CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
UNIVERSITATEA ,,1 DECEMBRIE 1918” ALBA-IULIA
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ZI
CONTABILITATEA DECONTĂRII
CU PERSONALUL LA
S.C. OPREAN S.R.L.
COORDONATOR: ABSOLVENTĂ:
PROF. UNIV. DR. TODEA NICOLAE TĂTARU SORANA
ALBA-IULIA
2010
1
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
CUPRINS
CAPITOLUL 1: Repere generale privind S.C. OPREAN S.R.L. 1.1 Scurt istoric 1.2 Obiectul de activitate al S.C. OPREAN S.R.L 1.3 Structura organizatorică 1.4 S.C. OPREAN S.R.L. operator pe piaţa internă şi externă
CAPITOLUL 2: Teorii cu privire la salarizare 2.1 Definirea noţiunii de salariu 2.2 Tipuri de salarii 2.3 Forme şi sisteme de salarizare 2.4 Legislaţia muncii 2.4.1 Contractul colectiv de muncă 2.4.2 Contractul individual de muncă 2.4.3 Alte dispoziţii legale prevăzute de Codul Muncii 2.5 Diverse aspecte aferente domeniuluide salarizare 2.5.1 Contribuţiile datorate de către unitate şi personal,
bugetului de stat 2.5.2 Impozitul pe venit de natura salariilor
CAPITOLUL 3: Contabilitatea salariilor la S.C. OPREAN S.R.L. 3.1 Documente utilizate pentru evidenţa salariilor 3.2 Conturile folosite pentru înregistrarea salariilor 3.3 Monografie salariiCAPITOLUL 4: Concluzii şi propuneri
Bibliografie
2
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
CAPITOLUL 1
REPERE GENERALE PRIVIND S.C. OPREAN S.R.L.
1.1 SCURT ISTORIC
Înfiinţată în anul 1993 S.C. OPREAN S.R.L. este una din cele mai cunoscute companii de
transport internaţional operând pe orice relaţie europeană. Afacerea a fost demarată de către
soţii Oprean Ioan şi Oprean Maria care avea obiect de activitate transportul de mărfuri
internaţional, activitate care s-a conturat în anul 1994 când au fost achiziţionate două
autocamioane folosite pentru transport marfă, primele curse desfăşurându-se între Sebeş şi
Chişinău. Sediul societăţii se află în Sebeş pe strada Depozitelor nr.2. Din anul 1995 au început
să fie efectuate curse pe relaţia Europa Occidentală, în ţări ca: Germania, Belgia, Franţa. În
anul 2000 societatea a deţinut 7 autoutilitare achiziţionate prin angajarea creditelor bancare
finanţată de Banca Comercială Romană.
Societatea în decursul celor peste 10 ani de funcţionare şi-a păstrat acelaşi obiect de
activitate reuşind să se facă cunoscută pe piaţă ca fiind una dintre cele mai mari companii
specializate pentru transportul de confecţii.
La crearea acestui renume şi-au adus aportul mai mulţi factori, cel mai important factor
fiind dotarea cu mijloace de transport de care dispune firma, acestea corespunzând din toate
punctele de vedere, la cel mai înalt standard pentru a oferi clientului cele mai bune condiţii de
transport şi siguranţă. În prezent societatea se bucură de un portofoliu de peste 15 clienţi
tradiţionali plus comenzile de la clienţii ocazionali.
Urmărind permanent încadrarea într-un standard înalt al calităţii serviciilor prestate,
având flexibilitatea de a satisface exigenţele clienţilor şi la schimbările continue de pe piaţă
S.C. OPREAN S.R.L. şi-a dezvoltat în mod permanent parcul auto, impunându-se ca un nume
pe plan european.
Ca dovadă a bunei activităţi desfăşurate, în anul 2006 a obţinut de la organismul de
certificare TUV CERT prin TUV RHEINLAND INTERCERT KFT, certificatul 75 100 20298
3
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
conform căruia se certifică faptul că S.C. OPREAN S.R.L. are implementat şi menţine un
sistem de management al calităţii conform standardului ISO 9001:2000 pentru transportul rutier
internaţional de marfă.
Parcul auto al S.C. OPREAN S.R.L. cuprinde:
- 55 autotractoare cu semiremorci, echipate pentru transportul de confecţii pe umeraşe;
- Specificaţia tehnică: 100 cm, 20 tone sarcină utilă.
- 25 autotractoare cu semiremorci frigorifice;
- Specificaţia tehnică: 98 cm, 20 tone sarcină utilă.
- 40 camionete 7.49 tone suspensie pe aer, echipate pentru transportul de confecţii pe
umeraşe;
- Specificaţia tehnică: 40 cm, 2.8-3 tone sarcină utilă.
Toate vehiculele din parcul auto sunt EURO 3 şi EURO 4, starea lor perfectă asigurând
siguranţa transporturilor.
1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE AL S.C. OPREAN S.R.L.
Necesităţile de reaşezare a economiei noastre naţionale pe principiile economiei de piaţă
cât şi restructurarea ei, impun o largă deschidere în economia europeană, racordarea ei la
exigenţele competiţiei.
Societatea la care am realizat lucrarea practică este specializată în transportul de confecţii
pe umeraşe, S.C. OPREAN S.R.L. şi-a diversificat aria serviciilor proporţional cu creşterea
parcului auto, putând transporta atât mărfuri generale cât şi mărfuri la temperatura controlată în
toate colţurile Europei.
Actualmente societatea are 200 angajaţi din care 30 reprezintă personalul TESA, iar
restul personal muncitor format din şefi şi mecanici de întreţinere, date prezentate şi în tabelul
nr. 1:
4
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Structura personalului pe funcţii
INDICATOR / AN 2008 2009 2010
TOTAL PERSONAL 190 180 200
TESA 25 22 30
MUNCITORI 165 152 170
tabel nr. 1
De asemenea, pe baza acestor date, se poate efectua şi o dimanică a structurii de personal
pe funcţii, prin intermediului graficului I:
Capitalul social al societăţii este de 2.000.000 RON şi este format din cei doi asociaţi în
următoarea pondere: 90% Oprean Ioan şi 10% Oprean Maria, iar banca la care îşi are deschis
contul prin prin care îşi derulează operaţiile de încasări şi plăţi este Banca Comercială Romană.
5
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
În ultimii ani, societatea S.C. OPREAN S.R.L. şi-a dezvoltat activitatea prin mărirea
parcului auto care cuprinde camioane de mic tonaj de 7.5 tone şi 35-40 cm. şi camioane de
mare tonaj de 20 tone şi 100 cm. cu semiremorci la temperatura controlată.
În activitatea societăţii 85% din clienţi sunt externi, din care 60% pe bază de contract
încheiat, iar 15% reprezinta clienţi interni.
Ca operator intern şi internaţional S.C. OPREAN S.R.L. vă poate oferii:
- Transporturi dedicate/complete;
- Transporturi în sistem grupaj;
- Transporturi pe bază de contract sau comandă: lunar sau anual;
- Transport de livrare internă;
- Depozitare.
Urmărind permanent încadrarea într-un standard înalt al calităţii prestate, având
flexibilitatea la a satisface exigenţele clienţilor şi la schimbările continue de pe piaţă, S.C.
OPREAN S.R.L. şi-a dezvoltat în mod permanent parcul auto având legături cu tot mai mulţi
clienţi.
1.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Structura organizatorică a societăţii S.C. OPREAN S.R.L. este o reprezentare grafică care
poartă numele de organigramă, reflectând poziţia ierarhică a compartimentelor într-o anumită
structură. Organigrama societăţii S.C. OPREAN S.R.L. are forma verticală, precizând
principalele compartimente cât şi numărul personalului aparţinând compartimentului prezentat.
Societatea este condusă de un administrator care are în subordine consilierul juridic şi
directorul general.
În subordinea directorului general sunt următoarele:
- Compartimentul Personal;
- Compartimentul Logistic;
- Directorul Tehnic;
6
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
- Directorul Comercial;
- Compartimentul Economico-Financiar.
Compartimentul Logistic are în subordine Şeful Logistic care coordonează dispeceratul şi
prelucrarea datelor, cuprinzând trei dispeceri şi un operator tehnic de calcul.
Directorul Tehnic coordonează activitatea de reparaţii care cuprinde:
- Atelierul care are doi mecanici;
- Parcul auto care are 123 conducatori auto;
- Aprovizionare magazie care are doi magazioneri.
Directorul Comercial coordonează activitatea şef compartiment administrativ care are în
subordine:
- Întreţinerea generală în care lucrează un vopsitor, doi spălători şi un zidar;
- Paza în care îşi desfaşoară activitatea şapte paznici.
Compartimentul Economico-Financiar are în subordinea sa un Director Economic şi în
cadrul biroului contabilitate financiară, un contabil.
Structura ierarhică a societăţii S.C. OPREAN S.R.L. reiese din opisul anexelor, anexa 1.
1.4 S.C. OPREAN S.R.L. OPERATOR PE PIAŢA INTERNĂ ŞI
EXTERNĂ
Societatea S.C. OPREAN S.R.L. îşi desfaşoară activitatea de transport atât pentru mărfuri
generale cât şi mărfuri la temperatura controlată, având legături în toate colţurile Europei cu
ţări ca: Marea Britanie, Spania, Olanda, Franţa, Belgia.
Activitatea pe care o prestează societatea are legătură cu o serie de clienţi externi şi
interni, ponderea fiind a celor externi aproximativ 85%, iar restul reprezentând activitatea
desfăşurată în ţară, cu o serie de furnizori atât interni cât şi externi.
De la furnizori se aprovizionează cu combustibil, anvelope, piese de schimb realizând şi
reparaţii la Parcul Auto din dotare, exemplificând urmatoarele societaţi atât interne cât şi
externe:
7
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Interni: - Combustibil: OMU MINERAILOIL
DELAMODE ROMANIA
FLOREA OIL
- Anvelope + piese: EUW HOLDING
CEFIN
- Piese de schimb: AUTOVET IMPORT-EXPORT
ATT EXADUS
- Reparaţii: CEFIN BUCUREŞTI
AUTOMOBILE BAVARIA
VOLVO ROMANIA
Externi: DKV
P&O FERRIES (trecere cu fery boat)
FREIGHT MARKETING (formalitaţi vamale)
8
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
CAPITOLUL 2: TEORII CU PRIVIRE LA SALARIZARE
2.1 Definirea noţiunii de salariu
Din punct de vedere economic, definirea noţiunii de salariu poate fi regăsită în cadrul
activităţilor economice, care presupun remunerarea factorului de muncă în baza unui contract
înainte stabilit, cu o anumită sumă de bani drept plată pentru contribuţia adusă la derularea
activităţii şi crearea bunurilor economice.
Prin urmare, salariul, poate de asemenea să reprezinte: cheltuielile necesare existenţei
muncitorului şi familiei sale; rezultatul determinat de raportul dintre suma de bani pe care
capitalismul este dispus să o cheltuiască pentru plata forţei de muncă şi numărul de salariaţi; un
determinant al intereselor participanţilor la activitatea economică.
Salariul este definit ca reprezentând preţul forţei de muncă, precum şi expresia valorică a
acelei părţi din venitul statului naţional, care este destinată consumului individual de muncă,
direct, al salariaţilor, în funcţie de munca prestată.
De asemena, salariul poate reprezenta şi contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza
contractului individual de muncă. Astfel, fiecare salariat are dreptul, pentru munca prestată în
bază contractului individual de muncă, la un salariu exprimat bani.
Salariul se mai poate forma pe baza de cerere-ofertă de muncă, a negocierilor între
sindicate şi patronat, între salariaţi şi conducerea unităţilor, iar în unele cazuri intervine şi
guvernul.
O altă caracteristică a salariului este aceea de a determina în funcţie de criteria de
eficienţă. Iar în funcţie de calitatea beneficiarului de venit, salariul poartă mai multe denumiri:
leafă pentru funcţionari civili; soldă pentru militari; retribuţie pentru cadrele superioare; simbrie
pentru personalul casnic.
Salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru
asigurarea confidenţialităţii şi se plăteşte înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor.
Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor.
9
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
2.3 Tipuri de salarii
Mărimea salariilor se stabileşte prin negocieri între patronat, persoanele fizice sau juridice,
care angajează şi sindicate ca reprezentante ale salariaţilor, ceea ce determină o serie de tipuri de
salarii, cum ar fi:
- salariul de bază: acea formă a salariului - venit, care, teoretic, se determină în funcţie de
salariul minim real. Practic, salariul de bază se calculează prin înmulţirea tarifului salarial orar
negociat cu numărul de ore lucrate într-o lună sau în alt segment de timp;
- salariul brut: toate veniturile brute din muncă, constând din salariul de bază, precum şi din
adaosurile salariale corespunzătoare cu munca prestată;
- salariul brut impozabil: cuprinde salariul brut de bază la care se adaugă: - sporurile, -
indemnizaţiile şi alte adaosuri de acest fel, - compensările si indexările primite ca urmare a
creşterii preţurilor şi tarifelor, avantajele în natură (salariul în natură), diminuate cu contribuţia
personalului pentru pensia suplimentară şi la fondul de şomaj, - alte elemente prevăzute de lege
(Legea impozitului pe salarii nr.32/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
- salariul net: sumele de bani pe care salariatul le încasează, acestea rezultând din salariul brut
corectat cu diminuările obligatorii conform legii (impozite pe salarii, taxe etc.);
- salariul net de plată: reprezintă rest de plată din salariul brut impozabil diminuat cu
reţinerile din salariu;
- salariul minim: salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile
defavorizate un venit care să le asigure un minim decent de subzistenţă, minim determinat în
raport cu mediul social dat. Salariul minim reprezintă nivelul de salariu sub care nici un salariat
nu trebuie, în principiu, să fie plătit. În condiţiile actuale, când proliferează variate programe
atipice de lucru, salariul minim işi pierde din importanţă;
- salariul direct: suma primită de salariat, sumă ce se determină în corelaţie cu cantitatea de
muncă prestată, cu efectele ei, efecte care depind nu numai de calitatea muncii, ci şide nivelul şi
starea economiei sau a sectorului economic în care se prestează munca. Salariul direct este format
din salariul net şi din alte venituri ce se cuvin salariatului (concediul legal, eventual al 13-lea
salariu);
- salariul indirect: acea fracţiune a salariului cost, care este plătită familiei salariatului după
alte criterii decât munca prestată;
10
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
- salariul în natură: reprezintă o parte a remuneraţiei care nu este vărsată sub formă bănească,
ci sub formă de bunuri şi servicii. Spre exemplu, acordarea unei locuinţe de serviciu, acordarea
de servicii de transport, primirea unei părţi din salariu sub forma unor produse, etc;
- salariul nominal: suma de bani pe care o primeşte o anumită persoană (având calitatea de
salariat sau asimilat acesteia) pentru munca prestată în temeiul unui contract de muncă sau a unei
convenţii similare. Salariul nominal decurge din contractul de muncă care prevede tariful orar de
salarizare, durata legală a muncii, indexarea la creşterea preţurilor de consum;
- salariul real: acea cantitate de mărfuri şi servicii care poate fi procurată, într-o anumită
perioadă de timp, de către un salariat cu suma de bani reprezentând salariul nominal. Mărimea
salariului real depinde, deci, de mărimea salariului nominal net, dar şi de modificarea preţurilor şi
tarifelor;
- salariul colectiv: formă a salariului cost, respectiv sumele ce se acordă tuturor salariaţilor
unor întreprinderi, ca sume se semnifică participarea lor la rezultatele financiare ale acesteia sau
ca facilităţi făcute salariaţilor la unele servicii sociale de care beneficiază (creşe de copii, cantine,
tabere de elevi etc.).1
2.3 Forme şi sisteme de salarizare
Formele de salarizare practicate de o unitate patrimonială care foloseşte personal salariat
pot fi:
- salarizarea în acord direct: în cazul folosirii salarizării în acord direct cu bucata, se prevede
pentru executarea fiecărei lucrări, produs, operaţie, etc. durata necesară realizării (norma de timp)
şi un salariu pe bucată, pornind de la salariu pe încadrare pe oră;
- salarizarea în acord progresiv: presupune stimularea salariaţilor pentru realizarea unui
număr de produse cât mai mare, aceştia fiind plătiţi mai bine pentru realizări mai bune. Se
stabileşte salariul progresiv în funcţie de realizări;
1 M. Ristea, Contabilitate Financiară, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005.11
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
- salarizarea în acord indirect: se aplică acelor persoane care servesc nemijlocit mai mulţi
lucrători ce sunt plătiţi în acord direct. Deşi nu participă la transformarea obiectului muncii aceşti
angajaţi creează condiţii desfăşurării muncii fără întreruperi pentru muncitorii aflaţi în acord
direct;
- salarizarea prin cote procentuale: este utilizată cu succes în activităţile comerciale sau
pentru personalul nepermanent al unei unităţi, angajat cu contract de prestări servicii. Veniturile
cuvenite acestor persoane reprezintă o cotă stabilită în contractul semnat şi sunt direct legate de
vânzările sau rezultatele pe care le obţin;
- salarizarea globală: este utilizată în acele situaţii în care munca nu poate fi realizată decât în
echipă. Practic, şeful echipei de lucru primeşte retribuţiile totale pe care le împarte membrilor
echipei, ţinând cont de calificare, timpul de lucru, funcţie, etc;
- salarizarea în regie sau după timpul efectiv lucrat: presupune stabilirea salariului în
funcţie de timpul efectiv lucrat, neputându-se stabili o legătură directă între munca prestaă şi
rezultatele obţinute.
De asemenea unităţile patrimoniale, care utilizează personal angajat, pot folosi următoarele
sisteme de salarizare:
- sistemul tarifar: cuprinde tarife de plată orare, zilnice, şi lunare, cărora le vor corespunde
salarii orare, zilnice şi lunare;
- sistemul de sporuri: cuprinde o serie de sporuri la salariul de bază, cum ar fi: sporuri pentru
vechimea de muncă, sporuri pentru condiţii deosebite (mediul toxic, periculoase, grele, etc.),
sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul de lucru, duminica sau în zilele de
sărbători legale, spor pentru lucru de noapte, spor de şantier, pentru condiţii de izolare, sporuri
pentru exercitarea unor funcţii suplimentare, spor pentru folosirea unor limbi străine, spor de
fidelitate faţă de întreprindere;
- sistemul de premiere: cuprinde premii acordate în scopul stimulării salariaţilor, astfel: premii
acordate din fondul de salarii şi acordate din fondul de participare la profit.
12
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
2.4 Legislaţia muncii
2.4.1 Contractul colectiv de muncă
Contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată în formă scrisă între angajator sau
organizaţia patronală, de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut
de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea,
precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă. Negocierea colectivă
este obligatorie, cu excepţia cazului în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 21 de
salariaţi. La negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor colective de muncă părţile sunt
egale şi libere.
Contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale constituie
legea părţilor. Părţile, reprezentarea acestora şi procedura de negociere şi de încheiere a
contractelor colective de muncă sunt stabilite potrivit legii. La încheierea contractului colectiv
de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariaţilor au un caracter minimal.
Aceste contracte se pot încheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate şi la
nivel naţional, dar şi la nivelul unor grupuri de angajatori. Clauzele contractelor colective de
muncă produc efecte după cum urmează: pentru toti salariaţii angajatorului, în cazul
contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel; pentru toţi salariaţii încadraţi la
angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a încheiat contractul colectiv de
muncă la acest nivel; pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi angajatorii din ramura de activitate
pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel; pentru toţi salariaţii
încadraţi la toţi angajatorii din ţară, în cazul contractului colectiv de muncă la nivel naţional.
Contractele colective se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de
12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate. Clauzele acestor contracte pot fi modificate pe
parcursul executării lui, în condiţiile legii, ori de câte ori părţile convin acest lucru.
Contractul contractul colectiv de muncă încetează:
- la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat, dacă părţile
nu convin prelungirea aplicării acestuia;
- la data dizolvării sau lichidării judiciare a angajatorului;
- prin acordul părţilor.
13
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Aplicarea contractului colectiv de muncă poate fi suspendată prin acordul de voinţă al
părţilor ori în caz de forţă majoră.2
2.4.2 Contractul individual de muncă
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică,
denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană
fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. Clauzele contractului
individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit
prin acte normative ori prin contracte colective de muncă. Acesta se încheie pe o durată
nedeterminată, dar şi pe o durată determinată dacă este prevăzut expres de lege. Una dintre
condiţiile stabilite pentru încheierea contractului este de a avea vârsta minimă obligatorie de 16
ani împliniţi sau vârsta de 15 ani , însă doar cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali.
Sunt interzise, de asemenea încadrarea în muncă a persoanelor puse sub jurisdicţie
judecătorească şi încadrarea în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face
după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărare a
Guvernului.
Acest contract individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în forma
scrisă, în limba română.
Astfel anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are
obligaţia de a informa persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire
la clauzele esenţiale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice.
Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată cu privire la
cel puţin următoarele elemente: identitatea părţilor; locul de muncă sau, în lipsa unui loc de
muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri; sediul său, după caz,
domiciliul angajatorului; funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării Ocupaţiilor din
Romania sau altor acte normative şi atribuţiile postului; riscurile specifice postului; data de la
care contractul urmează să îşi producă efectele; în cazul unui contract de muncă pe durată
determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora; durata concediului de
odihnă la care salariatul are dreptul; condiţiile de acordare a preavizului de către părţile
2 Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, art. 236, art. 242, art. 245, pp. 50- 51.14
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
contractante şi durata acestuia; salariul pe bază, alte elemente constitutive ale veniturilor
salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul; durata normală a
muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână; indicarea contractului colectiv de muncă ce
reglementează condiţiile de muncă ale salariatului; durata perioadei de probă.
De asemenea, la momentul încheierii unui contract de muncă este nevoie de un certificat
medical de muncă din care rezultă că salariatul este apt de muncă, astfel contractul încheiat
poate fi considerat valabil.
Prin urmare, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului
individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 30 de zile calendaristice
pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de
conducere. În cazul verificării persoanelor cu handicap, perioada de proba este de 30 de zile
calendarisice, spre deosebire de cazurile muncitorilor necalificaţi, în care perioada de probă are
un caracter excepţional, neputând depăşi 5 zile lucrătoare. Reglementări în privinţa perioadei de
probă sunt făcute şi pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ, la debutul lor în meserie,
aceasta fiind de cel mult 6 luni, iar pe durata acestei perioade salariatul se bucură de toate
drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă
aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.3
În cadrul unităţiilor, orice angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru general de
evidentţă a salariaţilor. În acest jurnal se va înregistra în prealabil la autoritatea publică
competentă, potrivit legii, în a cărei rază teritorială se află domiciliul, respectiv sediul
angajatorului, data de la care devine document oficial. Astfel se vor înregistra, în ordinea
angajării, şi elemente de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării funcţia/ocupaţia
conform Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului
individual de muncă şi data încetării contractului individual de muncă.
Atât anagajatorul, cât şi salariatul, au unele drepturi şi obligaţii, care potrivit legii se
stabilesc prin negociere, în cadrul contractelor individuale şi colective de muncă.4
Salariatul are, în principal, următoarele drepturi: dreptul la salarizare pentru munca
depusă; dreptul la repaus zilnic şi săptămânal; dreptul la concediu de odihnă anual; dreptul la
egalitate de şanse şi de tratament; dreptul la demnitate în muncă; dreptul la securitate şi
sănătate în muncă; dreptul la acces la formarea profesională; dreptul la informare şi consultare;
3 Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, art. 18- art. 31, pp.4- 7.4 Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, art. 34, p. 8.
15
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de
muncă; dreptul la protecţie în caz de concediere; dreptul la negociere colectivă şi individuală;
dreptul de a participa la acţiuni colective. Dar are şi anumite obligaţii, cum ar fi: obligaţia de a
realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce ii revin conform fişei
postului; obligaţia de a respecta disciplina muncii; obligaţia de a respecta prevederile cuprinse
în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul
individual de muncă; obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de
serviciu; obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; obligaţia
de a respecta secretul de serviciu.
În ce priveşte angajatorul, acesta are următoarele drepturi: să stabilească organizarea şi
funcţionarea unităţii; să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în
condiţiile legii şi/sau în condiţiile contractului colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel
naţional, la nivel de ramura de activitate sau de grup de unităţi; să dea dispoziţii cu caracter
obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor; să exercite controlul asupra modului de
îndeplinire a sarcinilor de serviciu; să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice
sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi
regulamentului intern. Însă ca şi obligaţii: să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi
asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaăiilor de muncă; să asigure permanent
condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi
condiţiile corespunzătoare de muncă; să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege,
din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă; să comunice
periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor
sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natura să prejudicieze activitatea unităţii.
Contractul individual de muncă poate înceta astfel: de drept; ca urmare a acordului
părţilor, la data convenită de acestea; ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi sau
prin concediere, care reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa
angajatorului şi poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru
motive care nu ţin de persoana salariatului. Astfel, este interzisă concedierea salariaţilor: pe
criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţa naţională, rasă,
culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate
familială, apartenenţă ori activitate sindicală sau pentru exercitarea, în condiţiile legii, a
dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale.
16
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
În consecinţă, persoanele concediate beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi
mai mic de 15 zile lucrătoare, însă fac excepţie persoanele care se află în perioada de probă.
Iar din iniţiativa salariatului de a părăsi locul de muncă ,se înţelege şi se efectuează actul
unilateral, de voinţă a acestuia, numit şi demisie, prin care comunică angajatorului încetarea
contractului individual de muncă, după împlinirea termenului de preaviz. Salariutul are dreptul
de a nu motiva demisia.
2.4.3 Alte dispoziţii legale prevăzute de Codul Muncii
Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
Acesta se stabileşte prin negocieri individuale sau/şi colective între angajator şi salariaţi sau
reprezentanţi ai acestora.
Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate
integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor
sindicale reprezentative.
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal
de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, acesta fiind de 6005 lei lunar, după
consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este,
potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin
raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit
programului legal de 170 ore de lucru pe lună, aprobat.6
Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă
sub salariul de bază minim brut orar pe ţară. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în
plată este adus la cunoştinţa salariaţilor prin grija angajatorului. Iar pentru salariaţii cărora
angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau
alte facilităţi, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul
minim brut pe ţară prevăzut de lege.
5 H.G. nr. 1051/2008 pentru stabilirea salariului de bază minim brut ore ţară garantat în plată.6 Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, art. 155- art. 157, p. 36.
17
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Plata salariului este sub formă de bani cel puţin o dată pe lună, aceasta fiind stabilită la o
dată anume, în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă sau în
regulamentul intern al unităţii. Aceasta se plăteşte direct titularului sau unei persoane
împurtenicite de acesta, putându-se efectua prin virament într-un cont bancar (doar dacă este
specificat în contractul colectiv de muncă aplicabil) sau se poate efectua plata în natură a unei
părţi din salariu (doar dacă este specificat expres în contractul colectiv de muncă aplicabil şi în
contractul individual de muncă). În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate
până la data decesului sunt plătite, în ordine, soţului supravieţuitor, copiilor majori ai
defunctului sau părinţilor acestuia. Dacă nu există nici una dintre aceste categorii de persoane,
drepturile salariale sunt plătite altor moştenitori, în condiţiile dreptului comun. Iar întârzierea
nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la
plată de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Dar trebuie menţionat faptul că reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi, în fiecare
lună, jumătate din valoarea salariului net.
Plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată, precum şi prin orice alte
documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit.
Ca şi o altă caracteristică domeniului de salarizare este constituirea unui fond de garantare
pentru plata creanţelor salariale, care este reglementat printr-o lege specială.
Iar în cazul în care se produce un transfer al unităţii sau al altor părţi ai acesteia către un
alt angajator, salariaţii beneficiază de protecţia drepturilor lor, ceea ce spre exemplu acest
trasfer nu poate constitui un motiv de concediere individuală sau colectivă a angajaţilor.
De altfel în cadrul codului muncii sunt prevăzute dispoziţii legale în legătură cu anumite
zile nelucrătoare, cum ar fi sărbătorile legale şi un anumit număr de zile de repaus, obligatorii
personalului.
În cadrul unei unităţi sau întreprinderi, angajatorul are obligaţia de a lua măsurile
necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de
prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în
aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia. Aşadar, în cuprinsul
regulamentelor interne vor fi prevăzute în mod obligatoriu reguli privind securitatea şi
sănătatea în muncă, acestea fiind realizate prin consultarea angajatorului cu sindicatul sau, după
caz, cu reprezentanţii salariaţilor, precum şi cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă.
18
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
De asemenea, o altă obligaţie a angajatorului este aceea de asigura accesul salariaţilor la
serviciul medical de medicină a muncii, un serviciu autonom organizat de angajator sau un
serviciu asigurat de o asociaţie patronală.7
Mai trebuie menţionat faptul că angajatorul are obligaţia de a asigura participarea la
programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, după cum urmează: cel puţin o dată la 2
ani (dacă au cel puţin 21 de salariaţi); cel puţin o dată la 3 ani (dacă au sub 21 de salariaţi).
În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată
de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.
Însă în cazul în care salariatul este cel care are iniţiativa participării la o formă de
pregătire profesională cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului,
împreună cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor.
Salariaţi care au încheiat un act adiţional la contractul individual de muncă cu privire la
formarea profesională, pot primi în afara salariului corespunzător locului de muncă şi alte
avantaje în natură pentru formarea profesională.
De asemenea, o altă categorie de contract, este acela încheiat pe bază de ucenicie, care se
organizează la locul de muncă, de către un angajator autorizat de Ministerul Muncii şi
solidarităţii Sociale. Acest contract poate fi definit şi ca un contract individual de muncă de tip
particular, care are ca criterii răspunderea angajatorului, persoană juridică sau persoană fizică,
de a acorda ucenicului, pe lângă plata unui salariu, formarea profesională a acestuia într-o
meserie potrivit domeniului său de activitate, dar si răspunderea ucenicului de a se forma
profesional,de a muncii în subordinea angajatorului respectiv.8
În ceea ce priveşte caracterul social al unităţii în corelaţie cu alte unităţii sau chiar în
cadrul unităţii, prin lege sunt reglementate modalităţi de consultare şi dialog permanent între
parteneri sociali, pentru asigurarea climatului de stabilitate şi pace socială, cum ar fi:
sindicatele şi patronatele.
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fără scop patrimonial, constituite în
scopul apărării şi promovării drepturilor colective şi individuale, precum şi a intereselor
profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor lor.
Patronatele sunt organizaţii ale patronilor, autonome, fără caracter politic, înfiinţate ca
persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial.9
7 Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, art. 161- art. 182, pp. 37- 41.8 Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, art. 190- art.194, art. 197, p. 44.9 Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, art. 217, art. 231, pp. 47- 49.
19
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Aşadar în urma unui dezacord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de muncă,
pot genera conflicte de muncă. Conflictele de muncă ce au ca obiect stabilirea condiţiilor de
muncă cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă. Acestea au ca obiect exercitarea
unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii decurgând din legi ori din alte acte normative,
precum şi din contractele colective sau individuale de muncă, sunt conflicte referitoare la
drepturile salariaţilor. Trebuie menţionat faptul că salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea
intereselor profesionale, economice şi sociale. Greva reprezentă încetarea voluntară şi colectivă
a lucrului de către angajaţi, neavând drept consecinţă sancţionarea disciplinară a salariaţilor
grevişti sau a organizatorilor grevei.
Prin urmare, aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de
muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă este supusă controlului Inspecţiei Muncii, ca organism
specializat al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, care are în subordine inspectorate teritoriale de
muncă, organizate în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.10
În domeniul salarizării mai trebuie menţionat faptul că în cadrul unei unităţi, întreprinderi
salariul postului şi salariul angajatului care ocupă acel post nu sunt totdeauna egale, deoarece
salariul angajatului include, pe lângă cerinţele postului şi calităţile individuale ale acestuia.
Diferenţierea individuală a salariilor de bază este înlesnită de faptul că într-o clasă sau grad
sunt incluse posturi a căror dificultate (număr de puncte) se încadrează între două limite. Aceste
posturi pot fi recompensate cu salarii cuprinse între nivelul minim şi cel maxim al clasei.
Se crează astfel posibilitatea ca un angajat care ocupă un post mai puţin dificil, să
primească un salariu mai mare decât ocupantul unui post mai dificil.11
10 Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, art. 248- art. 255, p. 52.11 A. Hinescu, M. Luduşan, „ Managementul resurselor umane ”, Ed. Alba-Iulia: Universităţii „ 1 Decembrie 1918 ” 2005.
20
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
2.5 Diverse aspecte aferente domeniului de salarizare
2.5.1 Contribuţiile datorate de către unitate şi personal, bugetului de stat
În cadrul activităţii unei unităţi, întreprinderi, sunt efectuate anumite contribuţii, atât din
partea unităţii, cât şi din partea personalului.
Prin urmare, decontările cu personalul au ca obiect de calcul, înregistrarea la cheltuieli şi
decontarea salariilor cuvenite angajaţilor. Structural, salariile sunt formate din salariul de bază
cuvenit angajaţilor, sporurile şi adaosurile pentru condiţii deosebite de muncă şi pentru
rezultatele obţinute (sporurile pentru condiţii deosebite de muncă, sporurile pentru orele
prestate pe timpul nopţii, sporurile pentru orele suplimentare de muncă, sporurile pentru
vechime neîntreruptă în muncă), indemnizaţiile şi alte sporuri acordate pentru conducere,
indexările de salariu şi compensarea creşterilor de preţuri; indemnizaţiile acordate pentru
concediul de odihnă.
Sunt incluse în fondul de salarii şi indemnizaţiile plătite personalului ce lucrează pe bază
de contracte de prestări de servicii sau contract individual de muncă cu timp parţial, în măsura
în care sunt prevăzute a fi suportate de acesta.
Tot în categoria decontărilor cu personalul sunt incluse şi ajutoarele materiale şi de
protecţie socială sub formă de: ajutoare de boală pentru incapacitate temporară de muncă, cele
pentru îngrijirea copilului, ajutoarele de deces şi alte ajutoare acordate de întreprindere care se
suportă din contribuţia pentru asigurări sociale, precum şi sumele achitate, potrivit legii, pentru
şomaj tehnic. De asemenea, sunt contabilizate în sfera decontărilor cu personalul, premiile
acordate din beneficii şi participările la profit.12
Cheltuielile salariale suportate de angajatori sunt: fondul de salarii; contribuţia unităţii la
asigurările sociale; contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate; contribuţia unităţii la
bugetul asigurărilor pentru şomaj; contribuţia unităţii pentru accidente de muncă şi boli
profesionale; contribuţia unităţii pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de
sănătate; contribuţia unităţii la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale; comisionul
datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă.
12 M. Ristea, Contabilitate Financiară, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005, p. 203.21
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Fondul de salarii : reprezintă totalitatea salariilor brute, suportate de angajator. Salariul
brut cuprinde următoarele elemente :
- salariul de încadrare – care se stabileşte prin negocieri colective sau individuale între
patronat şi salariaţi sau reprezentanţii acestora. Salariul de bază se acordă în raport cu timpul
lucrat şi poate egal sau mai mic în raport cu salariul de încadrare.
- sporurile – se acordă în următoarele cazuri:
- pentru condiţii deosebite de muncă: grele, pericculoase, nocive, penibile, izolare, stres,
etc, se acordă un spor de 10% din salariul de bază;
- pentru muncă suplimenatră: se acordă un spor de minim 100% din salariul de bază;
- pentru munca suplimentară efectuată în zilele de repaus săptămânal sau în zilele de
sărbători legale: se acordă un spor de 100% din salariul de bază;
- pentru lucrul în timpul nopţii: se acordă un spor de 25% din salariul de bază;
- pentru vechime în muncă: se acordă minim 5% pentru 3 ani vechime şi maxim 25% la
o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază;
- pentru exercitarea unei funcţii suplimenatre: se acordă un spor de până la 50% din
salariul de bază al funcţiei înlocuite;
- pentru folosirea unei limbi străine, dacă aceasta nu este cuprinsă în obligaţiile postului.
- adaosurile – la salariul de bază sunt: adaosul de acord; premiile acordate din fondul de
premiere, calculate în proporţie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar şi
cumulat; primele de vacanţă şi de sărbători.
- indexările – reprezintă suma rezultată din aplicarea unor procente la salariul de bază, ca
urmare a creşterii preţurilor;
- indemnizaţiile pentru concediile de odihnă – dreptul la concediul de odihnă anual plătit,
garantat tutror salariaţilor, durata minimă fiind de 20 de zile lucrătoare şi se acordă proporţional
cu activitatea desfăşurată într-un an calendaristic. Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel:
- salariul mediu zilnic x numărul zilelor lucrătoare din concediu
- salariul mediu zilnic – se stabileşte prin raportarea drepturilor salariale din ultimele 3
luni, anterioare celei în care efectuează concediul, la numărul zilelor lucrătoare din cele 3 luni;
- indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă – sunt plătite din fondul de salarii;
- avantajele în natură – constituie o parte asalriului stabilită sub formă de bunuri de servicii.13
Alte drepturi de personal - participarea salariaţilor la profit; tichetele de masă acordate
conform legii.
13 I. P. Pântea, G. Bodea, Contabilitate Financiară Romanească, Ed. Intelcredo, Deva, 2009, pp. 233- 234.22
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Contribuţia unităţii la asigurările sociale – generează datorii şi creanţe pentru unităţile
care utilizează forţa de muncă pe baza contractului individual de muncă şi a celui colectiv,
precum şi persoanele juridice şi fizice care au angajat forţa de muncă cu contract individual de
muncă cu timp parţial. Contribuţia pentru asigurări sociale se determină astfel:
CAS = fondul total de salarii × cota de impunere
Se determină în funcţie de ramura de activitate, în funcţie de grupele de muncă, având
cotele:
- 20,8% pentru condiţii normale de muncă pentru angajator;
- 25,8% pentru condiţii doesebite de muncă pentru angajator;
- 30,8% pentru condiţii speciale de muncă pentru angajor.14
Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate – această contribuţie reprezintă o
cotă de 5,2% , aplicată asupra fondului de salarii , inclusiv asupra veniturilor obţinute de
persoana juridică şi fizică prentru munca prestată în baza unui contract individual de muncă
cutimp parţial, precum şi asupra sumelor plătite de angajator din fondurile proprii.15
Contribuţia unităţii la bugetul asigurărilor pentru şomaj – persoanele juridice şi fizice
române şi străine, cu sediul în România, care angajează personal salariat român sunt obligate
să contribuie la bugetul de asigurări pentru somaj, într-o cotă de 0,5 % aplicată asupra fondului
total de salarii brute lunare.16
Contribuţia de asigurare pentru accidente şi boli profesionale – care se stabileşte în
funcţie de codul CAEN al firmei, procentul fiind variabil între 0,15% şi 0,85%, în funcţie de
clasa de risc, aplicat asupra fondului de salarii brut lunar, corespunzător nr. de zile din
concediul medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională.17
Contribuţia pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate – este
calculată în cotă de 0,85% din fondul de salarii realizat, iar salariaţii pot beneficia de
următoarele drepturi privind asigurările sociale de sănătate:
- concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de
boli obişnuite sau accidente în afara muncii;
- concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
14 Legea nr. 19/26.02.2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, art. 18, alin. (1).15 Ordonanţa de urgenţă nr. 226 din 30 decembrie 2008 privind unele măsuri financiar-bugetare.16 Legea nr. 19/26.02.2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, art. 19, alin. (1).17 H.G. nr. 50/29.01.2009 privind modificarea Normelor metodologicede calcul a contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
23
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
- concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
- concedii medicale şi indemnizaţii pentru de risc maternal;
- concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea
capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţile rezultate ca urmare aunor accidente de muncă şi
boli profesionale.
În cazul urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din
grupa A, neoplaziilor şi SIDA, precum şi în cazul concediilor de risc maternal, nu este necesară
îndeplinirea condiţiilor privind stagiul minim de cotizare.
Calculul şi plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate se face pe baza
”Certificatului de concediu medical”, care constituie document justificativ de plată. Acesta
trebuie prezentat până cel mai târziu la data de 5 ale lunii următoare celei pentru care a fost
acordat concediul.
Pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, beneficiarii datorează contribuţia
individuală de asigurări sociale ( CAS 10,5%), care are ca bază de calcul salariul de bază
minim brut pe ţară.18
Concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se plăteşte atât din
fondul de salarii, cât şi din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Se suportă de către
angajator astfel: dacă entitatea are până la 20 de salariaţi, din prima zi până în a 7-a zi; dacă
entitatea are între 21 şi 100 de salariaţi, din prima zi până în a 12-a zi; dacă entitatea are peste
100 de salariaţi, din prima zi până în a 17-a zi.
Durata maximă de acordare este de 183 de zile pe an, cu următoarele excepţii: un an în
ultimii doi ani, pentru tuberculoză şi extrapulmonară şi pentru unele boli cardiovasculare; un şi
jumătate în ultimii doi ani, tuberculoză pulmonară operată, meningeală, peritoneală,
urogenitală, pentru SIDA şi neoplazi. Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel:
salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni × 75% × numărul de zile lucrătoare din concediu.
Salariul mediu silnic din ultimele 6 luni se calculează astfel: (suma salariilor brute lunare
din ultimele 6 luni) : (numărul total de zile lucrătoare din cele 6 luni). Pentru boli
profesionale, accidente de muncă, tuberculoză, SIDA, neoplazi şi boli infectocontagioase din
grupa A şi urgenţe medico-chirurgicale, procentul este de 100%.19
18 Legea nr. 339/30.10.2006 pentru aplicarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurările sociale de sănătate.19 Legea nr. 339/30.10.2006 pentru aplicarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.
24
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Concediul şi indemnizaţia pentru maternitate se suportă integral din bugetul asigurărilor
sociale de sănătate. Durata concediului este de 126 de zile calendaristice, din care 63 de zile
înainte de naştere (concediu de sarcină) şi 63 de zile după naştere (concediu de lăuzie). Cele
două concedii se pot compensa între ele, cu condiţia ca durata minimă a concediului postnatal
să fie de 42 de zile.
Indemnizaţia se acordă şi în cazul în care copilul se naşte mort sau moare după naştere.
Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel: salariul mediu din ultimele 6 luni × 85% ×
numărul de zile lucrătoare din concediu.20
Concediul şi indemnizaţia de risc maternal se poate acorda la cererea salariatei, pentru
protecţia mamei şi a copilului, care are o durată maximă de 120 de luni. Indemnizaţia se
calculează în cotă de 75% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni.21
Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav se suportă integral din
bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Indemnizaţia se acordă pentru îngrijirea copilului
bolnav până la vârsta de 7 ani şi pentru îngrijirea copilului cu handicap până la vârsta de 18 ani.
Durata concediului este de maximum 45 zile calendaristice pe an, cu excepţia cazurilor privind
bolile contagioase, intervenţiile chirurgicale, imobilizările în ghips, neoplazii când durata este
stabilită de către medicul curant. Cuantumul se stabileşte astfel: salariul mediu din ultimele 6
luni × 85% × numărul de zile lucrătoare din concediu.
Indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă în
scopul în care salariaţii pot beneficia de următoarele tipuri de indemnizaţii: pentru reducerea
timpului de muncă cu o pătrime din durata normală (se acordă salariaţilor dacă, din motive de
sănătate, nu mai pot realiza durata normală de muncă); indemnizaţie de carantină se acordă
asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unor boli contagioase);
tratament balnear (se desfăşoară în conformitate cu programul de recuperare întocmit de către
medicul curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale). Aceste indemnizaţii se
suportă intergal din bugetul asigurărilor sociale de stat. Cuantumul indemnizaţiilor pentru
prevenirea prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă se stabileşte astfel:
- pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală: diferenţa dintre media
veniturilor brute din ultimele 6 luni şi venitul lunar obţinut în noile condiţii;
- pentru indemnizaţie de carantină: salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni × 75% × numărul
de zile lucrătoare din concediu.
20 Idem 19.21 H.G. nr. 537/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locul de muncă, art. 7 şi art.20.
25
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului din care beneficiază: oricare dintre
părinţi; persoana care a adoptat copilul; persoana care a fost numită tutore. Beneficiază de
indemnizaţia pentru creşterea copilului, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii
copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit şi de o
indemnizaţie lunară în cuantum de 600 lei sau opţional de un cuantum de 85% din venitul pe
ultimele 12 luni.22
Contricuţia pentru persoanele cu handicap neîncadrate se aplică în cazul în care
angajatorii care au cel puţin 50 de angajaţi trebuie să angajeze personal cu handicap într-un
procent de cel puţin 4% din numărul total de salariaţi. În caz contract, aceştia trebuie să
plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut
pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu s-au angajt persoane cu handicap sau
să achiziţioneze produse/servicii de la entităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în
sum echivalentă menţionată anterior, bugetului de stat.23
Contribuţia unităţii pentru fondul de garantare la plata creanţelor se face cu cota de
0,25% aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariaţi.24
Comisionul datorat Inspecţiei Teritoriale a Muncii este determinat şi reflectat distinct în
declaraţiile depuse la Inspecţia Teritorială Judeţeană a Muncii, astfel: cu cota de 0,75% din
fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de muncă sau 0,25% din fondul de
salarii realizat pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor. Entităţile economice cu
capital
de stat sau privat pot efectua anual, în limita unei cote de până la 2% aplicată asupra fondului
de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal.25
Achitarea drepturilor salariale se face, de regulă, astfel:
- avansul (chenzina I ), de după data de 15 a lunii curente, în cotă de 40%-45% din salriul de
încadrare;
- restul de plată (chenzina II ), după data de unu a lunii următoare.
Iar în privinţa salariaţilor, angajatorii au obligaţia legală de a reţine din salariile datorate
personalului angajat cu contract de muncă următoarele sume: pentru contribuţia la bugetul de
asigurări sociale; pentru contribuţia la bugetul de asigurări sociale de sănătate; pentru
contribuţia
22 H.G. 1682/10.12.2008 pentru modificarea şi completarea Normelor metodoligice de aplicare a prevederilor O.U.G nr. 148/2005.23 H.G. 1682/10.12.2008 pentru modificarea şi completarea Normelor metodoligice de aplicare a prevederilor O.U.G nr. 148/2005., art. 77.24 Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.25 Legea 130/1999, art. 12, alin. (1).
26
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
la bugetul asigurărilor pentru şomaj; pentru impozitul pe venit de natura salariilor; alte reţineri
datorate terţilor.
Contribuţia personalului la bugetul de asigurări sociale se calculează în cotă de 10,5%
din salariul brut, în care se includ salariul de încadrare şi sporurile reglementate prin lege sau
prevăzute în Contractul colectiv de muncă. În cota de 10,5% este inclusă şi cota de 2% aferentă
fondurilor de pensii administrate privat. Baza de calcul nu poate depăşi cinci salarii medii brute
pe economie. Pentru beneficiarii indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate, CAS 10,5% se
calculează având la bază un salariu de bază minim pe ţară şi se reţine din indemnizaţiile brute.26
Contribuţia personalului pentru asigurările sociale nu se reţine: persoanelor care prestează
servicii sau execută lucrări pe bază de contracte civile (contract individual de muncă cu timp
parţial) şi efectuează alte categorii de lucruri care nu au la bază contracte de muncă
reglementate, ca atare, prin legislaţia muncii; de la salariaţii, pe perioade nelucrate şi
consemnate ca atare în carnetul de muncă, pe perioade care, prin care, nu constituie vechime în
muncă utilă la pensie.
Plata contribuţiei unităţii şi personalului la bugetul de asigurări sociale odată cu plata
drepturilor de personal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare.
Contribuţia personalului la bugetul de asigurări sociale de sănătate se determină prin
aplicarea procentului de 5,5% asupra fondului brut de salarii realizat conform timpului de
muncă efectiv lucrat şi din sumele brute datorate colaboratorilor. Pentru persoanele aflate în
incapacitate de muncă din motive medicale, în concediu de sarcină sau lăuzie, precum şi pentru
cele aflate în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani,
contribuţia se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, prin aplicare cotei de 5,5% asupra
valorii a două salarii minime brute pe ţară, conform formulei: salariul de bază minim brut pe
economie × 2 × 5,5%/numărul dezile lucrătoare din lună × numărul de zile lucrătoare de
incapacitate temporară de muncă din luna respectivă.
Contribuţia la bugetul de asigurărilor pentru şomaj se determină prin aplicare cotei de
0,5% asupra salariului brut lunar de bază şi a altor drepturi asimilte acestuia (exemplu:
indemnizaţia de conducere, spor vechime). Pentru ambele contribuţii, decontarea la bugetul
fondului de şomajse efectuează lunar, de regulă odată cu plata drepturilor de persoana, dar nu
mai târziu de data de 25 a lunii următoare.
26 Legea nr. 399/2006, art. 45, alin. (2)27
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se suportă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, condiţiile legii, sunt denumite şomeri.27
În sistemul public prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru
pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneţii, invalidităţii,
accidentelor, bolii, maternităţii sau decesului, denumite riscuri asigurate. Prestaţiile de asigurări
sociale se acordă sub formă de: pensii, indemnizaţii, ajutoare, alte tipuri de prestaţii prevăzute
de lege, corelative cu obligaţiile privind plata contribuţiei de asigurări sociale. Baza lunară de
calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale o constituie:
a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate
prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, sau veniturile brute de natura drepturilor
salariale realizate lunar de asiguraţi;
b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia sau în contractul de asigurare socială, care
nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut.
În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii: pensia pentru limita de
vârstă; pensia anticipată; pensia anticipată parţială; pensia de invaliditate; pensia de urmaş.28
Alte drepturi datorate terţilor: rate, chirii, imputaţii, amenzi, popriri, pensii alimentare
etc; aceste reţineri se efectuează numai pe baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor
relaţii contractuale.
2.5.2 Impozitul pe venit de natura salariilor
Veniturile sub forma de salarii şi alte drepturi salariale realizate de către persoanele fizice
române sau străine, pe teritoriul României, sunt supuse impozitului potrivit prevederilor
prezentei legi.
Se consideră salarii realizate pe teritoriul României salariile în bani primite de către
salariaţi de la persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul pe teritoriul României,
precum şi salariile primite din străinătate de către persoanele care îşi desfăşoară activitatea în
România.
27 Legea nr. 19/26.02.2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, art. 19, alin. (1).28 Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare.
28
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Venitul sub formă de salariu şi alte drepturi salariale impozabile cuprinde totalitatea
sumelor primite, în cursul unei luni, indiferent de perioada la care se referă şi care sunt realizate
din:
- salariile de orice fel;
- sporurile de orice fel;
- indemnizatiile de orice fel;
- stimulentele din fondul de participare la profituri, recompensele şi premiile de orice fel;
- sumele plătite din fondul asigurărilor sociale în caz de incapacitate temporară de muncă şi
de maternitate;
- sumele plătite pentru concediul de odihnă;
- orice alte câştiguri primite ca plată a muncii lor, de la persoanele fizice sau juridice la care
sunt angajaţi permanenţi;
- sumele plătite salariaţilor sub formă de indexare sau compensare, ca urmare a creşterii
preţurilor şi tarifelor.
Sunt impozabile şi următoarele drepturi băneşti cuvenite persoanelor fizice:
- câştigurile salariaţilor zilieri sau temporari;
- onorariile încasate de avocaţi prin barouri;
- sumele realizate de medici şi personalul sanitar de la policlinicile cu plată;
- sumele obţinute din colaborări de orice natură;
- onorariile încasate din expertize de orice fel.
Nu se cuprind în venitul lunar impozabil şi nu se impun:
-sumele plătite în baza contractelor de muncă, a statutelor sau a dispoziţiilor legale, cu ocazia
mutării sau transferării în interesul serviciului a unui salariat într-o altă localitate, sumele plătite
pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în interesul serviciului, precum şi indemnizaţiile
care se plătesc la încadrarea în funcţie;
- sumele primite de salariaţi pentru munca prestată în perioada preavizului de concediere;
- ajutoarele sociale, ajutoarele acordate salariaţilor, precum şi persoanelor care nu au
calitatea de salariaţi;
-pensiile de orice fel;
- alocaţiile, indemnizaţiile şi orice alte sume de această natură acordate persoanelor cu copii
precum şi alocaţiile de întreţinere acordate persoanelor cărora li s-au dat în plasament familial
sau li s-au încredinţat minori;
29
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
- alocaţiile acordate, potrivit legii, pentru masă gratuită, alimentaţia antidot şi tăinurile în
natură.
Sunt scutite de plata impozitului prevăzut de lege următoarele categorii de persoane:
-corespondenţii de presă străini, pentru salariile pe care le primesc, sub condiţia reciprocităţii;
- elevii, studenţii şi doctoranzii, pentru burse;
- persoanele care, în cursul aceleiaşi luni, obţin venituri sub formă de salarii şi alte drepturi
salariale, de până la 2.000 lei, de la unitatea unde au funcţia de bază;
- invalizii de gradul I sau II, veteranii de război, precum şi persoanele handicapate ce se
stabilesc de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pe baza actelor
doveditoare, pentru veniturile realizate la unitatea unde au funcţia de bază;
- urmaşii eroilor-martiri ai Revoluţiei, răniţii, precum şi pensionarii de invaliditate care şi-au
pierdut total sau parţial capacitatea de muncă în lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie
1989;
- militarii în termen, elevii şi studenţii militari, pentru drepturile băneşti primite.
Impozitul pe salarii se calculează lunar, pe fiecare loc de muncă, asupra totalităţii
venitului realizat în luna expirată de către fiecare salariat, pe bază de cote acestea fiind între 6%
până la 45%.29
În cazul salariilor şi altor drepturi salariale în valută, impozitul datorat se calculează prin
transformarea în lei, la cursul de schimb în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face
plata, se transformă, se reţine şi se varsă la buget în valută, la acelaşi curs.
Impozitul pe salarii calculat în condiţiile prezentei legi se reduce cu 20% în cazul
persoanelor cu unu sau mai mulţi copii. De asemenea, beneficiază de această reducere şi
salariaţii care au avut unu sau mai mulţi copii născuţi şi înregistraţi, potrivit legii, decedaţi
ulterior, precum şi soţii invalizilor de gradul I sau II, pe timpul cât durează invaliditatea şi
căsătoria şi salariaţilor în vârsta de până la 25 ani inclusiv, fără copii.
Impozitul pe salarii se calculează de plătitorii acestora şi se reţine lunar din sumele
cuvenite la a doua chenzină impozitul se calculează şi se reţine la fiecare plată, prin cumulare
cu sumele plătite anterior în cursul aceleiaşi luni, de către acelaţi plătitor.
Impozitul pe salarii reţinut în plus se restituie salariaţilor respectivi de plătitorul acestora
în termen de 30 de zile de la data constatării plusului.
29 Codului fiscal – Legea 571/2003 cu completările şi modificările ulterioare.30
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
CAPITOLUL 3: CONTALIBITATEA SALARIILOR LA
S.C. OPREAN S.R.L.
3.1 Documente utilizate pentru evidenţa salariilor
Contabilitatea generală, denumită şi financiară, are la baza norme unitare privind
organizarea şi conducerea acesteia, au caracter obligatoriu pentru toate unităţile patrimoniale,
având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor necesare atât pentru necesităţile proprii, cât
şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi
alte persoane juridice şi fizice.30
Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează şi emite norme şi reglementări în domeniul
contabilităţii, planul de conturi general, modelele situaţilor financiare, registrelor şi
formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă, normele metodologice privind
întocmirea şi utilizarea acestora. Prin urmare este obligatoriu să se organizeze şi să conducă
contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi, şi
contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii. Contabilitatea se organizează şi se
conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic,
contabilul-sef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane
trebuie să aibă studii economice superioare.
Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemneaze în momentul efectuării
ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de
document justificativ.31
30 Regulament nr. 704 din 22 decembrie 1993 de aplicabilitate a Legii Contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările şi completările ulterioare.31 Legea Contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările şi completările ulterioare.
31
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au
înregistrat în contabilitate, după caz.
Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:
- denumirea documentului;
- denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care
întocmeşte documentul;
- numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când
este cazul);
- conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al
efectuării acesteia;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, după
caz;
- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea
operaţiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi
ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective, după caz;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.
Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de
document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informatiile prevăzute de
normele legale în vigoare.
În cuprinsul oricărui document emis de către o societate comercială trebuie să se me
menţioneze şi elementele prevăzute de legislaţia din domeniu. Documentele contabile - jurnale,
fişe etc., servesc la prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor
consemnate în documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor
informatice de prelucrare automată a datelor.
Astfel, în cadrul activităţii personalului întâlnim, după caz, următoarele categorii de
documente:
- documente privind prezenţa la lucru şi volumul de muncă prestat: fişa de pontaj,
condica de prezenţă, foaie colectivă de pontaj, carnet de pontaj, situaţia prezenţei şi a
absenţelor,etc;
- documente privind munca prestată: bon de lucru individual, bon de lucru colectiv, raport
de producţie şi salarizare, pontajul lucrărilor manuale, pontajul mecanizatorului,etc;
32
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
- documente privind stabilirea salariilor: stat de salarii pt angajaţi, stat de salarii pt
colaboratori, lista de avans chenzinal, lista de indemnizaţii pt concediul de odihnă, lista pt plăţi
parţiale, desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat, drepturi
băneşti-chenzina 1, drepturi băneşti-chenzina 2, fişa de evidenţă a salariilor,etc.32
Bon de lucru- document sub forma de dispoziţie de lucru pentru un muncitor, care
justifică prezenţa şi pontajul muncii.
Carnet de muncă- act oficial în care se înscrie timpul cât o persoană a lucrat într-o
întreprindere (instituţie) publică sau privată, societate comercială etc. Serveşte la angajare în
muncă, precum şi ca act justificativ pentru stabilirea vechimii în muncă.
Desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat- document de
centralizare a zilelor lucrătoare de concediu medical, a cazurilor pentru proteze, decese şi
schimbarea locului de muncă, precum şi a indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale
de stat. Se întocmeşte într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil, la sfârşitul
fiecărei luni, pe baza certificatelor medicale şi a statelor de salarii.
Fişa de evidenţă a salariilor- document pentru evidenţa timpului lucrat efectiv şi a
salariilor în vederea calculării indemnizaţiilor pentru concediul de odihnă;
- document de evidenţă a sumelor care se reţin eşalonat
(rate, chirii, popriri etc.). Se întocmeşte într-un exemplar, lunar, de compartimentul care are
atribuţii de calcul şi stabilire a drepturilor de salarii, pe baza statelor de salarii.
- document pentru stabilirea drepturilor privind salariile,
indemnizaţiile de conducere, indemnizaţiile pentru concediul de odihnă, sporurile şi premiile;
- document în care se stabilesc diminuările din salarii şi
reţinerile efective, ca urmare a nerealizării indicatorilor care condiţionează plata salariilor;
- document în care se consemnează sumele restituite ca
urmare a recuperării nerealizării indicatorilor care condiţionează plata salariilor.
Fişa de pontaj- document folosit în unele sisteme de evidenţă a prezenţei la program, în
decursul unei luni, a angajaţilor pe care, cu ajutorul ceasului de pontaj, aceştia înscriu zilnic ora
32 Ordin M.F.P. nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile,M.O., Partea I, nr. 870 din 23/12/2008.
33
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
sosirii lor la şi plecării de la unitate. Informaţiile cuprinse în fişa de pontaj evidenţiază orele
efectuate zilnic şi pe schimburi de lucru şi alături cu alte date stau la baza calcului retribuţiei.
Fişa de pontaj se află, în luna când este utilizată pentru înregistrarea, pe un panou de pontaj.
Listă de avans chenzinal- document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite
salariaţilor ca avansuri chenzinale;
- document pentru reţinerea prin statele de salarii a
avansurilor chenzinale plătite;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate. Se
întocmeşte lunar, de compartimentul care are această atribuţie, pe baza documentelor de
evidenţă a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate şi se semnează
pentru confirmarea exactităţii calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale şi a
întocmit lista.
Lista de indemnizaţii pentru concediul de odihnă: document pentru stabilirea drepturilor
privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor pe timpul efectuării concediului de odihnă;
document justificativ de inregistrare in contabilitate. Se întocmeşte în două exemplare, pe
măsura plecării personalului în concediu de odihnă, de compartimentul care are această
atribuţie, pe baza datelor din fişa de evidenţă a salariilor, şi se semnează pentru confirmarea
realităţii datelor şi exactităţii calculelor de persoana care a calculat indemnizaţiile şi a întocmit
lista.
Stat de salarii- document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor precum
şi al contribuţiei privind protecţia socială şi al altor datorii; document justificativ de înregistrare
în contabilitate. Se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., de
compartimentul care are această atribuţie, pe baza documentelor de evidenţă a muncii şi a
timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii
salarizaţi în acord, etc.
Stat de salarii pentru colaboratori: document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite
colaboratorilor, precum şi al impozitului aferent; document justificativ de înregistrare în
contabilitate. Se întocmeşte în 2 exemplare, lunar, pe baza convenţiei civile de prestări de
servicii şi se semnează pentru confirmarea exactităţii drepturilor băneşti de către persoana care
întocmeşte documentul. Plăţile făcute în cursul lunii sub formă de avans se includ în statul de
salarii pentru colaboratori, în vederea cuprinderii întregii sume cuvenite şi pentru calculul
34
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
impozitului aferent. Unităţile pot să-şi stabilească, dacă necesităţile o cer, o altă machetă a
formularului, dar care să conţină informaţiile necesare unui eventual control.
3.2 Conturile folosite pentru înregistrarea salariilor
Pentru desfăşurarea normală a activităţii lor, unităţile folosesc forţa de muncă, astfel între
acestea şi personlul angajat intervin decontări pentru munca prestată. Prin urmare, totalitatea
drepturilor aferente personalului constituie fondul de salarizare al unităţii.
Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se efectuează cu ajutorul grupei 42
„Personal şi conturi asimilate”. Această grupă include următoarele conturi de gradul I :
Contul 421 „Personal- salarii datorate” – este utilizat pentru evidenţa decontărilor cu
personalul pentru drepturile salriale în bani şi în natură ale acestuia, inclusiv a adaosurilor şi
primele plătite din fondul de salarii. După conţinutul economic este un cont de datorii salariale
pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează: salariile şi alte drepturi cuvenite personalului.
În debitul contului se înregistrează: - reţineri din salarii reprezentând avansuri, sume
opozabile salariaţilor datorate terţilor, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru
ajutorul de şomaj, impozitul pe salarii, precum şi alte reţineri datorate unităţii;
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor acordate salariaţilor ca plate în natură,
potrivit legii;
- drepturi de personal neridicate;
- salariile nete achitate personalului.
Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.
Contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”- este utilizat pentru evindeţa
reţineriilor salariale datorate terţilor, acestea fiind de exemplu: chirii, popriri, pensii alimentare,
etc. După conţinutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează: sumele reţinute personalului, datorate terţilor,
reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate şi alte obligaţii faţă de terţi.
35
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
În debitul contului se înregistrează: sumele achitate terţilor, reprezentând reţineri sau
propriri.
Soldul creditor reprezintă sumele reţinute, datorate terţilor.
Contul 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”- este utilizat pentru evidenţa altor
datorii în legătură cu personalul, ca de exemplu: indemnizaţiile pentru concediile de odihnă
neefectuate şi alte sume datorate pentru care nu s-a întocmit stat de salarii, garanţii gestionare
reţinute. După conţinutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează: - garanţiile gestionare reţinute personalului;
- sumele datorate personalului, pentru care nu s-au
întocmit state de plată, determinate de activitatea exerciţiului care urmează să se închidă,
inclusiv indemnizaţiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la inchiderea exerciţiului
financiar;
- sumele datoarte personalului sub formă de ajutoare.
În debitul contului se înregistrează: - sumele achitate personalului, evidenţiate anterior în
acest cont;
- sumele restituite gestionarilor reprezentând
garanţiile şi dobânda aferentă;
- datorii prescrise sau anulate.
Soldul creditor reprezintă sumele cuvenite personalului.33
Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetul statului de asigurare şi protecţie socială
se efectuează cu ajutorul conturilor de gradul I din grupa 43 „Asigurări sociale, protecţie
sociala şi conturi asimilate” şi din grupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi
asimilate”, cum ar fi:
Contul 431 „ Aisgurări sociale”, care se desfăşoară pe următoarele conturi de gradul II:
Contul 4311 „Contribuţia unităţiilor la asigurările sociale”- este utilizat pentru
evidenţa contribuţiilor datorate de către unitate la asigurările sociale. După conţinutul economic
este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
33 N. Todea, Contabilitate financiară, contabilitae de gestiune şi analiză economică-financiară. Aplicaţii practice pentru examenul de licenţă, Ed. Aeternitas, Alba-Iulia, 2006.
36
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
În creditul contului se înregistrează: contribuţia entităţii la asigurările sociale.
În debitul contului se înregistrează: - sumele virate asigurărilor sociale;
- indemnizaţiile sociale datorate personalului, care
se suportă din asigurările sociale;
- datoriile anulate.
Soldul creditor reprezintă sumele datoarte de entitate asigurărilor sociale.
Contul 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”- este utilizat pentru
evidenţa contribuţiilor datorate de către personal la asigurările sociale. După conţinutul
economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de
pasiv.
În creditul contului se înregistrează: contribuţia personalului la asigurările sociale.
În debitul contului se înregistrează: - sumele virate asigurărilor sociale;
- indemnizaţiile sociale datorate personalului, care
se suportă din asigurările sociale;
- datoriile anulate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Contul 4313 „Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate”- este utilizat
pentru evidenţa contribuţiilor datorate de către unitate la asigurările sociale de sănătate. După
conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un
cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează: contribuţia entităţii la asigurările sociale de
sănătate.
În debitul contului se înregistrează: - sumele virate asigurărilor sociale de sănătate;
- datoriile anulate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.
Contul 4314 „Contribuţia angajaţiilor la asigurărilor sociale de sănătate”- este utilizat
pentru evidenţa contribuţiilor datorate de către personal la asigurările sociale de sănătate. După
conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un
cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează: contribuţia angajaţiilor la asigurările sociale de
sănătate.
În debitul contului se înregistrează: - sumele virate asigurărilor sociale de sănătate;
37
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
- datoriile anulate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.
Contul 4315 „Contribuţia angajatorului pentru accidente de muncă şi boli
profesionale”- este utilizat pentru evidenţa altor datorii privind asigurările sociale. După
conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un
cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează: - contribuţia angajatorului la fondul de accidente
şi boli profesionale;
- sume anulate reprezentând datorii privind fondul
de accidente, aferente exerciţiului curent sau exerciţiilor financiare anterioare.
În debitul contului se înregistrează: - sumele virate la fondul de accidente şi boli
profesionale.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate privind fondul de accidente şi boli
profesionale.
Contul 437 „Ajutor de şomaj”, care se desfăşoară pe următoarele conturi de gradul II:
Contul 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”- este utilizat pentru evidenţa
contribuţiilor datorate de către unitate la fondul de şomaj. După conţinutul economic este un
cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează: contribuţia entităţii la ajutorul de şomaj.
În debitul contului se înregistrează: - sumele virate privind contribuţia entităţii la fondul
de şomaj;
- datoriile anulate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate privind fondul de şomaj. 34
Contul 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”- este utilizat pentru evidenţa
contribuţiilor datorate de către personal la fondul de şomaj. După conţinutul economic este un
cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează: contribuţia personalului la ajutorul de şomaj.
În debitul contului se înregistrează: - sumele virate privind contribuţia personalului la
fondul de şomaj;
- datoriile anulate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate privind fondul de şomaj.34 E. Iordache, A. E. Blajanu, „Legislaţia contabilă la zi”, Ed. Irecson, Bucureşti, 2008.
38
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Contul 4373 „Contribuţia angajatorului la fondul de garantare”- este utilizat pentru
evidenţa datorate de către unitate la fondul de garantare. După continutul economic este un cont
de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează:- contribuţia entităţii la fondul de garantare a
creanţelor salariale;
- sume anulate reprezentând datorii privind fondul de garantare a creanţelor salariale,
aferente exerciţiului curent sau exerciţiilor financiare anterioare.
În debitul contului se înregistrează: - sumele virate la fondul de garantare a creanţelor
salariale.
Soldul creditor contului reprezintă sumele datorate privind fondul de garantare a
creanţelor salariale.
Contul 444 „Impozitul pe venit de natura salariilor”- este utilizat pentru evidenţa
impozitului pe veniturile salariale. După conţinutul economic este un cont de datorii fiscale, iar
după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează: impozitul pe venit reţinut din veniturile salariale
sau din drepturile colaboratorilor.
În debitul contului se înregistrează: impozitul pe venit de natura salariilor virat
bugetului.
Soldul creditor reprezintă datoriile entităţii privind impozitul pe venit de natura
salariilor. 35
Contul 5121 „Contul la bănci în lei”- este utilizat pentru evidenţa disponibilităţilor în lei
şi devize aflate în conturi la bănci, a carnetelor de cecuri cu limită de sumă şi a sumelor în curs
de decontare, precum şi a mişcării acestora. După funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
În debitul contului se înregistrează: sumele în lei aferente încasărilor prin bancă, prin
creditul conturilor care arată natura încasărilor.
În creditul contului se înregistrează: plăţile care se efectuează prin bancă, în lei, prin
debitul conturilor corespunzătoare naturii acestora.
35N. Todea, Contabilitate financiară, contabilitae de gestiune şi analiză economică-financiară. Aplicaţii practice pentru examenul de licenţă, Ed. Aeternitas, Alba-Iulia, 2006..
39
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei şi în devize, iar soldul creditor, creditele
primite.
Contul 531 „Casa”- este utilizat pentru a se ţine evidenţa numerarului aflat în casieria
unităţii, precum şi a mişcării acestuia, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate.
În debitul contului se înregistrează:-sumele, ridicările de numerar de la bancă; încasate în
numerar de la clienţi; depuse în numerar ca aport la capitalul social; încasate în numerar de la
diverşi debitori/creditori; restituite în numerar din avansuri de trezorerie, neutilizate;
- valoarea aportului în numerar depusă de
întreprinzătorul individual; valoarea mărfurilor vândute în numerar;
- încasările în numerar reprezentând redevente,
locaţii de gestiune şi chirii; încasări din despăgubiri şi alte venituri din exploatare;
- diferenţele de curs valutar favorabile, aferente
disponibilităţilor în devize sau operaţiunilor efectuate în numerar.
În creditul contului se înregistrează:- depunerile de numerar la bănci; valoarea aportului
retras de întreprinzătorul individual; plăţile efectuate pentru constituirea societăţii; costul de
achiziţie al titlurilor de participare cumpărate în numerar; costul de achiziţie al altor titluri de
plasament imobilizate, cumpărate în numerar; plăţile efectuate către furnizori; valoarea
avansurilor acordate pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări;
remuneraţiile achitate personalului plăţile în numerar către personal, reprezentând ajutoarele
materiale şi protecţia socială; sumele achitate personalului, reprezentând participare la
profit,etc.
Soldul debitor reprezintă numerărul existent în casierie. Iar acest cont se desfăşoară pe
următoarele conturi de gradul II: contul 5311 „Casă în lei” şi contul 5314 „Casă în valută”,
avînd aceleaşi reguli de funcţionare.
Contul 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”- cu ajutorul acestui cont se
ţine evidenţa cheltuielilor reprezentând comisioanele datorate pentru cumpărarea sau vânzarea
titlurilor de valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele de intermediere,
onorariile de consiliere, contencios, expertizare, precum şi a altor cheltuieli similare.
În debitul contului se înregistrează: - sumele datorate privind comisioanele şi onorariile.
Soldul debitor reprezintă sumele datorate comisioanelor şi onorariilor.
40
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
De asemenea înregistrarea operaţiilor referitoare la salarii, asigurările şi protecţia socială,
se mai realizează şi ajutorul grupei de conturi 64 „Cheltuieli cu personalul”, respectiv şi cu a
conturilor de gradul II:
Contul 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”- este utilizat pentru evidenţa
cheltuielilor cu salariile personalului. În debitul căruia se înregistrează: valoarea salariilor şi a
altor drepturi cuvenite personalului; drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de
plată, aferente exerciţiului încheiat.
Contul 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”- este utilizat pentru
evidenţa cheltuielilor privind asigurările şi protecţia socială. În debitul căruia se înregistrează:
sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecţia socială; contribuţia unităţii la
asigurările sociale şi de sănătate; contribuţia unităţii la constituirea fondului pentru ajutorul de
şomaj. Toate aceste fiind înregistrate în conturile specifice acestei grupe:
Contul 6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”;
Contul 6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”;
Contul 6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”;
Contul 6454 „Contribuţia de asigurare pentru accidente şi boli profesionale”;
Contul 6455 „Contribuţia pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de
sănătate”;
Contul 6456 „Contribuţia angajatorului la fondul de garantare a creanţelor salariale”.
3.3 Monografie salarii
Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,
adaosurile, premiile, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru
incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în
natură, după caz, datorate de unităţile patrimoniale personalului pentru munca prestată şi care
se suportă, potrivit reglementărilor în vigoare, din fondul de salarii, precum şi obligaţiile
unităţii patrimoniale pentru contribuţia la asigurări sociale şi la constituirea fondului pentru
41
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
ajutorul de şomaj, respectiv contribuţia personalului pentru pensia suplimentară şi pentru
ajutorul de şomaj.36
Conform activităţii desfăşurate de către S.C. OPREAN S.R.L., specializată în transportul
de mărfuri generale cât şi mărfuri la temperatură controlată, putem observa pe baza unui stat de
salarii, în luna Martie/2010, un salariu de încadrare aferent unui număr de 15 angajaţi cu suma
de 10.728 RON şi suma salariului realizat de 19.064 RON (anexa 1). Pe baza acestor date
putem exemplifica modul de aplicabilitate a contabilităţii în cadrul entităţii, cât şi drepturilre şi
obligaţiile cuvenite salariaţilor,implicit obligaţiile entităţii, datorate bugetului de stat.
I. Calcularea şi înregistrarea cheltuielilor salariale suportate de către entitate
Fondul de salarii realizat:
641 = 421 19.064
„Cheltuieli cu salariile "Personal- salarii
personalului” datorate”
Contribuţia entităţii la asigurările sociale (20,80%):
6451 = 4311 3.965
„Contribuţia unităţii „Contribuţia unităţiilor
la asigurările sociale” la asigurările sociale”
Contribuţia entităţii la fondul de şomaj (0,50%):
6452 = 4371 95
„Contribuţia unităţii pentru „Contribuţia unităţii
ajutorul de şomaj” la fondul de şomaj”
Contribuţia entităţii la asigurările sociale de sănătate (5,20%):
36 Ordin M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare.
42
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
6453 = 4313 991
„Contribuţia angajatorului pentru „Contribuţia angajatorului la
asigurările sociale de sănătate” asigurările sociale de sănătate”
Contribuţia entităţii pentru concedii şi indemnizaţii (0,850%):
6455 = 4317 162
„Contribuţia pentru concediile „Contribuţia entităţii pentru
şi indemnizaţiile de asigurări concedii şi indemnizaţii”
sociale de sănătate”
Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă (0,75%):
622 = 4281 143
„Cheltuieli privind „Alte datorii în legătură
comisioanele şi onorariile” cu personalul”
Contribuţia entităţii la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale(0,250%):
6456 = 4373 48
„Contribuţia angajatorului „Contribuţia angajatorului
la fondul de garantare a la fondul de garantare”
creanţelor salariale”
Contribuţia entităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,270%):
6454 = 4315 51
„Contribuţia de asigurare „Contribuţia angajatorului
pentru accidente şi pentru accidente de muncă
boli profesionale” şi boli profesionale”
II.Reţineri din salarii suportate de către salariaţi
43
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Contribuţia personalului la asigurările sociale (10,5%):
421 = 4312 2003
„Personal – „Contribuţia personalului
salarii datorate” la asigurările sociale”
Contribuţia personalului la fondul de şomaj (0,5%):
421 = 4372 96
„Personal – „Contribuţia personalului
salarii datorate” la ajutorul de şomaj”
Contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate (5,5%):
421 = 4314 1050
„Personal – „Contribuţia personalului la
salarii datorate” asigurările sociale de sănătate”
Impozitul pe venituri de natura salariilor (16%):
421 = 444 2194
„Personal – „Impozitul pe venit
salarii datorate” de natura salariilor”
Alte reţineri:
421 = 427 83
„Personal – „Reţineri din salarii
salarii datorate” datorate terţilor”
III. Înregistrarea operaţiilor privind achitarea la caseriea restului de plată
44
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
Achitarea în numerar a chenzinei a II-a:
421 = 5311 13.638
„Personal – „Casa în lei”
salarii datorate”
Achitarea contribuţiilor entităţii la asigurările sociale din cont bancar:
4311 = 5121 3.965
„Contribuţia unităţiilor „Conturi curente la
la asigurările sociale” bănci în lei”
Achitarea contribuţiei personalului la asigurările sociale din cont bancar:
4312 = 5121 2003
„Contribuţia personalului „Conturi curente la
la asigurările sociale” bănci în lei”
Achitarea contribuţiei entităţii pentru asigurările sociale de sănătate din cont
bancar:
4313 = 5121 991
„Contribuţia angajatorului la „Conturi curente la
asigurările sociale de sănătate” bănci în lei”
Achitarea contribuţiei entităţii pentru pentru concedii şi indemnizaţii din cont
bancar:
4317 = 5121 162
„Contribuţia entităţii pentru „Conturi curente la
concedii şi indemnizaţii” bănci în lei”
Achitarea contribuţiei personalului la asigurările sociale de sănătate din cont
bancar:
4314 = 5121 1050 45
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
„Contribuţia personalului la „Conturi curente la
asigurările sociale de sănătate” bănci în lei”
Achitarea contribuţiei entităţii la fondul de şomaj din cont bancar:
4371 = 5121 95
„Contribuţia unităţii „Conturi curente la
la fondul de şomaj” bănci în lei”
Achitarea contribuţiei personalului la fondul de şomaj din cont bancar:
4372 = 5121 96
„Contribuţia personalului „Conturi curente la
la ajutorul de şomaj” bănci în lei”
Achitarea contribuţiei entităţii la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale din cont bancar: 4373 = 5121 48
„Contribuţia angajatorului „Conturi curente la
la fondul de garantare” bănci în lei”
Achitarea impozitul pe venituri de natura salariilor din cont bancar:
444 = 5121 2194
„Impozitul pe venit „Conturi curente la
de natura salariilor” bănci în lei”
Achitarea contribuţiei entităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale din
cont bancar:
4315 = 5121 51
46
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
„Contribuţia angajatorului „Conturi curente la
pentru accidente de muncă bănci în lei”
Achitarea comisionului către Inspectoratul de Muncă din cont bancar:
4281 = 5121 143
„Alte datorii în legătură „Conturi curente la
cu personalul” bănci în lei”
Achitarea ratelor reţinute din cont bancar:
427 = 5121 83
„Reţineri din salarii „Conturi curente la
datorate terţilor” bănci în lei”
Prin urmare se poate observa, din datele prezentate anterior, o evaluare a sistemului de
decontare cu personalul a unor anumite drepturi salariale cuvenite personalului în urma muncii
realizate pe secţie, cât şi reţineri aferente salariului, precum şi implicaţiile determinării
salariului în corelare cu obligaţiile sau cheltuielile suportate de către entitate aferente
personalului şi bugetul statului.
CAPITOLUL 4:
47
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Situaţia financiară patrimonială reprezintă o anumită stare a capitalului din punct de
vedere al existenţei, componenţei materiale şi a rezultatelor obţinute.
Interesaţi de cunoaşterea situaţiei financiar patrimoniale sunt:
- Partenerii care vor să cunoască evoluţia averii şi câştigul adus;
- Conducerea firmei, pentru depistarea situaţiilor de dezechilibru care pot apărea;
- Băncile care vor să cunoască bonitatea firmei pentru operaţiunile de creditare;
- Concurenţa, pentru a-şi consola poziţia proprie;
- Sindicatele, pentru cunoaşterea situaţiei în vederea negocierilor salariale şi a contractului
colectiv de muncă.
Într-un sistem economic concurenţial obiectivul fundamental al societaţii SC.OPREAN
S.R.L îl constituie maximizarea valorii patrimoniale. Aceasta implică desfăşurarea activitaţii
economice în condiţii de rentabilitate şi tot odată de menţinere a echilibrului financiar.
Ca şi concluzie societatea SC.OPREAN S.R.L trebuie să dea dovadă de flexibilitate
financiara, adică de adaptare la schimbările de mediu, deoarece o bună flexibilitate contribuie
la maximizarea valorii societaţii.
O creştere puternică însă poate conduce în anumite perioade la degradarea rentabilitaţii şi
la creşterea riscului, la deficienţe de ordin financiar.
Necesarul de fond de rulment reprezintă suma de bani de care trebuie să dispună
societatea pentru a-şi finanţa activele de exploatare materializate în stocuri şi creanţe. Prin
scăderea necesarului de fond de rulment, adică decalarea părţilor şi urgentarea încasărilor are
loc diminuarea necesarului de credite care determină reducerea cheltuielilor cu dobânzile
bancare şi sporirea rentabilitaţii.
Diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment o reprezintă trezoreria
netă care pune în evidenţă modul de realizare a ciclurilor financiare ale firmei.
Lichiditatea generală reflectă capacitatea activelor circulante disponibile de a se
transforma în lichiditaţi băneşti care să acopere datoriile curente.
48
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
O valoare supraunitară a acestui indicator reflectă o situaţie bună a societăţii SC.OPREAN
SRL în perioada curentă.
Societatea comercială SC.OPREAN S.R.L are o solvabilitate financiară bună, prin ea
înţelegându-se capacitatea societăţii de a rambursa la scadenţă ratele şi dobânzile aferente
creditelor angajate faţă de bănci.
Societatea comercială SC.OPREAN S.R.L îşi propune în viitor mărirea parcului auto prin
achiziţionarea de noi autovehicole necesare pentru transportul bunurilor atât în ţată cât şi în
străinătate.
Aceasta îşi mai propune aprovizionarea la timp cu piese de schimb necesare reparaţiilor şi
revizilor curente şi generale la perioadele de timp necesare conform legislaţiei în vigoare.
Societatea îşi propune realizarea de servicii pentru firme din ţara noastră şi din afară
privind transportul produselor în ţări cum ar fi Anglia, Olanda, Belgia, Germania, Franţa, etc.
Pentru realizarea profitului social în urma analizei ultimului bilanţ contabil trebuie reduse o
parte din cheltuieli cu reparaţiile şi un consum cât mai eficient a combustibilului.
În viitor propunem ca activitatea să se axeze pe transporturi internaţionale de marfă în mai
multe ţări, în aşa fel încât să se poată angaja mai mult personal. Pentru personal angajat se
propune mărirea diurnei pe zi pentru cei care fac transport internaţional.
Pentru o mai bună activitate în cadrul societaţii se urmăreşte un control medical riguros a
şoferilor angajaţi, având ca scop reducerea bolilor profesionale şi a accidentelor de muncă şi ca
o imbunătăţire a condiţiilor de muncă şi a întăririi disciplinei în ceea ce priveşte securitatea
muncii fapt pentru care în continuare trebuie să li se acorde o importanţă deosebită acestor
cauze.
Controalele medicale să fie obligatorii pentru fiecare angajat şi să fie efectuate de către
personal medical competent.
BIBLIOGRAFIE
49
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
1. Burja Vasile, „Economie Politică: Structuri Fundamentale”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003.
2. Hinescu Arcadie, Luduşan M., „ Managementul resurselor umane”, Editura Alba-Iulia: Universităţii „ 1 Decembrie 1918”, 2005.
3. Iordache Elena, Blajanu A. E., „ Legislaţia contabilă la zi”, Editura Irecson, Bucureşti, 2008.
4. Pântea Iacob Petru, Bodea G., „ Contabilitate Financiară Românească”, Editura Intelcredo, Deva, 2009.
5. Ristea Mihai, „ Contabilitate Financiară”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.
6. Todea Nicolae, ,, Contabilitate financiară, contabilitate de gestiune şi analiză economică financiară. Aplicaţii practice pentru examenul de licenţă”, Editura Aeternitas, Alba-Iulia, 2006.
Acte normative:
- Legea Contabilităţii nr. 82/1991, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 454 din 18/06/2008 cu modificările şi completările ulterioare.
- Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.
- Legea nr. 19/26.02.2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009.
- Legea nr. 339/30.10.2006 pentru aplicarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurările sociale de sănătate.
- Legea 571/2003- Codul Fiscal, cu completările şi modificările ulterioare.
- Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe venit de natura salariilor, cu modificările şi completările ulterioare.
- Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.
- Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare.
- H.G. nr. 1051/2008 pentru stabilirea salariului de bază minim brut ore ţară garantat în plată.
50
CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. OPREAN S.R.L.
- H.G. nr. 50/29.01.2009 privind modificarea Normelor metodologicede calcul a contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
- H.G. nr. 537/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locul de muncă.
- H.G. 1682/10.12.2008 pentru modificarea şi completarea Normelor metodoligice de aplicare a prevederilor O.U.G nr. 148/2005.
- Ordin M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare.
- Ordin M.F.P. nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, cu modificările şi completările ulterioare.
- O.U.G. nr. 226 din 30 decembrie 2008 privind unele măsuri financiar-bugetare.
51