ÎNMAGAZINAREA APEI
INSTALATII HIDROEDILITARE
ÎNMAGAZINAREA APEI
Este necesară prevederea în schema alimetării cu apă a unor rezervoare care să asigure:
- compensarea variaţiilor orare ale debitului consumatorilor;
- o rezervă intangibilă de apă necesară stingerii incendiilor;
- continuarea alimentării consumatorilor pe un inteval de timp limitat şi în caz de avarie a conducte
de aducţiune.Clasificarea rezervoarelor de înmagazinare se poate face după:
- poziţia faţă de teren;
- formă;
- locul lor în schemă;
- materlial;
- presiunea la care funcţionează.
ÎNMAGAZINAREA APEI
După poziţia lor faţă de teren:
- rezervoare îngropate sau subterane;
- rezervoare semiîngropate;
- rezervoare aeriene (castele de apă).
1 – cuvă; 2 – turn; 3 – fundaţie; 4 – nivel maxim al apei; 5 – nivel minim de compensare al apei; 6 – plutitor, 7 –indi-cator pentru nivelul apei în cuvă; 8 – miră; 9 – conductă de alimentare cu apă; 10 – conductă de alimentare cu apă a re-zervorului; 11 – sorb; 12 – conductă de ieşire a apei; 13 – preaplin; 14 – conductă de preaplin; 15 – conductă de golire.
îngropate / subterane
semiîngropate
castel de apă
ÎNMAGAZINAREA APEI
După poziţia lor faţă de terenlocul ocupat în schema de alimentare:
- rezervoare de trecere, plasate între sursă şi reţeaua de distribuţie;
- rezervoare de capăt, plasate la capătul aval al unei conducte, astfel încât sensul de curgere al apei se modifică după caz în timpul funcţionării;
- contrarezervoare,plasate ca rezervoare de capăt, într-o schemă care există şi rezervor de trecere.
1 – captare; 2 – aducţiune; 3 – rezervor de trecere; 4 – rezervor de capăt; 5 – contrarezervor; 6 – rezervor de distribuţie
cu rezervor de trecere
cu rezervor de capăt
cu rezervor de trecere şi contrarezervor
ÎNMAGAZINAREA APEI
După materiale: - din beton armat;
- de zidărie;
- de metal;
- PVC;
- PE etc.
După presiunea din rezervor:
- cu nivel liber;
- sub presiune.
Clasificarea rezervoarelor
ÎNMAGAZINAREA APEI
În funcţie de numărul compartimentelor: - simple;
- cuplate.
1 – rezervor cilindric; 2 – camera vanelor; 3 – conductă de alimentare cu apă; 4 – distribuitor; 5 – robinet cu plutitor; 6 – racord pt distribuţia apei menajere; 7 – racord pt distribuţia apei pt incendiu; 8 – golire; 9 – preaplin; 10 – pâlnia sifonată a preaplinului; 11 – conductă de evacuare la canalizare; 12 – scară de acces; 13 – sorb; 14 – compar-timent pt acumularea apei.
ÎNMAGAZINAREA APEI
Calculul capacităţii rezervoarelor
- impune determinarea volumului necesar pentru:
- compensarea orară timp de 24 ore;
- asigurarea rezervei pentru stingerea incendiilor;
- asigurarea rezervei pentru cazuri de avarii pe conducta de aducţiune.
ÎNMAGAZINAREA APEI
Capacitatea pentru compensarea orară
Se poate determina: - analitic
- grafic prin metoda diferenţei valorilor cumulate ale debitului de alimentare şi ale consumului.
Pt. calculul analitic valoarea absolută a diferenţei maxime între:
- debitul cumulat furnizat de sursă şi
- consumul cumulat
constituie rezerva de apă (capacitatea) pentru compensare.
Stabilirea variaţiei consumului zilnic de apă pt centre populate se poate face experimental sau se pot adopta valori orientative din tabele
ÎNMAGAZINAREA APEI
Coeficientul de variaţie orară a consumului de apă pentru centre populate
Capacitatea pentru compensarea orară
Calculul analitic al capa-cităţii rezervoarelor de acumulare (cazul unei localităţi cu cca. 1000 locuitori, se asigură un debit constant pe întreaga perioadă, debitul zilnic maxim fiind de 400 m3/zi)
3ch
ch
zimaxmaxmax
ch
m90V
400100
6,516V
G100
VVV
Capacitatea pentru compensarea orară – exemplu de calcul
ÎNMAGAZINAREA APEI
Capacitatea pentru rezerva de incendiu
se calculează ţinând seama de debitul de incendiu aferent instalaţiilor speciale
- a hidranţilor interiori şi exteriori;
- de numărul de incedii simultane;
- de debitul de consum curent;
- de durata teoretică maximă a unui incendiu. 3emaxzi
n
1jsseej
n
1jiiji m
24
tGt60Gt3600Gt60G
1000
1V
n – numărul de incendii simultane;
Gij – debitul hidranţilor interiori pentru un incendiu, [l/s];
ti – durata teoretică de funcţionare a hidranţilor de incendiu, [min];
Gej – debitul hidranţilor exteriori pentru un incendiu, [l/s];
te – durata teoretică de funcţionare a hidranţilor de incendiu, [ore];
Gs – debitul instalţiilor speciale de stins incendiul, [l/s];
ts – durata teoretică de funcţionare a instalaţiilor speciale, [min];
G zi max – debitul zilnic maxim al centrului populat, [m3/zi].
ÎNMAGAZINAREA APEI
Capacitatea pentru rezerva de incendiu
Dacă alimentarea rezervorului poate avea loc fără întrerupere, chiar şi în timpul incendiului, volumul rezervorului poate fi redus cu cantitatea de apă furnizată de sursă în timpul incendiului.
Dacă debitul de alimentare cu apă este mai mic sau cel mult egal cu debitul de incendiu luat în calcul pentru perioada finală a incendiului, atunci rezerva intangibilă se va determina astfel:
Vi – volumul de apă necesar combaterii tuturor incendiilor simultane, [m3];
Vcons. max – volumul necesar asigurării consumului maxim de apă potabilă sau industrială, pe timp de incendiu, [m3];
Va – volumul minim de apă cu care rezervoarele pot fi alimentate în timpul incendiului, [m3];
T – durata teoretică a incendiului, în care se poate asigura alimentarea rezervorului,[h];
Ga.min – debitul minim de alimentare pe timp de incendiu, [l/s].
ÎNMAGAZINAREA APEI
Capacitatea pentru rezerva în caz de avarie a conductei de aducţiune
Se stabileşte din considerente tehnico-economice ţinându-se seama de:
- lungimea conductei de aducţiune;
- caracteristicile traseului(stabilitatea terenului, accesibilitatea traseului);
- timpul necesar înlăturării avariilor.
Capacitatea pentru rezerva de avarie a conductei de aducţiune nu depăşeşte următoarele procente din consumul maxim:
- 25% din G zi max, în cazul unor aducţiuni scurte, până la 10 km şi cu trasee fără dificultăţi;
- 100% din G zi max, în cazul conductelor de aducţiune cu lungimi > 50 km şi trasee dificile;
- pentru situaţii intermediare, procentul se apreciază între limitele mai sus menţionate.
În cazul în care rezervoarele sunt alimentate prin două conducte de aducţiune, una din conducte transpotând cel puţin 30% din G zi max, rezerva maximă pentru avarie va fi de 25% din G zi max, indiferent de lungimea
aducţiunilor şi de dificultăţile traseelor
ÎNMAGAZINAREA APEI
Capacitatea totală a rezervoarelo de înmagazinare
La rezervoarele de înmagazinare subterane
(capacităţile parţiale aferente rezevoarelor pt – compensarea orară
– incendiu
– avaria conductei de aducţiune ).
La castelel de apă
S (capacităţilor parţiale aferente rezervoarelor pt – compnsarea orară
– incendiu ).
Se va verifica , în cazul alimetării cu apă potabilă, în conformitate cu normele sanitare ca apa să nu stagneze în
- rezervoarele subterane mai mut de 7 zile;
- castelel de apă mai mult de 2 zile
datorită posibilităţii de dezvoltare a algelor şi protozoarelor şi deci a înrăutăţirii calităţii apei.
Pt. toate rezervoarele sunt necesare calcule pt stabilirea structurii de rezistenţă şi pentru determinarea cotei de amplasare în cadrul schemei de alimentare cu apă.
ÎNMAGAZINAREA APEI
Principalele dimensiuni şi caracteristici ale rezervoarelor subterane de beton armat monolit
ÎNMAGAZINAREA APEI
continuare
Principalele dimensiuni şi caracteristici ale rezervoarelor subterane de beton armat monolit
Recommended