Colonul IritabilAcest curs prezinta Colonul Iritabil.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine 2 fisiere, intr-un numar total de 26 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc, ppt.

ExtrasColonul Iritabil, C. I. , in literatura engleza Irritable Bowel Syndrome, face parte din bolile functionalegastrointestinale frecvent intalnite in practica medicala. Circa 50 % din consultatiile din ambulator care vinla gastroenterolog sunt boli functionale. Bolile functionale gastrointestinale sunt subdiagnosticate, faptcare contribuie la exacerbarea dimensiunilor morbiditatii detreminate de aceste boli. Costurile medicale siprofesionale sunt remarcabile. Absenteismul profesional la persoanele cu C.I. este dublu fata de populatiagenerala. Desi colonul iritabil nu pericliteaza viata bolnavului , este o afectiune ce creeaza un marediscomfort pentru bolnav si adesea insucces terapeutic pentru medicul curant.

C. I. se caracterizeaza prin durere abdominala, tulburare de tranzit intestinal, incluzand diaree, constipatiesau alternanta diaree-constipatie. Simptomele pot fi continue sau intermitente si sunt prezente pe operioada de cel putin 3 luni pentru ca diagnosticul de colon iritabil sa fie luat in consideratie.

Elemente esentiale de diagnostic.

- durere abdominala asociata cu tulburari de defecatie

- durere abdominala ameliorata de defecatie

- senzatie incompleta de evacuare dupa defecatie

- mucus in scaun

- distensie abdominala evidenta

- sigmoidoscopie/ colonoscopie/ irigografie normala+ teste biochimice screening negative - pentru aexclude boala organica.

Epidemiologia C. I.

C. I. apare frecventla persoane care au in rest o stare buna de sanatate. Circa 2/3 pot avea si altesimptome ale altor boli funtionale. Se apreciaza ca prevalenta C. I. este de circa 10-20 % o rata relativstabila pe perioade lungi de urmarire. Prevalenta pare sa fie mai inalta la categoriile socioeconomice maisarace in SUA . In timp ce cei mai multi pacienti prezinta o simptomatologie cronica, recurenta, peste 30%devin asimptomatici dupa perioade lungi de evolutie.

Din motive neunoscute intensitatea simtomelor scade odata cu avansarea in varsta, posibil din cauza cavarstnicii nu au o memorie asa de neta a simptomelor minore. In ciuda declinului odata cu varsta C. I. esteo manifestare frecventa a varstnicilor, adesea catalogat ca diverticuloza simptomatica.

Starea psihosomatica/ comportamentul de boala, este amplu studiat in aceste cazuri. In cadrul comunitatiiexista indivizi care minimalizeaza simptome , cu alte cuvinte le ignora , le subestimeaza. In aceasta ordinede idei doar 15-50% din cei care prezinta C. I. cer consultatie medicala sau reclama aceste simptome. Lapolul opus sunt indivizi care dau o interpretare hiperbolizata a senzatiilor, a simptomelor, incluzand in

acestea fenomene normale.

In tarile vestice femeile au o supramorbiditate legata de C. I. in timp ce in tari de cultura diferite, deexemplu India, fenomenul este in favoarea barbatilor.

Starea psihosomatica/ comportamentul de boala are o reproductibilitate semnificativa pe parcursul vietiiindividului . Exista studii care arata ca pacientii cu C. I. primeau retete sau aveau absenteism la scoalasemnificativ mai mare decat al celorlalti indivizi, pentru aceleasi motive medicale. Pacientii cu C. I.consulta medicul pentru boli extradigestive mult mai frecvent decat ceilalti; acest fapt este considerat cafacand parte din tendinta individului de a raporta simptome mai usor si mai frecvent decat ceilalti indivizi.

Patogeneza.

Este evident nebuloasa. Cele mai acceptate posibilitati sunt dereglarile senzoriale sau motorii.

Mecanismele implicate sunt urmatoarele:

1) Perceptie vicerala anormala. Un numar dintre pacienti cu C.I. au un intestin hipersenzitiv; faptul estedovedit experimental prin producerea durerii prin inflatia de baloane montate in interiorul intestinului.Acest fond de intestin senzitiv nu apare , in principiu, pe un fond general de hipersenzitivitate.

2) Tulburari motorii la nivelul intestinului. Desi se insoteste de tulburari tipice prin alterare a funtieimotorii, diareea si constipatia, nu sunt dovezi ca motilitatea colonica este afectata in fondul ei. Este posibilca anumite tulburari motorii observate sa apara ca urmare a starii de hipersenzitivitate, sau ca raspunsexagerat la stress, anumite medicamente sau factori hormonali.

3) Anomalii ale sistemului nervos vegetativ. Disfunctiile vagale sau simpatoadrenergice au fost incriminatein patogeneza C.I..

4) Factorii psihosociali. Traume psihice diferite ( abuzuri sexuale sau fizice - petrecute in special incopilarie) sau boli psihice diverse pot contribui intr-un mod neclar la producerea C.I.

5) Dieta si infetii.Sorbitolul, fructoza, acizii biliari au fost implicati. Deficitul de aport de fibre, intolerante laalimente diferite sunt posibile. S-a banuit ca anumite infetii ar genera sechele functionale ce pot conducela C.I.. Unii pacienti prezinta un exces de mastocite la nivelului ileonului terminal.

Manifestari clinice

Orice boala functionala gastrointestinala poate fi dianosticata numai dupa ce investigatii ample au exclus oboala organica. Durerea abdominala si tulburarea defecatiei sunt caracteristici pentru C.I. dar pot apare siin alte situatii clinice adesea organice, uneori grave , care trebuiesc excluse. Trebuie bine cunoscut faptulca anumiti bolnavi reclama constipatie sau diaree - fara ca cestea sa se incadreze in definitiile de boala.Clinicianul se poate gandi de la inceput la dg de C.I., dar excluderea unor boli organice este necesarainclusiv pentru starea psihica a individului, care tolereaza mai bine simptomele daca este constient defaptul ca baoala lui, tenace si suparatoare ca manifestare, nu-i pune in pericol viata.

Anamneza evalueaza toate tulburarile digestie pe are bolnavul le enunta dar atentia trebuie sa fieindreptata si spre cateva posibilitati de boli concurente. Trebuiesc cunoscute medicamentele pe arebolnavul le consuma curent; de asemenea excesul de cafea , sau sucuri cu exces de sorbitol sau fructoza -ce pot genera diaree, balonare, crampe. Trebuie avuta in vedere intoleranta la lactoza - care se poateexclude printr-o proba de dieta de 3 saptamani fara lactoza. Stari psihice diverse - atacuri de panicafrecvente sau fenomene depresive trebuie avute in vedere.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 26 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro