Ziua de 30 Mai 1431 a Ramas Data de Referinta in Istoria Frantei

7/26/2019 Ziua de 30 Mai 1431 a Ramas Data de Referinta in Istoria Frantei

1/15

Ziua de 30 mai 1431 a ramas data de referinta in istoria Frantei, ca simbol alpatriotismului extrem, marcat prin faptul ca, in acea zi, a fost arsa de rug Ioanad'Arc, fecioara din Orleans !na dintre femeile care au r"mas #ii $n memoriaomenirii prin imensul s"u sacri%ciu &i curaul s"u extraordinar, esteaceastaFecioara din Orleans Figura sa eroic", admirat" pentru faptele sale #itee&tiextraordinare, nu doar $n Fran(a ci &i $n lumea $ntreag", a fost protagonista celormai str"lucite succese pe care poate s" le ob(in" o femeie $ntr)un mediu completstr"in ei* cmpul de lupt+ia(a Ioanei d'Arc arunc" o pro#ocare ra(iunii, c"ci este istorie po#estea unuicopil de 1- ani care cunoa&te, $ntr)un inter#al de . ani, destinul cel mai gloriosapoi cel mai atroce /n Ioana exist" mai multe personae* exist" o sfnt" care are#iziuni mistice, exist" omul de r"zboi practic, curaos &i autoritar, dar exist" deasemenea fa(a uman", #ie &i sensibil" &i acest persona este cel maiemo(ionantFara indoiala, Fecioara a fost una dintre cele mai capti#ante si maimisterioase personalitati din istorie Figura ei a ramas un simbol peste secole,mereu plin de semni%catii, dar fara a)si re#ela niciodata intru totul misterul !n

lucru e sigur* o fata de nici 1 ani a sc2imbat in #ul ediu istoria unei tari5piritul ei a ramas #iu secole dupa ce trupul i)a fost ars pe rug6o#estea incepe in Franta, in 14. cand, intr)un satuc uitat de lume, o fetita a

a#ut curaul sa sustina in fata intregii lumi ca #a infrange cea mai puternicaarmata din lume si ca isi #a elibera tara Aceasta fetita i)a obligat pe cei puternicis)o asculte, i)a con#ins pe soldati sa o urmeze si i)a determinat pe compatriotiisai sa o creada 7a 1- ani, Ioana 8'Arc a auns cu incredibilul ei mesa la regeleFrantei, iar doua luni mai tarziu a condus o armata catre #ictorie asupraenglezilor la Orleans 7a 19 ani a fost prinsa si #anduta inamicilor impotri#acarora luptase cu indarire 7a 1 ani, a fost declarata #raitoare si arsa pe rug6entru o fata de la tara, care n)a fost niciodata la scoala si nu a apucat #arsta de.0 de ani, Ioana 8'Arc a a#ut un destin iesit din comun si realizari extraordinare7a .: de ani dupa ce a fost arsa pe rug, Ioana 8'Arc a fost declarata ne#ino#ataIn 1.0, a fost canonizata capatand statut de sfanta, dupa ce de#enise o %guraemblematica in istoria Frantei si un subiect de dezbateri pasionateFecioarei i s)au dedicate un numar considerabil de %lme si de carti, rolul acesteia%ind interpretat de doua ori de cunoscuta actrita de origine suedeza Ingrid;ergman 6rintre scriitorii celebri care i)au dedicat acesteia scrieri se numara52aain

Preliminarii.?ontextul politic al perioadei in care traia @Fecioara din Orleans nuera unul fa#orabil pentru Franta 8inastia engleza a 6lantagenetilor, princasatoria lui Benric II cu Alienor de ACuitania din 11:. ,a dobndit noi posesiuni

continentale DEormandia si Anou, iar la urcarea sa pe tronul Angliei D11:4, $nurma prestarii omagiilor de #asalitate detinea $n Franta posesiuni care depaseauumatate din teritoriul francezAceasta situatie anacronica a fost transata prin izbucnirea GHazboiului de o 5utade Ani, cea mai $ndelungata confruntare din istoria uropei, desfasurata $ntreAnglia si Franta $ntre 133-)14:3, care a a#ut drept pretext stapnirea asupraFlandrei, teritoriu francez, mare producator de lna, dar care economic se aasub inuenta negustorilor englezi de posta#1

Contextul actiunilor Ioanei dArc. Hazboiul s)a desfasurat la $nceput, $nfa#oarea englezilor, care au administrat francezilor doua $nfrngeri la ?recJ

1Keorges 8ubJ, Histoire de la France en trois volumes, #ol I)er, 6aris, 199, p .L0).L1


2/15

D134L si 6oitiers D13:L, $nsusi regele francez Ioan cel ;un caznd prizonier,statul francez trebuind sa faca o colecta publica pentru plata rascumpararii In ianuarie 141., in Franta ocupata de englezi,se nastea Ioana dMArc,$ntr)ofamilie umil", care locuia intr)un sat din estul Frantei, numit 8omremJ Eu a a#utposibilitatea sa mearga la scoala, moti# pentru care nu stia sa citeasca, insa erao persoana care isi iubea tara de la o #arsta frageda si era extrem decredincioasa Isi petrecea timpul lucrand %e ca ciobanita, %e ca slunica Obi&nuia s")i spun" tat"lui s"u, care o certa pentru c" d"dea de mncare#agabonzilor, c" pentru ea nu conteaz" c" sunt #agabonzi dac" au ne#oie de ea&i c" atunci cnd faci un act de caritate nu trebuie s" te gnde&ti la astfel delucruri, ci trebuie s")l faci din iubire pentru 8umnezeu &i nimic mai mult O

$ntristau profund #e&tile ce)i aungeau la urec2i despre acele b"t"lii $n caremureau sute de compatrio(i de)ai s"i7a 13 ani, Ioana #a a#ea curaul sa sustina $n fata $ntregii lumi ca #a $nfrnge

cea mai puternica armata din lume si ca $si #a elibera tara, sc2imbnd soartarazboiului Fecioara a a%rmat de nenumarate ori ca auzea #oci de origine di#ina,#oci care)i porunceau sa mobilizeze armata in lupta pentru eliberarea Frantei de

sub dominatia engleza /n urma diferitelor #iziuni pe care le)a a#ut a $n(elesmisiunea pe care i)o $ncredin(ase 8umnezeu de a sal#a Fran(a, $ntr)unul din acelemomente $n care domnea 2aosul &i teroarea iar in#azia englez" amenin(a s")iruineze patria5e spune c" $n aceast" misiune a sa a fost mereu ghidat de ctre ArhanghelulMihail

Eiciodata Franta nu a fost supusa unor nenorociri ca acelea din umatatea desecol care a precedat cumplitul an cand #iteii razboinici francezi erau gata sacada sub ugul asupririi straine si cand curaul lor a renascut la #ocea unei fetede 19 ani ?oncomitent cu luptele impotri#a englezilor se desfasura un alt razboi,la fel de sngeros si necrutator, cel din ;urgundia, care era de partea englezilor,burgunzii dorind sa controleze Franta /n anul 141:, francezii au fost $n#insi decatre Benric al +)lea la Azincourt 8upa aceasta #ictorie, regele Angliei a

$ntreprins o serie de actiuni care au #izat cucerirea sistematica a Frantei /n 1419,6arisul a fost cucerit de catre englezi 8rept consecinta a fost impus tratatul de la

=roJes D14.0, $n urma asasinarii ducelui de ;urgundia, Ioan Fara Frica, de catreoamenii mostenitorului tronului francez #iitorul ?arol +II.Benric al +)lea a reusit sa se impuna drept mostenitor al coroanei Frantei Fiul lui?arol al +I)lea si al lui Isabeau de ;a#iere a fost renegat de propria mama siconsiderat bastard, tronul Frantei %ind promis %ului lui Benric al +)lea, casatoritcu ?at2erine de +alois D%ica a lui ?arol +I8el%nul )#iitorul ?arol +II, se refugiaza la ;ourges ?2inon si ;ourges sunt

capitalele sale 8omneste numai la sud de 7oara si legitimitatea lui este din ce ince mai mult pusa la indoiala Hestul Frantei )inclusi# 6arisul, cucerit de anglo)burgunzi in anul 1419 apartine englezilor Hobita, populatia franceza se aaintr)o stare alnica?2eia operatiunilor razboiului era orasul OrlNans, punct strategic situat pe malulu#iului 7oire 8ar in 14.., au murit att regele Benric al +)lea al Angliei ct si?arol al +I)lea al Frantei nglezii l)au declarat pe Benric al +I)lea, pe atunciaproape un copil, rege al Angliei si Frantei deopotri#a ?arol al +II)lea $nsa nuintentiona sa)si cedeze regatul si se declarase mostenitorul tronului, dar nuputea sa de#ina rege dect dupa ceremonia traditionala care trebuia sa aiba loc.62ilippe ?ontamine, La guerre au Moyen Age, 6aris, 19L d 6erroJ, La guerre de Cent ans, 6aris14L A ?o#ille, Les premiers Vallois et la Guerre de Cent ans, 6aris, 11 Andrei 6ippidi,

Contributii la studiul legilor razboiului n evul mediu! ;ucuresti, 1-4 Hadu anolescu, "ocietatea#eudala n $uropa Apuseana! ;ucuresti, 1-4


3/15

la Heims, aat atunci sub ocupatie engleza !n singur lucru putea sal#a Frantadin cea mai neagra perioada a istoriei ei* un miracol35i miracolul acesta s)a intamplat datorita unei fete de la tara, Ioana 8'Arc,

mezina familiei unui fermier din 8omremJ

Actiunile Ioanei dArcAcesta este, pe scurt, contextul aparitiei eroinei Ioana8'Arc, eroina care #a cunoaste un drum sinuos, $n care se #or $mpleti gloria,#iziunea di#ina, decaderea, moartea si consacrareaIoana s)a nascut dintr)o familie de tarani din 7orena Ioana dArc, numit"

Peannette $n familie, era cea mai mic" dintre cei cinci fra(i, %ica unor ("raniprosperi din 8omremJ, $n ducatul francez ;ar a nu fusese dat" la &coal", nu&tia nici s" scrie, nici s" citeasc" &i lucra ca slunic" &i ciob"ni(" Fiind extrem decredincioas" &i de patriot", se sim(ea c2inuit" de perpetuarea %zboiului de &''de anidintre (ara sa &i Anglia ?opilaria sa nu are nimic neobisnuit 8ar tinutul care o nascuse era menit sa)iinspire credinta 6aduri pe care oamenii simpli le credeau #izitate de zane, un fagcaruia i se spunea @arborele zanelor, erau, in luna mai, locul de intalnire al

tinerilor de pe aceste meleaguri=otul $ncepe prin glasuri, auzite de Ioana pe cnd a#ea treisprezece ani, $n 140-7a orele pranzului, $ntr)o zi de #ar", $n gr"dina tat"lui s"u, ea a #"zut o lumin"mare &i a auzit o +oce care $i spunea s" %e bun", cuminte &i pioas" 8e&i s)asperiat, +ocea a re#enit, $nso(it" de apari(ii Ar2ang2elul i2ail, 5fnta ?aterina&i 5fnta arguerite i)au #orbit* QIoana, #ino $n autorul regelui Fran(ei &i $i #eireda regatulQ?2iar daca $i auzise de multe ori pe p"rin(ii ei punnd)o $n gard" in legatura cubandele de solda(i care, cutreriernd regiunea, erau susceptibile s" siluiasc"femeile &i fetele, ea ignora f"r" $ndoial" faptul c" regatul Fran(ei se aa $nagonie 5atul 8omremJ, aat la intrarea $n 7orena, nu era interesat dect dedeparte de bul#ers"rile politice ale momentuluiQ7a #rsta de 13 ani, am auzit o #oce care $mi #orbea despre mine Ri, pentru

prima oar", am fost cuprins" de o mare fric"Q=eama in(ial" s)a estompat pe masura ce #ocea de#enea mai precisa si maiidenti%cabila@6rima dat", eram copil &i mi)era fric", dar apoi Ar2ang2elul i2ail m)a $n#"(at,mi s)a ar"tat &i mi)a demonstrat c" trebuia s" cred cu fermitate c" este elQQ8omnule, $i r"spundea ea Ar2ang2elului i2ail, nu sunt dect o fat" s"rac", nu#oi &ti s" c"l"resc, nici s" conduc solda(iQ@6rima data, m)am $ndoit ca 5fntul i2ail era cel care m" #izita si c2iar eramcuprins" de frica l)am #"zut apoi de mai multe ori pn" cnd am reu&it s" $l

recunosc c" era c2iar elQApoi, mult mai familiarizat" cu lumea angelic", Dea #a m"rturisi mai trziuudec"torilor s"i c" #edea $n mod obi&nuit $ngerii p"zitori ai celorlal(i, cu carec2iar putea #orbi, ea ader" prin credin(" spuselor mesagerului ceresc@/l recuno&team pe 5fntul i2ail dup" cum #orbea &i dup" limbaul $ngerilor &icred cu t"rie ca ace&tia erau $ngeri Am sim(it acest lucru destul de repedepentru c" mi)am dorit s" $l cred &i s" $l simtQ=otul era limpede $n aceste comunic"ri, a c"ror origine di#in" este demonstrat"&i de localizarea lor geogra%c", biserica paro2ial", de unde ea &tia c" nu poate#eni nici un r"u

3ic2el ourre, Guerre de Cent Ans, dans (ictionnaire encyclop)di*ue d+histoire, ?orpus III,ditions ;ordas, 6aris, 1L p 3000)3001


4/15

@Auzeam #ocea dinspre partea dreapt", dinspre ;iseric" &i foarte rar se petreceas" nu o aud cu claritate Aceast" claritate #enea c2iar din locul de unde se auzea#ocea 5e manifesta $n general o mare claritate $n toate aceste comunic"ri ?ndam #enit $n Fran(a, am auzit deseori aceast" #oceQ?eea ce a disipat ultimele $ndoieli ale adolescentei, a fost totu&i bun"#oin(a pecare o manifesta $ntotdeauna $n pri#in(a ei celestul interlocutor@+ocea mi)era trimis" parc" de 8umnezeu &i dup" ce am auzit)o de trei ori, amfost sigur" c" era #ocea unui $nger Aceast" #oce m)a proteat mereu &i m)a

$n(eles $ntotdeauna foarte bineQ/n primul rnd, ar2ang2elul s)a do#edit un foarte bun pedagog Asocind misiuneaei cu exigen(elele s%n(eniei pe care 8umnezeu o cere apropia(ilor sai, el aeducat)o &i a $n#"(at)o pe Ioana $n #ederea misiunii sale care trebuia s" %e unr"spuns de credin(" la iubirea 8omnului@/nainte de toate, el $mi spunea s" %u un copil bun c"ci $n felul acesta 8umnezeum" #a auta Ri, $ntre alte lucruri, el mi)a spus s" #in $n autorul regelui Fran(ei/ngerul $mi po#estea de asemenea despre situa(ia demn" de mil" a regatuluifrancezQ

5%n(enia #ie(ii, ca un r"spuns %resc la iubirea di#in", era condi(ia reu&itei $naceast" misiune /n general, cu ct misiunea este mai important" cu atts%n(enia este mai necesar", &i cu att mai mult 8umnezeu acord" gra(ia sa@?nd a #enit la mine, 5fntul i2ail mi)a spus c" 5%ntele ?aterina si argerita#or #eni la mine s" m" aute cu sfaturile lor, c" ele a#eau ca sarcin" s" m" aute&i s" m" sf"tuiasc" $n leg"tura cu ceea ce urma s" fac &i trebuia s" cred c" ceeace ele $mi spun #ine ca ordin c2iar de la 8umnezeuQ?u #ocea sa, mesagerul celest o preg"te&te pe adolescent" s" %e deta&at" $npri#in(a faptului c" #a duce singura la $mplinire aceast" misiune pe 6"mnt &i $nacela&i timp o asigur" c" #a reu&i s" $ndeplineasc" tot ceea ce 8umnezeua&teapt" de la ea@Aceast" #oce m" diria cu $n(elepciune, m" $n#"(a s" frec#entez biserica a mi)a spus c" eu, Ioana , trebuia s" merg in Fran(a 8e dou") trei ori pe s"pt"mn",aceast" #oce $mi spunea c" trebuie s" merg $n Fran(a f"r" ca tat"l meu s" &tie deplecarea mea +ocea $mi spunea c" trebuie s" merg $n Fran(a &i c" nu mai trebuies" r"mn acolo unde eramQAcesti s%nti o conduceau in toate actiunile ei si se intalneau intotdeauna langa@arborele zanelor Aceste #oci di#ine ar % considerate astazi simptome alesc2izofreniei

xperientele prin care trece nu sunt usoare, intr)o zi din anul 14.9, satul ei afost in#adat de englezi armatele anglo)burgunde, care au dat foc bisericiiAscunsa intr)un dulap, ea a #azut cum soldatii englezi au #iolat)o si au ucis)o pe

sora ei)?at2erine, in #arsta de 19 ani 8upa acest episod tragic, a fost trimisa salocuiasca la niste rude dintr)un sat #ecinIncepand de acum, Q#ocileQ, pe care numai ea le aude, de#in imperati#e le auinstruit)o despre situa(ia politic" &i militar" a Fran(ei, oferindu)i numeroasedetalii i ii re#enea misiunea, $i spun #ocile, sS)i alunge pe englezi) sus(inu(i dedinastia de ;urgundia, din regatul Frantei si sS)l $ncoroneze pe rege 6entru a

$ndeplini toate astea urma sa poarte 2aine barbatesti, si mnuiasca arme si saconduca o armata Heticenta pna atunci, s)a 2otart sa)i marturiseascaunc2iului sau ca a#ea #iziuni $n cursul carora primea ordine sa mearga sielibereze regatulAcesta o duce la castelanul de +aucouleurs, Hobert ;edricourt,un %del al casei de +alois ;audricourt a $nceput prin a o respinge cu glumegrote&ti 5ceptic la inceput, capitanul se lasa con#ins pana la urma, intr)o el i)a

dat o sabie spunndu)i* Q8u)te &i %e ce)o %TQIi mai dadu un cal, o mica escorta,


5/15

#esminte barbatesti si o scrisoare de recomandare pentru a se putea apropia de8el%nul ?arol?2iar de la $nceput a trebuit eliminatS o $ndoialS, lucru pe care $l #a face siumilul preot de +aucouleurs si cti#a episcopi si teologi $n cursul interogatoriilor*#ocile auzite de Ioana nu erau cele ale demonului care $i turna bali#erne?u toate amenintarile parintilor, tanara ) acum in #arsta de 1- ani, asculta #ocile

si pleca Insotita de o mic" escort", &i, contrar oric"rei pre#iziuni, a tra#ersat f"r"nici o piedic" (ara r"#"&it" de c"tre oamenii ducelui de ;urgundiae a a suferitmult de pe urma c"l"ritului 8e altfel ea nu s)a obi&nuit niciodat" cu lungilec"l"torii pe cal &i nici cu purtarea armurii care o r"nea ?astelanul de +eaucouleurs, Hobert ;edricourt, un %del al casei de +alois, $i #a

$nlesni $ntlnirea cu 8el%nul ?arol +II printr)o scrisoare de recomandare4Pean deetzse obliga s)o prezinte regelui7a .4 februarie 14. au auns la ?2inon, unadin resedintele 8el%nului 7a inceput insa , ?arol si curtenii lui n)au dat atentiesolicitarii ei de a)l #edea pe rege?2iar, anturaul 8el%nului incearca sa)lcon#inga ca demersul ei poate % o capcana 5oacra acestuia, Uolande d'Aragon )care a#ea o mare inuenta asupra sa ) insista s)o primeasca, pentru ca a auzit

deQputerileQ Ioanei ?arol 2otaraste sa o puna la incercare,poruncindu)i unuicurtean,sa pretinda ca e regeleIoana a fost primit" de c"tre rege, cu mare ceremonie ai mult de 300 de

persoane erau prezente, toate $mbr"cate superb Ioana nu a#ea inca 19 ani /ncizme $nalte negre &i tunic" scurt" gri str"lucitor,ea a $naintat spre rege, f"r"timiditate ra $nalt", bine f"cut" &i a#ea c2ipul surz"tor, $nsue(it, $ncadrat dep"rul negru t"iat rotund deasupra urec2ilor Fata l)a demascat, descriindade#arata $nfatisare a 8el%nului, cunoscuta doar din #iziunile sale Astfel fecioaraingenunc2ie in fata regelui*

,-u sunt eu regele! i.a spus Carol! pentru a o incerca/ 0ata.l! a adaugat el!aratandu.i un senior din suita sa1/,"ire! a raspuns tanara #ecioara! tu esti acela si nimeni altul/ "unt trimisa de(umnezeu pentru a da a2utor regatului tau si tie/ %egele cerurilor iti spune prinmine ca vei 3 salvat si incoronat ca rege in orasul %eims! si vei 3 locotenent alregelui cerurilor! care este si regele Frantei1:/

5urprins, ?arol a luat)o deoparte si dupa aceasta intre#edere el a declarat caIoana i)a spus niste lucruri atat de secrete, pe care nu le puteau sti decat8umnezeu si el 8e&i regele era bul#ersat, ea l)a con#ins c" era c2iar trimisa lui8umnezeu 8e asemenea, se spune ca Ioana i)a dez#aluit 8el%nului patruprofetii 7ucrul acesta atrase increderea curtii

8in misiunea di#ina a tinerei Ioana dMArc facea parte si s%ntirea incoronariiregelui, care era posibila la Heims, pe teritoriul ocupat de catre armatele engleze,cu care regele a fost de acord, moti# pentru care a a#ut incredere in tanara de1L ani, lasand)o la conducerea armatelor xtrem de curaoasa si increzatoare in#ocile pe care le auzea, reuseste sa %e con#ingatoare, incat regele este si el multmai increzator in #ictorie, pri#ind optimist catre eliberarea Orleansului de subdominatia englezilor8el%nului i)a pl"cut ce a auzit insaanturaul regelui, mai dispre(uitor, a decis c"trebuie s" o supun" pe Ioana unui examen pentru a se asigura c" ea nu era nici4Va#ier)arie =ouc2et, La sainte de la patrie, tome II, 6aris, Nditions 8ominiCue artin orin, 13,p --

:PacCues 7e KoW,4eanne d+Arc dans $ncyclopaedia universalis, ?orpus VII, Xditeur Y 6aris, 6aris,1:, p 1040
http://en.wikipedia.org/wiki/Jean_de_Metzhttp://en.wikipedia.org/wiki/Jean_de_Metzhttp://en.wikipedia.org/wiki/Jean_de_Metzhttp://en.wikipedia.org/wiki/Jean_de_Metz


6/15

nebun", nici #r"itoare=imp de trei saptamani Ioana a fost interogata de prelatisi teologi care incearcasa #eri%ce daca spune ade#arul 8ata pe mana moaselor,pentru a con%rma daca este #irgina, cum pretinde, Ioana spulbera orice indoialaasupra sa 8upa mai multe consfatuiri, ea a primit un ec2ipament militarbarbatesc, o escorta, %ind recunoscuta de catre comandantii militari ?at desprespada, unii spunca i)ar % dat)o capitanul de +eaucouleurs, iar altii sustin ca ar%gasit)o in biserica 5ainte)?at2erine)de Fierbois, dupa cum iiindicaseraQ#ocileQAstfel, 8el%nul, care astepta impasibil caderea Orleansului,aat de multa #reme sub asediul armatei comandate de =albot, a $nceput sa %econ#ins de ascendentul Ioanei dMArc asupra moralului trupelorIn cele din urma, ?arol s)a lasat con#ins si a indeplinit cererea Ioanei 8'Arc,

incredintandu)i o armata, desi parerea multora era ca fata sufera probabil de oforma usoara de isterie dar ca, de asemenea, ar putea % o amenintare atatpentru tronul regelui cat si pentru #iata lui =otusi, nimeni nu putea nega ca dintot ceea ce spune si din felul in care o spune, se degaa o forta magica pe carenu poti descuraa si careia nu i te poti opune ai mult, oamenii de arme #oraccepta sa i se supuna Istoricii apreciaza ca uluitor faptul ca tanara se facea

ascultata de barbati ce nu au obisnuintadisciplinei +enirea ei ii reda increderea8el%nului, care astepta impasibil caderea Orleansului, aat de multa #reme subasediul armatei comandate de =albota a plecat indata sub zidurile cetatii Orleans, unde a aparut pe cmpul de lupta

$mbracata $ntr)o armura alba si purtnd propriul ei steag Aceasta aparitie aimpresionat profund ambele tabere, pentru ca nimeni nu mai #azuse #reodata ofemeie pe cmpul de batalieste totusi greu de inteles cum de a auns cu usurinta in fata 8el%nului, cum dea primit)o acesta si cum de i)a pus el imediat la dispozitie un detasament de:000 de soldati, ca sa porneasca in misiune =rebuie totusi sa intelegem ca inpeste o umatate de mileniu, cat a trecut de atunci, istoria s)a impletit culegenda si este c2iar imposibil sa despletesti astazi una de altaAsta cu atat mai mult, cu cat faptele eroinei i)au incuraat pe patriotii #remii sa#ada in ea acele #irtuti pe care nu le gaseau totdeauna in bra#ura soldatilor si ao%terilor, caliti dea in lupte, dar adesea dezamagitori 7a . aprilie, Ioana intra in oras, alaturi de 8unois ica ei formatiune militara areusit sa patrunda in orasul ocupat si sa %e primita cu o#atii de o populatieasupra careia ea insasi a facut o impresie fermecatoare prin tineretea sa, prin#oiosie si speranta neinduplecata in #ictorie?omandan(ii francezi insa nu i)au re#elat planurile lor de atac Atunci ea &i)a datseama &i s)a mniat foarte tare 8e&i c"pitanii s)au $ndoit de talentele militare aletinerei, ea s)a do#edit extrem de priceput" $n conducerea b"t"liei &i mai ales $nutilizarea artileriei Fort"re(ele engleze au fost luate cu asalt, cednd una dup"

alta 6este cinci zile cade unul dintre puternicele forturi pe care englezii ilconstruisera pentru blocarea Orleansului Fecioara $i $ncuraa pe solda(i prin t"ria&i credin(a ei de neclintit7a - mai, fata constrange se%i militari francezi, maimult decat sceptici, sa ordone asaltul unei noi forti%catii care stopa accesul pepodul 7oarei ?ea din =ourelles, $nt"rit" extraordinar pentru acea #reme, arezistat o zi $ntreag" Ioana, de&i r"nit" de o s"geat" care i)a tra#ersat um"rul,nu a p"r"sit cmpul de b"t"lie, ci spre uimirea tuturor, s)a ridicat imediat inpicioare, a luat steagul in mana si a pornit cu mai multa in#ersunare strigndenglezilor s" se retrag" /n seara zilei de - mai, ei s)au retras &i ora&ul a fosteliberat/n numele 8omnului, Ioana a regrupat for(ele franceze, iar #ictoria sa de la

Orleans a fost interpretat" ca o minune, do#ada misiunii ei di#ine /n acest

timp, Ioana i modifcase semnifcativ niarea.7ungul ei p"r negru afost tuns pn" deasupra urec2ilor, iar trupul ei musculos &i $ndesat a fost


7/15

$nf"&urat $n 2aine b"rb"te&tiFaima Ioanei s)a raspandit peste tot si atat francezii,cat si englezii erau con#insi ca ea dispune de puteri supranaturale ?onformlegendei, in doar zile a sal#at cetatea din Orleans din asediul trupelor engleze,ade#erindu)se, astfel, prezicerile @Fecioarei din Orleans+estea implinirii primei profetii a Ioanei este raspandita in intreaga Franta =oatalumea #ede in acest prim triumf semnul ca este trimisul lui 8umnezeu?2iar daca ei au continuat sa castige batalii impotri#a englezilor care dadeausemne de slabiciune, Ioana era tot mai tulburata de acest macel de ambele partiAcest fapt a determinat)o sa)i scrie regelui Angliei si sa)i ofere ocazia retragerii5crisoarea ei din 14. arata ca Ioana 8'Arc era o luptatoare con#insaInsa Fecioara din Orleans nu face aceeasi impresie asupra englezilor i rad mai

ales cand, inainte de %ecare batalie, le trimite mesae de curtoazie, prin care lecere sa plece de buna #oie acasa ste pentru prima oara, dupa multa #reme,cand trupele franceze ii in#ing pe englezi,reusita cu consecinte psi2ologiceprofunde +ictoriile se tin lant 7a 19 iunie, la 6ataJ, armata engleza, condusa deFalstaW si =albot,este din nou infranta Ioana il con#inge pe 8el%n sa pro%te de a#antaul obtinut si saaccepte sa)l

conduca la Heims, pentru a % uns rege, dupa cum i)au comandat Q#ocileQ Inpo%da sfaturilor inteleptilor, ale prudentilor si intrigantilor, se supune planuluisau 8upa 1: zile de calatorie triumfala, Ioana si 8el%nul intra in Heims?arol al +II)lea este uns rege pe 1- iulie, in prezenta ei si a stindardului 8inmomentul $n care el a primit coroana, ea se arunc" $n genunc2i plngnd debucurie QEobile rege, $i spuse ea, acum s)a $mplinit dorin(a lui 8umnezeuQ 5e implineste a doua profetie Ar2iepiscopul Hegnaud de ?2artres indeplinesteritualurile solemne !ngerea alunga ultimele indoieli asupra legitimitatii8el%nului si este esentiala pentru ca poporul sa)l considere singuru lsi ade#aratulsu#eran8upa asemenenea #ictorii, Ioana este considerata trimisul lui 8umnezeu, in

intreaga Franta %ind perceputa precum o eroina ?u toate ca francezii a#eau oopinie foarte buna despre tanara eroina, englezii nu impartaseau aceeasi opinie,amuzandu)se de faptul ca inainte de %ecare lupta, @Fecioara din Orleansobisnuia sa le ceara sa se retraga din lupta de buna#oie8in nefericire, ca $ntotdeauna, ca &i $n cazul lui Iisus, Ioan ;otez"torul &i mul(ial(ii, omenirea nu a &tiut s" recunoasc" $n ea un 5al#ator &i i)au pl"tit d"ruirea &isacri%ciul prin tr"dare

Ioana 8MArc de#enise dintr)o simpla tarancuta un ade#arat simbol al intregiiFrante 8aca astazi ar % fost legata intr)un spital de nebuni, la acea #reme a fosturmata de mii de oameni Insa, dupa incoronarea regelui, norocul nu a fost departea tienrei Ioana dMArc, astfel, ia parte la o serie de lupte pe care nu le

castiga, crezandu)se ca #ocile au i)au mai #orbit 8upa $ncoronare, ?arol a fost foarte multumit, nu $nsa si Ioana 8'Arc, pentrucare lupta nu se terminase =rupele ei, mult imputinate, sufereau de foame si deepuizare Ioana #rea sa pro%te de elanul popular si sa continue lupta, pentru a)ialunga din intreaga tara pe englezi Insa regele tergi#erseaza Uolande d'Aragonil sfatuieste de aceasta data sa nu o mai spriine ?arol al +II)lea semneaza unacord cu anglo)burgunzii pentru incetarea momentana a ostilitatilor

momentul in care Aulon ii marturiseste ca regele #rea sa abandoneze lupta sica intentioneaza sa o tradeze daca i se #a intampla ce#a Incep esecurile pentruFecioara din Orleans 6articipa la o serie de lupte fara glorie 8ar Ioana 8'Arc#rea sa)si duca la bun sfarsit misiunea si se simte obligata sa continue luptaatata timp cat +ocea nu ii spune altce#a /n $ncercarea de a cuceri 6arisul $n

fruntea armatei, Ioana d'Arc a fost r"nit" la 6oarta 5aint)Bonore Dseptembrie14. 8up" de ce s)a #indecat, armata condus" de ea a e&uat la ?2arite)sur)


8/15

7oire a a #"zut cum pu(in cte pu(in armata se descompunea, iar regele $irefuza sub#en(iile pentru a continua r"zboiul a s)a luptat $nc" cte#a luni Inscurt timp, ea a explicat ca nu mai aude acele glasuri launtrice care oincuraasera cand#a8ucele de ;urgundia asediaza ?ompiegne in anul 14308esi e sfatuita sa nu

faca asta, se duce la ?ompiegne, unde la .4 mai, este facuta prizoniera de catreun ca#aler burgund, care o captureaza in timp ce incearca sa iasa din incercuireroina pune la cale o e#adare, insa Pean de 7uxembourg o #inde regelui Angliei,care o inc2ide la HouenIoana a fost #ndut" englezilor si deferitS unui tribunal prezidat de ?auc2on,episcop de ;eau#ais, licentiat $n drept canonic,doctor $n teologie, ostil partiduluiOrlNans)Armagnac care $l $nconoarS si $l sustine pe ?arol al +II)lea6ierre ?auc2on era omul cardinalului englez de [inc2ester, ceea ce risipeste

orice urma de $ndoiala asupra moti#atiei alegerii sale ca presedinte altribunalului $nsarcinat sa o udece 8esi 6ierre ?auc2on nu a#ea urisdictie laHouen, autoritatile eclesiastice au Grezol#at rapid aceasta problemaL?arol al +II)lea nu o auta, cu toate ca ea este con#insa ca o #a rascumpara

Desfasurarea procesului Ioanei dArc 8e $ndata ce decanul facultatii de8rept al !ni#ersitatii din 6aris, #erard a aat ca Ioana dMArc era prizonieraducelui Ioan de 7uxembourg, a luat decizia de a)l con#inge pe #ice)inc2izitorulFrantei, artin ;illori, sa)i intenteze un proces agistratii !ni#ersitStii din 6arisau cerut ca Ioana sS %e $nfStisatS $naintea unui tribunal al Inc2izitiei, %indcS esteGbSnuitS cu #e2ementS de mai multe crime care aduc a erezie@/n fapt, artin ;illori a decis ca sa)i adreseze o scrisoare ducelui de ;urgundia,

pentru ca Ioana dMArc, aata $n custodia lui Ioan de 7uxembourg, sa %e predataenglezilor, apoi autoritatilor eclesiastice 7uxembourg era nemultumit ca ;illorinu a oferit o rascumparare Eeprimind #esti, episcopul de ;eau#ais a decis sa)l#ada personal pe ;edford, si apoi pe ducele de 7uxembourg Hascumpararea afost stabilita la . 000 de li#re, urmnd ca Hegele Angliei sa o preia pe prizonierapentru a o preda autoritatilor eclesiastice 5c2imbul s)a facut la .4 octombrie1430, Ioana dMArc %ind $ntemnitata $n ?astelul ?rotoJ, pe teritoriu englez Inc2izitorul si episcopul de ;eau#ais, 6ierre ?auc2on, au #rut s)o supunatorturilor, dar temandu)se sa nu moara, au declarat)o fanatica si #raitoarera mai con#enabilS o udecatS rapidS, fSrS a mai astepta ustitia papei si ainc2izitorului Asa cS Ioana #a % deferitS unui tribunal de exceptie, supusS uneianc2ete $n afara procedurilor normale Puriul este compus din episcopi, doctori $ncredintS, toti impozanti si redutabili ?auc2on se $nconurase de nouSzeci si cincide teologi, ceea ce nu)i conform normelor Inc2izitorul este Pean 7e a$tre,reprezentantul local al inc2izitorului general al regatului, Pean Kra#erend

Acest proces ar % fost ridicol daca n)ar % fost cumplit ?eea ce a fost maiingrozitor e ca monar2ul ingrat, caruia ii datora coroana, a parasit)o deoarececredea ca nu mai are ne#oie de ea Eici in cele mai grele momente nu si)a tradattara, nici onoareaIoana nu are niciun a#ocat care s)o apere si, $n acest proces, nu #or % citatimartori ai apSrSrii /n numele 8omnului, Ioana trebuie condamnatS, imaginea ei

$ntinatS si gSsit un pretext pentru a o trimite la moarte6ierre iCuel remarcS pebunS dreptate* GIoana nu este o prizonierS oarecare, ci un detinut politic a cSruiinuentS trebuie distrusS printr)un proces pentru erezie 8e unde si prezentaobligatorie, impusS, a unui inc2izitor al ?redintei-@

LVa#ier)arie =ouc2et, op/cit/, p 3:

-P. Miquel,Minciunile istoriei, Paris, Perrin, 2002.
http://en.wikipedia.org/wiki/Pierre_Cauchonhttp://en.wikipedia.org/wiki/Pierre_Cauchon


9/15

6redarea Ioanei dMArc catre autoritatile eclesiastice era ultima etapa $nainte de$nceputul procesului Hegele Benric +I a trimis acordul sau scris episcopului de;eau#ais *GHenri! din gratia lui (umnezeu! rege al Frantei si Angliei reglementeaza Ca oride cte ori ar dori %everendul 5arinte ntru (omnul! $piscop de 6eauvais! canumita 4eanne sa.i 3e trimisade catre o3terii din garda! pentru a o interoga si a oe7amina sa.i #aca procesul! dupa(umnezeu! dreptul divin si s3ntele canoane97a milocul lunii decembrie, Ioana a fost transferata la castelul ;ou#reuil, laHouen, potri#it urmatoarei acuzatii* G o #emeie care si.a spus 4eanne Fecioaralasnd mbracamintea #emeiasca! s.a ridicat mpotriva legii divine! lucruabominabil (omnului! mai presus de lege! mbracata si narmata ca un barbat

=nSra este legatS cu lanturi de %er la glezne si tratatS fSrS menaamenteIncelula, #ocea propriei constiinte ii apare sub forma unui barbat care poarta o2aina lunga cu gluga +ocea constiintei ii #a infrange increderea in sine si ii #apune la indoiala autenticitatea propriilor #iziuni Ioana #a a#ea de suportat un lung proces in care i se #or pune la indoiala#iziunile si credinta in biserica ?atolica 7a ianuarie 1431, 6ierre ?auc2on,

conform precizarilor Hegelui Benric +I, s)a alaturat domninicanului Pean le a$tre,desc2iznd procesul Alaturi de ei, au participat la proces si asesorii Killes de8uremort, abate de FNcamp, consilier al regelui englez, Eicolas 7e Houx, abatede Pumi\ges, 6ierre iget, preot la 7ongue#ille)KiWard, abatele dMsti#et nglezii urm"reau s")l discrediteze pe regele Fran(ei, do#edind c" el datoracoroana unei #r"itoare 6rocesul de erezie este declansat fSrS o anc2etSprealabilS sau, mai degrabS, anc2eta prealabilS realizatS la 8omrNmJ si+aucouleurs $i este att de fa#orabilS Ioanei dMArc $nct se renuntS la ea Ioanaeste supusS unui potop de ineptii* bSnuitS de legSturi cu 8ia#olul pentru cSpurtase #esminte bSrbStesti, este ne#oitS sS $mbrace o roc2ie pentru a primi

$mpSrtSsania ;SnuitS $n plus cS $si pierduse #irginitatea care $i atestSGidentitatea sfntS@, trebuie sS se supunS unui control sexualIn afara de audierile o%ciale, Ioana 8'Arc are de luptat cu propria ei constiinta,care ii reproseaza nai#itatea si credinta in #iziuni 8ezorientata, Ioana 8'Arcincepe sa)si piarda speranta Fecioara, obosita si satula de aceste tratamente a cazut bolna#a nglezii auc2emat doi medici cerandu)le sa aiba gria sa nu moara de moarte naturalapentru ca regele Angliei o cumparasa prea scump pentru a % lipsit de bucuria dea o arde pe rug 8e aceea, procesul ei a fost grabit?ompletul de udecata nu a#ea formulat un cap de acuzare clar, dar respecta%del ordinul de a o inculpa cu orice pret pe Ioana dMArc 6rimul interogatoriu s)adesfasurat pe parcursul a sase sedinte 8upa o amnare de o saptamna, timp $ncare ?auc2on s)a sfatuit cu membrii completului la resedinta sa, a a#ut loc un alt

interogatoriu, urmat de conturarea concluziilor preliminare D19 ).: martie 1431=oate aceste fapte s)au defasurat $ntre .1 februarie).: martie 143110HSul, si acest proces lipsit de ec2itate %ind un exemplu perfect, se bazeazS doarpe cu#inte Ioana trebuie sS facS fatS unui asalt de $ntrebSri care $i pun la

$ndoialS misiunea, probitatea, care inten]ioneazS sS o diabolizeze G8acS spuneade#Srul, faptul e intolerabil 8ar cum ar putea sS tacS dacS este interogatS^ I sepndesc cu#intele, acestea reprezentnd singurul cap de acuzare posibil /i suntcntSrite pe mSsura minciunii 5e calculeazS miloacele de a le $ntoarce90bidem, p111

0bidem, p11.

10PacCues le KoW, Pean ?laude 5c2mitt, (ictionar tematic al $vului Mediu 8ccidental! ditura6olirom, Iasi, .00., p-41


10/15

$mpotri#a ei@ 11 ?um de $ndrSzneste sS a%rme cS se bucurS de bunS#oin]a8omnului^Eu cum#a este o #rSitoare, ea care, la 8omrNmJ dSdea trcoale subarborele znelor^ 5fntul i2ail care i s)a arStat, nu cum#a era $n pielea goalS^5abia si stindardul nu sunt oare talismane magice^ Eu are asupra ei omStrSgunS^ ?ine este ade#Sratul papS^Ioana dMArc se apSrS cu putere, iar uneori $si bate oc de udecStorii ei /n cursulinterminabilelor interogatorii, ea s)a ap"rat cu cura, demnitate, fermitate,r"spunznd udec"torilor* Q=rece(i la altce#aT+oi nu #e(i &ti nimicTQ, atunci cndnu #roia s" #orbeasc"

piscopului care nu $nceteazS sS)i pretindS mereu alte urSminte, $i rSspunde*GAm urat destul, ar trebui sS %ti multumit@ Eu)i este teamS sS s%deze tribunalul,replicnd cu un glas ferm* G/ntr)ade#Sr, c2iar dacS mi)ati sfSrma oasele si mi)atiscoate suetul din corp, tot n)as putea sS #S spun nimic mai mult 5i dacS #)asspune cu totul altce#a, #oi declara apoi cS m)ati silit prin fortS sS o facT@ IoanadMArc face apel la papS* G/i #oi rSspunde tot ce #a trebui sS rSspund@7a .: martie 1431, s)a $ncercat compromiterea Ioanei dMArc, prin Gpermisiuneade a lua parte la 5luba de 6asti, cu condi_ia de a renunta la 2ainele de barbat

a a refuzat, pentru ca nu a#ea 2aine feminine, dar gestul a fost interpretat caun act de erezie, deoarece acuzata a e#itat sa mearga la sluba religioasa,accentund acuzatia de #raitorie Intre .L).9 martie 1431, asesoruldMsti#et a $ntocmit rec2izitoriul, care continea -0 de articole rau incriminate#iziunile, puse pe seama #raitoriei, refuzul de a renunta la #estmintelebarbatesti sa 7a 14 mai 1431, s)a dat citire actului de acuzare, care a#ea 1.puncte, elaborat de care uristii !ni#ersitatii din 6aris =ot spectacolul infricosator al Inc2izitiei era facut pentru a)i smulgemarturisiri6e .4 mai, au fost ridicate douS estrade $n cimitirul abatiei din 5aint)Ouen 6e una s)au instalat ?auc2on, cardinalul de [inc2ester si o multime declerici pe cealaltS Ioana stStea $n picioare singurS 8e trei ori a fost somatS sSabure AcceptS $n cele din urmS sS repete formula de aburare care i)a fost cititSI s)au citit niste dispozitii prin care i se interzicea sa urce pe cal, promitea ca)si#a lasa parul sa creasca si ca nu #a mai purta arme In caz contrar urma sa %econdamnata la ardere pe rug A acceptat si a semnat printr)o cruce actul deaburare, prefernd sa %e sub protectia ;isericii

ns aceste voci erau reale sau imaginare? Acum cte#a secole, o fat" cem"rturisea c" aude #oci &i are #iziuni era considerat" posedat" de un sfnt saude un demon /n prezent, ea ar % internat" $ntr)un spital de psi2iatrie pentru a %in#estigat" 8e fapt, mul(i istorici ai medicinei au cercetat)o pe Ioana dMArc &i auemis diagnostice8ar s" $ncepem cu atele 7a procesul ei din 1431, Ioana a oferit udec"torilor

mai multe detalii intrigante referitoare la #oci Ini(ial, ea le auzea doar cnd eracuprins" de team" Eu le)a putut distinge mesaele abia &optite dect cu a treiaocazie, cnd s%n(ii s)au &i materializat #izual pentru prima dat" Ri nu putea

$n(elege #ocile dac" $n cas" sau $n curte era zgomot a a spus c" aceste apari(iierau $nso(ite de un Gmiros pl"cut, iar teama pe care i)o inspirau o f"cea s" cad"

$n genunc2iIat" &iprerea medical modern ste foarte probabil ca, $nc" din pubertate,Ioana s" % suferit de atacuri intermitente de acufen" $n form" agra#at", acel (iuitiritant din urec2i pe care mul(i din cei care sufer" de aceast" afec(iune $l traduc

$ntr)o #oce care le #orbe&te Acufena se manifesta $n cazul ei unilateral, pepartea dreapt", &i era $nso(it" de tulbur"ri #izuale sub forma de lumini intense,un fenomen frec#ent O alt" opinie medical" este c" Ioana suferea de un anumit

11Ibidem.


11/15

tip de tumoare cerebral", un tuberculom Ap"rnd $n regiunea temporo)sfenoid"a creierului, tumoarea poate produce simptome de #oci &i #iziuni

!oartea Ioanei dArc.8ar, dupa sentinta, ea a fost dusa $n aceeasi temnita,tot sub paza englezilor 8oua zile mai tarziu, din ratiuni obscure DocapcanS^,Ioana a decis din nou, sa se $mbrace $n 2ainele barbatesti, facnd,fara sa #rea ocul englezilor, care au considerat ca erezia sa era acumindiscutabila, prin #iolarea uramintelor asumate !lterior, Ioana dMArc a retractatea $nsasi uramntul, declarnd* G"unt gata sa ma supun "#ntului 5arinte de la%oma D6apa artin +1./ %og ca pricina mea sa.i 3e ncredintatalui spre 2udecare/"a ma asculte el ce am de spus13?ererea sa de reudecare a fost respinsa categoric, fapt ce i)a atras condamnareala pedeapsa capitala) ca recSzutS $n erezie5oldatii englezi au ridicat rugul in piata mare din Houen si, la ora nou", $n

diminea(a zilei de 30 mai 1431, Ioana este scoasS din $nc2isoarea castelului;ou#reuil escortata de 1.0 de soldati ra imbracata in 2aine femeiesti sisustinuta de doi calugari dominicani 6e drum a spus urmatoarele cu#inte* Ah!

%ouen! %ouen! vei 3 oare ultimul meu lacas91 7a locul supliciului,opt sute de bSrbati $narmati asigurS un cordon care odesparte de multime 5entinta, #azuta ca o consecinta a #ino#atiei sale erainscriptionata pe o tablita, postata pe un stlp al esafodului* Q0oana! care si ziceFecioara! apostata! vra2itoare! hulitoare! blestemata! vampira! sluga a "atanei!schismatica! ereticaQ/n timp ce era trt" c"tre rug, Ioana s)a rugat s" i se aduc" o cruce de la

biseric" pentru a)&i putea a(inti pri#irea asupra ei pn" la sfr&it /n timp ce olegau pe rug, ea plngea sf&ietor, implorndu)i pe s%n(ii &i s%ntele sale,repetnd c" +ocile nu au $n&elat)o, c" tot ceea ce a f"cut, a f"cut)o la porunca lui8umnezeu Insa calaiiau aprins lemnele $n puncte strategice, iar "c"rile au

$nceput s" plpie &i s" se ridice $n urul picioarelor ei !n c"lug"r (inea cruceacerut" de ea la $n"l(ime, fortnd)o s" pri#easc" $n sus, nu c"tre "c"rile ce seampli%cau Fumul a f"cut)o s" tu&easc", iar atingerea primelor "c"ri i)au produsun (ip"t ul(imea g"l"gioas" a $ng2e(at 8in acel moment, deasupra pie(ei s)aa&ternut o lini&te mormntal", tulburat" doar de trosniturile lemnului ce ardea /nmomentul $n care 2ainele i)au fost cuprinse de "c"ri, Ioana a pri#it c"tre cer &i,pe um"tate implornd &i pe um"tate plngnd,ultimele sale cu#inte au fost *0isuse: 0isuse: 0isuse: -u sunt nici eretica! nici schismatica/ 8h s3nti din rai :"3nte Mihail :! "#nta$caterina :! "#nta Margareta : Vocile mele erau de la(umneazeu :;ot ce am #acut a #ost din porunca lui (umnezeu : %evelatiile meleerau de la (umnezeu : 0isuseT Q14

8up" ce 2ainele i)au fost carbonizate integral de&i carnea nu)i fusese atins"

lemnele aprinse au fost trase deoparte pentru ca spectatorii s" #ad" c" sentin(afusese $ndeplinit" GAu #"zut)o complet goal", a"m dintr)o surs", dez#"luindtoate secretele unei femei, iar cnd aceast" imagine a fost pri#it" su%cient demult, c"l"ii au reaprins focul $n urul bietului cada#ru ?"l"ii &tiau cum s" oferemul(imii contra#aloarea pre(ului pentru spectacol?enusa Ioanei a fost aruncata in 5ena 8oar inima ei a supra#ietuit focului intreaga si ne#atamata

1.?laudio Hendina, 5apii/ 0storie si secrete, ditura All, ;ucuresti, .00., p:-4):-9

13HaJmond Oursel, 0storia n apel/ 5rocesele 0oanei d+Arc, ditura 5tiinti%ca, ;ucuresti, 1-.,p1.3)1.: 6ierre ?2ampion, 5roc


12/15

8ar acele "c"ri nu i)au putut mistui spiritul iar legenda sa a supra#ie(uit

piscopul ?auc2on, punnd religia $n sluba politicii, folosindu)se de un procesde erezie pentru a instala dinastia englezS $n Franta, a fScut uz de o masinSrieinfernalS de care se #a folosi si de care #a abuza Inc2izi]ia spaniolS, de sinistrSnotorietate ?ei care au pronuntat sentinta Ioanei dMArc au fost inuentati unii de iluziadobndirii unor fa#oruri, altii au fost mituiti cu sume de bani, altii au fostconstrnsi de teama sau pur si simplu din dorinta de razbunare 6rocesul sau arenumeroase semni%carii, precum*

A fost instrumentat ca urmare a unei decizii politice, sub presiuneaocupantului englez, $ncalcndu)se independenta udecatorilor

Instanta udiciara ecleziastica ad)2oc constituita trebuia sa respecteindicatiile impuse de englezi, care altfel nu puteau sa o udece pe IoanadMArc, conform legilor de razboi

nglezii au dorit crearea unui exercitiu de imagine, ce #iza compromitereaunei eroine care a ridicat, $n scurt timp, moralul trupelor franceze, pentru

a transa soarta razboiului $n fa#oarea lor roina nu a bene%ciat de aparare, nici macar de o $ncercare de protectie

din partea lui ?arol +II Eu a existat un cap de acuzare concludent 5)a dorit $n permanenta defaimarea acuzatei, prin di#erse $nscenari

5uccesul procesului a fost asigurat prin promo#area expresa $n completul deudecata a unor ierar2i #izibil %loenglezi, $ncalcndu)se independenta actuluiuridic8oi dintre udecatorii ei au fost arsi de #ii, iar alti doi au fost dezgropati pentru a% dati acarilor din cauza udecatii lor nedrepte 8ar procesul ei a ramas unoprobiu

Acest fals proces bisericesc a fost desc2is din ordinul regelui Angliei si condus deun udecator fara urisdictie si fara competenta, un francez #ndut englezilor,proces $n care normele dreptului au fost #iolate Healitatea este deci, ca Ioana afost condamnata de englezi, care suferisera attea $nfrngeri umilitoare $n urmacuraului eroinei franceze, si ca, ei s)au folosit de acest simulacru de procesreligios, pentru a do#edi astfel ca, sfnta, care pornise contra lor mnata de #ocisupranaturale, nu era dect o eretica si o #raitoare

"ea#ilitarea si sanctifcarea Ioanei dArc Hegele pe care Ioana dMArc $lsluise cu credinta, tnarul ?arol +II nu a $ntreprins nici o miscare pentru a

$ncerca sal#area eroinei franceze =otusi, nu a uitat)o cu totul l este initiatorulprocedurii care anuleaza sentinta din 1431 ?ere ca procesul Ioanei sa %edeclarat nedrept, pentru a rezulta ca autorul pe care i)l daduse pro#enea de la8umnezeu Ordona sa se demonstreze ca udecatorii au fost nedrepti si caenglezii ii #oiau moartea Inocenta fetei este foarte importanta pentrulegitimitatea sa ca su#eran

=imp de .: de ani, pna $n 14:L, la doar trei ani dupa terminarea razboiului, s)adesfasurat un sir de anc2ete, al caror rezultat %nal a fost re#izuirea procesului6rima anc2eta a $nceput la 1: februarie 14:0, %ind initiata de ?arol +II, dar aramas fara urmari ?ardinalul dMstoute#ille, $n 14:., pentru a face pe placul?urtii Franceze a demarat o alta anc2eta, care s)a do#edit ai ea ine%cienta In14::, mama Ioanei dMArc a cerut desc2iderea unei noi anc2ete ;iserica Homano)?atolica, condusa de catre 6apa ?alixt III D14::)14:9 prin noul inc2izitor la

Frantei, Pean ;re2al, fa#orabil cauzei Ioanei dMArc, a dat #erdictul, $n sala 6alatuluiAr2iepiscopului Pean Pu#enal des !rsins, la - iulie 14:L, la Heims * QA3rmam!


13/15

rostim si declaram ca zisele procese si sentinte! ncarcate n chip vadit denselaciune! calomnie! nedreptate! contradictie! eroare de drept si de #apt! au#ost! vor 3 si sunt nule! #ara putere! zadarnice si lipsite de continut=1:=otusi, reabilitarea a fost limitataEimeni, nici la curte,nici in sanul bisericii, nudorea, la acea #reme, sancti%carea sa Eationalismul romantic francez, aat incautare de mituri si legende, a transformat treptat personaul Ioanei d'Arc intr)oade#arata eroina nationala 5e considera ca actiunile ei au marcat debutulnasterii natiunii franceze aata in lupta de eliberare de sub ocupatia englezaImaginea creata Ioanei d'Arc este a unei tinere luptatoare, care isi conducesoldatii din #ictorie in #ictorie cu crucea in manaIstoria ulterioara a Frantei, puternic inuentata de catolicism, #reme de secole,nu a oferit un context fa#orabil reabilitarii totale Abia la $nceputul secolului VV,

$n 10:, $n scopul $ntaririi polului catolic francez, $n momentul $n care6arlamentul francez dorea sa promulge legea separarii bisericii de stat, s)aprodus beati%carea Ioanei dMArc, prima treapta pe calea sancti%carii Aceasta afost decisa de catre +atican abia $n anul 1.1, de catre 6apa ;enedict V+, cndFranta se aa sub puternica inuenta a dreptei1L

Ioana dMArc a ramas $n constiinta umanitatii drept eroina care a sc2imbat sensulHazboiului de O 5uta de ani xemplul sau a contribuit la canalizarea tuturorresurselor anti)engleze, fapt ce a dus la eliberarea $ntregului teritoriu francez,pna $n 14:3, cu exceptia portului ?alais Dcucerit $n 1::9

$n eilog interesant al acestei ovesti este atul ca%de dou orinevast i de cinci ori mam% o emeie din !et& reuete tim de '( deani s conving mulimile c e rencarnarea )ecioarei din *rleansAura Fecioarei din Orleans a exercitat o fascina(ie cople&itoare asupra poporuluifrancez, care a#ea s" aung" pn" la idolatrie la foarte scurt timp dup" ce trupulei a fost ars pe rug, de c"tre englezi, in mai 1431 ntuitoarea Fran(ei nu ar %putut a#ea, $n mintea &i $n suetul multora, dect un destin asem"n"tor aceluiaal ntuitorului $nsu&i 6oporul francez $&i dorea, spera, a&tepta s" o #ad" dinnou, $naintnd prin mul(ime, cu c"ma&a de zale pe trup &i sabia 5%ntei caterina

$n mna $n"l(at" spre cer, conducndu)l spre #ictorie5e poate ca tocmai aceast" dorin(" puternic" s" % f"cut ca, la numai cinci anidistan(", mul(i s" accepte re$ncarnarea ei $ntr)o alt" tn"r" femeie 7a .0 mai143L, la etz, s)a ar"tat mul(imii o fat" care pretindea c" ea este Ioana dMArc,sal#at" de 2eru#imi din foc 5e pare c" fata aceasta a#ea tr"s"turi foarteasem"n"toare cu cele ale ade#"ratei Fecioare din Orleans Ori poate doar dorin(aoamenilor din popor ca ea s" %e #ie era att de intens" $nct, ca sub #ra",#edeau ceea ce trebuia #"zut =n"ra a a#ut ne#oie de numai o zi ca s")icon#ing" pe locuitorii din etz asupra identit"(ii sale &i de numai o or" pentru ca

gentilomii ora&ului 7a Krange sur Ormes s")i d"ruiasc" un cal de c"l"rie &iarmur" de lupt" ?a o ciud"(enie, protectorul noii Peanne dMArc a#ea s" %e $nsu&iducele de ;urgundia, despre care gurile rele $nc" po#esteau c" $n cealalt" #ia("a ei, a#ndu)l pe contele de 7uxemburg ca intermediar, o #ndu)se englezilor DT8ar p"catele ducelui a#eau s" %e sp"late acum, iar acest Iuda al francezilor n)a#ea de ce s" caute un m"slin de care s" se spnzureInteresant este c", $n acea epoc" poate &i datorit" protectoratului ;urgundiei la curtea de la 6aris era pus" la $ndoial" identitatea acestei a#enturiere ra,deci, ne#oie, ca ea s" s"#r&easc" niscai#a minuni, pentru a)&i do#edi gra(ia1:PacCues 7e KoW,4eanne d+Arc///, p1041

1L;he -e> $nciclopaedia 6ritannica, #ol +I, ;ritannica Inc, ?2icago, 1L, p :L1 ?laudio

Hendina, op/cit/, p911)913


14/15

di#in" !nul dintre adoratorii s"i $nfoca(i, tn"rul duce de [urtemberg pe carer"u#oitorii l)au numit, $n derdere, Gamantul falsei fecioare Ddar nimeni nu maipoate azi proba asta, a $nso(it)o la òln, unde totul era preg"tit pentruuluitoarele probeHupse un giulgiu alb &i apoi, din minile ei, acesta ie&i din nou la i#eal" $ntreg,f"r" nici un %r dus 5parse apoi un pa2ar, pe care $l scoase din nou din c"u&ulpalmelor, f"r" nici o ciobitur" Ast"zi am % tenta(i s" credem c" e, mai degrab",o m"iestrie de iluzionist, $ns" inc2izitorul din òln, àlteisen, a fost de cu totulalt" p"rere =n"ra care f"ptuia lucruri de ne$n(eles $n pia(a ora&ului era o#r"itoare 7ui àlteisen nu)i p"sa de dubiile 6arisului cu pri#ire la identitateaacestei Peanne dMArc, $n sc2imb era $n milocul unei #n"tori de #r"itoare, iar fataasta era #ino#atul perfect Falsa Peanne dMArc reu&i s" scape doar cu fuga D&i cuautorul prietenilor ei burgunzi &i luxemburg2ezi?am asta a fost $n primul ei an de Fecioar" din Orleans /n urm"torii doi anisigur fecioria &i)a pierdut)o Ddac" o % a#ut)o atunci cnd a intrat $n po#esteaastaT, c"ci s)a c"s"torit cu ca#alerul Hobert des Armoises, al"turi de care &i)a

$ntemeiat un c"min lini&tit, la etz, locul primei sale apari(ii

5e pare $ns" c" #ia(a de casnic", de ne#ast", de st"pn" a casei nu)i prie&tedeloc acestei a#enturiere Dal c"rei nume nu)l cunoa&te nimeni cu ade#"rat, c"cipn" &i $n actele c"s"toriei o #om $ntlni tot cu numele de Peanne/n iulie 143, la 3 ani de la prima sa apari(ie, trage o fug" la Orleans, unde, cum)necum, con#inge destul de mul(i localnici Dinclusi# dintre aceia care copil"riser"cu ade#"rata Fecioar" c" este cine pretinde c" este /ns" $n ora& tr"iau $nc"neamuri ale celei arse pe rug $n 1431, care o pro#ocar" cu $ntreb"ri al c"rorr"spuns nu a#ea cum s")l &tieFugi, dar nu ca s" se ascund", ci se duse tocmai la 6aris, unde din nou mul(imea

ie&i pe str"zi, aclamnd)o ?a s" lini&teasc" spiritele, regele puse s" %e arestat"&i, dup" un interogariu Dla care nu au lipsit miloacele de tortur" speci%cetimpului, m"rturisi c" nu e dect so(ia unui ca#aler din etz, mam" a doi copii,care $nainte de a se da drept Ioana dMArc dusese o mizer" existen(" de#agaboand" ?iudat, dar, o dat" aceast" m"rturisire f"cut", falsa Ioana esteeliberat"Face din nou turul ora&elor franceze, unde este adeseori aclamat", iar faima ei &i

$ncrederea pe care poporul o are $n ea cre&te din zi $n zi, $n ciuda a%&ele cudeclara(ia ei din 6aris, care sunt lipite pe ziduri, la r"spntii, $n toat" Fran(a

?e #ra" ciudat" pusese z"branic pe oc2ii francezilor^ Ori era, cu ade#"rat,Fecioara din Orleans, re$ncarnat"^?ert este un lucru* $ncrederea francezilor $n ea este att de mare, $nct mare&alulKil de Hais o ia, f"r" re(ineri, $n sluba sa, f"cnd)o comandantul unei companii

5e crede c", $n 1440, regele ?arol al II)lea o prime&te, preg"tindu)i, ca &i IoaneidMArc, un test ?a &i la castelul ?2inon, $n 14., el face sc2imb de 2aine cu uncurtean, cerndu)i)se a#enturierei s")l arate cu degetul pe ade#"ratul rege 8ac"

Peanne dMArc a a#ut parte de un semn di#in, falsa Peanne dMArc a bene%ciat deautorul unui preot, care i)a po#estit c", $n urma unui accident la #n"toare,regelui nu i se mai sudaser" bine oasele labei piciorului &i era ne#oit s" $ncal(e

$ntr)un picior cizma &i $n cel"lalt un papuc de cas", din catifea galben" 6re(iosam"nuntT?e s)a $ntmplat, totu&i, la aceast" $ntlnire de tain" nu se &tie cu precizie ?ert ec", #reme de 1- ani, po#estea ei a intrat $n uitareAuns" #"du#", femeia care $n trecut pretinsese c" e $ntruparea ntuitoareiFran(ei, s)a rem"ritat cu un oarecare 8ouillet A fost o #reme o bun" femeie de

cas", pn" cnd, $n ciuda #rstei, a celor dou" m"riti&uri &i a celor cinci copii,iese din nou $n lume, pretinznd acela&i lucru* sal#at" din "c"ri de 2eru#imi,


15/15

Ioana dMArc intrase $n trupul &i $n spiritul ei 8e data aceasta, mul(imile nu maisunt de partea ei &i este $nc2is" $n temni(a din Eaumur8e acolo este eliberat" pe cau(iune, am spune azi de %ul #ec2iului eiprotector, ducele ;urgundiei, Hene dMAnou I se permite, c2iar, s" se stabileasc"

$n comitatul de Anou, cu o condi(ie* #reme de cinci ani s" nu mai $mbrace 2aineb"rb"te&ti &i s" nu mai pretind" c" e re$ncarnarea Ioanei6robabil c" s)a (inut de cu#nt c"ci de atunci cronicile franceze nu mai pomenescnici un cu#in(el despre ea

?2iar daca legenda atat de complicata nu concorda perfect cu faptele istorice,Franta a considerat)o totdeauna ca un erou national !nii au considerat)o peIoana o inspirata, altii o nebuna, o entuziasta sau o #izionara In pri#inta starii eide sanatate exista mai multe diagnostice presupuse* epilepsie, migrena,tuberculoza si sc2izofrenie 8in lipsa de informatii despre #iata Ioanei d'Arc,niciun diagnostic nu a intrunit consensul specialistilor, dar cei mai multi opteazapentru sc2izofrenie %indca tanara auzea #oci ?2iar si in acest caz exista multediscutii pentru ca Fecioara din Orleans nu prezenta simptome se#ere ale bolii

cum ar % #orbire dezorganizata, comportament dezorganizat sau ni#elareaafecti#aOrice ar % fost, Ioana 8MArc a fost un simbol si a ramas o eroina Franta iidatoreaza sal#area si posteritatea o aseaza alaturi de cei mai mari oameni aitarii 5"rb"toarea ce poart" numele Ioanei 8'Arc este celebrat" $n cea de)a douaduminic" a lunii mai 6ersonalitatea ei a constituit sursa de inspira(ie anumeroase opere literare &i cinematogra%ce

!illa +ovovic,% o Ioana d-Arc moderna5ubiectul Ioana d'Arc nu putea %ocolit de cinematogra%e, %lmul si #iziunea regizorala %ind capabile sa inuentezepublicul cu pri#ire la personaul istoric si la contro#ersele iscate in urul lui!nmare impact a a#ut pelicula Q=2e essenger* =2e 5torJ of Poan of ArcQ realizatain 1 de regizorul francez 7uc ;esson, cu !illa +ovovic, in rolul principalFilmul in sine a fost apreciat poziti#, dar critici puternice au #enit din parteaistoricilor, care nu au apreciat interpretarea e#enimentelor Q=2e essenger* =2e5torJ of Poan of ArcQ a obtinut doua premii ?esar pentru costume si sunet si amai primit alte sase nominalizari

Documents

Ziua de 30 Mai 1431 a Ramas Data de Referinta in Istoria Frantei