1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Inspecţia preciziei geometrice Cod:
39.04.3.503.01.02.D.A.45
2.2 Titularul activităţilor de curs Purcar Carmen Maria
2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu 3 2.5
Semestrul 1
2.6. Tipul de
evaluare C
2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2
curs
2 din care 3.3 laborator 1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care 3.5
curs
28 din care 3.6 laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 30
3.8. Total ore din planul de învăţământ 42
3.9 Total ore pe semestru 72
3.10 Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum cunoştinţe referitoare la precizia dimensională şi geometrică,
toleranţe, calcul cu toleranţe, desen tehnic, organe de maşini
4.2 de competenţe
competenţe de operare pe calculator (minimal Word şi Interenet
Explorer)
competenţe de utilizare a instrumentelor simple de măsurare şi control
(şubler, micrometru)
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului
5.2 de desfăşurare a
laboratorului/proiectului
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Proiectarea şi rezolvarea lanţurilor de dimensiuni
Prescrierea preciziei dimensionale, geometrice şi suprafeţei pentru diferitele organe
2
de maşini
Cunoaşterea posibilităţilor de verificare şi control a organelor de maşini
Întocmirea fişei de control pentru organe de maşini
Proiectarea calibrelor
Competenţe
transversale Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă
Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne în documentare şi învăţare
Utilizarea normativelor naţionale şi internaţionale pentru elaborarea de
proiecte
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Dezvoltarea de competenţe în domeniul prescrierii şi inspecţiei preciziei
organelor de maşini
7.2 Obiectivele
specifice
Studenţii vor fi capabili să aplice principiile privind prescrierea indicatorilor de
precizie pentru organele de maşini, să aleagă metodele cele mai potrivite pentru
controlul pieselor şi să întocmească planuri de control pornind de la condiţiile de
precizie impuse şi aparatura aflată în dotare
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
1. Inspecţia preciziei geometrice cu ajutorul calibrelor
1.1. Generalitaţi. Clasificarea calibrelor
1.2. Principiul de lucru al calibrelor. Proiectarea lor
prelegerea
problematizarea 2
2. Lanţuri de dimensiuni
2.1. Definirea şi clasificarea lanţurilor de dimensiuni.
2.2. Problema directă a lanţurilor de dimensiuni: metoda de
maxim-minim, algebrică.
conversaţia euristică
prelegerea intensificată
2
3. Problema directă a lanţurilor de dimensiuni: metoda
probabilistică; aplicaţii.
conversaţia euristică
prelegerea intensificată
aplicaţii
2
4. Proiectarea lanţurilor de dimensiuni: metoda toleranţei
medii şi a preciziei. Aplicaţii.
conversaţia euristică
prelegerea intensificată
aplicaţii
2
5. Metode particulare de rezolvare a lanţurilor de
dimensiuni: metoda sortării, reglării şi ajustării. conversaţia euristică
prelegerea intensificată 2
6. Precizia şi inspecţia asamblărilor cilindrice filetate conversaţia euristică
prelegerea intensificată
studiu de caz
2
7. Precizia şi inspecţia asamblărilor cu pană şi caneluri conversaţia euristică
prelegerea intensificată
studiu de caz
2
8. Precizia şi inspecţia asamblărilor conice. conversaţia euristică
prelegerea intensificată
studiu de caz
2
9. Precizia şi inspecţia angrenajelor cu roţi dinţate
cilindrice.
conversaţia euristică
prelegerea intensificată
studiu de caz
2
10. Precizia şi inspecţia rulmenţilor. conversaţia euristică
prelegerea intensificată
studiu de caz
2
11. Maşini de măsurat în coordonate conversaţia euristică
prelegerea intensificată 2
12. Întocmirea fişelor de control: principii, aplicaţii conversaţia euristică
prelegerea intensificată 2
3
aplicaţii
13. Inspecţia abaterilor de formă, orientare şi bătaie conversaţia euristică
prelegerea intensificată 2
14. Curs de sinteză studiu de caz 2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
1. Inspecţia filetelor cu ajutorul mijloacelor de măsurare
universale
demonstraţia
exerciţii 2
2. Inspecţia roţilor dinţate cu ajutorul mijloacelor de măsurare
universale
demonstraţia
exerciţii 2
3. Inspecţia filetelor cu ajutorul maşinii de măsurat în
coordonate
demonstraţia
exerciţii 2
4. Inspecţia roţilor dinţate cu ajutorul mijloacelor de măsurare
universale
demonstraţia
exerciţii 2
5. Inspecţia preciziei de formă, poziţie şi orientare prin
diferite metode şi cu diverse echipamente de verificare.
demonstraţia
exerciţii 2
6. Intocmirea fişei de control pentru un reper Studiu de caz 4
Total ore laborator 14
Bibliografie:
1. Dumitraş, C., ş.a. Ingineria controlului dimensional şi geometric în fabricarea maşinilor. Bucureşti,
Editura Tehnică, 1997
2. Lăzărescu, I., Şteţiu, Cosmina, Toleranţe. Calcul cu toleranţe. Calibre. Bucureşti, Editura Tehnică,
1984.
3. Natanail, Carmen, Măsurări geometrice în construcţia de maşini-îndrumar de laborator, vol. I.
Sibiu, Editura I.I. Sibiu, 1991.
4. Simion, Carmen, Toleranţe geometrice. Principii şi metode de verificare. Editura "Alma Mater"
din Sibiu, 2006.
5. Simion, Carmen, Toleranţe dimensionale şi geometrice. Editura Universităţii "Lucian Blaga" din
Sibiu, 2001.
6. Nitescu, N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări, verificări şi control dimensional: Indrumar de
laborator, Editura Universitar, Petroşani, 2010
7. Tero, M, Calibre netede şi filetate- îndrumar de proiectare, Universitatea tehnică Tîrgu Mureş,
1993.
*** Colecția de standarde
*** Prospecte/cataloage de firmă
*** http://www.metrologie3d.ro/produse/masini-de-masurat-in-coordonate-mora/
*** http://topmetrology.ro/produse/ro/4-masini-de-masurat-in-coordonate#.VHODE9KsWYU
*** http://www2.mitutoyo.de/ebooks/english/kmg_en/index.html
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Competentele dobândite vor fi necesare angajaţilor care-şi desfăşoară activitatea în cadrul
firmelor din domeniul ingineriei industriale, ingineri tehnologi şi de proiectare
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Rezolvarea a 2 probleme, realizarea
desenului de execuţie pentru un
calibru şi răspunsuri pentru 7
întrebări din teorie
2 probe scrise – durata
evaluării: 2*1.5 ore 40%*2
10.5 Laborator
Realizarea fiecărei lucrări de
laborator: realizarea măsurătorilor
şi obţinerea rezultatelor corecte
Observarea şi notarea
fiecărui student la
fiecare şedinţă
20%
4
10.6 Standard minim de performanţă
O problemă rezolvată, răspuns corect la 3 întrebări şi un desen cotat parţial pentru calibru+
realizarea desenelor de execuţie pentru cele 3 proiecte+ participarea activă la minim 50% din
orele de laborator
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
25.10.2016
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Teoria reglării automate Cod:
39.04.4.525.01.02.D.A.46
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen Breaz
Ș.l. dr. ing. Mihai Crenganiș 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de
studiu III 2.5
Semestrul 5 2.6. Tipul de
evaluare EC 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2
curs
2 din care 3.3
seminar/laborator +proiect
3
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 din care 3.5
curs
28 din care 3.6
seminar/laborator
42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 36
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 17
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 84
3.8. Total ore din planul de învăţământ 42
3.9 Total ore pe semestru 126
3.10 Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe generale de electrotehnică
Cunoştinţe de matematici speciale
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoaşterea principalelor aspecte teoretice ale teoriei sistemelor şi reglajului automat;
Cunoaşterea principalelor aplicaţii ale teoriei sistemelor şi reglajului automat în
domeniul maşinilor-unelte şi sistemelor de producţie;
2
Capacitatea de a înţelege, explica şi interpreta schemele bloc ale sistemelor de reglare
automată;
Capacitatea de a înţelege şi opera cu terminologia specifică sistemelor de reglare
automată;
Capacitatea de a proiecta şi implementa sisteme de reglare automată;
Însuşirea tehnicilor de reglare şi acordare a regulatoarelor din structura sistemelor de
reglare automată în scopul stabilizării şi exploatării optime a acestora;
Capacitatea de a elabora modele matematice ale sistemelor de reglare automată pe bază de
funcţii de transfer şi de a simula comportarea acestora utilizând instrumente software
specifice.
Competenţe
transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;
Deprinderea lucrului în echipe mixte, interdisciplinare;
Dezvoltarea încrederii în cunoştinţele şi competenţele proprii;
Capacitatea de a asambla şi conduce echipe interdisciplinare;
Capacitatea de a aborda şi rezolva singur sau în echipă probleme complexe.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi privind analiza şi sinteza sistemelor de
reglare automată
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
să definească conceptele de bază din domeniul teoriei sistemelor automate;
să identifice relaţiile existente între sistemele automate şi structura acestora;
să construiască modelul matematic al unui sistem automat, pe bază de ecuaţii
diferenţiale şi funcţii de transfer.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Terminologia teoriei sistemelor automate. Diagrame bloc.
Diagrama bloc a sistemelor automate în buclă închisă.
Standarde naţionale şi internaţionale privind terminologia
specifică.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Tipuri de semnale vehiculate în sistemele automate. Semnalele
treaptă unitară, rampă unitară şi impuls unitar. Transformata
Laplace si inversa sa. Funcţii de transfer.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Algebra schemelor funcţionale cu funcţii de transfer.
Conexiunile serie, paralel şi cu reacţie. Scheme complexe.
Simplificarea schemelor funcţionale complexe. Calculul
funcţiei de transfer echivalente.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz 2
Reprezentarea funcţiilor de transfer în planul complex.
Diagrama Nyquist. Reprezentarea frecvenţială a funcţiilor de
transfer. Diagrama Bode.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Analiza elementelor simple. Elemente ideale P, I, D. Elemente
cu întârziere de ordinul întâi (PT1) si de ordinul al doilea (PT2).
Exemple de sisteme reale întâlnite în tehnică cu comportări
similare cu cele studiate. Analiza sistemelor automate pe baza
variabilelor de stare.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Stabilitatea sistemelor automate. Criterii de stabilitate. Criteriul
de stabilitate Routh-Hurwitz. Criteriul de stabilitate în planul s.
Criteriul de stabilitate Nyquist. Criteriul de stabilitate Bode.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Acordarea regulatoarelor sistemelor automate. Acordarea
regulatoarelor pentru procese lente. Acordarea regulatoarelor
pentru procese rapide.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Acordarea regulatoarelor sistemelor automate. Acordarea conversaţia euristică 2
3
regulatoarelor pentru procese lente. Acordarea regulatoarelor
pentru procese rapide.
explicaţia
studiu de caz
Sisteme automate discrete. Transformata z. Funcţii de transfer
de variabilă discretă. Algebra schemelor funcţionale cu funcţii
de transfer de variabilă discretă. Stabilitatea sistemelor
automate de variabilă discretă.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Conducerea prin calculator a sistemelor de reglare automată.
Comanda numerică a sistemelor integrate de prelucrare, transfer
şi montaj.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Sisteme de control al mişcării. Particularităţi specifice
sistemelor de reglare automată a poziţiei şi vitezei. Regulatoare
de poziţie şi viteză continue şi discrete. Modelele matematice
ale sistemelor de control al mişcării
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Modelarea asistată de calculator a sistemelor de reglare
automată. Tehnici şi metodologii. Instrumente software.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Simularea dinamică asistată de calculator a sistemelor de
reglare automată. Avantajele simulării. Principalele limitări ale
instrumentelor software de simulare.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Noţiuni generale privind tehnicile avansate de reglare automată.
Regulatoare fuzzy. Reţele neuronale artificiale. Sisteme neuro-
fuzzy.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Prezentarea mediului Matlab & Simulink conversaţia euristică
experimentul 2
Studiul algebrei funcţionale a sistemelor de reglare automată cu
ajutorul toolbox-ului Control System din mediul Matlab &
Simulink. Sintaxa comenzilor specifice.
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Studiul stabilităţii sistemelor de reglare automată cu ajutorul
toolbox-ului Control System din mediul Matlab & Simulink.
Sintaxa comenzilor specifice.
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
4
Studiul comportării sistemelor de reglare automată prin
simulare dinamică cu ajutorul mediului Simulink
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Modelarea matematică şi simularea dinamică a sistemelor
complexe de control al mişcării cu ajutorul mediului Matlab &
Simulink
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Acordarea regulatoarelor pentru sistemele de reglare automată a
vitezei în buclă închisă. Încercări experimentale pe standul
echipat cu motoare asincrone cu traductoare de viteză şi
deplasare, comandate prin invertoare de tensiune/frecvenţă.
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Acordarea regulatoarelor pentru sistemele de reglare automată a
poziţiei în buclă închisă. Servosisteme de reglare automată a
vitezei şi poziţiei în buclă închisă, de putere mică, Technosoft,
echipate cu placă DSP ISCM 4085 cu microprocesoare de
semnal, cu servomotor sincron cu encoder şi senzor Hall
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
4
Total ore laborator 14
Bibliografie
Minimală obligatorie:
Călin, S., ş.a., Reglarea numerică a proceselor industriale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984
Dumitrache, I., ş.a., Automatizări şi echipamente electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
Complementară: Breaz, R.E., Bogdan, L. Automatizări în sisteme de producţie, Editura Universităţii din Sibiu, 2003
Coloşi, T., Ignat, I., Elemente de teoria sistemelor şi reglaj automat, Litografia IPCN, Cluj-Napoca, 1981
Leonard, W., Control of Electric Drives, Springer Verlag, Berlin, 1985
4
Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 3, Automatisierung und Steuerungtechnik, VDI Verlag,
Düsseldorf, 1989
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 40
Rigoarea ştiinţifică a limbajului şi
cunoaşterea terminologiei specifice Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii Verificare orală 30
Participare activă la laboratoare Fişă de evaluare
laborator
10
10.6 Standard minim de performanţă
cunoaşterea principiilor teoretice de bază ale teoriei reglajului automat;
capacitatea de calcula funcţii echivalente de transfer continue pentru scheme bloc simple;
cunoaşterea tipurilor de funcţii de transfer pentru elementele ideale;
cunoaşterea criteriilor de stabilitate pentru sistemele continue;
cunoaşterea principalelor tipuri de regulatoare automate şi a criteriilor de acordare a acestora
capacitatea de realiza analiza şi sinteza unor sisteme simple de reglare automată;
capacitatea de a determina răspunsul la semnale de intrare de test utilizând programul Matlab
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/laborator
15.09.2016
______________ Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen BREAZ
Ș.l. dr. ing. Mihai CRENGANIS
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
01.10.2016
Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
1
FIȘA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departament Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea MUSP /Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Organe de Maşini 2 Cod: 39.04.2.402.01.01.D.O.47
2.2 Titularul activităţilor de curs prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan
2.3 Titularul activităţilor de seminar prof. univ. dr. ing. Florea Adriana
2.4 Anul de
studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei D
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe
săptămână
5 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/proiect 3
3.4 Total ore din planul de
învăţământ
70 din care: 3.2 curs 28 3.3 seminar/laborator/proiect 42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4
Pregătire seminarii/laboratoare/proiect, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 1
Examinări 1
Alte activităţi -consultaţii 1
3.7 Total ore studiu individual 55
3.8. Total ore din planul de învătământ 70
3.9 Total ore pe semestru 125
3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
Desen tehnic
Mecanică
Rezistenţa materialelor
Teoria mecanismelor
4.2 de competenţe Reprezentări corespunzătoare desenului tehnic industrial
Sisteme de forţe şi calcul reacţiuni
Calcule de rezistenţă
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului Sală de curs, dotată cu tabla şi cu laptop, videoproiector şi
software adecvat – Power Point 5.2. de desfăşurare a Laborator dotat cu standuri de laborator conform conţinutului
2
seminarului/laboratorului/proiest activitătii de laborator
Sală de proiect dotată cu tablă, videoproiector şi calculator.
6. Competenţele specifice accumulate
Competențe
profesionale
Cunoaşterea funcţiunilor maşinilor şi a elementelor componente ale acestora
Cunoaşterea tehnicilor de proiectare concurenţială şi utilizarea de materiale şi metode
noi de definire a formei pieselor
Competențe
transversale Aplicarea regulilor de munca riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini
responsabile faţă de domeniul știinţific și didactic, pentru valorificarea optimă și creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor și a
normelor de etica profesională.
Desfășurarea eficienta și eficace a activităţilor organizate în echipă.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general
al disciplinei Însuşirea mijloacelor fundamentale, procedeelor şi tehnicilor aferente
cunoaşterii organologiei şi a elementelor componente ale maşinilor
7.2 Obiectivele
specifice Cunoaşterea de termeni, relaţii, procese şi perceperea unor relaţii şi
conexiuni.
Realizarea de conexiuni între rezultatele experimentale.
Capacitatea de a transpune în pratică cunoştinţele dobândite.
Capacitatea de a concepe proiecte şi de a le derula.
Capacitatea de a soluţiona probleme virtuale şi reale referitoare la formele
ansamblurile mecanice
Capacitatea de a avea un comportament etic
Abilitatea de a colabora cu specialiţii din alte domenii.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr de
ore
Noţiuni de tribologie Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
demonstraţia, exemplificarea 2
Osii şi arbori Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
exemplificarea 2
Fusuri, pivoţi Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
demonstraţia, exemplificarea 2
Lagăre cu alunecare Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
demonstraţia, exemplificarea 2
Lagăre cu rulmenţi Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
demonstraţia, exemplificarea 2
Angrenaje: generalităţi, raportul de transmitere,
trenuri de angrenaje cu axe fixe şi mobile
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
exemplificarea 2
Angrenaje: evolventa, cremaliera de referinţă,
legea fungamentală a angrenării, gradul de
acoperire
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
demonstraţia, exemplificarea 2
Angrenaje: calculul de rezistenţă al
angrenajelor
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
demonstraţia, exemplificarea 4
Angrenaje: calculul geometric al angrenajelor Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
demonstraţia, exemplificarea 2
Cuplaje Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, 2
3
demonstraţia, exemplificarea
Ambreaje şi frâne Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
demonstraţia, exemplificarea 2
Transmisii prin laţuri şi curele Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
demonstraţia, exemplificarea 2
Elemente de proiectare a ansamblurilor
mecanice
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,
exemplificarea 2
Total 28
8.2.1. Laborator Metode de predare Nr de
ore
Instructajul de protecţia muncii, prezentarea laboratorului Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Elemente de proiectare a formei arborilor Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Studiul repartiţiei presiunilor în lagărele cu alunecare Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Determinarea capacităţii portante a lagărelor cu rulmenţi Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Cuplaje fixe cu elemente intermediare elastice- referat Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Comportamentul lubrifianţilor (referat) Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Recuperarea componentelor maşinilor (referat) Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Total 14
8.2.2. Proiect Metode de predare Nr de
ore
Stabilirea temei, definirea schemei cinematice a transmisiei Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Calculul rapoartelor de transmitere, a momentelor de
torsiune; dimensionarea arborilor din condiţia de torsiune.
Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Dimensionarea angrenajului: calculul distanţei dintre axe
minime şi a modulului minim
Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Calculul geometric al angrenajului Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Verificarea angrenajului şi optimizarea acestuia
Reprezentare a ansamblului
Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Calculul forţelor în angrenare şi a stării de încărcare a
arborilor
Reprezentare a ansamblului
Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Calculul arborilor şi calculul penelor
Reprezentare a ansamblului
Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Calculul penelor
Reprezentare a ansamblului
Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Calculul rulmenţilor, calculul termic
Reprezentare a ansamblului
Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Dimensionarea transmisiei prin curele Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Alegerea motorului şi a cuplajului elastic Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Reprezentare a ansamblului Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Reprezentare a elementelor componente Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2
Susţinerea proiectului 2
Total 28
Bibliografie
1. Şerban, RI, Fundamentele proiectării, Ed. Univ. „L. Blaga”, Sibiu, 2007.
4
2. Gafiţanu, M., Ş.a., Organe de maşini, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2002.
3. Florea, V, Ş.a., Organe de maşini, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2006.
4. Şerban RI., Îndrumar de laborator, Ed. Univ. „L. Blaga”, Sibiu, 2003.
5. Ianuş, G., Îndrumar de proiectare- Transmisie mecanică cu reductor şi curele trapezoidale
înguste, Ed. Politehnium, Iaşi, 2010.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara și din străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei au
avut loc întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri cât și cu profesori de matematică și informatică din învăţământul preuniversitar.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs - corectitudinea și completitudinea
cunoștinţelor asimilate;
- organizarea conţinutului
- coerenţa;
- gradul de asimilare a limbajului
de specialitate;
Lucrare de evaluare finală
în sesiunea de examene
Verificare pe parcurs:
examen partial scris
Participarea activă la
cursuri.
40%
30% din evaluarea
finală
10%
- criterii ce vizeaza aspectele
atitudinale: interesul pentru
studiul individual şi dezvoltarea
profesionala.
10.5
Laborator/
Proiect
Lucrări de laborator
Teme de control, referate
Susţinere şi evaluarea
finală a proiectului (în
ultima oră de proiect)
10%
10%
30%
10.6 Standard minim de performanţă
- activităţi pe parcursul semestrului (punctaje obligatorii de promovare): lucrări de lab., proiect - 50%;
- Teme de control, referate (punctaje obligatorii de promovare) - 50%
- lucrarea de evaluare finală - 60 %;
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
01.10.2016.
..............................
..............................
prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan
Data avizării în catedră Semnătura Directorului de Departament
..............................
..............................
prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul MEI
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industriala
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini unelte si sisteme de productie /Nivelul I iniţial de
certificare pentru profesia didactică
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Prelucrări prin aşchiere Cod: 39.04.3.501.01.01.D.O.50
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Achim MUNTEAN
Prof.dr.ing. Mircea BADESCU 2.3 Titularul activităţilor de laborator
2.4 Anul de studiu 3 2.5
Semestrul 5 2.6. Tipul de
evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2
curs
2 din care 3.3
seminar/laborator
2
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5
curs
28 din care 3.6
seminar/laborator
28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren -
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 28
3.8. Total ore din planul de învăţământ 42
3.9 Total ore pe semestru 92
3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe privind fenomenul educaţional
4.2 de competenţe
Geometrie analitica si diferentiala
BAGS
Studiul metalelor
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoaşterea şi utilizarea modelelor teoretice de calcul pentru formarea aşchiei
Cunoaşterea şi interpretarea corectă a fenomenelor conexe aşchierii
2
Intelegerea efectelor mediilor de aşchiere şi al modului de alegere a lor
Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de optimizarea durabilităţii sculelor
Cunoaşterea şi definirea corectă a regimurilor optime de prelucrare. Competenţe
transversale Abordarea diversităţii ca resursă in mediul educaţional şi social.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Însuşirea principalelor concepte, principii şi metode ale prelucrărilor prin
aşchiere
Formarea deprinderilor pentru alegerea corectă a procedeelor de prelucrare şi a
regimurilor optime de prelucrare
7.2 Obiectivele
specifice
Cunoaşterea şi utilizarea modelelor teoretice de calcul pentru formarea aşchiei
Cunoaşterea şi interpretarea corectă a fenomenelor conexe aşchierii
Intelegerea efectelor mediilor de aşchiere şi al modului de alegere a lor
Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de optimizarea durabilităţii sculelor
Cunoaşterea şi definirea corectă a regimurilor optime de prelucrare
Caracterizarea interdependenţei factorilor procesului de aşchiere
Determinarea orientării în strategia de optimizare a regimurilor
Aprecierea performanţelor procedeelor de prelucrare
Alegerea corectă a criteriilor de optimizare
Formarea unor aptitudini de alegere corectă a procedeelor şi sculelor
Formarea aptitudinilor calcul al regimurilor optime de aschiere
Exersarea strategiilor şi tehnicilor de obţinere al unor caracteristici impuse
(precizie, starea suprafeţei)
Formarea deprinderilor privind elaborarea unei schiţe a procedeului de
prelucrare şi al sculei
Formarea competenţelor pentru crearea / folosirea unor baze de date în
proiectarea tehnologiilor de prelucrare
Să respecte caracteristicile persoanei.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Bazele fizice ale aschierii. Deformarea materialului
aşchiat. Analiza procesului de formare a aşchiei
conversaţia euristică
prelegerea intensificată
explicaţia
2
Modele matematice şi fizice ale aşchierii conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
exemple filmate pe suport
multimedia
2
Fenomene insoţitoare ale aşchierii. Depunerile pe tăiş conversaţia euristică
explicaţia
exemple filmate pe suport
multimedia
2
Fortele in procesul de aschiere.Determinarea forţelor de
aşchiere (componenta principală) conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
Temperatura in procesul de aschiere. Prezentarea
bilanţului termic la aşchiere
conversaţia euristică
explicaţia
organizator grafic
2
Medii de aschiere. Rolul mediilor de aşchiere conversaţia euristică
explicaţia 2
Precizia la prelucrarea prin aschiere. Precizia conversaţia euristică 2
3
dimensională şi de formă şi calitate a suprafeţei la
prelucrarea prin aşchiere
explicaţia
prelegerea intensificată
Uzura si durabilitatea sculei aschietoare.Explicarea
fenomenului fizic de uzură
conversaţia euristică
explicaţia
organizator grafic
2
Durabilitatea optimă sculei.Optimizarea durabilităţii
sculei aşchietoare.
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
exemple filmate pe suport
multimedia
4
Aşchiabilitatea materialelor. Metode de determinare a
aşchiabilităţii materialelor
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
exemple filmate pe suport
multimedia
2
Baze de date folosite la aşchiere conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
exemple filmate pe suport
multimedia
2
Legile aşchierii conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
exemple filmate pe suport
multimedia
2
Regimuri optime de aşchiere conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
exemple filmate pe suport
multimedia
2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Studiul forţelor la strunjire (Strung SN250, dinamometru
strunjire)
conversaţia
dezbaterea 4
Măsurarea temperaturii la aşchiere (Instalaţie de măsurare
cu termocuplu natural, termocuplu artificial )
conversaţia
dezbaterea
explicaţia
demonstraţia
4
Studiul uzurii sculei aşchietoare (Dispozitiv uzură,
SN250)
conversaţia euristică
dezbaterea
demonstraţia
4
Determinarea regimului optim de aşchiere (PC pentium
II, baze de date la aşchiere)
conversaţia euristică
explicaţia
demonstraţia
4
Studiul experimental al aşchiabilităţii materialelor (SN
320)
conversaţia euristică
dezbaterea
observaţia
demonstraţia
4
Studiul rugozităţii la aşchierea metalelor (Rugozimetru
Surtronic 3+)
conversaţia
dezbaterea
explicaţia
demonstraţia
4
Posibilităţi de prelucrare prin abrazare, recuperare lucrări conversaţia
dezbaterea
demonstraţia
4
Total ore laborator 28
4
Bibliografie
1. Muntean A. Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Sibiu Editura ULBS, 2001.
2. Brîndaşu, D. Muntean, A., Bădescu, M. Indrumar pentru lucrări de laborator la BAGS. Sibiu
Ed. Univ. “Lucian Blaga”, 1996
3. Şteţiu G., Lazărescu, I., Oprean,C. şi Steţiu M. Teoria şi practica sculelor aşchietoare. Sibiu,
Editura Universităţii, 1994.
Complementară: 4. Deacu,L.ş.a. Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Rotaprint,I.P.Cluj-Napoca,1980.
5. Hollanda, D. ş.a. Aşchiere şi scule aşchietoare. Bucureşti, Ed.didactică şi pedagogică,1980.
6. Lăzărescu, I. Teoria aşchierii metalelor şi proiectarea sculelor. Bucureşti, Ed.didactică şi
pedagogică,1964.
7. Lăzărescu, I. Aşchiere şi scule aşchietoare. Bucureşti, Ed. didactică şi pedagogică,1976.
8. Oancea, N. Bazele aschierii şi generarii suprafeţelor. Rotaprint, Universitatea Galaţi,1978.
9. Oprean, A.Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Bucureşti, Ed. did. şi pedagogică,1981
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă si orala 70
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 5
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 5
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
10
Participare activă la laborator Fişă de evaluare
laborator
10
10.6 Standard minim de performanţă
60% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________ Prof.dr.ing. Achim MUNTEAN
Prof.dr.ing. Mircea BADESCU
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof.dr.Danut DUMITRASCU
1
FIŞA DISCIPLINEI*
Valabilă an universitar: 2016 - 2017
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie industriala
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini unelte si sisteme de productie/Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Maşini-unelte 1 Cod:39.04.4.609.01.01.D.O.58
2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. dr. ing. Ilie Popp
Conf. dr. ing. Ilie Popp 2.3 Titularul activităţilor de laborator
2.4 Anul de
studiu III 2.5
Semestrul 5 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei I
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe
săptămână
3 din care curs 2 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din
Planul de învăţământ
42 din care curs 28 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 16
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 33
3.8. Total ore din planul de învăţământ 42
3.9 Total ore pe semestru 75
3.10 Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
Cunostinte in domeniul desenului tehnic industrial, mecanica, mecanisme si
organe de masini, studiul materialelor, bazele aschierii si generarii suprafetelor
pe masini unelte, scule aschietoare, etc.
– cunoasterea, identificarea si aplicarea termenilor de specialitate.
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă; sa respecte modul si durata de desfasurare a
cursului; nu vor fi tolerate discutiile intre studenti si convorbirile
telefonice in timpul cursului
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Participare activă; Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate; sa
respecte modul si durata de desfasurare a laboratorului; sa efectueze
lucrarile practice cu acordul cadrului didactic si sub supravegherea
laborantului; sa nu conturbe desfasurarea experimentelor practice si sa
predea referatele de laborator la termenele stabilite.
2
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale
Cunostinte in domeniul masinilor si utilajelor de prelucrare in sisteme neautomate ,
construcţia, cinematica, organologia si posibilitatile tehnologice ale principalelor clase de
maşini unelte universale, citirea schemelor cinematice, ridicarea diagramei fluxului cinematic,
întocmirea schemei cinematice funcţionale generalizate.
- Identificarea – cunoasterea – aplicarea - termenilor de specialitate. Cunoasterea
proceselor, maşinilor, utilajelor şi instaltiilor industriale; a conceptelor de
automatizare, flexibilitate, productivitate, fiabilitate şi fabricatie integrata.
- Prin tematica propusă, lucrările de laborator au menirea să asigure legătura organică
între aspectele teoretice şi soluţiile realizate practic. Se urmăreşte de asemenea
îndrumarea şi iniţierea studenţilor în activităţile de cercetare stiinţifică.
Competenţe
transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;
Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru automatizarea proceselor;
Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor
articole şi studii de specialitate.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cunoştinţe privind: procedeele de prelucrare pe maşini unelte, reprezentarea grafică a
maşinilor unelte, lanţurile cinematice complexe, principale, de avans şi auxiliare.
Studiul constructiv, cinematic şi al posibilitatilor de prelucrare al principalelor clase de
maşini unelte universale (de găurit, rabotat si mortezat, de brosat, de frezat, de strunjit,
de rectificat, etc.).
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
- sa manifeste gândirii critice şi creative în domeniul tehnic şi a muncii în echipă,
- responsabilitate pentru asigurarea calităţii produselor/serviciilor,
- sa manifeste atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul ingineriei
industriale,
- sa se adapteze la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice..
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Maşini unelte-generalitati, definitii; clasificarea si
simbolizarea MU, reprezentarea grafica a MU.
.Prelegerea intensificată:
problematizarea, expunerea
sintetică, explicaţiile,
demonstrarea prin scheme, grafice,
etc.;
Conversaţia euristică.
Metoda: învăţarea prin descoperire
şi studiul de caz.
2
Generarea suprafetelor pe masini unelte; procedee de aschiere
si miscarile aferente. ---’’’’--- 2
Noţiuni generale despre lanţurile cinematice din construcţia
maşinilor-unelte: Ecuaţia şi caracteristicile lanţurilor
cinematice; Legături între lanţurile cinematice
---’’’’--- 4
Lanţul cinematic principal; Lanţuri cinematic de avans si
auxiliare ---’’’’--- 2
Actionarea si organologia specifica lanţurilor cinematice ale
maşinilor-unelte 4
Studiul masinilor unelte universale d.p.v. constructiv,
cinematic si al posibilitatilor tehnologice; clasificare si
domenii de utilizare: 1.Maşini de prelucrat prin rabotare si
2
3
mortezare
2 Maşini pentru prelucrarea alezajelor: Maşini de găurit cu
coloană, cu montant, radiale ,in coordonate 2
3 Maşina de broşat 1
4 Maşini de frezat cu consolă, de frezat plan, de frezat
longitudinal. 3
5 Maşina de alezat şi frezat 1
6 Strunguri: strungul normal, frontal, carusel, revolver
orizontal. 3
7 Maşini de rectificat rotund si plan 2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Instrucţiuni de protecţie a muncii. Prezentarea tematicii de
laborator Simbolurile functional- generalizate 2 ore
Studiul individual al lucrarii urmat
de incercari practice pe masininile
din laborator; conversaţia
euristică, explicaţia; se foloseste
experimentul ca metodă.
2
Studiul cinematic si constructive al masinilor de rabotat de tip
Seping S425
---’’’’--- 2
Studiul cinematic si constructive al masinilor de gaurit G40. ---’’’’--- 2
Studiul cinematic si constructive al masinilor de frezat FUS32 ---’’’’--- 2
Studiul cinematic si constructive al masinilor de strunjit
SN320.
---’’’’--- 2
Studiul cinematic si constructive al masinilor de rectificat
RU100.
---’’’’--- 2
Probleme de reglare a lanturilor cinematice la filetare si
divizare.
---’’’’--- 2
Total ore laborator 14
Bibliografie
1. Botez, E., Maşini unelte, , vol.1, 2,3, 4, Ed. Tehnica, Bucuresti 1978-1984.
2. Gheghea, I., ş.a., Maşini-unelte şi agregate, E.D.P., Bucureşti, 1983.
3. Diaconescu, Exploatarea Maşinilor Unelte, – Ed. Didactica, Buc. 1985.
4. Morar, L., Pâslă, A., Ciortea, M., Sisteme integrate de prelucrare, Ed Dacia, Cluj-Napoca, 1998.
5. Boncoi, Gh., Sisteme flexibile de fabricaţie, vol.1,2,3, UniversitateaTransilvania Braşov, 2001.
6. Fetche, V. s.a. Masini unelte, vol I,II,III, indrumar de laborator, Ed. Univ., Sibiu,1991.
7. Fetche, V., Maşini-unelte , Ed. “Alma Mater”, Sibiu, 2002;
8. Fetche, V., Maşini-unelte cu comandă numerică, Ed. Universităţii din Sibiu, 2005.
9. Fetche, V., Maşini-unelte cu comandă numerică Indrumar de laborator, Ed. Universităţii din Sibiu,
2005.
10. Fetche, V., s.a., Programarea numerică a maşinilor-unelte. Aplicaţii, Ed. Universităţii din Sibiu, 1998
11. Popp I., Telea D. Exploatarea maşinilor unelte cu comandă numerică, Ed ULB Sibiu, 2001.
12. Popp I. - Exploatarea, reglarea si intretinerea masinilor unelte – Aplicatii – Ed ULB Sibiu 2003.
13. Racz G., Cojocaru S., Proiectarea masinilor si utilajelor-Teoria: Structura cinematica, Ed ULB,
2003.
14. Racz G., Proiectarea masinilor si utilajelor –Structuri si principii constructive, Ed ULB, 2007.
15. Telea D., Fetche V., Popp I., MAŞINI - UNELTE - Construcţia şi cinematica, Ed ULB Sibiu, 1997.
16. Telea D., Popp I., Breaz R., Maşini, echipamente şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura
DACIA, Cluj-Napoca, 2008.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Prelegeri şi studii de caz,
În vederea elaborarii conținutului disciplinei, alegerii metodelor de predare/învățare s-au
organizat o serie de întâlniri cu reprezentanti ai unor agenţi economici, companii industriale din
4
zona Sibiului şi din imediata proximitate, potenţiali angajatori, precum și cu cadre didactice din
domeniu, titulare în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor
și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor
instituții de învățământ superior.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs Însuşirea problematicii tratate la
curs;
-răspunsurile la examen/colocviu
(evaluare finală)
verificari pe parcurs si o
lucrare finala de sinteza
60%
- teste pe parcursul semestrului;
- activitaţi gen teme/referate/
proiecte.
20%
10.5
Seminar/laborator
Efectuarea lucrarilor si modul de
desfasurarea a experimentelor;
Prezentarea referatelor
de laborator cu datele
aferente
20%
răspunsurile finale la lucrările
practice de laborator
10.6 Standard minim de performanţă: 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform
pct.10.3.
● Cunoaşterea terminologiei specifice si a conceptelor fundamentale; capacitatea de utilizare adecvată a
noţiunilor; minim nota 6 la laborator (cunoasterea masinilor unelte din dotare).
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de
laborator
15.09.2016 Conf.dr.ing. Popp Ilie
Conf.dr.ing. Popp Ilie
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul
acestora
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
01.10.2016 Prof.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
………………..…..............
1
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie/Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Acţionarea maşinilor din
sistemele de producţie
Cod:
39.04.4.501.01.02.S.O.50
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Laurean Bogdan
As. Dr. ing. Melania Tera 2.3 Titularul activităţilor de laborator
2.4 Anul de studiu III 2.5
Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei I
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe
săptămână
4 din care 3.2
curs
2 din care 3.3
seminar/laborator
1 din care 3.4
proiect
1
3.5 Total ore din
Planul de învăţământ
56 din care 3.6
curs
28 din care 3.7
seminar/laborator
14 din care 3.8
seminar/laborator
14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.9. Total ore studiu individual 69
3.10. Total ore din planul de
învăţământ
56
3.11 Total ore pe semestru 125
3.12 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe: electrotehnică şi electronică, cinematică, mecanisme
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului
Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu
telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate
convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către
studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice
personale;
Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator
întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului
educaţional;
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun
acord cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe
motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea
cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator, lucrările vor fi
depunctate cu 1 pct./zi de întârziere.
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Să cunoască maşinile electrice de curent alternativ-maşina de inducţie, maşina de
curent continuu, maşina pas cu pas, motorul universal;
2
Să demonstreze capacitatea de a realiza un automat simplu cu relee;
Să identifice componentele unui sistem de acţionare bazat pe maşina asincronă,
maşina de c.c., maşina pas cu pas precum şi posibilităţile de adaptare a acestora
pentru diferite condiţii de mediu.
Competenţe
transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;
Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru automatizarea proceselor;
Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor
articole şi studii de specialitate.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Să se familiarizeze cu elementele din domeniul acţionărilor cu maşini electrice
asincrone, de curent continuu, pas cu pas, acţionate pneumatic sau hidraulic.
Automatizarea rigidă, proiectarea automatului rigid cu relee.
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
să aleagă o soluţie adecvată privind acţionarea unei maşini de lucru;
să realizeze conexiunile de forţă şi de comandă a unei maşini asincrone.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Generalitati privind acţionarea maşinilor şi sistemelor de producţie:
Tipuri de actionari, Acţionarea electrică, parametrii reţelei elctrice
de acţionare, forma tensiunii de alimentare
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Aspecte cinematice si de conservare a energiei in acţionarea
maşinilor şi sistemelor de producţie
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Convertorul electromecanic, locul lui în acţionarea maşinilor şi
sistemelor de producţie: Tipuri de convertoare electromecanice
(masina asincrona, masina de curent continuu, motorul pas cu pas);
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Actionarea directa si prin elemente intermediare (cutii de viteze,
ambreaje), instalaţii hidropneumatice; Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Actionarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu masina
asincrona (MAS): Caracteristica mecanica, reglarea turatiei MAS
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Comanda de la distanta a pornirii intr-un singur sens a MAS; Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Comanda de la distanta a pronirii MAS în doua sensuri de miscare; Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Reglarea turatiei MAS prin invertoare U/f, construcţia unui
invertor U/f, intrări analogice şi intrări digitale, conexiunile MAS-
invertor, reglarea parametrilor maşinii electrice cu ajutorul
invertoarelor
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Acţionarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu maşina de
curent continuu (MCC): Caracteristica mecanică, reglarea turaţiei
MCC
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Alimentarea şi schimbarea sensului MCC; Comanda prin
microcontrolere a MCC. Acţionări cu “Brushless DC motor”.
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Acţionarea lanţurilor cinematice ale maşinilor din sistemele de
producţie cu ajutorul motoarelor pas cu pas, reglarea parametrilor
cinematici prin intermediul frecvenţei la intrarea motorului pas cu
pas
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Tipuri de MPP şi utilizarea lor în acţionarea diferitelor tipuri de Prelegerea intensificată 2
3
lanţuri cinematice Conversaţia euristică
explicaţia
Alimentarea si comanda acţionarilor cu MPP, drivere consacrate; Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Actionari electro-hidraulice: Structura şi automatizarea acţionarilor
electro-hidraulice.
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Instrucţiuni de protecţie a muncii. Prezentarea laboratorului şi a
temelor de laborator
Alimentarea masinii asincrone prin conectare directa la reţea
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Studiul aparaturii de comandă utilizată frecvent în acţionările
electrice-studiul contactoarelor Conversaţia euristică
explicaţia 2
Studiul aparaturii de comandă utilizată frecvent în acţionările
electrice-studiul releelor intermediare
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Studiul aparaturii de comandă utilizată frecvent în acţionările
electrice-studiul releelor de timp, a elementelor de protecţie Conversaţia euristică
explicaţia 2
Realizarea practică a automatului cu relee pentru o aplicaţie dată Conversaţia euristică
explicaţia 2
Automatizarea pornirii intr-un sens si in doua sensuri a MAS-
studiul automatului cu relee
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Alimentarea si reglarea turatiei MAS prin invertorul NORDAC Conversaţia euristică
explicaţia 2
Automatizarea miscarilor MAS prin controlerul logic programablil,
PLC OMRON CPM 2A
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Comanda acţionărilor industriale prin intermediul PLC MOELLER Conversaţia euristică
explicaţia 2
Automatizarea miscarilor MAS prin controlerul logic programablil,
PLC SIEMENS S7
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Studiul sistemului de actionare cu masina de curent continuu-
realizarea schimbării de sens în cazul alimentării de la o singură
sursă
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Studiul sistemului de actionare cu masina de curent continuu-
realizarea schimbării de sens în cazul alimentării de la două surse
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Studiul sistemului de acţionare cu MCC comandată prin microcontroler
Parallax
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Studiul sistemelor de actionare cu motoare pas cu pas comandate
prin microcontrollere PIC
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Total ore laborator 28
8.2. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Prezentarea metodicii de desfasurare a activitatilor in cadrul
proiectului, obligatiile care revin studentului si cadrului didactic
indrumator, predarea temei pentru fiecare student si stabilirea
etapelor obligatorii pentru controlul stadiului lucrarilor, modul de
notare. Pornind de la tema, fiecare student va gandi mai multe
variante posibile din punct de vedere teoretic. Se vor prezenta
variantele posibile si vor fi discutate cu toti ceilalti studenti
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Stabilirea criteriilor de alegere a variantei optime si alegerea
acesteia cu justificarea tehnica, tehnologica si economica
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Calculul cinematic si organologic al elementelor care compun
structura mecanica: surub cu bile, clasic, benzi din otel, curele
dintate
Conversaţia euristică
explicaţia 2
4
Calculul puterii motorului de acţionare si a sistemului de
alimentare a acestuia (motor asincron, pas cu pas, de curent
continuu), alegerea şi verificarea motorului
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Programarea sistemului ales pentru conducere, PLC SIEMENS,
PLC OMRON, PLC TELEMECANIQUE, PLC KUHNKE, PLC
MOELLER
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Realizarea de diagrame Ladder bazate pe schemele elctrice clasice,
pentru unul dintre PLC
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Susţinerea şi predarea proiectului. Conversaţia euristică
explicaţia 2
Total ore seminar 14
Bibliografie
Bogdan, L. (1994). Conducerea cu calculatorul a sistemelor flexibile de fabricaţie. Ed.
Universităţii din Sibiu;
Bogdan, L. (1996). Comanda şi acţionarea electrohidraulică a maşinilor unelte şi roboţilor
industriali. Ed. Universităţii din Sibiu;
Bogdan, L. (1997). Acţionări şi comenzi electrice, îndrumar de laborator. Ed. Universităţii din
Sibiu;
Bogdan, L., s.a. (1997). Echipamente numerice, îndrumar de laborator, Ed. Universităţii din
Sibiu;
Bogdan, L. Dorin, A. (1998). Acţionarea electrică a maşinilor unelte şi roboţilor industriali. Ed.
Bren Prod, Bucureşti;
Breaz, R., Bogdan, L.. (2002). Automatizări în industrie. Ed. Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu.
Complementară:
Borangiu, Th.,s.a. (1982). Structuri moderne de conducere automată a MU; E.T., Bucureşti;
Borangiu, T., Dobrescu, R. (1986). Automate programabile. Ed. Academiei, Bucureşti;
Bryan, I. A., Bryan, E.A. Programmable controllers. Theory and implementation. Second
Edition. An Industrial Text Company Pulication, Atlanta, Georgia, USA.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Prelegeri şi studii de caz, proiecte axate pe controlere logice programabile
Prelegeri şi studii de caz, proiecte axate pe diferite tipuri de microcontrolere
Elaborarea de soluţii pe bază de electropneumatică.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 30
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5
Seminar/laborator
Participarea la desfăşurarea
lucrărilor de laborator Verificare orală 20
10.6
Proiect
Elaborarea fazelor proiectului Verificare orală 30
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________ Prof. dr. ing. Laurean Bogdan
As. dr. ing. Melania Tera
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Inginerie Industriala si Management
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industriala
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini unelte si sisteme de productie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Scule aschietoare 1 39.04.3.504.01.02.D.O.51
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing.Brindasu Paul Dan,
dr.ing.Mutiu Calin 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de
studiu III 2.5
Semestrul 5 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei DO
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care
curs
2 3.3 din care
seminar/laborator
1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 3.5 din care
curs
28 3.6 din care
seminar/laborator
14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
3.7. Total ore studiu individual 46
3.8. Total ore din planul de învăţământ 42
3.9 Total ore pe semestru 88
3.10 Numărul de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe ingineresti generale, BAGS, Prelucrari prin aschiere
4.2 de competenţe Proiectare produs, software CAD
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Prezentare informații –lucrari, discutii
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Parcurgerea bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoasterea rolului sculelor aschietoare in procesul de fabricatie
Cunoasterea constructiei sculelor aschietoare
Proiectarea sculelor aschietoare
Evaluarea si alegerea corecta a sculelor aschietoare in cadrul procesului tehnologic
Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi
2
paradigma incluziunii sociale.
Competenţe
transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;
Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cunoaşterea, înţelegerea constructiei si proiectarii sculelor aschietoare
7.2 Obiectivele
specifice
Dezvoltarea gândirii creative cu aplicare la sculele aşchietoare
Cunoaşterea rolului sculelor aşchietoare în cadrul sistemului tehnologic
Înţelegerea principiilor de construire şi proiectare a sculelor aşchietoare
Cunoaşterea şi alegerea potrivită a sculelor pentru diferite operaţii de
prelucrare prin aşchiere
Identificarea unor aspecte esenţiale în exploatarea şi gestiunea modernă a
sculelor aşchietoare
Familiarizarea cu software-ul de proiectare constructivă şi tehnologică a
sculelor aşchietoare
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Evoluţia sculelor aşchietoare. Stadiul actual al
construcţiei şi utilizării sculelor aşchietoare.
Îmbunătăţirea metodelor de proiectare. Clasificarea
sculelor aşchietoare.
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Proiectarea creativ inginerească a sculelor
aşchietoare.
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
studiu de caz
4
Materiale şi semifabricate utilizate la executarea
sculelor aşchietoare. Semifabricate utilizate la construcţia
sculelor aşchietoare.
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Cuţite - Clasificare. Calculul şi construcţia
cuţitelor de strung. Cuţite din oţel rapid. Cuţite cu plăcuţe
aşchietoare sintetizate.
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
4
Broşe. Clasificare. Proiectarea broşelor pentru
interior.
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Proiectarea broşelor pentru exterior. Broşe pentru
netezire.
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Cuţite profilate. Clasificare. Proiectarea cuţitelor
disc si prismatice .
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Burghie. Clasificare. Proiectarea burghielor
elicoidale. Burghie în trepte. Burghie pentru
centruire,late,cu canale drepte.
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
4
Burghie pentru găuri adânci. prelegerea intensificată
explicaţia 2
3
conversaţia euristică
Adâncitoare. Clasificare. Construcţia
adâncitoarelor cilindrice. Adâncitoare conice. Lamatoare
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Alezoare. Clasificare. Proiectarea alezoarelor
cilindrice. Alezoare conice.
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Total ore curs 28
8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Protecţia muncii. Prezentarea lucrărilor. conversaţia
dezbaterea 2
Cuţitul de strung. Geometrie, construcţie. Ascuţire.
Măsurare. Tehnologia de execuţie.
-conversaţia
-dezbaterea
-efectuare lucrare
2
Broşe. Geometrie, construcţie. Ascuţire. Măsurare.
Tehnologie de execuţie.
conversaţia
-dezbaterea
-efectuare lucrare
2
Cuţitul profilat disc. Geometrie, construcţie.
Ascuţire. Măsurare. Tehnologie de execuţie.
conversaţia
-dezbaterea
-efectuare lucrare
2
Burghiu. Geometrie, execuţie. Ascuţire. Măsurare.
Tehnologie de execuţie.
conversaţia
-dezbaterea
-efectuare lucrare
2
Lărgitoare, adâncitoare, lamatoare şi alezoare.
Geometrie, construcţie. Ascuţire. Măsurare.
-conversaţia
-dezbaterea
-efectuare lucrare
2
Proiectarea creativ inginereascã a unei scule
aşchietoare
-conversaţia
-dezbaterea
-efectuare lucrare
2
Total ore seminar?laborator/proiect 14
Bibliografie
Minimala
1. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., Bazele Prelucrării Suprafeţelor. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2012.
2. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., Scule aschietoare. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2012.
3. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., s.a.E_Learning si E_Design in domeniul sculelor aschietoare. Editura Universităţii
Lucian Blaga din Sibiu, 2008
4.Beju,L.,D., Brîndaşu, P.D.Proiectarea cutitelor de strung . Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2001
5.Brîndaşu, P.D., Beju L.D. Aşchiere şi scule aşchietoare, vol. II, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2001
6.Brîndaşu, P.D., Beju, L.D., Zilcsak T. Bazele Prelucrării Suprafeţelor şi Scule Aşchietoare, Editura Universităţii
Lucian Blaga din Sibiu, 2002
7.Brîndaşu,P.D. Proiectarea sculelor aşchietoare, Editura Univ.din Sibiu, 1994.
8.Beju L.D. , Brîndaşu, P.D.,s.a. Proiectarea sculelor aschietoare – Indrumar- Editura Universităţii Lucian Blaga din
Sibiu, 2009.
9. Brîndaşu, P.D., Beju, L.D. s.a. Scule Aşchietoare - Aplicatii, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2010
10.Brîndaşu,P.D., ş.a. Îndrumar de proiectare a burghielor de gãuri adânci, Sibiu, 1993.
11.Minciu,C. s.a. Proiectarea sculelor aschietoare. Editura BREN.Bucureşti.1999
12.Minciu,C. şi colectiv.Scule aschietoare.Indrumar de proiectare.vol.I,II Editura BREN. Bucureşti.1995, 1996
13 Popescu, I., Minciu,C.,Tonoiu,S.,Tanase,I.,.Brindasu,D., s.a.Scule aschietoare, dispozitive de prindere a sculelor
aschietoare. Vol.I.Editura MARTIX ROM, Bucuresti.2012
14.Steţiu,G., Lãzãrescu,I.,Oprean, C.,Steţiu, M. Teoria şi practica sculelor aşchietoare. Vol.II,III Ed.Universitãţii
din Sibiu, 1994.
Complementare
1. Belous,V. Sinteza sculelor aşchietoare, Iaşi, Editura Junimea, 1980.
2. Ciocârdia,C.,ş.a. Aliaje dure sinterizate din carburi metalice, Bucureşti, Editura Tehnică, 1985.
3. Elekes,C. Scule pentru găurirea alezajelor lungi, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1985.
4. Minciu,C. şi colectiv. Îndrumar de proiectarea sculelor. BREN. Bucureşti.1999,2000
5. Minciu,C. Broşarea, Bucureşti, Editura Tehnică, 1989.
6. Minciu,C. Proiectarea şi tehnologia sculelor pentru pentru danturare. Bucureşti, Editura Tehnică, 1986.
4
xxx Modern Metal Cutting - Apractical Handbook Sandvik Coromant, 1994
xxx www. iscar. com
xxx www. sandvik. com
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Cunoasterea si aplicarea cunostintelor despre scule aschietoare in proiectarea si imbunatatirea
proceselor de fabricatie
Proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 40
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
30
Participare activă la seminarii Fişă de evaluare
laborator
10
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării 01.10.2016 Semnătura titularului de curs/seminar
______________
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
1
Valabilă an universitar 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Prelucrări prin deformare plastică la rece
Codul disciplinei: 39.04.4.517.01.02.D.O.52
Domeniul: Inginerie industrială
Specializarea: Masini-unelte si siteme de productie
Departamentul: Maşini şi Echipamente Industriale
Facultatea: de Inginerie
Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu
Anul de studiu: III Semestrul 5 Tipul de evaluare finală Examen
Regimul disciplinei
(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber
aleasă): DI Numărul de credite: 5
Categoria formativă a disciplinei
(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI
Total ore din planul de
învăţământ 56
Total ore pe semestru:
56
Titularul disciplinei: prof.univ.dr.ing. Octavian Bologa
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
28 0 28 0 56
Obiective:
Disciplina urmăreşte dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor legate de
cele mai uzuale metode de deformare plastică la rece. Sunt prezentate
principiul de lucru, parametrii semnificativi de proces, domeniul de aplicare
a fiecărei metode, performanţele ce se obţin, precum şi utilajele specifice,
existente în sectorul de prelucrare
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
a posibilităţilor de prelucrare a metalelor prin deformare plastică la
rece
2. Explicare şi interpretare:
a legilor care guvernează deformarea plastică a metalelor
3. Instrumental – aplicative a configuraţiei sculelor şi a utilajelor folosite în prelucrarea metalelor
prin deformare plastică la rece
4. Atitudinale: privind dorinţa de autoperfecţionare, de percepere şi înţelegere a
progresului tehnic în domeniul prelucrării metalelor prin deformare
plastică la rece
2
Conţinutul tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr.
crt.
Denumirea temei Nr. ore
1. Introducere: Noţiuni generale. Scurt istoric al apariţiei şi
dezvoltării procedeelor de deformare plastică la rece.
Clasificarea şi terminologia operaţiilor de deformare la
rece.
Materiale utilizate la prelucrările prin deformare plastică
la rece.
2
2. Elemente teoretice ale deformării plastice. Bazele fizice ale
procesului de deformare plastică: Generalităţi privind
structura materialelor metalice perfecte. Imperfecţiuni în
structura metalelor. Deformarea monocristalelor,
Deformarea policristalelor Ecruisarea materialelor
metalice deformate. Curbe de ecruisare.
2
3. Elemente teoretice ale deformării plastice. Starea de tensiuni
a corpului: Tensiuni pe o suprafaţă înclinată faţă de axele
de coordonate. Tensorul stării de tensiune. Schemele
stării de tensiune.
2
4. Elemente teoretice ale deformării plastice. Starea de
deformare a corpului: Starea de deformare într-un punct.
Tensorul stării de deformare. Viteza de deformaţie.
Schemele stării de deformare.
2
5. Elemente teoretice ale deformării plastice. Relaţii între
tensiuni şi deformaţii. Legile deformărilor plastice (1,2).
2
6. Elemente teoretice ale deformării plastice. Legile
deformărilor plastice (3,4,5,6).
2
7. Elemente teoretice ale deformării plastice. Comportarea la
deformare a materialelor metalice: Clasificarea
materialelor metalice după comportarea lor la deformare.
Rezistenţa la deformare şi factorii care o influenţează.
Legătura dintre structura materialelor metalice şi
comportarea lor la deformare.
2
8. Tăierea. Procesul tăierii. Tăierea cu foarfece. Foarfece.
Tăierea cu ştanţe. Ştanţe pentru tăiere.
2
9. Îndoirea. Procesul îndoirii. Matriţe pentru îndoire. 2
10. Ambutisarea. Procesul ambutisării. Matriţe pentru
ambutisare.
2
11. Fasonarea. Procesul fasonării. Matriţe pentru fasonare. 2
12. Deformarea plastică volumică la rece Procesul fasonării.
Matriţe pentru fasonare.
2
13. Utilaje pentru deformare plastică la rece. : Clasificare. Prese
mecanice cu simplă şi dublă acţiune. Prese hidraulice.
2
14. Mecanizarea şi automatizarea operaţiilor de deformare plastică
la rece. Alimentarea cu semifabricate. Evacuarea pieselor
prelucrate şi a deşeurilor. Linii automate pentru presare
la rece. Prese multipoziţionale.
2
TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI
1. Instrucţiuni generale şi norme de tehnica securităţii muncii 2
3
2. Analiza constructiv funcţională a ştanţelor şi matriţelor 2
3. Analiza constructiv funcţională a ştanţelor şi matriţelor 2
4. Analiza constructiv funcţională a ştanţelor şi matriţelor 2
5. Analiza constructiv funcţională a ştanţelor şi matriţelor 2
6. Analiza constructiv funcţională a ştanţelor şi matriţelor 2
7. Alegerea preselor pentru operaţii de presare la rece 2
8. Alegerea preselor pentru operaţii de presare la rece 2
9. Caracteristicile tehnice şi reglajul preselor mecanice cu
excentric tip PAI
2
10 Prelucrări prin tăiere 2
11. Prelucrări prin îndoire 2
12. Prelucrări prin ambutisare 2
13. Prelucrări prin fasonare 2
14. Prelucrări prin deformare plastică volumică la rece 2
Metode de predare /
seminarizare
Procedura urmată în predarea cursului este prelegerea clasică, asistată
de folosirea mijloacelor moderne de proiectare a imaginilor, iar dintre
metodele utilizate sunt de amintit problematizarea, învăţarea prin
descoperire şi studiul de caz. În ceea ce priveşte tehnicile folosite pe
parcursul activităţilor de predare acestea sunt: expunerea sintetică,
explicaţiile, demonstrarea prin scheme, grafice, etc.
La orele de laborator, dezvoltarea se face cu ajutorul experimentelor,
folosind deci experimentul ca metodă.
Stabilirea notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 80%
- teste pe parcursul semestrului 10%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10%
- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. -
- teme de control -
- alte activităti(precizaţi)………………………………
……………………………………………………….. -
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc)
Evaluarea finală se face pe baza unei lucrări scrise (descriptivă) pe bază de bilete, conţinând
câte două întrebări fiecare, din materia predată pe parcursul semestrului.
Cerinţe minime pentru nota 5
La fiecare dintre cele două întrebări de pe biletele
de examinare să răspundă de nota 5 şi să fi
participat, pe parcursul semestrului, la toate
lucrările de laborator.
Cerinţe pentru nota 10 La fiecare dintre cele două întrebări de pe
biletele de examinare să răspundă de notă
maximă, să fi participat la testele
organizate pe parcursul semestrului la care
să fi obţinut calificative maxime; de
asemenea la toate lucrările de laborator.
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 56
4
Bibliografia
Minimală obligatorie:
1. Bologa, O.: Tehnologia presării la rece. Sibiu, I.I.S., 1982.
2. Bologa, O.; Şteţiu, C.; ş.a.: Ambutisarea şi vibroambutisarea tablelor la
rece. Sibiu, I.I.S., 1984.
3. Bologa, O.; Turcu, N.: Tehnologia presării la rece. Îndrumar de
laborator. Sibiu, I.I.S., 1989.
4. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu,
Editura Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.
5. Braha, V., Nagîţ, G., Negoescu, F.: Tehnologia presării la rece. Iaşi,
Editura Tehnică, Ştiinţifică şi Didactică CERMI, 2003.
6. Ciocârdia, C.; ş.a.: Tehnologia presării la rece. Bucureşti, Ed. D.P.,
1991.
7. Iliescu, C.: Tehnologia presării la rece. Bucureşti, Ed. D. P., 1984.
8. Rosinger, S.: Procese şi scule de presare la rece. Timişoara, Ed. Facla,
1987.
9. Teodorescu, M.; ş.a.: Prelucrări prin deformare plastică la rece.
Bucureşti, Ed. D. P., 1987.
Complementară: 1. Braha, V., Nagîţ, G.: Tehnologii de ştanţare şi matriţare. Îndrumar de
proiectare. Chişinău, Editura TEHNICA-INFO, 2002.
2. Ciupitu, I.: Deformarea plastică la rece. Craiova, Editura Universitaria,
2004.
3. Dragu, D.; Dumitraş, C.: Toleranţe şi lanţuri de dimensiuni în
construcţia de stanţe şi matriţe. Bucureşti, Ed. Tehnică, 1988.
4. Lange, K.: Umformtechnik, Band 1 - 4. Springer - Verlag, 1988.
5. Lăzărescu, I,; Şteţiu, G.: Proiectarea ştanţelor şi matriţelor. Bucureşti,
Ed. D.P., 1973.
6. Oehler-Kaiser, Schnitt-, Stanz- und Ziehwerkzeuge, Springer – Verlag
Berlin – Heidelberg – New York, 1973.
7. Puia, T.; Bologa, O.: Tehnologia ştanţării şi matriţării la rece.
Îndrumător de proiectare., Sibiu, I.I.S., 1979.
8. Romanovski, V.P: Ştanţarea şi matriţarea la rece (traducere din lb. rusă).
Bucureşti, Ed. Tehnică, 1970.
9. Sindilă, G.: Tehnologii de fabricare prin presare la rece. Elemente de
proiectare. Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.
10. Sindilă, G.: Tehnologii de prelucrare prin deformare plastică la rece.
Metodologie de proiectare. Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.
11. Sindilă, G.: Normarea prelucrărilor prin deformare plastică la rece.
Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.
12. Spur, G.; Stoferle, T.: Handbuch der Fertigungtechnik, Band 1 – 5, Carl
– Hanser Verlag, 1986.
13. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare.
Bucureşti, Ed. D.P., 1983.
14. Teodorescu, M; ş.a. Elemente de proiectare a ştanţelor şi matriţelor.
Bucureşti, Ed. D.P.,1083.
15. *** - Metals Handbook, vol. 14. ASM, Metals Park, Ohio, 1988.
5
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:
1. Bologa, O.: Tehnologia presării la rece. Sibiu, I.I.S., 1982.
2. Bologa, O.; Şteţiu, C.; ş.a.: Ambutisarea şi vibroambutisarea tablelor la rece. Sibiu,
I.I.S., 1984.
3. Bologa, O.; Turcu, N.: Tehnologia presării la rece. Îndrumar de laborator. Sibiu, I.I.S.,
1989.
4. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura
Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa
Director de
Departament
Prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Alegerea materialelor şi
tratamente termice 39.04.1.614.01.02.D.A.53
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ
Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ 2.3 Titularul activităţilor de laborator
2.4 Anul de studiu III 2.5
Semestrul 6 2.6. Tipul de
evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei DO
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2
curs
1 din care 3.3 laborator 1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 28 din care 3.5
curs
14 din care 3.6 laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14
Pregătire laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 56
3.8. Total ore din planul de învăţământ 56
3.9 Total ore pe semestru 112
3.10 Numărul de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoaşterea clasificării, simbolizării şi destinaţiei materialelor metalice şi
nemetalice.
Înţelegerea interdependenţei dintre structură şi proprietăţile materialelor metalice;
Cunoaşterea principalelor transformări structurale ce au loc în timpul
tratamentelor termice;
2
Cunoaşterea principalelor tratamente termofizice (recoaceri, căliri, reveniri)
şi termochimice;
Capacitatea de alegere a materialelor în funcţie de solicitările mecanice.
Aprecierea cantitativă şi calitativă a unor transformări structurale;
Stabilirea tipului de tratament termic aplicat unei piese în funcţie de
materialul din care este confecţionată şi de rolul ei funcţional.
Caracterizarea proprietăţilor unui material în funcţie de solicitările mecanice
la care este supus;
Formarea deprinderilor de analiză chimică şi structurală a materialelor metalice;
Formarea competenţelor pentru aplicarea tratamentului adecvat unui material
dat în funcţie de destinaţie.
Capacitatea de a analiza selectarea unor materiale avansate.
Competenţe
transversale Studenţii vor fi capabili să:
Aibă competenţa de a recomanda şi justifica alegerea unui material sau
tratament pentru scopul propus.
Analizeze cazuri concrete de aplicare a tratamentelor termice pentru diferite
organe de maşini
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Prezentarea principalelor materiale metalice utilizate în construcţia de maşini;
Principiile selectării materialelor în funcţie de natura şi destinaţia lor.
Transmiterea informaţiilor referitoare la tratamente termice şi termochimice,
utilaje şi instalaţii de tratament termic;
7.2 Obiectivele
specifice
Cunoaşterea clasificării, simbolizării şi destinaţiei materialelor metalice
şi nemetalice.
Înţelegerea interdependenţei dintre structură şi proprietăţile materialelor
metalice;
Cunoaşterea principalelor transformări structurale ce au loc în timpul
tratamentelor termice;
Cunoaşterea principalelor tratamente termofizice (recoaceri, căliri,
reveniri) şi termochimice;
Capacitatea de alegere a materialelor în funcţie de solicitările mecanice.
Aprecierea cantitativă şi calitativă a unor transformări structurale;
Stabilirea tipului de tratament termic aplicat unei piese în funcţie de
materialul din care este confecţionată şi de rolul ei funcţional.
Caracterizarea proprietăţilor unui material în funcţie de solicitările
mecanice la care este supus;
Formarea deprinderilor de analiză chimică şi structurală a materialelor
metalice;
Formarea competenţelor pentru aplicarea tratamentului adecvat unui
material dat în funcţie de destinaţie.
Capacitatea de a analiza selectarea unor materiale avansate.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Materiale metalice (oţeluri şi fonte): clasificare,
simbolizare, destinaţie Prelegerea
Explicația 2
Materiale cu proprietăţi speciale şi destinaţii precizate Prelegerea
Explicația 2
Materiale şi aliaje sinterizate din pulberi metalice Prelegerea
Explicația 2
3
Materiale compozite Prelegerea
Explicația 2
Materiale plastice Prelegerea
Explicația 2
Tratamente termice şi termochimice Prelegerea
Explicația 2
Tratamente termice aplicate organelor de maşini Prelegerea
Explicația 2
Total ore curs 14
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Norme de tehnica securităţii muncii. Digrama Fe-Fe3C Explicația
Demonstrația 2
Identificarea operativă a calităţii oţelurilor Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Stabilirea parametrilor de presare si sinterizare a pulberilor
metalice
Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Tratamente termice pentru organe de maşini Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Tratamente termice pentru scule Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Alegerea materialelor metalice în funcţie de destinaţie Explicația
Demonstrația 2
Studiu de caz. Verificarea lucrărilor de laborator. Explicația
Studiul de caz 2
Total ore laborator 14
Bibliografie:
Minimală obligatorie:
. Bibu, M., Nemeş, T. Studiul materialelor. Materiale utilizate în construcţia de maşini, Editura ULBS,
2004;
. Urdaş, V, Tratamente termice, materiale, tehnologii, utilaje, Editura ULBS, 2000.
. Petrescu, V., Nemeş, T. Tratamente termice, tehnici de laborator, Editura ULBS, 2003.
Complementară: . Dulămiţă, T., Tehnologia tratamentelor termice, EDP, Bucureşti, 1982.
. Vermeşan, G., Deac, V. Bazele tehnologice ale nitrurării ionice, Editura Universităţii Sibiu, 1992.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
desfășurarea unor activități, proiecte, studii de caz cu scopul de a aplica competențele dobândite
prin studiul disciplinei
elaborarea unor metode și procedee de îmbunătățire a funcțiilor cognitive
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 40
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
4
10.5 Laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii Lucrare scrisă 20
Participare activă Verificare orală 20
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/laborator
______________ Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ Prof.dr.ing. Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Tratamente termice 39.04.1.612.01.02.D.A.53
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ
Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ 2.3 Titularul activităţilor de laborator
2.4 Anul de studiu III 2.5
Semestrul 6 2.6. Tipul de
evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei DA
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2
curs
1 din care 3.3 laborator 1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 28 din care 3.5
curs
14 din care 3.6 laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14
Pregătire laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 56
3.8. Total ore din planul de învăţământ 56
3.9 Total ore pe semestru 112
3.10 Numărul de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoaşterea principalelor transformări structurale ce au loc în timpul
tratamentelor termice;
Înţelegerea şi interpretarea diagramelor TTT;
Cunoaşterea principalelor tratamente termofizice (recoaceri, căliri, reveniri)
şi termochimice;
Cunoaşterea şi înţelegerea rolului funcţional şi a destinaţiei utilajelor pentru
tratamente termice.
2
Caracterizarea proprietăţilor unui material în funcţie de solicitările mecanice
la care este supus;
Aprecierea cantitativă şi calitativă a unor transformări structurale;
Stabilirea tipului de tratament termic aplicat unei piese în funcţie de
materialul din care este confecţionată şi de rolul ei funcţional.
Formarea deprinderilor de analiză chimică şi structurală a materialelor metalice;
Exersarea tehnicilor de stabilire a călibilităţii oţelurilor şi de trasare a
diagramelor TTT.
Formarea competenţelor pentru aplicarea tratamentului adecvat unui material
dat în funcţie de destinaţie.
Competenţe
transversale Studenţii vor fi capabili să:
Aibă competenţa de a recomanda şi justifica alegerea unui material sau
tratament pentru scopul propus.
Analizeze cazuri concrete de aplicare a tratamentelor termice pentru diferite
organe de maşini;
Asigure funcţionarea şi mentenanţa utilajelor de tratament termic.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Prezentarea principalelor materiale metalice utilizate în construcţia de maşini;
Transmiterea informaţiilor referitoare la tratamente termice şi termochimice,
utilaje şi instalaţii de tratament termic;
Principiile selectării materialelor în funcţie de natura şi destinaţia lor.
7.2 Obiectivele
specifice
După parcurgerea disciplinei, studenții vor fi capabili:
să definească principalele transformări de fază ce au loc în timpul tratamentelor termice;
să stabilească parametrii unui tratament termic specific pentru diferite aliaje;
să identifice tipurile de tratamente termice ce se aplică unui semifabricat pe
parcursul procesului de fabricație
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Materiale metalice (oţeluri şi fonte): clasificare, simbolizare,
destinaţie Prelegerea
Explicația 2
Operaţii de bază şi transformări structurale la tratamente termice Prelegerea
Explicația 2
Recoacerile oţelurilor şi fontelor Prelegerea
Explicația 2
Călirea şi revenirea Prelegerea
Explicația 2
Tratamente termochimice (carburarea, nitrurarea) Prelegerea
Explicația 2
Tratamente termice aplicate organelor de maşini Prelegerea
Explicația 2
Utilaje şi instalaţii pentru tratamente termice Prelegerea
Explicația 2
Total ore curs 14
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Norme de tehnica securităţii muncii. Digrama Fe-Fe3C Explicația
Demonstrația 2
Identificarea operativă a calităţii oţelurilor Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
3
Determinarea călibilităţii oţelurilor prin metoda Jominy Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Tratamente termice pentru organe de maşini Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Tratamente termice aplicate oţelurilor de scule Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Alegerea materialelor metalice în funcţie de destinaţie Explicația
Demonstrația 2
Studiu de caz. Verificarea lucrărilor de laborator. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Total ore laborator 14
Bibliografie:
Minimală obligatorie:
. Bibu, M., Nemeş, T. Studiul materialelor. Materiale utilizate în construcţia de maşini, Editura
ULBS, 2004;
. Urdaş, V, Tratamente termice, materiale, tehnologii, utilaje, Editura ULBS, 2000.
. Petrescu, V., Nemeş, T. Tratamente termice, tehnici de laborator, Editura ULBS, 2003.
Complementară: . Dulămiţă, T., Tehnologia tratamentelor termice, EDP, Bucureşti, 1982.
. Vermeşan, G., Deac, V. Bazele tehnologice ale nitrurării ionice, Editura Universităţii Sibiu, 1992.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
desfășurarea unor activități, proiecte, studii de caz cu scopul de a aplica competențele dobândite
prin studiul disciplinei
elaborarea unor metode și procedee de îmbunătățire a funcțiilor cognitive
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 40
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5 Laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii Lucrare scrisă 20
Participare activă Verificare orală 20
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/laborator
______________ Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ Prof.dr.ing. Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie/Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Automatizarea maşinilor şi
sistemelor de producţie1
Cod:
39.04.4.602.01.02.S.O.54
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Laurean Bogdan
As. Dr. ing. Melania Tera 2.3 Titularul activităţilor de laborator
2.4 Anul de studiu III 2.5
Semestrul 2 2.6. Tipul de
evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei I
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 13
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 33
3.8. Total ore din planul de
învăţământ
42
3.9. Total ore pe semestru 75
3.10. Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe: electrotehnică şi electronică, teoria reglării automate
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului
Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu
telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate
convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către
studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice
personale;
Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator
întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului
educaţional;
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun
acord cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe
motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea
cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator, lucrările vor fi
depunctate cu 1 pct./zi de întârziere.
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Să cunoască maşinile electrice de curent alternativ-maşina de inducţie, maşina de
curent continuu, maşina pas cu pas, motorul universal;
Să identifice traductoarele de proximitate, de deplasare, de viteză şi de turaţie;
2
Să demonstreze capacitatea de a realiza o configuraţie hardware pe bază de PLC şi
microcontroler;
Să demonstreze capacitatea de a programa o configuraţie hardware pe bază de PLC
şi microcontroler;
Să explice şi să interpreteze structurile hardware şi software destinate
automatizărilor rigide sau flexibile de diferite complexităţi şi bazate pe maşini
electrice asincrone, de curent continuu, pas cu pas şi speciale;
Să identifice componentele unui sistem de automatizare precum şi posibilităţile de
adaptare a acestuia pentru diferite condiţii de mediu.
Competenţe
transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;
Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru acţionarea proceselor;
Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor
articole şi studii de specialitate.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Să se familiarizeze cu elementele domeniul automatizării proceselor industriale,
programarea, comanda şi conducerea sistemelor electromecanice acţionate cu maşini
electrice asincrone, de curent continuu, pas cu pas, acţionate pneumatic sau hidraulic.
Automatizarea rigidă, proiectarea automatului rigid.
Automatizarea flexibilă, proiectarea automatului bazat pe PLC.
Automatizarea flexibilă, proiectarea automatului bazat pe microcontrolere.
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
să aleagă o soluţie adecvată privind automatizarea unui proces industrial;
să realizeze o configuraţie hardware pe baza unui PLC sau microcontroler;
să programeze o structură de automatizare bazată pe PLC sau microcontroler.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Automatizarea, generalităţi, definire, aplicaţii, parametrii fizici si
chimici ce însoţesc sistemele de producţie
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Senzori si sisteme senzoriale, traductoare folosite in automatizarea
SP, construcţia senzorilor Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Senzori si sisteme senzoriale destinate controlului temperaturii,
vibraţiilor, zgomotului, deplasărilor şi poziţiei
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Senzori si sisteme senzoriale pe principiul optic Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Senzori si sisteme senzoriale pe principiul inductiv si capacitiv Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Reprezentarea in funcţii logice a schemelor cu relee Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Scrierea programelor pentru controlere logice programabile in
LADDER diagram
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Structura si funcţionarea PLC Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Automatizarea poziţionării prin traductoare incrementale Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică 2
3
explicaţia
Automatizarea poziţionării prin traductoare analogice Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Automatizarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu MAS Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Automatizarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu
servomotoare de curent continuu
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Automatizarea acţionărilor cu Brushless DC Motor Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Automatizarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu ajutorul
microcontrolerelor
Prelegerea intensificată
Conversaţia euristică
explicaţia
2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Studiul elementelor pentru controlul poziţiei şi deplasărilor: senzori
de proximitate inductivi, senzori de proximitate capacitivi, senzori
de proximitate magnetici.
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Studiul traductoarelor pentru controlul temperaturii: termocuplele şi
senzorii de temperatură pe bază de semiconductori Conversaţia euristică
explicaţia 2
Studiul traductoarelor de deplasarea numeric incrementale rotative de
tip encoder de pe standul biaxial de control al mişcării.
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Studiul traductoarelor de tip senzor Hall de pe standul Technosoft
ISCM 4085 Conversaţia euristică
explicaţia 2
Configurarea pe standurile Basic Stamp a aplicaţiilor cu motoare
pas cu pas şi de curent continuu
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Studiul automatizării mişcărilor prin PLC MOELLER Easy 512
DC RC
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Automatizarea mişcărilor cu microcontrollere Parallax folosind
senzorii optici şi de temperatură
Conversaţia euristică
explicaţia 2
Total ore laborator 14
Bibliografie
Bogdan, L. (1994). Conducerea cu calculatorul a sistemelor flexibile de fabricaţie. Ed.
Universităţii din Sibiu;
Bogdan, L. (1996). Comanda şi acţionarea electrohidraulică a maşinilor unelte şi roboţilor
industriali. Ed. Universităţii din Sibiu;
Bogdan, L. (1997). Acţionări şi comenzi electrice, îndrumar de laborator. Ed. Universităţii din
Sibiu;
Bogdan, L., s.a. (1997). Echipamente numerice, îndrumar de laborator, Ed. Universităţii din
Sibiu;
Bogdan, L. Dorin, A. (1998). Acţionarea electrică a maşinilor unelte şi roboţilor industriali. Ed.
Bren Prod, Bucureşti;
Breaz, R., Bogdan, L.. (2002). Automatizări în industrie. Ed. Universităţii “Lucian
Blaga” Sibiu. Complementară:
Borangiu, Th.,s.a. (1982). Structuri moderne de conducere automată a MU; E.T., Bucureşti;
Borangiu, T., Dobrescu, R. (1986). Automate programabile. Ed. Academiei, Bucureşti;
Bryan, I. A., Bryan, E.A. Programmable controllers. Theory and implementation. Second
Edition. An Industrial Text Company Pulication, Atlanta, Georgia, USA.
4
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Prelegeri şi studii de caz, proiecte axate pe controlere logice programabile
Prelegeri şi studii de caz, proiecte axate pe diferite tipuri de microcontrolere
Elaborarea de soluţii pe bază de electropneumatică.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 30
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5
Seminar/laborator
Participarea la desfăşurarea
lucrărilor de laborator Verificare orală 20
10.6
Proiect
Elaborarea fazelor proiectului Verificare orală 30
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________ Prof. dr. ing. Laurean Bogdan
As. dr. ing. Melania Tera
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Masini si echipamente industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industriala
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini Unelte si Sisteme de Productie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Exploatarea sculelor
aschietoare
Cod:
39.04.3.604.01.02.D.O.55
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr.ing. Brindasu Paul Dan
dr.ing. Mutiu Calin 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de
studiu III 2.5
Semestrul 2 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei DO
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2
curs
2 din care 3.3 laborator 2
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5
curs
28 din care 3.6 laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 46
3.8. Total ore din planul de învăţământ 56
3.9 Total ore pe semestru 102
3.10 Numărul de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe legate de procese tehnologice, materiale
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: Word, Excell,
Internet Explorer).
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Prezentare informații susținute de imagini in Power point
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Parcurgerea bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoasterea procedeelor moderne de prelucrare, a sculelor specifice, a
modului lor de utilizare si gestionare
Analiza legaturilor cauzale dintre cerintele beneficiarilor de produse,
2
metodologiile moderne de manufacturare, necesitatea gestiunii eficiente, si
a proiectării de produse si tehnologii in moduri optime.
Folosirea de concepte moderne de proiectare si gestionare. Folosirea de softuri
specifice
Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi
paradigma incluziunii sociale.
Competenţe
transversale Obisnuirea studentilor cu o gandire novativa cu focalizarea spre produsul
final si satisfactia clientilor
Dezvoltarea capacităţii de comunicare, a asertivităţii;
Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Oferirea de cunoștințe legate de modul de alegere a sculelor așchietoare si a
componentelor acestora, necesarul de scula pentru o producție data, alegerea
port sculelor, reglarea sculelor aschietoare, mentenanta sculelor aschietoare,
gestiunea S.D.V.-urilor si calitatea sculelor aschietoare.
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
Sa aleagă scula optima pentru un proces dat;
Sa stabilească necesarul de scule pentru o producție data
Sa stabilească portsculele necesare
să își dezvolte o gândire inovativă cu focalizarea spre produsul final si
satisfacția clienților;
să promoveze comunicarea asertivă;
să respecte caracteristicile persoanei.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Introducere. Problematica cursului
Analiza problematicii frezarii (parametrii geometrici, tehnologici,
conditii pentru obtinerea caracteristicilor dorite ale suprafetelor
prelucrate
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Solutii constructive de freze. Alegerea sculei optime pentru o
prelucrare data. Stabilirea necesarului de scule pentru o serie de
productie.
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
4
Analiza formelor constructive si problematica exploatarii sculelor
de filetat
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică studiu
de caz
4
Analiza formelor constructive si problematica exploatarii sculelor
de danturat
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
4
Scule moderne, scule combinate. prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Port scule pentru masini unelte CNC. Reglarea sculelor
aschietoare.
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
4
3
rezolvări probleme
Metodologia LEAN Manufacturing, Conceptele SMED si
PokaYoke de proiectare a SDV-urilor. Mentenanta sculelor
aschietoare
prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Metod de gestiune a sculelor aschietoare Rezolvare probleme
2
Managementul fluidelor de aschiere prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Curs de sinteza prelegerea intensificată
explicaţia
conversaţia euristică
2
Total ore curs 28
8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Alegerea sculei optime (cutit de strung) pentru prelucrarea unei
suprafete date. Stabilirea necesarului de scule pentru o serie de
productie specificata. Aspecte ale organizarii productieisi
exploatarii SDV-urilor in acest caz.
conversaţia
dezbaterea
probleme
2
Alegerea sculei optime (burghiu) pentru prelucrarea unei
suprafete date. Stabilirea necesarului de scule pentru o serie de
productie specificata. Aspecte ale organizarii productieisi
exploatarii SDV-urilor in acest caz.
conversaţia
dezbaterea
probleme
2
Alegerea sculei optime (freza frontala) pentru prelucrarea unei
suprafete date. Stabilirea necesarului de scule pentru o serie de
productie specificata. Aspecte ale organizarii productieisi
exploatarii SDV-urilor in acest caz.
conversaţia
dezbaterea
probleme
4
Alegerea sculei optime (freza disc) pentru prelucrarea unei
suprafete date. Stabilirea necesarului de scule pentru o serie de
productie specificata. Aspecte ale organizarii productieisi
exploatarii SDV-urilor in acest caz.
conversaţia
dezbaterea
probleme
2
Analiza sculelor pentru filetare. Alegerea sculei optime pentru
prelucrarea unei suprafete date. Stabilirea necesarului de scule
pentru o serie de productie specificata. Aspecte ale organizarii
productiei si exploatarii SDV-urilor in acest caz.
conversaţia
dezbaterea
probleme
2
Modelarea de scule combinate conversaţia
dezbaterea
probleme
4
Analiza sistemelor de prinere ale sculelor aschietoare conversaţia
dezbaterea
probleme
4
Gestiunea sculelor aschietoare conversaţia
dezbaterea
probleme
2
Reglarea sculelor aschietoare conversaţia
dezbaterea
probleme
2
Managementul fluidelor de aschiere conversaţia
dezbaterea
probleme
2
Analiza conceptelor lean manufacturing pentru optimizarea unui
proces de prelucrare. Metodologia Poka Yoke si SMED
conversaţia
dezbaterea
jocul de rol
2
Total ore seminar 28
4
Bibliografie
1. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., Bazele Prelucrării Suprafeţelor. Editura Universităţii Lucian Blaga din
Sibiu, 2012.
2. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., Scule aschietoare. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2012.
3. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., s.a.E_Learning si E_Design in domeniul sculelor aschietoare. Editura
Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2008
4. Beju L., Brîndaşu D, Muntean A., Bădescu M. Proiectarea sculelor aschietoare. Ed. Univ
“Lucian Blaga” din Sibiu, 2009.
5. Brindasu P.D. Beju L.D., Muntean A., Badescu M. Scule aşchietore – Aplicatii, Editura
Universitătii „Lucian Blaga” din Sibiu , 2010
6. Brîndaşu, P.D. Proiectarea sculelor aşchietoare. Ed. Universităţii din Sibiu, 1994.
7. Brîndaşu D, Beju L., Aşchiere şi scule aşchietoare. Vol. II, Ed. Univ “Lucian Blaga” din
Sibiu, 1999.
8. Lăzărescu,I. Aşchiere şi scule aşchietoare. Bucureşti, Ed. didactică şi pedagogica,1976.
9. Minciu, C., Croitoru, S.M., Bălan, E. Proiectarea sculelor aşchietoare, Bucurereşti, Ed. BREN,
1999.
10. Minciu,C. ş.a. Scule şchietoare. Indrumar de proiectare. Vol I şi II. Editura Tehnică, Bucureşti,
1995.
11. Minciu,C. ş.a. Proiectarea sculelor şchietoare Vol I şi II. Editura Tehnică, Bucureşti, 1994,
1996.
12. Oprean,A. , s.a. Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Bucureşti, Ed.did. şi pedagogica,
1981.
13. Sauer, L. Scule cu tăişuri multiple. Editura tehnică, Bucureşti, 1986.
14. Secară, Gh., ş a. Proiectarea sculelor aşchietoare. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1979.
15. Şteţiu,G., Lazărescu,I., Oprean,C. şi Steţiu M. Teoria şi practica sculelor aşchietoare. Vol I, II,
III. Editura Universităţii din Sbiu, 1994.
16. Vlase, A., Bendic,V., Vlase,I. Regimuri de aşchiere şi norme tehnice de timp la strunjire.
Editura Bren, Bucureşti, 1998.
***ISCAR - Cataloage de firmă
***Sandvik Coromant -Cataloage de firmă..
***ISO 5608 –1995 Simbolizarea cuţitelor (suporturilor) de strunjit cu plăcuţe schimbabile.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Cunoașterea si aplicarea unor instrumente eficiente de imbunatatire a proceselor de fabricație
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 40
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
30
Participare activă la seminarii Fişă de evaluare
laborator
10
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
5
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10. 2016
______________
Prof. dr.ing. Paul Dan BRINDASU
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
_____________ ___________________
Prof.dr. ing. Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Hidraulica mașinilor și utilajelor
1
Cod:
39.04.4.604.01.02.S.O.56
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB 2.3 Titularul activităţilor de laborator
2.4 Anul de studiu III 2.5
Semestrul 6 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2
curs
3 din care 3.3 laborator 2
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 din care 3.5
curs
42 din care 3.6 laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 45
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 35
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 95
3.8. Total ore din planul de învăţământ 70
3.9 Total ore pe semestru 165
3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe privind mecanica, rezistența materialelor, organe de
mașini, mecanisme, mecanica fluidelor.
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser
internet).
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoaşterea legilor si principiilor de baza din domeniul hidraulic cunoaşterea
elementelor hidraulice din circuitul de forţă al instalaţiei de acţionare,precum si
a celor pentru comanda si reglarea energiei hidraulice;
2
Cunoașterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea instalațiilor
hidraulice acționare a mașinilor și sistemelor de producție;
Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi
paradigma incluziunii sociale.
Competențe
transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;
Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
Abordarea diversității ca resursă in mediul social.
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale
proiectării instalațiilor hidraulice de acționare și comandă a mașinilor unelte și
a sistemelor de producție;
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;
să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de
producţie;
să respecte caracteristicile persoanei.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Noţiuni introductive, legi şi formule de bază utilizate în
hidraulică. Mediul hidraulic
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Convertoare de energie. Generatoare hidraulice. prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
9
Convertoare de energie. Motoare hidraulice. prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
6
Comanda şi reglarea generatoarelor şi motoarelor
hidraulice
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Variatoare hidraulice de turaţii. prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Aparatajul de distribuţie. prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Aparatajul pentru reglarea şi controlul presiunii prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Aparatajul pentru reglarea şi stabilizarea debitului prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Conducte, blocuri şi construcţii modulare pentru
transportul energiei hidraulice
Rezervoare hidraulice, filtre şi acumulatoare hidraulice
Etanşări şi sisteme de etanşare
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Alegerea şi codificarea aparatelor hidraulice folosite la
maşini şi utilaje
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Analiza funcţionării unui sistem de acţionare hidraulică prelegerea clasică, asistată de 3
3
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
Total ore curs 42
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Instructaj de protecţia muncii. Prezentarea SI de
unităţi de măsură. Studiul STAS-urilor referitoare la:
terminologia, simbolizarea şi reprezentarea
schemelor hidraulice
experimentul, metodele euristice 2
Studiul constructiv funcţional şi de proiectare a
generatoarelor şi motoarelor hidraulice şi
pneumatice rotative şi liniare
experimentul, metodele euristice 2
Studiul constructiv, funcţional şi de proiectare a
aparatajului de distribuţie. Codificare.
experimentul, metodele euristice 2
Studiul constructiv, funcţional şi de proiectare a
aparatajului pentru reglarea presiunii. Codificare
experimentul, metodele euristice 2
Studiul constructiv, funcţional şi de proiectare a
aparatajului pentru reglarea şi stabilizarea debitului.
Codificare
experimentul, metodele euristice 2
Studiul circuitelor hidraulice pentru realizarea unor
cicluri funcţionale tip.
experimentul, metodele euristice 4
Studiul constructiv şi de proiectare a panourilor
hidraulice
experimentul, metodele euristice 8
Software specializat in analiza si sinteza instalatiilor
hidraulice
experimentul, metodele euristice 6
Total ore seminar 28
Bibliografie
Bârsan, I., Popp, I., Bogdan, L., Telea, D., Fetche, V. - Acţionări şi automatizări hidraulice.
Elemente de proiectare. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Bârsan, I., Beres, V., Telea, D., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice.
Probleme, teste, aplicaţii. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Bârsan, I., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I., Breaz, R. - Acţionări şi comenzi hidraulice şi
pneumatice. Îndrumar de laborator. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Bârsan, I. - Acţionări hidraulice şi pneumatice, vol. I. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Oprean, A., ş.a. - Sistemele hidrostatice ale maşinilor unelte şi preselor, Ed. Tehnică Bucureşti '65;
Radcenco, V., Alexandrescu, N., Ionescu, E., Ionescu M. – Calculul şi proiectarea elementelor şi
schemelor pneumatice de automatizare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985.
Bărsan, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice pentru maşini unelte, vol. I. Ed. Universitatea Sibiu '93;
Ispas, V., ş.a. - Roboţi industriali, Ed. Didactică Cluj Napoca '85;
a II-a '77 şi ediţia a III-a '83;
Ionescu, Fl. - Mecanica fluidelor şi acţionari hidraulice şi pneumatice, Ed. Didactică şi pedagogică
Bucureşti '80;
Ivan, M., Maniut, P., Cristian, I., Dobre, G. - Hidraulica maşinilor unelte, Ed. Universitatea Braşov
'89.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere
4
evaluare din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 30
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5 Laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
Formă alternativă de
evaluare-Fişă de
evaluare laborator
40
Participare activă la laborator Fişă de evaluare
seminar
10
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea mașinilor și
sistemelor de producție 1 Cod: 39.04.4.616.01.02.S.O.57
2.2 Titularul activităţilor de curs S.l.. dr. ing. Gabriel RACZ
Asist. univ. dr. ing. Melania TERA 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu III 2.5
Semestrul 6 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2
curs
3 din care 3.3 laborator 2
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 din care 3.5
curs
42 din care 3.6 laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 45
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 35
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 95
3.8. Total ore din planul de învăţământ 70
3.9 Total ore pe semestru 165
3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe privind desenul tehnic, mecanică, rezistența materialelor,
organe de mașini, mecanisme, bazele generării suprafețelor, scule
așchietoare.
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser
internet).
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoaşterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea structurii
constructive şi funcţionale a maşinilor-unelte şi sistemelor de producţie;
2
Cunoaşterea conţinutului şi a etapelor de elaborare a documentaţiei de proiectare
Cunoașterea elementelor privind precizia, estetica, fiabilitatea şi întreţinerea
maşinilor-unelte
Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi
paradigma incluziunii sociale.
Competențe
transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;
Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
Abordarea diversității ca resursă in mediul social.
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale
proiectării mașinilor unelte și a sistemelor de producție;
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;
să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de
producţie;
să respecte caracteristicile persoanei.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Probleme generale privind maşinile-unelte şi sistemele
de producţie.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Problematica proiectării maşinilor-unelte: etape,
documente, strategii.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Problematica proiectării maşinilor-unelte: tipizarea şi
modularizarea în construcţia de maşini-unelte.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:
mecanismul, lanţul cinematic (definiţie, clasificare,
structuri)
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:
lanţuri cinematice principale.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:
lanţuri cinematice de avans.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:
lanţuri cinematice auxiliare.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:
mecanisme de reglare discontinua a mişcării (ordonarea
mărimilor de ieşire din lanţurile cinematice, diagrama
de turaţii, reţele structurale).
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:
mecanisme de reglare discontinua a mişcării (cutii de
viteze).
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:
variatori continui de turaţie
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de 3
3
proiectare a imaginilor
Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:
mecanisme inversoare, mecanisme de însumare,
mecanisme de fragmentare.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:
mecanisme de transformare a mişcării.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte: arbori
principali.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte:
lagăre.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
3
Total ore curs 42
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Studiul mecanismelor de reglare a lanţului cinematic
principal. experimentul, metodele euristice 2
Studiul mecanismelor de reglare a avansului.
experimentul, metodele euristice 2
Studiul batiurilor şi ghidajelor MU. Reglarea
jocurilor în ghidaje.
experimentul, metodele euristice 2
Studiul arborilor principali ai maşinilor unelte.
Reglarea jocurilor în lagărele arborilor principali.
experimentul, metodele euristice 2
Studiul şuruburilor conducătoare ale maşinilor
unelte. Reglarea jocului în mecanismele şurub
piuliţă.
experimentul, metodele euristice 2
Divizarea directă, indirectă şi diferenţială. Capete
şi platouri divizoare mecanice şi optice.
experimentul, metodele euristice 4
Construcţia şi cinematica maşinii de alezat şi frezat
AF85.
experimentul, metodele euristice 4
Studiul cinematicii şi construcţiei strungului
automat SARO 25.
experimentul, metodele euristice 4
Structura constructivă şi cinematică a maşinii de
danturat.
experimentul, metodele euristice 4
Lucrare de sinteză şi recuperare. experimentul, metodele euristice 2
Total ore seminar 28
Bibliografie
Botez, E., Maşini-unelte, vol.I, Teoria, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.
Botez, E.,ş.a., Maşini-unelte, vol.II, Organologia şi precizia, Editura Tehnică, 1978.
Cojocaru, S., ş.a., Proiectarea maşinilor-unelte, Îndrumar de laborator, Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu,1997.
Fetche, V., şa., Maşini-unelte, Litografia Universităţii din Sibiu, 1991.
Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Elemente de structură, Editura Tehnică, Bucureşti,1997.
Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Mecanisme de reglare, Editura Tehnică, Bucureşti,1998.
Moraru, V., Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte, EDP, Bucureşti, 1985.
Racz, G., Cojocaru, S., Proiectarea maşinilor şi utilajelor. Teoria. , Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, 2003.
Racz, G., Proiectarea maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,
2007.
Telea, D., ş.a., Maşini, utilaje şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura Dacia,
Cluj – Napoca, 2001.
Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 1 – 4, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989.
4
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 30
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5 Laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
Formă alternativă de
evaluare-Fişă de
evaluare laborator
40
Participare activă la laborator Fişă de evaluare
seminar
10
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________ Prof. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. dr. ing. Melania TERA
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
1
Valabilă an universitar 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Maşini de prelucrat prin deformare 1
Codul disciplinei: 39.04.4.605.01.02.S.O.58
Domeniul: Inginerie industrială
Specializarea: Maşini – unelte şi sisteme de producţie
Departamentul: Maşini şi Echipamente Industriale
Facultatea: de Inginerie
Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu
Anul de studiu: III Semestrul 6 Tipul de evaluare finală Examen
Regimul disciplinei
(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă): DI Numărul de credite: 2
Categoria formativă a disciplinei
(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS
Total ore din planul de
învăţământ 42
Total ore pe semestru:
42
Titularul disciplinei: prof.univ.dr.ing. Octavian Bologa
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
28 0 14 0 42
Obiective:
Formarea unei concepţii inginereşti privind structura, cinematica, acţionarea,
precum şi calculul organologic şi energetic al maşinilor de prelucrat prin
deformare.
Cunoaşterea şi calculul mecanismelor auxiliare de presare, în contextul în care
acestea constituie elemente principale de creştere a productivităţii în sectoarele
de prelucrare prin deformare.
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
prin obţinerea deprinderilor necesare pentru conceperea, exploatarea şi
întreţinerea maşinilor de prelucrat prin deformare (prese mecanice cu
manivelă, prese cu genunchi, prese cu şurub, prese mecanice automate).
2. Explicare şi interpretare:
a funcţionării diferitelor subansambluri componente ale maşinilor de
prelucrat prin deformare, precum şi a maşinilor în ansamblul lor (prese
mecanice cu manivelă, prese cu genunchi, prese cu şurub, prese
mecanice automate)..
3. Instrumental – aplicative prin însuşirea paşilor de urmat în configurarea maşinilor de prelucrat prin
deformare (prese mecanice cu manivelă, prese cu genunchi, prese cu
şurub, prese mecanice automate)..
4. Atitudinale: privind dorinţa de autoperfecţionare, de percepere şi înţelegere a
progresului tehnic în domeniul construcţiei maşinilor de prelucrat prin
deformare (prese mecanice cu manivelă, prese cu genunchi, prese cu
şurub, prese mecanice automate)..
2
Conţinutul
tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr. crt. Denumirea temei Nr. ore
1. Probleme generale privind construcţia maşinilor de prelucrat
prin deformare.
2
2. Stadiul de dezvoltare a construcţiei maşinilor de prelucrat prin
deformare. Tendinţe ce se manifestă în construcţia maşinilor
prelucrat prin deformare;
2
3. Probleme generale privind construcţia maşinilor de prelucrat
prin deformare: Clasificarea generală a maşinilor de prelucrat
prin deformare;
2
4. Lanţurile cinematice ale maşinilor de prelucrat prin
deformare.
2
5. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale
preselor mecanice: Calculul şi proiectarea arborilor principali.
2
6. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale
preselor mecanice: Calculul de rezistenţă a bielei; Calculul
mecanismelor de transmisie utilizate la presele mecanice cu
manivelă.
2
7. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale
preselor mecanice: Cuplaje, frâne şi sisteme de protecţie.
2
8. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale
preselor mecanice: Sisteme de comandă folosite la presele cu
manivelă.
2
9. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale
preselor mecanice: Batiul preselor mecanice cu manivelă.
Ghidajele şi culisorul preselor mecanice cu manivelă.
2
10. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale
preselor mecanice: Calculul volantului preselor mecanice cu
manivelă.
2
11. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale
preselor mecanice: Dispozitive auxiliare utilizate la presele cu
manivelă. Dispozitive şi instalaţii de protecţie
2
12. Prese mecanice cu manivelă: Probleme generale privind presele
mecanice cu manivelă; 2
13. Prese mecanice cu manivelă:; Mecanisme utilizate pentru
executarea mişcării principale;
14. Prese mecanice cu manivelă ( Prese mecanice cu simplă
acţiune): Clasificare. Analiza şi structura cinematică. Calculul
forţelor din mecanismul bielă-manivelă
2
TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI
1. Protecţia muncii. 2
2. Structura şi modul de lucru a sistemului de comandă ale preselor
mecanice. 2
3. Structura şi modul de lucru a sistemului de comandă ale preselor
hidraulice şi pneumatice 2
4. Determinarea rigidităţii batiurilor preselor 2
5. Verificarea preciziei preselor 2
6. Caracteristici funcţional – constructive ale mecanismelor pentru
automatizarea spaţiilor de presare 2
7. Analiza constructiv – funcţională a maşinilor de prelucrat prin presare a
canelurilor 2
3
Metode de
predare /
seminarizare
Procedura urmată în predarea cursului este prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de proiectare a imaginilor, iar dintre
metodele utilizate sunt de amintit problematizarea, învăţarea prin
descoperire şi studiul de caz. În ceea ce priveşte tehnicile folosite pe
parcursul activităţilor de predare acestea sunt: expunerea sintetică,
explicaţiile, demonstrarea prin scheme, grafice, etc.
La orele de laborator, dezvoltarea se face cu ajutorul experimentelor,
folosind deci experimentul ca metodă.
Stabilirea notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la examen/colocviu (evaluare finală) 80%
- teste pe parcursul semestrului 10%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10%
- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. -
- teme de control -
- alte activităti(precizaţi)………………………………
……………………………………………………….. -
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc)
Evaluarea finală se face pe baza unei lucrări scrise (descriptive), pe bază de bilete, conţinând
câte două întrebări fiecare, din materia predată pe parcursul semestrului.
Cerinţe minime pentru nota 5
La fiecare dintre cele două întrebări de
pe biletele de examinare să răspundă de
nota 5 şi să fi participat, pe parcursul
semestrului, la toate lucrările de
laborator.
Cerinţe pentru nota 10 La fiecare dintre cele două întrebări de pe biletele de
examinare să răspundă de notă maximă, să fi
participat la testele organizate pe parcursul
semestrului la care să fi obţinut calificative maxime;
de asemenea la toate lucrările de laborator.
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 42
Bibliografia
Minimală obligatorie:
1. Bologa, O.: Tehnologia presării la rece. Sibiu, I.I.S., 1982.
2. Bologa, O.; Şteţiu, C.; ş.a.: Ambutisarea şi vibroambutisarea tablelor la rece.
Sibiu, I.I.S., 1984.
3. Bologa, O.; Turcu, N.: Tehnologia presării la rece. Îndrumar de laborator.
Sibiu, I.I.S., 1989.
4. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura
Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.
5. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995..
6. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti,
E.D.P., 1982.
7. Rădulescu, Gh., ş.a. – Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini,
Bucureşti, E.T., vol. III, 1986.
8. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Ed.
D.P., 1983.
9. Teodorescu, M.; ş.a.: Prelucrări prin deformare plastică la rece. Bucureşti, Ed.
D. P., 1987.
10. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I,
Universitatea din Sibiu, 1993, 1996.
4
Complementară: 1. Blattner, A. – Mecanisme Pressen – Einsatz und Konstruktion – Köln Verlag
TUV Rheinland, 1990.
2. Buzdugan, Gh. – Rezistenţa materialelor, Bucureşti, E.T., 1980
3. Ciupitu, I.: Deformarea plastică la rece. Craiova, Editura Universitaria, 2004.
4. Doege, E., - Umformende Maschinen der Produktionstehnik – Kontruktion,
Automatisierung, Steuerung – IFUM, Universitat Hanover, 1989 şi 1992.
5. Dragu, D.; Dumitraş, C.: Toleranţe şi lanţuri de dimensiuni în construcţia de
stanţe şi matriţe. Bucureşti, Ed. Tehnică, 1988.
6. Lange, K.: Umformtechnik, Band 1 - 4. Springer - Verlag, 1988.
7. Lăzărescu, I,; Şteţiu, G.: Proiectarea ştanţelor şi matriţelor. Bucureşti, Ed.
D.P., 1973.
8. Oehler-Kaiser, Schnitt-, Stanz- und Ziehwerkzeuge, Springer – Verlag Berlin
– Heidelberg – New York, 1973.
9. Puia, T.; Bologa, O.: Tehnologia ştanţării şi matriţării la rece. Îndrumător de
proiectare., Sibiu, I.I.S., 1979.
10. Romanovski, V.P: Ştanţarea şi matriţarea la rece (traducere din lb. rusă).
Bucureşti, Ed. Tehnică, 1970.
11. Sindilă, G.: Tehnologii de prelucrare prin deformare plastică la rece.
Metodologie de proiectare. Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.
12. Spur, G.; Stoferle, T.: Handbuch der Fertigungtechnik, Band 1 – 5, Carl –
Hanser Verlag, 1986.
13. Teodorescu, M; ş.a. Elemente de proiectare a ştanţelor şi matriţelor.
Bucureşti, Ed. D.P.,1083.
*** - Metals Handbook, vol. 14. ASM, Metals Park, Ohio, 1988.
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:
1. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995..
2. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti, E.D.P., 1982.
3. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Ed. D.P.,
1983.
4. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I, Universitatea din
Sibiu, 1993, 1996.
Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura Universităţii
"Lucian Blaga" , 2005.
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa
Director de
Departament
Prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini-unelte și sisteme de producție/ Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Mașini-unelte cu comandă
numerică
Cod:
39.04.4.610.01.02.S.A.59
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen BREAZ
Ș.L. dr. ing. Melania TERA 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de
studiu III 2.5
Semestrul 7 2.6. Tipul de
evaluare EC 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2
curs
2 din care 3.3
seminar/laborator
1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care 3.5
curs
28 din care 3.6
seminar/laborator
14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 26
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 22
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 63
3.8. Total ore din planul de învăţământ 70
3.9 Total ore pe semestru 133
3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoștințe de acționarea mașinilor din sistemele de producție
Cunoștințe de teoria reglării automate
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoștințe privind proiectarea rațională, utilizarea, operarea și mentenanța mașinilor-
unelte cu comandă numerică (MUCN)
Cunoștințe privind programarea mașinilor-unelte cu comandă numerică (MUCN)
2
Competenţe
transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;
Deprinderea lucrului în echipe mixte, interdisciplinare;
Dezvoltarea încrederii în cunoştinţele şi competenţele proprii;
Capacitatea de a asambla şi conduce echipe interdisciplinare;
Capacitatea de a aborda şi rezolva singur sau în echipă probleme complexe.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Dobândirea de cunoştinţe şi abilități privind proiectarea, programarea și utilizarea
mașinilor-unelte cu comandă numerică.
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
să definească conceptele de bază din domeniul MUCN
să fie capabili să utilizeze rațional și să programeze MUCN
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Principalele tipuri de echipamente tehnologice cu comandă
numerică prin calculator. Mașini-unelte CNC, roboți industriali
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Structura generală a unei mașini-unelte cu comandă numerică
(MUCN). Cinematica MUCN. Transmisii si ghidaje specifice.
Sisteme de schimbare automată a sculelor.
- “ - 2
Sisteme de acționare ale MUCN. Traductoare de poziție și
deplasare din structura MUCN. Sisteme de control al miscării.
Blocurile funcționale ale unui echipament CNC.
- “ -
4
Axe, origini, mișcări ale echipamentelor CNC. Originea
mașinii, originea piesei. - “ - 2
Principiile de bază ale limbajului de programare ISO 6983.
Structura unui program. Fraze și blocuri. Funcții pregătitoare,
funcții geometrice, functii tehnologice, funcții auxiliare.
- “ - 2
Programarea deplasărilor rapide și a deplasărilor liniare cu
avans de lucru. Programarea interpolării liniare. Algoritmi de
interpolare liniară în tehnica impulsurilor de referință. Algoritmi
de interpolare liniară în tehnica cuvintelor de referință.
- “ - 2
Programarea deplasărilor circulare cu avans de lucru.
Programarea interpolării circulare. Algoritmi de interpolare
circulară.
- “ - 4
Corecțiile sculelor. Corecția de lungime a sculei. Conturul
echidistant. Corecția de rază. - “ - 2
Particularități ale programării strungurilor CNC. - “ - 4
Cicluri fixe de prelucrare. Subprograme și subrutine. - “ - 2
Elemente de programare asistată de calculator a MUCN 2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Centrul de prelucrare verticală CNC Haas MiniMill. Reglarea
mașinii, stabilirea originii piesei, măsurarea sculelor.
demonstraţia
experimentul 2
Centrul de prelucrare verticală CNC Haas MiniMill. Transferul,
editarea și simularea programelor. - “ - 2
Realizarea și testarea programelor pentru centrul de prelucrare
verticală CNC Haas MiniMill. - “ - 4
Reglarea și operarea mașinii CNC General Numeric cu 5 axe
comandate numeric - “ - 2
Aplicații în pachetul software CIMCO - “ - 4
3
Total ore laborator 28
8.3. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Stabilirea temei de proiect demonstraţia
experimentul 2
Realizarea unui program pentru prelucrare prin frezare a unei
piese (operații de frezare de finisare a conturului + găurire)
- “ - 6
Simularea programului în CIMCO și pe simulatorul Haas - “ - 2
Execuția programului pe centrul de prelucrare verticală CNC
Haas MiniMill
- “ - 4
Total ore proiect 14
Bibliografie
Minimală obligatorie:
Morar, L., Breaz, R., Câmpean, E., Programarea manuală şi asistată de calculator a echipamentelor
numerice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2014
Cofaru, N., Breaz R.E., Programarea şi exploatarea maşinilor unelte cu comandă numerică, Editura
Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2006
*** limbajul de programare ISO 6983
*** cartea mașinii Haas MiniMill CNC
Complementară:
Telea, D., Popp, I.O., Breaz, R.E., Masini, echipamente si strategii in sisteme flexibile de productie,
Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 598 pag., 2009
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
proiectarea şi implementarea unor activități, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul și corectitudinea
cunoștințelor Lucrare scrisă 40
Rigoarea științifică a limbajului și
cunoașterea terminologiei specifice Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea și susținerea unui
referat, a unei aplicații Verificare orală 30
Participare activă la laboratoare Fişă de evaluare
laborator
10
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
Cunoașterea și întelegerea principiilor de bază ale funcționării MUCN
Cunoașterea și înțelegerea principiilor de bază ale programării MUCN
Capacitatea de a elabora programe de complexitate mică și medie
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/laborator
15.09.2016 Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen BREAZ/ Ș.L. dr. ing. Melania TERA
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
01.10.2016 Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ