşi se intitulează

"reprezentanta unei părţi din proprietarii de

cabane construite în zona turistică Pasul

Vâlcan aparţinând municipiului Vulcan".

În reclamaţia sa,trimisă Primăriei municipiului Vulcan,

Agenţiei pentru Protecţia Mediului Deva şi

Gărzii de Mediu, doamna Rodica Flaidăr

contestă, în primul rând, faptul că PUZ-ul a

fost afişat pe site-ul primăriei şi la sediul

acesteia, dar nu şi acolo unde era cel mai

important să poată fi văzut: în zona de in-

teres direct pentru proprietarii de cabane.

"Astfel, explică doamna Rodica Flaidăr, nu

au fost respectate prevederile <<Metodolo-

giei de informare şi consultare a publicului

cu privire la elaborarea sau revizuirea pla-

nurilor de amenajare a teritoriului şi de ur-

banism elaborate de Ministerul Dezvoltării

Regionale şi Turismului, aprobat prin

PUZ-ul cu modernizarea Pasulul Vâlcan,

Reclamat la Agenţia de Protecţie a Mediului şi la Garda de Mediu

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 24 octombrie 20114 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Căsuţa Albastră angajează vulcanizator cu

experienţă. Relaţii la telefon

0723.347852

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 24 octombrie 2011 5ACTUALITATE

www.zvj.ro

Ordinul nr.2701/2010. Nu au fost respectateprevederile art.36 şi 37, pct.2.3 şi 4, pre-cum şi anexa la metodologie, ceea ce a dusla întârzierea informării cetăţenilor şi, caurmare, depunerea notificărilor şi obser-vaţiilor noastre a depăşit termenul stabilit".

După care urmează,expuse riguros, observaţiile la acest PUZ:"a) nu se respectă amenajarea actuală acelor două terenuri de sport, dintre careunul prevăzut cu iarbă şi porţi pentru prac-ticarea de către turişti a diferitelor activităţisportive. Pe aceste actuale terenuri este pre-văzută construirea unui drum de legăturăfără importanţă concretă, care este pre-văzută şi pe partea inferioară a pârtiei deschi de lângă cabana turistică; b) se prevedeconstruirea a cca 10 cabane noi într-opoiană montană centrală a zonei turistice(vezi poza – n.r.) între cele două linii deamplasament al cabanelor existente, poianăcu un mare număr de brazi plantaţi şi ajunşila maturitate, cu arbuşti şi floră montană,iar pe acest teren şi în subsolul lui se aflăreţelele tehnico-edilitare, cabluri de ali-mentare cu energie electrică, conducte deapă şi cămine de racordare pentru apa pota-bilă, drumuri de acces executate pe cheltu-iala exclusivă a proprietarilor concesionari,conform prevederilor din contractele deconcesionare încheiate cu Primăria mu-nicipiului Vulcan (art.14.4). Aceste con-strucţii noi vor duce la degradareaparametrilor turistici ai zonei, deoarececonsiderăm că, în mod normal şi civilizat,în orice zonă folosită de oameni, dar maiales în una turistică, este neapărat necesarăexistenţa şi chiar amenajarea unui spaţiuliber de construcţii pentru recreere, pentrusport şi pentru joaca copiilor, cu flora natu-rală existentă şi mediul nepoluant. Am-plasarea acestor construcţii, ca număr şisuprafaţă, pe această zonă centrală duce ladistrugerea mediului natural din poianacentrală, a spaţiului liber necesar turiştilor,la distrugerea amenajărilor existente, iar ca-banele viitoare şi cele existente vor fi în -ghesuite, lipsite de spaţiu înconjurător vital,chiar fără soare; c) ne exprimăm îndoiala căcele cca 10 construcţii vor respecta regulilede construire şi de realizare a căilor deacces pentru fiecare conform prevederilorlegale, dacă se ia în calcul suprafaţa totalexistentă".

Aşa arată,în întregime, reclamaţia doamnei RodicaFlaidăr, trimisă, în 4 octombrie, forurilorinstituţionale amintite. Şi, după cum se vavedea, urmările nu au întârziat să apară.

Miercuri, 19 octombrie, am fost în Pas, în-soţit de domnul Alexandru Kantor, preşe -dintele Asociaţiei Pasul Vâlcan. Nu pentrutreaba asta, ci pentru sacii aceia de nailon,plini cu gunoi, depozitaţi pe marginea dru-mului. Exact când părăseam Pasul, şi-afăcut apariţia gipanul argintiu al domnuluiing. Gheorghe Roman. Cel căruia îi apar -ţine realizarea proiectului privind moderni -zarea acestei zone turistice. Pe moment, nuam ştiut exact cărui fapt i se datoreazăapariţia sa în Pas. Mai ales că, din câte-mispunea, şi el mirat, Sandu Kantor, inginerulRoman vine, de obicei, pe aici doar lasfârşitul săptămânii.

Inginerul proiectant venise, aşa cum, mai târziu, mi-a relatatdoamna Rodica Flaidăr, însoţit de douădoamne. Una era de la Serviciul de Pro-tecţie a Mediului din Primăria municipiuluiVulcan, iar cealaltă, cum a aflat ulterior, dela Agenţia pentru Protecţia Mediului Deva.Cei trei au coborât din maşină şi s-au opritlângă cabana mare, cum i se spune celeituristice. "Puţin mai târziu, povesteştedoamna Rodica Flaidăr, femeia de la ca-bană mi-a zis că Roman le-a spus că eu nusunt aici! Ca să vezi, pentru că, la niciojumătate de oră după asta, m-am întâlnit eucu Ghiţă Roman, lângă cabana lui. Asta,după ce le dusese la telegondolă pe celedouă doamne!". Prezenţa doamnei Flaidăr,chiar în faţa cabanei dumneaei, este confir-mată şi de fotografia alăturată. Pe care aparclar ziua, luna şi anul - 19.10.2011 - şi ora12.28, la care a fost făcută.

"Culmea este,continuă doamna Rodica Flaidăr, că Romannu m-a întrebat nimic. Nici dacă am fost lacabană, nici dacă am fost plecată". În după-amiaza aceleaşi zile, doamna RodicaFlaidăr a sunat la Agenţia pentru ProtecţiaMediului Deva. I-a răspuns o doamnăfoarte amabilă de la care a aflat că recla-maţia dumneaei este în termen şi că se aflăîn atenţia Agenţiei şi a Gărzii de Mediu."Deşi mi-a precizat că reprezentantaagenţiei nu era obligată să ia legătura cumine - aflu de la doamna Flaidăr -, i-amdestăinuit doamnei un fapt care m-a mirat.De ce reprezentanta lor, dacă tot a ajuns înPasul Vâlcan, nu a venit, totuşi, să vadăzona despre care se vorbeşte în recla-maţie?". Interesantă întrebare. Dumnea -voas tră, dar mai ales ceilalţi proprietari decabane din Pasul Vâlcan, de ce credeţi cănu s-a dus până acolo? Fiindcă, de la ca-bana mare până în poieniţa aceea, eraucâţiva paşi...

Gheorghe OLTEANU

Gala K1 organizată vineriseara la Timişoara de cătrecunoscutul om de afaceridin Uricani, Claudiu Scarlet, a adunat lumemultă şi bună din Timişoara, dar şi sportivi cu nume. Kapital TV a fostpartener media la acesteveniment.

Gala de peste 50.000 de euro organizată de

omul de afaceri din Valea Jiului, Claudiu

Scarlet, a fost una de succes, chiar dacă au

mai existat şi cârcotaşi. Sportivii veniţi din

7 ţări au oferit un spectacol pe cinste celor

prezenţi în Sala Olimpia, din Timişoara.

Multele surprize plăcute, dar şi neplăcute

în ceea ce-i priveşte pe participanţi au fost,

desigur, sarea şi piperul luptei din ring.

Boroghină şi-a luat revanşaReprezentantul din Valea Jiului, Alin

Boroghină, pregătit de Alin Fălcuşan, a

făcut un meci senzaţional în faţa lui

Aleksandar Stojkovic din Serbia. Românul,

susţinut de peste un număr de 60 de fani

veniţi tocmai din Vale, şi-a luat revanşa în

faţa sârbului şi l-a dominat în toate cele trei

reprize, fiind declarat învingător fără niciun

dubiu.

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 24 octombrie 20116 EVENIMENT

www.zvj.ro

CMYK

Gală de cinci stele la Timişoara

Foarte multe fete frumoase au fostprezente la gala de la Timişoara, acesteafăcând furori printre străini, care, întrenoi fie vorba, au fost mai mult cu ochiipe frumuseţile patriei decât pe ring.„Sunt foarte frumoase româncele. Celemai frumoase pe care le-am văzut”, audeclarat sârbii, care nu au scăpat prile-jul de a le face preferatelor lor o invitaţiela petrecerea de după gală.

Bonjasky, asediat în vestiarCu siguranţă cel mai râvnit burlac lagala timişoreană a fost Remy Bonjasky.Divorţat, sportiv de mare performanţă,fotomodel, olandezul a rupt inimileromâncelor. Zecile de fete prezente învestiar pentru a-i cere un autograf, opoză sau, de ce nu, o întâlnire „privată”stau drept mărturie. „Sunt frumoaseromâncele, trebuie să recunosc. Voireveni oricând cu plăcere în România”, a declarat pentru Ziarul Văii Jiului,Bonjasky, care a recunoscut că preferăblondele.

Sportivii, la petrecereDupă gală majoritatea celor prezenţi aufost invitaţi la un club de fiţe din Timişoara, unde unii au sărbătorit suc-cesul, iar alţii s-au consolat cu companiaromâncelor. „Noi, luptătorii, suntem maidiferiţi faţă de alţi sportivi, faţă de fot-balişti spre exemplu. Ne cunoaştem limi -tele, ştim cât să întindem coarda. În K1este foarte multă energie, adrenalină,care ne face să ne simţim bărbaţi ade-văraţi Nu concep viaţa fără acest sport”,a declarat unul dintre sportivii dinCroaţia, care nu a ratat petrecerea.

Gală şi la PetroşaniClaudiu Scarlet a promis că în luna de-cembrie şi Valea Jiului va găzdui o galăde K1, cu multe surprize. „Avem mulţiiubitori de K1 în Valea Jiului, aşa că voiorganiza şi pentru ei un eveniment unicaşa cum merită”, a declarat omul deafaceri din Uricani.

Din culise

Românce fierbinţi

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 24 octombrie 2011 7EVENIMENT

www.zvj.ro

CMYK

Bonjasky - succes maxim la fete, elevulsău - eşec în ringVedeta serii a fost, fără doar şipoate, triplul campion mondialRemy Bonjasky. Îmbrăcat la patruace, charismatic şi sigur pe sine,apariţia sa a stârnit aplauzele celor1000 de spectatori, dar şi zâmbe-

tul zecilor de fete care l-au sufocatcu privirea. Dacă la acest capitolcampionul a stat bine, în ringBonjasky a sfârşit prost, dar nu înpostura de concurent, ci în cea deantrenor, pentru că marele cam-pion a venit la Timişoara cu pro-priii sportivi. De altfel meciul dintre elevul luiBonjasky, Dwight Harkinson

(Olanda) şi Igor Mijailjevic(Croaţia) a fost marea surpriză.Croatul a reuşit să câştige, sur-prinzător, în faţa olandezului, darpe merit. Cel mai dezamăgit s-aarătat, însă, Bojansky. “A ieşit răupentru sportivul meu. Nu mi-aplăcut deloc”, a declarat olan-dezul.Gala de Kickboxing RomanianFight Challenge a adunat 20 desportivi din 7 ţări: Olanda,Croaţia, România, Turcia, Iorda-nia, Serbia şi Ucraina, toţi mulţu-miţi de organizare şi de întrecere. O altă surpriză în Gala RFC a fostprezenţa lui Ciprian Sora, dar şicea a timişoreanul Adrian Mitu,care, de asemenea, a câştigat luptaîn faţa adversarului său. „Suntfericit că am participat la aceastăgală având în vedere faptul că nusunt prea multe astfel de gale înRomânia. Din păcate, nu se preainvesteşte în acest sport”, a de-clarat Sora, care a fost prezent încompetiţie în calitatea de antrenor.Nu a lipsit nici cunoscutul Moroşanu, care a stat la masă cu

Alin Boroghină, luptător, Valea Jiului:„Pentru mine afost o revanşăbine meritată,îmi pare răupentru adver-sarul meu pen-tru şi-a ruptmâna. În Serbia, meciula fost cu cân-tec. Acum l-ambătut eu multmai categoric.M-am pregătit 5 săptămâni pentru acest meci cu pauzădoar duminică. Vreau să le mulţumesc prietenilor meidin Vale Jiului, care m-au susţinut. Eu cred că am făcutcinste Văii Jiului”.

Remy Bonjasky:„Meciul ele-vului meu aieşit prost,îmi placeTimi şoara şivreau sărevin aici,este un locfantastic. Cusiguranţăvoi reveni”.

Impresii după galăClaudiu Scarlet, promotorul galei:„Sunt mulţumit degală. Au fost câtevalupte foarte bune şicâteva surprize. Surprize mai puţinplăcute. Luptătorulmeu preferat, BuneaIzidor, a pierdut dupăo decizie controver-sată. Oricum au fostmeciuri super tari.Elevul lui Bonjasky a fost marea surpriză neplăcută pentru că a pierdut. Cred că a rămas fără oxigen. M-aş fi aşteptat să vină puţin mai mult public, dar a ieşitbine per total”.

Ciprian Sora:„A fost o gală reuşită mai alescă în România ducem lipsă degale, de astfel de competiţii. Ogală internaţională bună. Numai cu multe gale sportiviinoştri vor avea experienţă.Pentru a forma un sportiv deînaltă performanţă durează 10ani de pregătire. Sportivii nuvin peste noapte. 10 ani demuncă, sportivul trebuie săaibă ce sa mănânce, să se vita-minizeze. Nu au salariu. Estefoarte dificil. Avem mulţisportivi buni, mie personal îmi place mult timişoreanul Mitu. Cu multe gale vom faceun palmares bun sportivilor noştri. Sper ca obiceiul de a se face gale să continue. Amînţeles că promotorul Caludiu Scarlet va face un număr de patru gale, aşa că îi voi ţinepumnii”.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Aeromodelişti de la CSA Aurul Brad, multiplicampioni naţionali ai României, au fost pe val şi lacele două etape de Cupă Mondială organizate deFederaţia de Aeromodelism din Ungaria, la Sa-lonta. Brădenii au cucerit două medalii la seniorişi au reuşit cinci prezenţe pe podium la juniori. Valoarea şi talentul aeromodeliştilor de la CSAAurul Brad au strălucit încă o dată şi în competiţiiinternaţionale de prim rang, unde s-a concuratdoar cu planoare profesionale F1A. Sportiviiantrenaţi de Adrian Macsim au fost în prim-planulcompetiţiilor „Cupa Budapesta” şi „CupaSzeged”, ce au contat ca etape ale Cupei Mondi-ale, în organizarea Federaţiei de Aeromodelismdin Ungaria.În competiţia seniorilor, brădeanul Ioan Mascovschi,component al lotului naţional al României, a obţinutargintul la „Cupa Budapesta” şi bronzul la „CupaSzeged”. „La prima competiţie, Mascovschi aajuns la baraj cu un grup de cinci aeromodelişti,iar la final a fost depăşit doar de austriacul RudolfWislenghen, câştigător al Cupei Mondiale. Com-petiţia a doua a fost şi mai strânsă, dovadă că labaraj s-au calificat şapte aeromodelişti. După oluptă aprigă, decisă la sutimi de secundă, Mascovschi s-a clasat pe locul trei, la egalitate cu

un ceh şi un ungur”, a spus Adrian Macsim. La juniori, brădenii au dominat autoritar com-petiţia, obţinând cinci dintre cele şase medaliipuse în joc în cadrul celor două concursuri. AndreiMacsim şi Andrei Aprodu s-au clasate pe primeledouă locuri atât la „Cupa Budapesta”, cât şi la„Cupa Szeged”, iar Nicolae Onea a obţinutmedalia de bronz la al doilea concurs. „E dreptcă la juniori au fost sportivi doar din şapte ţări,nu din zece ca la seniori, însă chiar şi aşa perfor-manţa e una de top. Toţi juniorii au avutplanoarele bine puse la punct şi le-au manevratcu măiestrie, astfel că meritau medaliile”, a spusantrenorul Adrian Macsim. La cele două etape deCupă Mondială, Cupa Budapesta şi CupaSyeghed, desfăşurate la Salonta au participataeromodelişti seniorişi juniori din urmă-toarele ţări: Austria,Croaţia, Bosnia,Polonia, Germania,Cehia, Slovenia, Ungaria, Slovacia şiRomânia.

Loredana JUGLEA

În etapa a XI-a, cea desâmbătă, urciorul Vul-canului nu a mai ajunsla apă. S-a spart în 3-0în confruntarea fotbalis-tică avută în deplasarecu o echipă de lacoada clasamentului.

Trei ocaziiau avut gazdele, jucătorii de laZarand Crişcior, şi pe toate le-aufructificat trimiţând mingea în aţeleporţii vulcănene. "Nu au fost sufi-cient de concentraţi, este de părereNeluţu Pantilimon, cu referire la fot-baliştii vulcăneni. Li s-a suit la capcă-s pe locul I şi uite ce s-a întâm-plat! Am luat bătaie de la o echipăfără niciun fel de pretenţii".

Cele două goluri achiziţionate în partea I a partidei şi încăunul în repriza a doua trebuie să le dea binede gândit jucătorilor de la CS Vulcan. Asta,fiindcă vin meciurile grele. Acum, sâmbătă,cu Minerul Uricani, apoi cu Jiul şi, dupăaceea, cu Bradul. "O să-i bag în şedinţă şile scot rapid fumurile din cap", a mai adău-gat, îngrijorat, preşedintele CS Vulcan.Care nu se aştepta în niciun chip la oasemenea prestaţie a băieţilor lui.

Gheorghe OLTEANU

Certificat Digital Calificat cu Semnătură

electronică extinsăKit-ul DigiSign cuprinde:� Certificat Digital Calificat valabil1 (un) an care conţine Semnăturăelectronică extinsă;� Dispozitiv Criptografic e-TokenPro USB Aladdin Technologies;� DigiSigner - soft de semnare aoricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro(fără TVA); (30 Euro – Certificatul

digital + 17 Euro - e-Token) Relaţii la: SC Centrul de

Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

8 SPORT Ziarul Vãii Jiuluiluni, 24 octombrie 2011

www.zvj.ro

Pe neaşteptate,

CS Vulcan a clacat în etapa a XI-a

Jiul, doar egal la Arad

Au valoare şi la extern

Şahiştii Văii Jiului la Festivalulde Şah Elisabeta PolihroniadeÎn perioada 21-27 octombrie 2011, în staţiunea Căciulata, se desfăşoară atreia ediţie a Festivalului de Şah "Elisabeta Polihroniade", destinat copiilorpână la 14 ani. Sportivii vor concura la trei probe (şah practic, şah rapid şiblitz), iar clasamentul se va finaliza după însumarea punctelor obţinute latoate acestea. Valea Jiului este reprezentată, la secţiunea „Turneul candi-daţilor” de doi sportivi, respectiv, Andrei Secrieru de la C.S. Vulcan şiSabin Mario Deaconescu de la CSM Petroşani. La această secţiune con-curează 23 de sportivi de la următoarele cluburi de şah: CS UniversitarPloieşti, CS Sig-Mar Sighetu Marmaţiei, Palatul Copiilor Craiova, ŞahClub Râmnicu Vâlcea, Clubul Central de Şah Bucureşti, CSM Ploieşti, CS Micul Şahist Iaşi, CS Siciliana Bucureşti, CSS Odorheiu Secuiesc şiCSS Târgu Mureş. Şahiştii noştri participă la categoria „Băieţi - 8 ani” aacestei competiţii şi au debutat cu dreptul. Mai precis, după primele douărunde, Sabin Mario Deaconescu a obţinut o victorie, iar Andrei Secrieru -două victorii.

Echipa de fotbal Jiul Petroşani a reuşit doar unrezultat de egalitate, scor 0-0, la Gloria Arad.Gazdele au afişat o defensivă exactă con-tra petroşenenilor manageriaţi de GigiBorugă, a cărui prezenţă în tabăra ji-ulistă a făcut ca mai mulţi prieteniai săi din fotbalul arădean să ţinăpumnii strânşi pentru alb-negri.Arădenii au concesionat însăfoarte puţine spaţii pentru ca„minerii” să-şi creeze ocazii peri -culoase. Cum şi vizitatorii dinmeciul de pe Şega au beneficiat deo apărare bine organizată, a rezultatun meci închis, salvat de gradul bun deangajament.Gloria a reuşit să apară în faţa buturilor lui Hotoboc după ce oaspeţii au pierdut mingea înpropria jumătate, a urmat o deschidere pentruViţu, dar mijlocaşul n-a reuşit să-l învingă pe experimentatul portar al Jiului (36).Replica a dat-o Cristian Hardău, cel care a trecutşi pe la UTA, punându-l la grea încercare peSilaghi din lovitură liberă de la 20 de metri (44).Şutul a fost violent, la semiînălţime, dar portarulglorist a avut un reflex bun.

Antrenorii Pinţa şi Marin Tudorache au umblat laoamenii de pe bancă, încercând să

schimbe partiturile. Actul doi a cursînsă pe acelaşi scenariu.

Gherghel a încercat să-l sur-prindă pe Hotoboc de la 20de metri (75), apoi Dridan-a ajuns o centrarecăzută în careul mic al luiSilaghi (78) şi scorul finalavea să rămână cel con-

semnat şi la primul fluier alarbitrului Rareş Vidican, de

a cărui prestaţie jiuliştii s-audeclarat nemulţumiţi.

Echipe:Gloria: Silaghi – Păvălan (90 Găldeanu),Manea, Dubeştean, Hulbăr – Viţu (52Jakoblevic), Ban, Toc, Tuculea (67Gherghel) – Ad. Popa, Eşanu

Jiul: Hotoboc – Bertea, Matei, Albert,Cruceru – Filipescu – Moldovan, Drida(90 Crivan), Drăgoescu (34 Filip) – Şerban (46 Daj), Hardău (80 Mohamed).

Ca de obicei, ne face plăcere să fim primiidin Valea Jiului care publică, în exclusivi-tate, ştirea despre apariţia acestei cărţi.Iată ce menţionează pe coperta a IV-a acărţii cunoscutul scriitor şi etnolog dr. IsidorChicet: „Pasiunea pentru etnologie a doc-torului Dumitru Gălăţan-Jieţ îşi are rădăcinaîn convingerea fermă că românii au nevoiede restituiri şi recuperări necesare pentru ase redefini/redescoperi în vremuri tulburi, în

care cel mai mare pericol este pierdereaidentităţii. Tocmai de aceea, acest prolificautor, ajuns, iată, la a opta carte despremomârlani, dăruieşte cititorilor pagini ines-timabile din experienţa proprie de viaţă, acelui care a cunoscut din interior întreg sis-temul existenţial al comunităţii de subParâng. O carte frumoasă,rotundă, închisă/deschisă în Cercul

Vieţii, o imagine complexă despre tot ceeace înseamnă Naşterea, ca fiinţă umană, subun munte sacru, un ansamblu de credinţe,obiceiuri şi valori tradiţionale, cu nimic maiprejos decât cele din alte zone etnofol-clorice, o carte adresată celor de mâine,dacă vor mai fi români...”.Frumoase aprecieri pe care cartea şi autorulle merită din plin. Autorul surprinde prinmunca sa de culegător a unor date noi, ne-cunoscute, despre naştere. Însă nu s-amulţumit să asambleze doar datele pe care

le-a tratat în cărţile anterioare, şi asta întimp ce alţii se mulţumesc cu compilări şicu reproduceri mult prea extinse din cărţilesale, sub semnătura lor. Îi dorim colabora-torului nostru „vânt bun din pupă” pentru a-şi tipări şi următoarele două cărţi din ci-clul „Riturile de trecere”, mai ales pringăsirea unor sponsori, care să-l ajute să facăacest lucru în folosul valorificării tradiţiilorculturale din minunatul Ţinut al Momâr-lanilor. Cum se apropie ziua de prăznuire aSfântului slăvitului Marelui Mucenic Dimitrie (Dumitru), izvorâtorul de mir şifăcătorul de minuni, din Tesalonic, al căruinume autorul îl poartă, colectivulredacţional îi urează ca Sfântul Dumitru săvegheze şi să îl ajute în toate clipele vieţii!

ZVJ

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 24 octombrie 2011 9CULTURĂ

www.zvj.ro

La Baia Mare,

„Satul electronic” de ValeriuButulescu câştigă Festivalulde teatru pentru elevi

Sub genericul„Teatrul - un joc alideilor”, în conformi-tate cu programuleuropean “Educaţieprin teatru”, la BaiaMare, cu sprijinulPrimăriei şi Consiliu-lui Local, la sfârşitulsăptămânii s-a des-făşurat un festival-concurs de teatrupentru elevi. Au par-ticipat trupele dramatice ale celor cinci licee băimărene,cu piese deosebit de interesante.

Trupa „Valdis” a Grupului Şcolar „Aurel Vlaicu” a prezentat adaptarea „Un pedagog deşcoală nouă” (I.L. Caragiale), trupa „Ilusion” a Colegiului Economic „Nicolae Titulescu”a jucat „Garoafele Domnului Trandafir” de Tudor Muşatescu, trupa „Thalia” de laGrupul Şcolar “Gheorghe Lazăr” a jucat adaptarea “Ivan Turbincă” (Ion Creangă), trupa„Mistral” de la Liceul de Artă a interpretat „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare iar trupa „Masca” de la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” a jucat „Satul electronic” de Valeriu Butulescu.Pe 21 octombrie, juriul a acordat Marele Premiu (pentru cel mai bun spectacol) trupei„Masca” pentru maniera în care a interpretat spumoasa comedie „Satul electronic” scrisăde concitadinul nostru Valeriu Butulescu care, în felul acesta, îşi trece în cont a opta pre-mieră teatrală în acest an.Această ştire ne bucură, desigur. Dar văzând amploarea fenomenului teatral pentru tineret(elevi şi studenţi) în alte localităţi din ţară, nu ne putem reprima o întrebare legitimă: Dece în judeţul Hunedoara (unde teatrul şi dramaturgia au o bună tradiţie) autorităţile locale(primării şi consilii) şi Inspectoratul Şcolar nu încurajează asemenea iniţiative culturalebenefice pentru actul de învăţământ, în loc să tot finanţeze, cu bani publici, spectacolemuzicale, unele la limita manelismului de duzină?La această întrebare ar putea să ne răspundă d-nii Mircea Moloţ şi Alexandru Lăutaru. Baar putea să ne răspundă chiar dramaturgul Valeriu Butulescu, care a fost ani mulţi, şi încămai este preşedintele Comisiei de cultură şi învăţământ a Consiliului Local Petroşani.

M. B.

Colaboratorul ZVJ, etnologul Dumitru Gălăţan-Jieţ,

La a opta carte despre momârlani şila a zecea din scrierile saleEditura Măiastra din Tg. Jiu, condusă de Minel Cinciulescu, a scos recent de sub tiparo nouă carte a colaboratorului nostru Dumitru Gălăţan-Jieţ intitulată „Naşterea”.Aceasta este prima din trilogia „Riturile de trecere în Ţinutul Momârlanilor”, fiindpregătită pentru tipar „Căsătoria” şi dată la cules „Înmormântarea”.

Un ofiţer specialist dincadrul Inspectoratului deJandarmi Judeţean (I.J.J.)Hunedoara a fostreprezentantul României laun stagiu de pregătire pen-tru operaţiuni de mare riscce s-a desfăşurat în Italia.

„Al doilea Curs pentru Operaţiuni de MareRisc” ( 2nd High Risk Operation Course) s-a desfăşurat în perioada 19 septembrie -14 octombrie 2011 şi a fost organizat decătre Centrul de Excelenţă al UnităţilorPoliţiei de Stabilizare (CoESPU) de la Vicenza, Italia.Locotenentul Mircea Alexandru Neag,ofiţer specialist în cadrul I.J.J. Hunedoara,a fost singurul reprezentant al Românei

care a participat la acest stagiu de pregătire,alături de alţi 21 de ofiţeri şi subofiţeri din10 ţări.Scopul general al stagiului l-a reprezentat

cunoaşterea şi aprofundarea tuturor carac-teristicilor legate de executarea misiunilorde impunere şi menţinere a păcii, realizareaunei interoperabilităţi între diferitele forţe

participante la aceste misiuni, drepturile şiobligaţiile participanţilor la astfel de misi-uni, regulile de angajare, diferite moduri deacţiune şi în special modul în care sereuşeşte colaborarea între reprezentanţiidiferitelor ţări, membri în structurile de de-cizie ale unei forţe multinaţionale.„Consider că participarea la acest curs afost utilă şi mi-a permis îmbunătăţirea considerabilă a nivelului de cunoştinţe înperspectiva participării la misiuni inter-naţionale de menţinere a păcii şi a pregătiriiefectivelor de jandarmi care urmează săparticipe la diferite misiuni internaţionalesub egida Naţiunilor Unite, NATO sau aUniunii Europene”, a declarat ofiţerul, laîntoarcerea în ţară.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 24 octombrie 201110 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Reprezentând România,

Un ofiţer al jandarmeriei hunedorene s-a specializatîn operaţiuni de mare risc

Locotenentul Mircea AlexandruNeag este ofiţer specialist în

cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara,are 27 de ani şi a absolvit LiceulMilitar al Ministerului de Interne

„Constantin Brâncoveanu” dinPloieşti, Academia de Poliţie„Alexandru Ioan Cuza” din

Bucureşti, un curs Internaţional -„Middle management in Stability

Police Units” -, la Vicenza, înItalia şi un master în „Drept

Penal şi Drept Procesual Penalaprofundat”, la Arad.

Munca oamenilor de valoare din Vale,

Omagiată la Târgu JiuLa 27 octombrie, la Centrul de Informare Turistică din Târgu Jiu,

se va organiza o expoziţie de fotografie sub titulatura Istoria unuisimbol naţional - Coloana fără sfârşit. Sorana Georgescu Gorjan,

fiica marelui inginer Ştefan Georgescu Gorjan, a pus la dispoziţia

centrului fotografii, schiţe şi informaţii despre realizarea celei mai

importante opere de artă a secolului XX.

La 27 octombrie 1938 a fost inaugurată la Târgu Jiu Coloana infinitu-lui. Opera de artă a marelui Constantin Brâncuşi, care a fost realizatăsub îndrumarea inginerului Ştefan Georgescu Gorjan, chiar aici, laPetroşani. Acesta a organizat un colectiv cu cei mai pricepuţi oamenidin cadrul Atelierelor Centrale din Petroşani, care a muncit timp deaproape un an, de la turnarea în fontă a mărgelelor Coloanei până laasamblarea ei la Târgu Jiu. Aşa cum povesteşte fiica acestuia, d-naSorana Georgescu Gorjan, inginerul se cunoştea cu maestrul Brâncuşi. El a fost cel care i-a sugerat ca această lucrare să fie reali -zată dintr-un material durabil, care să-i asigure trăinicia. Proiectul deexecuţie şi calculele au fost făcute de inginerul Nicolae Hasnan. Exe-cuţia stâlpului central a fost coordonată de maistrul-şef Ion Romoşan,iar execuţia modelului în lemn al mărgelelor a fost realizată demaistrul tâmplar Carol Flisec. Pe lângă aceştia nu au fost uitaţi înînsemnările lui Ştefan Georgescu Gorjan nici muncitorii de rând. Tocmai de aceea, inginerul a ţinut evidenţe amănunţite ale realizăriiColoanei şi a făcut fotografii. Pentru ca lucrurile să nu fie uitate întimp. „Tatăl meu era un om foarte bine organizat, minuţios. A notat, aînsemnat tot procesul de realizare al Coloanei. A făcut fotografii şi nua uitat pe nimeni din cei care au participat la realizarea acestei opere.Oamenii care au participat la realizarea ei au fost şi cei care au partici -pat la montarea ei. Am mai auzit că realizarea Coloanei s-ar fi făcut lanegru. Nimic mai fals. Primul ministru de atunci şi oamenii de statcunoşteau şi susţineau acest proiect cultural. Oamenii care au lucrat larealizarea ei au fost plătiţi pentru munca lor. Există dovezi concrete.Şi tatăl meu a ţinut să-i menţioneze în relatările lui pe toţi muncitoriicare au lucrat la acest proiect, pentru că ştia ce înseamnă să ai oechipă de oameni profesionişti", povesteşte d-na Sorana GeorgescuGorjan, care a pus la dispoziţia centrului din Târgu Jiu toate infor-maţiile, fotografiile din arhiva personală care atestă realizarea acesteiColoane. Acest lucru ar fi putut fi realizat cu uşurinţă şi la Petroşanidacă ar fi existat interes. Însă oamenii de valoare ai Petroşaniului suntamintiţi şi comemoraţi mai degrabă pe alte meleaguri. C-aşa e-nVale…

Alina PIPAN

ANUNŢ UMANITAR

Mircea BORCA, funcţionar la Primăria munici piu -lui Petroşani, a suferit o intervenţie chirurgicală dificilă, în urma căreia a rămas fără un picior.Pentru a-şi continua viaţa în condiţii cât de cât normale, Mircea BORCA are neapărată nevoie deo proteză destul de costisitoare.Familia apelează la colegi şi prieteni, la cei careîl cunosc şi îl apreciază, rugându-i să doneze osumă cât de mică pentru a-l ajuta.

Donaţiile se pot face în contul IBAN RO76 BTRL 0220 1201 9736 30XX, deschis la

Banca Transilvania, pe numele BORCA Alina Elena.

Vă mulţumim!

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 24 octombrie 2011 11PUBLICITATE

Vând garsonieră str. 1 Decem-brie 1918, bl. 97, ap. 18. Cuplata în rate.

Telefon 0740.463442

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând apartament cu 3 cam.,conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cuaco periş, în Timişoara, semicen-tral, zonă liniştită, preţ 65 miieuro negociabil. Accept creditbancar şi varianta cu schimbplus diferenţa, prefera bil casă cuteren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

carmen_carabus@yahoo.com

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel.

0730.004032

Vând 2 calorifere din fontă, 21de elemenţi bucata, 300 de lei/calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi -65 lei şi un calorifer 4 elemenţi -52 de lei, fam. Zsiros Alexandru,str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54,Petroşani, tel.0354.109473.

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Dacă cineva se oferă să teajute să termini mai repede osarcină de serviciu, nu-l refuza,

pentru că va fi un sprijin de nădej -de la greu.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Se resimte o atmosferă destulde apăsătoare în casa ta, deparcă ai aştepta de undeva o

minune care să te scoată dinrutină.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Persoana care îţi apare azi încale e neglijabilă, pentru că nupoţi avea încredere totală în in-formaţiile pe care ţi le transmite.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Încearcă să nu răspunziagresiv la provocările care vinazi din toate părţile, pentru că

tot tu vei suferi cel mai mult.Unora puţin le pasă că nu eşti de acord, căai şi tu ceva de spus împotriva anumitoraspecte, pentru că ei nu ştiu altceva decâtsă critice şi să atace pe oricine.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Aştepţi un verdict care nu maivine încât ai început să-ţi pierzirăbdarea, dar nu trebuie săaluneci spre reacţii violente dacă

lucruri nu ies aşa cum doreşti.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Uneori, cu bani se poate re-zolva orice: netezeşti calea spreun ţel important sau domoleşti

agresivitatea celor mai puternicidecât tine.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu apela la tertipuri incorectecând tu eşti primul militant îm-potriva lor, pentru că tu nu ştii

să minţi sau să înşeli, ci te vei dasingur de gol.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Dacă inima se opune cu în-verşunare unei decizii strictraţionale, ar fi bine s-o asculţi,

pentru că ai şi alte instincte careîşi pot spune cuvântul în situaţii compli-cate.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Ai muncit mult la un proiectcare părea să nu se mai ter-mine dar iată că, brusc, totul se

sfârseşte aici.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Te îndoieşti de lucrurile bunepe care le auzi şi nu reuşeşti săpriveşti mai relaxat ceea ce se

petrece în jur. Stai permanentsub tensiune de parcă te aştepţi în oriceclipă la un atac.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Eşti indecis, inima ta os-cilează între da si nu, încât nulaşi deloc impresia unui om

ferm care ştie ce vrea. Teschimbi după cum bate vantul, deoarecenu te poţi opri asupra unei singure poziţii.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Fii deschis la colaborări şi as-cultă părerile celor din jur, chiardacă par, la prima vedere, con-tradictorii. Toate aceste infor-

maţii se vor acumula în mintea ta şi, la unmoment dat, vor merge în aceeaşi direcţie.

COMEMORĂRI HOROSCOPHOROSCOP

Pentru comenzi de MICĂşi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro,

publicitate@zvj.ro,zvj2008@yahoo.com

sau direct la sediulredacţiei noastre.

www.zvj.ro

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat?Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sauavansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt:1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole,concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsulmirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Soţia Vasilica, copiii Laura şi Florin împreună cu familiile

lor anunţă cu durere în suflet împlinirea a 6 luni de la

trecerea în nefiinţă a celui care a fost un bun soţ, tată şi

bunic

ONCESCU VASILE (SICĂ)Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Preţuri fără concurenţă!Servicii complete pentrumaşina ta. Piese ieftine noi şisecond-hand. Uleiuri, consum-abile, uleiuri şi aditivimetabond, produse de spălareecologice. Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi0722.937928

Vând garsonieră, în Petroşani, zona centrală, îmbunătăţiri, preţ 55.000 lei neg., sau schimb cu apartament 2 camere, zonăcentrală, Petroşani, ofer diferenţă.

Telefon 0723.302159, 0723.211175

Clubul Jiul Petroşani angajeazăun fochist.

Relaţii la telefon0762.004551

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

A&A Amicii Timişoara angajează şoferi camion,muncitori necalificaţi şifizioterapeuţi pentru Italia.

Relaţii la telefon0760.460300, Cristi

DIVERSE

SC Chinese Best SRL angajeazăagent cumpărări.

Relaţii la telefon0760.357052

A meritat pe deplin efortul pecare l-au depus elevii claselor aXII-a de la Colegiul TehnicMihai Viteazu, împreună cubobocii din a IX-a, iar asta s-avăzut în după-amiaza zilei devineri, 21 octombrie.

Când, în sala marea Sindicatului EM Vulcan, a avut

loc Balul Bobocilor. Eveniment

anual devenit tradiţional nu doar

la colegiul vulcănean, ci care se

desfăşoară la toate unităţile de în-

văţământ liceale. Faptul că era

foarte aşteptat o demonstrează

numărul mare de spectatori. Atâta

amar de popor, în special tineri,

colegi şi prieteni de-ai celor care

au evoluat pe scenă, am mai

văzut la club doar pe vremuri.

Atunci când, aici, rula un film

tare.

Doamna profesoarăDaniela Kos, consilier educativ cu

statut de

director

adjunct, îmi

spune că, aşa

cum e

tradiţia, în-

tregul pro-

gram a fost

conceput de

către elevii

din cele şase

clase de a

XII-a ale

colegiului.

Atât probele

pentru

perechile de boboci aspirante la

titlurile de Miss şi Mister Boboc,

cât şi cele surpriză. Tot ei i-au in-

clus în desfăşurător pe Adrian

Borca, din clasa a XI-a, şi Lorena

Lalu, din a X-a. Ale căror voci, se

ştie, i-au dat gata nu doar pe

colegii lor, ci şi pe membrii juri-

ilor de specialitate de la concur-

surile muzicale la care cei doi au

participat.

În total,11 perechi de elevii din clasele a

IX-a s-au întrecut pentru a deveni

vedetele balului. Fiindcă nu am

stat până la sfârşit, am rugat-o pe

doamna profesoară ca, ulterior, să

îi numească pe câştigători. Astfel

vă pot spune că Miss & Mister

Boboc (nu e vorba nicidecum de

domnul redactor şef al ziarului!)

au fost aleşi Dorian Şengher şi

Alina Rus. Pe locurile următoare

s-au clasat perechile Alexandru

Stoica - Mădălina Lăpăduş (locul

al II-lea) şi Alin Gălăţanu şi

Andrada Hornea (locul al III-lea).

Premiul pentru popularitate a

ajuns la perechea Eduard Dincu -

Eliza Vascul.

La sfârşit de tot,pe scenă au urcat invitaţii serii,

grupul "Narcotic Sound". Despre

care, înainte ca membrii ei să

apară, nici doamna profesoară nu

ştia mare lucru. Doar că e din

Bucureşti şi că are mare priză la

tineri. Fiind o priză pe bază de

sound, nu cred că mai e ceva de

comentat.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 24 octombrie 201112 ACTUALITATE

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380Corneliu BRAN 0761.756833Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0761.756834Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Irina BOBOC,Valeriu BUTULESCU, GilbertDANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, GheorgheTRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 1

Telefoanele redacþiei: 0254.549020

0254.549121 (fax) 0728.649495

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

ŞŞCCOOAALLAA DDEE MMAASSAAJJ OOFFEELLIIAAFirmă autorizată de Comisia Naţională de Formare Profesională a Adulţilor dinRomâniaface înscrieri pentru cursurile de:- Masaj - Reflexoterapie- Manichiură-pedichiură- Cosmetică, coafor- Îngrijitori bătrâni la domiciliuDiplome naţionale şi cu recunoaştere înstrăinătate, eliberate de Ministerul Educaţiei şi al Muncii.Înscrieri la telefon: 0743.113.161Cursurile se desfăşoară în Petroşani.www.ofeliacenter.ro

La Vulcan

Balul Bobocilor s-a încheiat cu sound de narcotic

CMYK

Trecerea frontierei austro-ungare de către Trupele

Grupului de Acoperire „Jiu”

În urma primirii Directivei Operative nr. 1 şi a Ordinului de Operaţii nr.2765 din 13/ 26 august 1916 al Marelui Stat Major, trupele Grupului deAcoperire „Jiu”, comandate de colonelul Dumitru I. Cocorăscu, au atacat prinsurprindere, în noaptea de 14/ 27 - 15/ 28 august 1916, posturile de pază instalatepe frontiera austro-ungară, între drumul Novaci-Sebeş şi Câmpu lui Neag.Întâmpinând o slabă rezistenţă din partea duşmanului, ele au ocupat, în noapteade 16/ 29 august, zona Petroşani-Livezeni, instalându-şi avanposturi pe linia:Petrila-Taia-Colonia Nouă-Piatra Roşie-Cetatea Bolii. Artileria Grupului „Jiu”a ocupat poziţii de luptă pe Dealul Faţa (cota 1063 m) şi Dealul Moşicu (cota 773m).

Poziţia principală de luptă a trupelor române era determinată de punctele:nord-Vulcan, nord-Aninoasa, Dealul Faţa, Cetatea Bolii, liziera de nord aPetroşanilor, Dealul Movilişu, Dealul Negrii, Cota 1168 (izvorul pârâuluiSălătruc), ea fiind împărţită în următoarele sectoare:

- sectorul de vest pe Valea Jiului Românesc (de vest), ocupat de trupeleRegimentului 18 Infanterie Gorj, comandant colonelul Jipa Constantin;

- sectorul de est Valea Jiului (de est) ocupat de trupele Regimentului 58Infanterie Gorj, comandat de colonelul Neagu Savel.

Întâiul comunicat oficial al Marelui Cartier General român anunţaevenimentul epocal al trecerii Carpaţilor astfel: „În noaptea de 14/ 27 - 15/ 28august, trupele noastre au atacat frontiera austro-ungară”. Zidul de temniţă, careînchidea o jumătate a neamului românesc, era dărâmat. Prin văile de unde, cuoptsprezece veacuri în urmă, trecuseră cohortele marelui împărat Traian ca săaducă civilizaţia latină şi ordinea romană în ţara simplilor şi vitejilor daci, prinaceleaşi văi pe unde, cu trei veacuri în urmă trecuseră oştile marelui voievodMihai Viteazul, ca să unească pe toţi fiii acestui neam sub acelaşi sceptru, peaceleaşi căi trecerea acum oştirea regelui Ferdinand, hotărâră să înfăptuiascăpentru vecie ceea ce Traian orânduise, iar Mihai înfăptuise numai pentru o clipă.

În faţa trupelor Grupului de Acoperire „Jiu”, duşmanul avea dispusă, peun front de 80 km, Brigada 144 austro-ungară, comandată de colonelul Berger,cu patru batalioane de infanterie, două batalioane de etape, patru escadroane dehusari şi patru baterii de artilerie. Această brigadă avea sector de acoperire întreValea Sebeşului şi Munţii Godeanu, cu misiunea să împiedice intrarea trupelorromâne în Valea Jiului şi, în caz că va fi respinsă, să se retragă spre Haţeg,

întârziind cât mai mult înaintarea acestora. Posturile de pază duşmane erau dotatecu numeroase mitraliere, ascunse cu dibăcie prin părţile cele mai înguste aleDefileului Jiului, pe după cotituri, pe la răspântiile drumurilor, pe lângă vadurileapelor şi pe sub podurile minate. Scopul lor era să producă cât mai multe goluriîn rândul trupelor noastre, încetinindu-le astfel înaintarea.

În mai puţin de 48 de ore de la începerea războiului pentru întregireaneamului, trupele române eliberează de sub stăpânirea austro-ungară întreagaVale a Jiului, ocupând Petroşanii, centrul industrial al acestei regiuni miniere.Înaintarea lor fulgerătoare a provocat un entuziasm delirant în ţară şi o mareconsternare în rândul ungurilor. În satele de pe Valea Jiului de vest, româniiieşeau înaintea trupelor noastre cu lacrimi de bucurie, iar preoţii, în odăjdii,ridicau rugăciuni, pentru biruinţa oştirii Regelui Ferdinand.

În clocotul bucuriei de la 15/ 28 august 1916, locuitorii comunei Câmpului Neag - străveche aşezare românească din Valea Jiului, aşezată ca un cuib devulturi la poalele Retezatului - au fost primii care au dărâmat hotarul austro-ungar cu România, primind cu entuziasm primii soli ai armatei române.

Bătrânul preot Ştefan Berinde, încins la brâu cu o bandă lată tricoloră înloc de brâu preoţesc, împreună cu fiul său Vasile şi cu sătenii George Mârşav,Ştefan Breben, Alexa Hamz, Petru Mojoatcă şi Ion Danciu au condus primelepatrule româneşti până sus în Munţii Retezatului, fugărind astfel trupeleduşmane, până departe în Valea Streiului. Călăuza Petru Matei, prins de trupeleduşmane, a fost executată fără nicio formalitate.

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul IV � Nr. 132 � 24 octombrie 2011 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

1916 - 2011,

95 de ani de la luptele purtate de ArmataRomână pentru eliberarea Văii Jiului desub stăpânirea austro-ungară (I)� Luptele de la Jiu, 15 august - 12 noiembrie 1916

Cum astăzi, cu 24 de ore înainte de Ziua Armatei Române, Primăria

şi Consiliul Local al municipiului Petroşani organizează o paradă militară,

considerăm ca o datorie de onoare pentru redacţia Ziarului Văii Jiuluieditarea unei ediţii a suplimentului său Prăvălia cu istorii, dedicată

împlinirii a 95 de ani de la eliberarea Văii Jiului de sub stăpânirea austro-

ungară.

De realizarea acestui supliment s-a ocupat noul nostru colaborator,

colonelul în rezervă Ion Aldescu, o autoritate în domeniu şi singurul istoric

militar din Valea Jiului, care a publicat mai multe volume dedicate armatei

române din Valea Jiului.

Amintim că presa interbelică de limba română din Valea Jiului a avut

o puternică latură naţională, luptând mult şi cu folos pentru românism.

Iată de ce am considerat necesar să continuăm peste atâţia ani linia

predecesorilor noştri. Ca buni români, vă asigurăm că nu ne vom opri

aici… (Marian BOBOC)

Paginile 1-4

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIluni, 24 octombrie 2011

Din Registrul istoric al Regimentului 58Infanterie Gorj, rezultă că în ziua de 14/ 27 august1916, colonelul Dumitru I. Cocorăscu, comandantulGrupului de Acoperire „Jiu”, a transmis trupelor dinsubordine, următorul ordin:

„În vederea unui marş de exerciţiu, pe caremi-am propus să-l execut astăzi, rog binevoiţi adispune ca unitatea ce se află sub comanda D-vs. săpărăsească locul de staţionare pe care îl ocupă înprezent şi să se adune în locurile indicate pentrufiecare subunitate, astfel:

Infanteria şi Mitralierele

Regimentul 18 Infanterie Gorj:

Baralionul IV:- Compania a 16-a la sud de Vf. Oslea

(1946,2 m);- Compania a 13-a la sud de Vf. Rostovanul

(1553 m);- Compania a 15-a la sud de Vf. Muncel

(1552,5 m);- Compania a 14-a pe şoseaua Buliga, la sud

de Pasul Vâlcan (1621 m);Batalioanele I şi II cu două secţii de

mitraliere în defileul Jiului, la Vama Păiuşi;Batalionul III cu una din secţiile mitraliere în

defileul Jiului, la sud de Vf. Cândeţu (1548,1 m);

Regimentul 58 Infanterie Gorj

Batalionul I cu una secţie de mitraliere la sudde Vârful Recii (1467,6 m);

Batalionul II la sud de Poiana Muierii (1757m) pe vechea frontieră româno-austro-ungară dinMunţii Şureanului;

Batalionul III cu una din secţiile mitraliere îndefileul Jiului, la Vama Păiuşi.

Artileria

Divizionul de artilerie calibru 63mm din Regimentul 1 Artilerie de MunteTârgu Jiu va avea bateriile şi câte osecţie de muniţiuni, dispuse astfel:

Bateria a II-a la sud de Vf.Cândeţu (1548,1 m);

Bateria I în defileul Jiului, laVama Păiuşi;

Bateria a III-a la sud de VârfulRecii (1467,6 m).

Eliberarea Văii Jiului de sub

stăpânirea austro-ungară

După primirea Ordinului de Operaţii nr. 1 alGrupului de Acoperire „Jiu” Regimentul 18Infanterie „Tudor Vladimirescu” Gorj cuBatalioanele I şi II, împreună cu Batalionul III dinRegimentul 58 Infanterie Gorj şi Bateria 2 dinRegimentul 5 Artilerie au pornit la ora 3, îndimineaţa zilei de 15/ 28 august, de la Vama Păiuşdin Defileul Jiului spre Petroşani, Batalionul I dinRegimentul 18 fiind în avangardă.

La ora 6 dimineaţa, avangarda Grupului deAcoperire „Jiu” a început lupta cu trupele duşmanecare, după distrugerea podului de la Polatişte, s-auretras pe înălţimile de lângă Vama Păiuş, pentruocuparea tranşeelor pe care le aveau amenajate aici.Imediat, cele două batalioane ale Regimentului 18Infanterie au intrat în dispozitiv de luptă pe parteadreapta a Jiului, dar nefiind susţinute de artilerie,atacul lor asupra duşmanului n-a reuşit. Dupăsprijinul cu foc al Bateriei 5 din Regimentul 9Artilerie, inamicul a început retragerea în dezordinespre Petroşani.

După lupte îndârjite, trupele noastre auocupat la orele 10, în ziua de 15/ 28 august localulVămii Surduc din Defileul Jiului şi un grup de casede pe marginea de răsărit a satului Iscroni-Bărbăteniide Jos. Apoi, au trecut Jiul Românesc (de vest) şicalea ferată Livezeni-Vulcan, pentru a ajunge subpoziţiile duşmane amenajate pe înălţimile de la nordde Iscroni şi vest de Livezeni.

Lupta trupelor noastre a fost condusă cubravură şi abnegaţie de către colonelul Neagu Savel,comandandul Regimentului 58 Infanterie, care era şicomandantul Grupului de Centru pentru eliberareaVăii Jiului. El s-a aflat pretutindeni pe linia întâi deluptă, însufleţindu-şi subordonaţii prin pilda vie deacceptare personală a sacrificiului. În prima zi arăzboiului au căzut la datorie pe meleagurile VăiiJiului: un ofiţer şi cinci ostaşi din Regimentul 58Infanterie şi nouă ostaşi din Regimentul 18Infanterie. În cadrul acestor lupte au fost răniţi: 15soldaţi din Regimentul 58 Infanterie şi 16 ostaşi dinRegimentul 18 Infanterie, din care un sergent, doicaporali şi 13 ostaşi, iar doi soldaţi au fost daţidispăruţi. Cel care a avut onoarea să deschidă şiruljertfelor date de armata română pentru eliberareaVăii Jiului de sub stăpânirea austro-ungară a fost slt.(r) Pantzu Paul, şeful secţiei 2 din CompaniaMitraliere a Regimentului 58 Infanterie, cel maitânăr ofiţer al regimentului, acesta fiind lovit înfrunte de un glonţ, în timp ce trăgea cu mitralieraasupra tranşeelor inamice de la Iscroni.

În ziua de 16/ 29 august 1916, trupeleGrupului de Acoperire „Jiu” au început urmărireainamicului astfel:

- Batalionul I din Regimentul 26 Infanterie„Rovine” Craiova, comandat de mr. TruşculescuMihail, înainta pe direcţia Livezeni-Petroşani,ocupând la orele 12 Petroşanii, centrul regiunii

miniere din Valea Jiului;- Batalionul II,

comandat de lt.-col.Coandă Ion înainta dinspreSurduc pentru ocupareadealurilor de la nor-vest dePetroşani;

- Batalionul III,comandat de mr. PleşoianuConstantin, după trecereafrontierei pe la sud de Vf.Cândeţu, înainta spre

Cetatea Bolii, fără a întâmpina o rezistenţă puternicădin partea duşmanului;

- Batalionul IV, comandat de mr.Dobrovolski Constantin, după atacul prinsurprindere al frontierei austro-ungare în punctelePasul Vâlcan, Muncel, Rostovanul, Oslea, înainta înValea Jiului Românesc (de vest) pentru ocuparealocalităţilor Câmpu lui Neag, Uricani şi Lupeni;

- Batalionul I şi II din Regimentul 58Infanterie Gorj, comandate de maiorii PleşoianuIulian şi Stoian Vasile, au trecut frontiera de pemunţii Parâng şi înaintau pentru a pune stăpânire peînălţimile de la est de Petroşani, interceptând drumulde legătură Petroşani-Voineasa, pe cheile Jieţului;

- Batalionul III din acelaşi regiment,comandat de mr. Constantinescu Marin, înaintadinspre Iscroni spre Vulcan. Bateriile de artilerie şisecţiile de mitraliere însoţeau batalioanele deinfanterie, în urmărirea trupelor duşmane care seretrăgeau spre pasul Merişor.

După ocuparea Petroşanilor de către trupeleGrupului de Acoperire „Jiu”, comandamentul româna pus primar în Petroşani pe comerciantul Emil Popşi notar pe bătrânul pensionar şi fost notar VasileDombora.

Prin Ordinul de Staţionare nr. 48 din 16august 1916, comandantul Grupului de Acoperire„Jiu” a ordonat următoarele: „În noaptea de 16/ 17august 1916, trupele vor staţiona pe locurile unde segăsesc. Înmormântarea gradaţilor şi soldaţilor căzuţiîn luptele din 15 august la Surduc-Livezeni se vaface în groapa comună la Livezeni, în ziua de 16august. Cu acest prilej se va organiza un serviciureligios la care vor asista delegaţi de la Regimentele18 şi 58 Infanterie. Slt. Paul Pantzu va fi îngropat pe17 august în cimitirul local din Petroşani”.

Animaţi de dorinţa victoriei, gorjeniiRegimentelor 18 şi 58 Infanterie şi DetaşamentulMaior Truşculescu din Regimentul 26 Infanterie aucontinuat în zilele de 16-18 august lupta cu trupelecolonelului austriac Berger, la care se maiadăugaseră încă trei batalioane cu mineri militarizaţide la minele din Valea Jiului, comandaţi de şefii şiinginerii acestora. În urma acestor lupte, trupeleBrigăzii 144 Infanterie austro-ungară au fost respinsedincolo de aliniamentul: Poiana Muierii, Crivadia,Lupeni, Câmpu lui Neag.

În ziua de 19 august, sergentul Popeangă Iondin Compania 10, Batalionul III, Regimentul 18Infanterie Gorj, după executarea unei recunoaşteri îndispozitivul inamicului, s-a strecurat printre patruleleduşmane şi a adus cu riscul vieţii sale importante ştirimaiorului Truşculescu, comandantul DetaşamentuluiMerişor. Prin actele sale de bravură, comandantulGrupului de Acoperire „Jiu”, colonelul Dumitru I.Cocorăscu, prin Ordinul de Zi nr. 215/1916, l-apropus pentru decorarea cu medalia „Bărbăţie şiCredinţă”. Citirea acestui ordin de zi s-a făcut treizile la rând, tuturor trupelor din Valea Jiului.

Ordinul marelui Cartier General

Român privind întărirea Grupului

de Acoperire „Jiu”

În ziua de 20 august 1916, mersuloperaţiunilor la trupele Grupului de Acoperire „Jiu”fiind favorabil, Marele Cartier General Român, careconducea direct aceste trupe, a dat ordin ca ele să fieîntărite cu trupe de la grosul Diviziei a 11-aInfanterie şi să continue înaintarea pentru a punestăpânire pe linia de siguranţă Subcetate-Haţeg. Subprotecţia Grupului de Acoperire „Jiu”, trupeleDiviziei a 11-a, pe măsură ce soseau în zona dePe linia de luptă

Generalul de Divizie Ioan Culcer. Comandantul Armatei 1 Române.

August - Octombrie 1916

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIluni, 24 octombrie 2011

concentrare din Gorj, erauîmpinse imediat peste frontieră şiconcentrare între Haţeg şiMerişor.

În conformitate cu ordinulCorpului 1 Armată dat la 20august 1916, toate trupeleDiviziei 11 Infanterie erautransportate pe calea ferată pânăla Bumbeşti, iar de acolo, prinmarş pe jos, la Petroşani. La 20august, cartierul diviziei a fosttransportat cu trenul până laBumbeşti şi de acolo, pe jos, laLivezeni. Până la Merişor, trupeleGrupului de Acoperire „Jiu” nuau întâmpinat o rezistenţăputernică din partea duşmanului.Aici, rezistenţa trupelor duşmanese dovedea tot mai puternică, faptpentru care Corpul 1 Armată aîntărit trupele Grupului cu unităţi

de la grosul Diviziei a 11-a Infanterie.În acest timp, datorită evenimentelor de pe frontul de la Dunăre (atacul

Turtucaiei la 19 august/1 septembrie), Divizia a 2-a Infanterie, care formaîmpreună cu Divizia a 11-a, Corpul 1 Armată român, a fost pusă la dispoziţiaArmatei a III-a de pe Frontul de Sud, rămânând ca în Valea Jiului să acţionezenumai Divizia a 11-a Infanterie. Prin ordinul telegrafic nr. 228 transmis Grupuluide Acoperire “Jiu” de către Corpul 1 Armată, începând cu data de 21 august1916, lt. Tătărăscu Gheorghe, comandantul Companiei a 16-a, din Regimentul18 Infanterie Gorj, a fost detaşat la comenduirea garnizoanei Tg. Jiu, la comandacompaniei sale fiind numit lt. Toma Ioniţă, comandantul Plutonului 1, dinCompania a 12-a, acelaşi regiment.

În perioada 20-25 august 1916, sosesc în Valea Jiului, pentru întărireatrupelor române de la Merişor, Regimentele 26,41,71 Infanterie şi 21 Artilerie.În conformitate cu ordinul Corpului 1 Armată din 20 august 1916, acesteregimente au fost aduse pe calea ferată până la Bumbeşti Jiu, şi de acolo, prinmarş, pe jos până la Petroşani.

Iată cum descrie cronicarul Regimentului 41 Infanterie Dolj sosireaacestui regiment la 22 august 1916 în Valea Jiului: „Întreaga coloană aregimentului comandat de colonelul Mihail Obogeanu se strânge în faţaPrimăriei Petroşani, devenită acum postul de comandă al comandamentuluiGrupului de Acoperire Jiu. Din înălţimea unui balcon, colonelul DumitruCocorăscu, comandantul Grupului Jiu, ne descrie cu entuziasm victoriilecamarazilor noştri gorjeni, care cu pieptul lor de eroi au împins duşmanuldincolo de pasul Merişor, arătându-şi speranţa că şi noi doljenii, intraţi astăzisub ordinele sale, vom fi la fel de bravi ca fraţii noştri din Regimentele 18, 26şi 58, promiţându-ne că în scurt timp, ne va face cinstea de a ne măsura cuduşmanul de veacuri al neamului nostru”.

Din Jurnalul de Operaţii al Regimentului 71 Infanterie, rezultă că „la 25august 1916, ora 7 dimineaţa, regimentul a pus piciorul pe pământul Văii Jiului,pământ pe care bravii ofiţeri şi soldaţi l-au dorit, arătându-se vrednici de a-lcuceri. În apropierea satului Livezeni, după primirea Ordinului de Operaţii dela Divizia a 11-a Infanterie, lt.-col. Munteanu Nicolae, comandantulregimentului, a ţinut o mişcătoare cuvântare ofiţerilor şi trupei, încurajându-isă primească botezul focului pentru a răscumpăra străvechiul meleag românescal Văii Jiului, stăpânit de atâtea veacuri de unguri, cei mai mari duşmani aineamului nostru”. Apoi, Batalionul I, sub comanda mr. Lăpădătescu Dumitru, apornit spre Merişor pentru a lupta alături de Regimentul 41 Infanterie, iarBatalioanele II şi III, sub comanda directă a comandantului de regiment, aupornit de la Livezeni, prin Iscroni şi Vulcan, spre Dealu Babii.

În acest timp, Detaşamentul Merişor, format din Batalionul I comandatde mr. Truşculescu Mihail din Regimentul 26 „Rovine”Craiova, împreună cu Batalionul III din Regimentul 18Gorj, comandat de mr. Pleşoianu Constantin, duceaulupte aprige cu duşmanul care se oprea înaintăriitrupelor noastre spre Haţeg. În cursul acestor lupte,batalionul de gorjeni a suferit următoarele pierderi:

- în ziua de 23 august 1916, trei morţi (doicaporali şi un soldat) şi 16 răniţi (un sergent, doicaporali şi 13 soldaţi);

- în ziua de 24 august, nouă răniţi (un sergent,doi caporali şi 6 soldaţi);

- în ziua de 25 august, trei morţi, 11 răniţi (un

caporal şi 10 soldaţi) şi un soldat dispărut.La 25 august/7 septembrie 1916, Divizia a 11-a Infanterie, comandată

de generalul de brigadă Ioan Muică, era constituită în zona de concentrareSurduc-Livezeni din Valea Jiului, având în subordine Brigăzile 21 şi 22Infanterie.

Prin telegrama nr. 255 din 25 august 1916, Corpul 1 Armată transmiteatrupelor române aflate în Valea Jiului, următorul ordin: „Începând de azi, toatetrupele aflate în bazinul Petroşani vor intra sub comanda generalului IoanMuică, comandantul Diviziei 11 Infanterie”. În urma acestui ordin, Regimentul26 Infanterie, care aparţinea Diviziei a 2-a Infanterie, trece în subordinea Divizieia 11-a Infanterie, aceasta dispunând acum de cinci regimente de infanterie ceaveau în total 16 batalioane şi 19 baterii de artilerie de calibru diferit, careaparţineau astfel: opt baterii de artilerie de 120 mm, Regimentelor 5 şi 9 Artilerie,trei baterii de munte de 63 mm şi trei baterii de 57 mm, Regimentului 1 ArtilerieMunte, două baterii de obuziere de 120 mm, Regimentului 21 Artilerie şi treibaterii de 53 mm, care erau ataşate Regimentelor de infanterie 41, 58 şi 71.

Suspendarea ofensivei române pe frontul carpatic

În urma evenimentelor petrecute pe frontul din Dobrogea de Sud, seimpunea o schimbare urgentă a planului iniţial de campanie întocmit de MareleStat Major al armatei române. Pentru a întări Frontul de Sud, care era directameninţat de duşman, trebuia făcută o nouă repartizare a trupelor noastre încadrul celor două fronturi, deoarece, după dezastrul de la Turtucaia, se credea căduşmanul va încerca trecerea Dunării şi un atac asupra Bucureştilor.

Pentru analiza noii situaţii, la sediul Marelui Cartier General al armateiromâne, situat la Periş, s-a întrunit un consiliu de generali, la care au luat parteşi generalii Alexandru Iarca şi Grigore Crăiniceanu, doi dintre vechii generali aiarmatei noastre, care nu mai comandau trupe în acel moment. În cadrul acestuiconsiliu, generalul de corp de armată Alexandru Averescu şi-a exprimat părereacă trebuie oprită imediat ofensiva de pe Frontul Carpatic şi grupată o armatăputernică pentru începerea ofensivei pe Frontul de Sud, în Dobrogea. GeneralulIarca a propus să se retragă două divizii din Oltenia şi să se formeze rezervepentru trupele care luptau pe frontul transilvan, iar în Dobrogea să se trimităpatru divizii din cele concentrate la sud de Bucureşti. Obţinerea unei victoriidecisive în Dobrogea reprezenta, deci, un obiectiv urgent şi principal alcomandamentului nostru.

Sacrificiul dureros al reducerii forţelor destinate ofensivei înTransilvania, spre a întări frontul defensiv din Dobrogea, a fost făcut la 25august/ 7 septembrie 1916, când Marele Cartier General român a suspendatacţiunea ofensivă a celor trei armate de pe frontul carpatic. În locul generaluluiAslan a fost numit la comanda Armatei a III-a generalul Averescu. El a începutreconstituirea acestei armate la sud de Bucureşti, sub o formă nouă, ca o armatăde Dunăre. La comanda Armatei a II-a, în locul generalului Averescu, a fostnumit generalul Grigore Crăiniceanu.

Marele Cartier General român a hotărât la 29 august/ 11 septembrie 1916să reînceapă, în parte, ofensiva în Transilvania,împingând înainte frontul Armatei a II-a, astfelîncât aceasta să facă legătura între trupeleGrupului român de la Olt şi Armata a IV-a (denord), pe o linie mai scurtă.

La 1 septembrie 1916 eventualitateapierderii Dobrogei şi a planului evacuării Oltenieiîncep să intre tot mai mult în calculele ÎnaltuluiComandament român. Ca urmare a deplasăriicentrului acţiunii războiului nostru peste Dunăreşi existenţei pericolului ameninţării Dobrogei,Înaltul Comandament a cerut ajutor aliaţilor.

Generalul Erich von Falkenhayn.Comandantul Armatei 9 Germane.

În inspecţie pe front

Punctul de trecere a frontierei dintreRomânia şi Austro-Ungaria. Vama Păiuş

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIV luni, 24 octombrie 2011

CMYK

Potrivit protocolului franco-britanic, Briand-David Lloyd George din 29 iulie/ 11 august 1916,Rusia trebuia să ridice numărul efectivelor salemilitare din Dobrogea de la 50.000 la 200.000 deoameni. Aliaţii motivau faptul că nu puteau începeofensiva împotriva Bulgariei deoarece principalulobiectiv al forţelor române-ruse, consemnat înconvenţia noastră militară din 4/ 17 august 1916, eraofensiva împotriva Austro-Ungariei.

Cu toate măsurile şi promisiunile de ajutormilitar al aliaţilor, singura salvare nu putea să vină decât de la propriile noastre forţe.

La 2/ 15 septembrie 1916, Regele Ferdinanda convocat din nou Consiliul de Război la care auluat parte primul ministru Ion I.C. Brătianu şigeneralii Dumitru Iliescu - subşeful Marelui StatMajor român, care avea, în locul generalului Zottu,comanda reală a armatei, Ion Culcer - comandantulArmatei I, Alexandru Averescu - comandantulArmatei a III-a şi Constantin Prezan - comandantulArmatei a IV-a (de Nord). În cadrul acestui consilius-a admis revizuirea planului de operaţii al MareluiCartier General român, trecându-se la ofensivă atâtpe frontului carpatic cât şi pe cel de sud.

Această hotărâre temerară făcea ca armataromână să acţioneze pe două direcţii divergente, cuforţele înşirate pe fronturi imense, tocmai atuncicând armata lui Mackensen se întărea în Dobrogea,iar Falkenhayn începea pregătirea ofensivei sale dinCarpaţi.

Hotărârea generalului Culcer,

comandantul Armatei I româneÎn ziua de 26 august/ 8 septembrie 1916,

cartierul Diviziei a 11-a împreună cu compania depoliţie, secţia de telegrafie şi proiectare şi escadronulde ştafete s-au mutat de la Surduc la Petroşani. Adoua zi, Divizia 11 Infanterie a primit de la Corpul 1Armată, următorul ordin: „Trupele diviziei se vorîntări puternic pe poziţiile ocupate şi nu vorîntreprinde nici o operaţie ofensivă fără ordinsuperior”.

Deşi Marele Cartier General român ordonaseDiviziei a 11-a Infanterie din Valea Jiului să ocupepoziţie defensivă la nord de Haţeg, generalul Culcer,comandantul Armatei I, a socotit această poziţie preaînaintată şi riscantă deoarece:

� lasă în spate deschis defileul Haţeg-Caransebeş, pe unde putea fi întors de inamic;

� distanţele ce-l separau de sectoarele dinVăile Oltului şi Dunării erau foarte mari şi acoperitede puternice masive muntoase, iar comunicaţiileexistente aici erau foarte dificile.

Din aceste motive, generalul Culcer a decisca trupele Diviziei 11 Infanterie să ocupe în primulrând Valea Jiului românesc, cu importantele localităţiminiere Vulcan şi Lupeni, curăţând-o complet deinamic şi numai după aceea divizia să înainteze sprenord-vest de Petroşani, pentru a ocupa solid defileulMerişor.

La această dată, trupele diviziei erau grupateastfel:

� Grupul Merişor, comandat de colonelulDumitru Cocorăscu, avea în compunere Regimentele18, 26, 41 şi 71 Infanterie, în total 12 batalioane deinfanterie, iar ca artilerie, trei baterii de câmp,(Bateria 1 din Regimentul 21 Artilerie, Bateria 2 dinRegimentul 5 Artilerie şi Bateria 5 din Regimentul9 Artilerie) şi două baterii de obuziere de 120 mmdin Regimentul 21 Artilerie. Grupul avea îndispozitiv de luptă 11 batalioane aşezate în linie, iarîn rezervă un batalion cu cele două baterii deobuziere din Regimul 21 Artilerie;

� Grupul Jiul Românesc (de vest), comandatde colonelul Paşalega Dumitru, avea în compunereBatalionul IV din Regimentul 18 Infanterie,Batalioanele II şi III din Regimentul 58 Infanterie şiBateriile 2 şi 3 din Regimentul 1 Artilerie de Munte.Acest grup avea toate batalioanele în dispozitiv deluptă, mai puţin o companie din Batalionul III alRegimentului 58 Infanterie, care se găsea în rezervăla Câmpu lui Neag;

� În rezerva diviziei, se găsea la Livezeni,Divizionul II din Regimentul 21 Artilerie.

În ziua de 25 august/ 7 septembrie 1916,trupele Grupului Merişor, ocupau defileul cu acelaşinume, sprijinindu-se pe înălţimile vecine: dealulBranu (738 m) la sud şi dealul Băloi (1002 m) lanord.

A doua zi, prin executarea unui puternicbombardament de artilerie, duşmanul a încercat săscoată trupele noastre din aceste poziţii, însăRegimentele 18 şi 26 Infanterie au respins ataculduşman, luând peste 300 prizonieri şi capturând douătunuri şi alt material de război. În urma acestor lupte,duşmanul s-a retras la vest de văile Petrosul, părăsinddealul Blidarul (849 m) şi Baru Mare, întărindu-seîn noaptea de 27 august/9 septembrie pe linia Ponor(432 m) - Livadia (447 m) - Râu Bărbat (494 m).Retragerea inamicului şi înaintării Grupului Jiulromânesc, care, prin ocuparea înălţimilor Tulişa(1795 m) - Coasta Laturii (1694 m) - vârful Baiu(1758 m) şi Dealul Sec (1552 m), ameninţa de flancşi spate rezistenţa acestuia pe poziţiile de la BaruMare.

Linia de rezistenţă a trupelor române era bineîntărită, întinzându-se aproape perpendicular pedirecţia vechii frontiere, de la nord la sud, de-acurmezişul pasul Merişor (759 m), peste înălţimileAngros (971 m), Muncelului (1362 m), Oboroca(1547 m) şi încovoindu-se apoi spre sud-vest, peînălţimile ce domină de la nord Jiul românesc (devest), dealul Cornetul (1530 m), Coasta Laturii (1694m), Tulişa (1795 m), până la Vârful Făgeţel (1591m).

Avangardele trupelor noastre trecuseră însăde ieşirea din pasul Merişor şi ocupaseră în ValeaStreiului, satele Baru Mare şi Baru Mic, iar patruleromâne de recunoaştere coborau până la Crivadia şiPui, intrând în contact la 28 august/ 10 septembrie1916 cu patrulele germane ale celor dintâi trupe dinDivizia 187 Infanterie prusiană şi Corpul Alpinbavarez, aduse de pe frontul de la Verdun.

Atacul Brigăzii 21 Infanterie pentru

cucerirea Pasul Merişor

Din Jurnalul de Operaţii al Brigăzii 21Infanterie, rezultă că „în ziua de 25 august/ 7septembrie 1916, la orele 2:40dimineaţa, s-a primit Ordinul deOperaţii nr. 585, prin care duşmanultrebuia atacat şi alungat din poziţia pecare o ocupa la Merişor. Începereaatacului era fixată pentru ora 3 p.m. Optbaterii de artilerie de calibre diferite(Divizionar I din Regimentul 1 ArtilerieMunte, Divizionul I din Regimentul 21Artilerie, Bateria 2 din Regimentul 5Artilerie şi Bateria 5 din Regimentul 9Artilerie), toate sub comanda directă acolonelului Moscu Aurel, comandantulRegimentului 1 Artilerie Munte, trebuiausă verse focul lor ucigător pentrudistrugerea vizuinilor în care a statascuns ungurul, silindu-l să iasă la

lumină pentru a se măsura cu strănepoţii lui Mirceacel Bătrân şi Mihai Viteazul - dornici de faptevitejeşti”.

Pentru reuşita atacului, colonelul DumitruCocorăscu, Comandantul Brigăzii 21 Infanterie, aorganizat două coloane:

� coloana din dreapta, formată dinRegimentul 18 Infanterie Gorj, mai puţin Compania12, aşezată la nord de şoseaua şi calea feratăMerişor-Pui, comandată de colonelul JipaConstantin, avea misiunea să pună stăpânire pedealurile Băloi (1002 m) şi Blidaru (849 m);

� coloana din stânga, formată din BatalionulI şi Companiile 7 şi 8 din Regimentul 41 Infanteriecomandate de mr. Popescu Negreanu Ioan,Batalionul I din Regimentul 26 Infanterie comandatde mr. Truşculescu Mihail şi Batalionul I dinRegimentul 71 Infanterie comandat de mr.Lăpădătescu Dumitru, aşezată la sud de şoseaua şicalea ferată Pui-Merişor, comandată de colonelulObogeanu Mihail, comandantul Regimentului 41Infanterie, avea misiunea să pună stăpânire pedealurile Branu (738 m) şi Angros (971 m).

Credincios articolului 441 din regulamentulde manevră şi de luptă al infanteriei, comandantulcoloanei din stânga, colonelul Obogeanu Mihail, aurcat pe vârful Ticera Retiţii (774 m). După ce ascotocit cu privirea poziţia duşmană şi direcţiile deurmat, a dat chipiul pe spate în semn de satisfacţie şiapoi a coborât la piciorul pantei, unde îl aşteptau 80de ofiţeri, pentru primirea ordinului de atac.

„Copii! se adresează el ofiţerilor - deşidistanţa până la duşman este mai mare de un km,avem sorţii izbânzii, fiindcă terenul accidentat şipăduros ne permite apropierea. Aşezaţi trupele înpoziţie pregătitoare pentru atac astfel:

� Compania a 7-a din Regimentul 41Infanterie, călare pe şoseaua şi calea ferată Meişor-Pui, va face legătura între coloana din stânga şi ceadin dreapta;

� Compania 1 din Regimentul 26 Infanterieaşezată la vest de cantonul 42, atacă cu flancul dreptsprijinit de şosea;

� Batalionul I din Regimentul 41 Infanterieva ocupa tranşeele din stânga companiei 1 dinRegimentul 26 Infanterie, atacând Vârful DealuluiBranu (738 m);

� Compania 8 din Regimentul 71 Infanterieşi mitraliere vor sta înapoia pintenului de sud alVârfului Ticera Retiţii, pentru a forma rezervacoloanei.

Fiindcă terenul împiedică menţinerea ordiniipe timpul deplasării, păstraţi legătura între unităţi.La poalele dealului Branu (738 m), veţi regrupatrupele pentru ca la semnalul de alarmă să năvăliţiasupra duşmanului de pe deal, cu baioneta laarmă!”. (va urma)