REDACTAREA UNUI REDACTAREA UNUI REZUMATREZUMAT,, A UNUI ARTICOL A UNUI ARTICOL
ORIGINALORIGINAL ŞIŞI A UNEI CĂRŢIA UNEI CĂRŢI
Mihai CruceMihai Cruce
Obiectivele redactării unui articol original
vreţi să fie publicat vreţi să fie citit şi înţeles
Principiile stilului ştiinţific precizia, presupune rigoare ştiinţifică (tabele, grafice) claritatea are ca scop să expunem tot; să respectăm
regulile gramaticale şi de punctuaţie concizia presupune lipsa repetiţiilor, eliminarea
cuvintelor inutile
Încercaţi să aveţi o idee per frază, <15 cuvinte /frază !
Structura (IMRAD) unui articol original
Precizie Claritate ConcizieTitlu RezumatIntroducere Metode FiguriRezultate Tabele şi /andDiscuţii Referinţe
Autorul trebuie să-şi răspundă la 4 întrebări:10. Pentru cine scrie?11. Când trebuie să scrie?12. Ce a observat?13. Ce părere are?
Alte forme de redactare
prezentarea unui caz clinic referat general (review) srisoarea către redacţie pentru: un caz clinic scurt comentariul unui articol deja publicat în revistă rezultate preliminare ale unei lucrări originale editorialul presupune analiza unor lucrări publicate opinia despre o temă formularea unei ipoteze teza de doctorat
Cine este autorul?
Cel care a contribuit la una din cele 3 etape ale redactării:
c) concepţia, metoda de lucru sau analiza şi interpretarea rezultatelor
e) redactarea articolului sau revizuirea critică
g) aprobarea versiunii finale ce va fi publicată
Există prea mulţi autori la un articol !
TITLUL
Formularea titlului să anunţe conţinutul articolului cu maximă precizie şi
concizie; să fie scurt (10-12 cuvinte) nu trebuie să fie o propoziţie cu subiect, verb,
complement să nu conţină abrevieri, formule clinice, nume
comerciale “Tratamentul cu cimetidină la bolnavii de ulcer” (NU) “Eficacitatea cimetidinei în ulcerul duodenal” (DA) să fie stabilit după terminarea articolului să fie evitate formulări: “Studii asupra…” sau “Cercetări
privind…” , când studiul se referă de ex. la “Anafilaxia la şobolan”
titlul diferă dacă aceeaşi lucrare este publicată într-o revistă de medicină internă, radiologie sau gastro-enterologie
evitaţi titlul cu semnul întrebării
Subtitlurile apar când se descriu experienţe diferite apar în articole lungi cu multe ilustraţii facilitează:
citirea lucrării
alegerea directă a pasajului de interes
REZUMATUL
Obiective: rezumarea în câteva cuvinte a întregii informaţii din
articol (rezumat informativ)
Clasificare:
rezumatele articolelor originale care succed titlului
rezumate pentru congrese (abstracte)
rezumate structurale
Rezumatele informative ale articolelor originale
Trebuie să răspundă la întrebările: De ce am făcut această lucrare? (Introducere) Cum am făcut-o? (Metode) Ce am observat? (Rezultate) Ce cred eu? (Discuţii) concluzie
Se redactează la timpul trecut, fără abrevieri şi se expun doar datele lucrării experimentale !
Rezumatele structurale ale investigaţiilor clinice
Au de obicei 250 de cuvinte şi 8 paragrafe
1. “Obiective” (scopul studiului) expuse clar
2. “Design” (protocol, metoda de studiu) presupune:
studiu randomizat controlat, dublu orb vs placebo
studiu de test diagnostic (criterii de referinţă)
studiile de prognostic (de cohortă)
descrieri de serii de cazuri / de anchetă
studiile de evaluare economică (avantaje cost-
eficacitate)
3. “Setting” (locul studiului):
bolnavi spitalizaţi /trataţi ambulator
4. “Patients or other participants” (selecţia pacienţilor)
voluntari / bolnavi
numărul participanţilor incluşi / nonincluşi
5. “Intervention” (tratament / metode de intervenţie)
durata, metoda, posologie
6. “Maine outcome measure” (criteriul principal de
raţionament)
metode de analiză planificate înainte de colectarea
datelor
7. “Results” (rezultatele) trebuie:
prezentate în tabele / grafice
să expună intervale de încredere, semnificaţii statistice
să apară şi în articol
8. “Conclusions” (concluzii). Să fie:
evidente
fără ambiguitate
cu aplicabilitate în clinică
fără speculaţii / generalizări rapide
Rezumatele structurale ale trecerilor în revistă generale şi ale metaanalizelor
Au 6 paragrafe:1. Scopul studiului: precizaţi dacă se urmăreşte: cauza, diagnosticul, tratamentul, prevenţia
2. Originea bolilor: bazele de date (cuvinte cheie pentru căutare), indexul cu precizarea rezultatelor cercetării 3. Selecţia studiilor precizează: criteriile de selecţie a articolelor (populaţie particulară, intervenţie, metode) metoda de aplicare a acestor criterii (observaţii, consens, experţi)
4. Extracţia datelor: descrierea recomandărilor pentru a asigura validitatea şi calitatea informaţiilor5. Sinteza rezultatelor principalele rezultate obţinute, calitative / cantitative rezultatele numerice se prezintă cu intervale de încredere şi nivele de semnificaţie statistică6. Concluzii cu aplicaţiile lor fără generalizare în afara domeniului revistei
INTRODUCEREA
Răspunde la întrebarea pentru ce? (articol original) de ce expunem acest caz clinic? de ce să discutăm această problemă? (editorial)
Înainte de a o scrie trebuie: să cunoaşteţi subiectul abordat să selecţionaţi bibliografia să cunoaşteţi revista căreia i se adresează
Conţinutul introducerii să expuneţi clar şi precis natura problemei studiate în domeniu să propuneţi o ipoteză de testat să aduceţi răspunsuri la întrebări din domenii necercetate
să aibă o lungime adaptată la revistă, subiect, nivelul audienţei
timpul verbelor
prezentul pentru generalizări
trecutul pentru a expune pe scurt rezultatele obţinute de
autorii citaţi
Erori de concepţie a introducerii
nu trebuie să faceţi istoria subiectului
de ex. “metastaze ale cancerului tiroidian”
MATERIALE ŞI METODEPot fi de 3 tipuri: de selecţie a materialului
de intervenţie
de evaluare
Metodele de selecţie a materialului care pot fi
bolnavi
animale de experienţă
eşantioane biologice
kit-uri diagnostice
populaţii
articole ştiinţifice
prospectivă selecţia a fost retrospectivă Trebuie să precizăm dacă conservativă/non seria a fost randomizată/non
Pentru un experiment medicamentos precizaţi criteriile de închidere şi cele de neînchidere
În acest capitol să nu dăm rezultate
De ex. “am inclus 125 bolnavi, cu vârsta medie 34+/-5 ani, greutate medie 54+/-8 kg, având un lupus evoluând de 3+/-1 an”
Corect “am inclus toţi bolnavii spitalizaţi între 18 şi 65 de ani în serviciul nostru având lupus diagnosticat de peste 1 an, după criteriile (referinţa)
Pentru bolnavi să menţionăm că am obţinut consimţământul acestora şi respectarea convenţiilor de la Helsinki
Pentru experimentele pe animale există reguli de etică
Metodele de intervenţie presupun următoarele aspecte: administrarea unui medicament intervenţia chirurgicală (pe om / animal) incubaţia unui material biologic metoda biochimică urmărirea unor parametrii (epidemiologie /treceri în revistă) se fac precizări legate de timp, loc, posologii, unităţi de măsură Metode de evaluare se descriu cu precizie criteriile de raţionament se evaluează rezultatul intervenţiei pe baza parametrilor: calitativi cantitativi
unităţile de măsură
precizaţi (în unităţile cerute de revistă)
unităţile de timp
expuneţi metodele de analiză folosite: de ex. analiza
statistică (referinţe)
Cum se scrie acest capitol?
descrieţi în ordine logică metodele folosite:
de ex., dacă studiaţi imunofluorescenţa pe hepatocitele umane, prezentaţi mai întâi metodele chirurgicale, histologice şi în sfârşit metodele de imunofluorescenţă
nu utilizaţi verbele decât la timpul trecut (cum aţi lucrat?)
metodele deja publicate să aibă referinţe bibliografice
de ex.: “celulele au fost distruse prin ultrasunete (bibliografie)” este mai corect decât “celulele au fost distruse după cum au descris anterior (bibliografie)”
respectaţi nomenclaturile internaţionale pentru
materiale
reactivi
bacterii, paraziţi
metodele deja publicate sa aiba referinte bibliografice
de exemplu: “celulele au fost distruse prin ultrasunete (bibliografie)” este mai corect decit “celulele au fost distruse dupa cum au descris anterior (bibliografie)”
respectati nomenclaturile internationale pentru
materiale
reactivi
bacterii, paraziti
, virusuri
REZULTATE
nu introduceţi în acest capitol, metode sau discuţii
Prioritate pentru figuri şi tabele
fiecare ilustraţie trebuie să fie inteligibilă în afara textului
ilustraţia să nu facă dubla expunere cu textul
un tabel poate să aibă:
linii şi coloane
titlul plasat deasupra, cu număr (în ordinea apariţiei în text)
notele explicate dedesupt
figurile corespund: diagramelor, histogramelor, curbelor,
radiografiilor, zimogramelor, fotografiilor
să fie însoţite de o legendă
mesajul lor să fie uşor înţeles
în text, aceste ilustraţii trebuie citate fie la începutul, fie
la sfârşitul unei fraze scurte
Necesitatea unui plan simplu
expunerea faptelor conform ordinii de expunere a metodelor
precizarea subtitlurilor
expunerea în ordine cronologică a observării faptelor: de exemplu, intervenţia chirurgicală, examen macroscopic, rezultate histologice verbele să fie la trecut !
Descrierea logică a faptelor explicaţi ce observaţi fără interpretări / comentarii !
de ex.: descriem o Hb de 6g/dl şi nu o anemie; 16x109/l leucocite şi nu o leucocitoză
cititorul ar trebui să poată interpreta rezultatele
respectarea cronologică a faptelor !
de ex.: bolnavul este examinat pentru un diagnostic precis şi numai în cursul anamnezei este înţeleasă istoria lui. Se reconstituie trecutul, expunerea urmează cronologia faptelor
se expun rezultatele care permit o înţelegere şi descriere clară “43 de bolnavi din 52 au avut” şi nu “destul de mulţi bolnavi au avut…”
se pot omite datele accesorii
rezultatele negative se citează la nevoie
lipseşte bibliografia (se expun rezultatele originale !)
Alegerea şi utilizarea tabelelor Rezultatele pot fi expuse sub formă de: text scris, tabel, figură
Tabelul ocupă mai mult loc şi este mai costisitor pentru reviste
Exemplu de comentare a tabelului 6 în text:
Rezultatele biopsiei mucoasei rectale (BMR) în cursul a
18 rectocolite nespecifice în funcţie de sex (Tabelul 6)
Rezultate BMP/sex Bărbaţi Femei Total
Pozitiv* 3 1 4
Negativ 7 7 14
Total 10 8 18
*Prezenţa ouălor clare şi/sau negre de Schistosoma mansoni
Propunem să se scrie “BMP realizată pe 18 cazuri de rectocolită
nespecifică (10 bărbaţi şi 8 femei) au arătat de 4 ori (3 bărbaţi şi o
femeie) ouă clare şi/sau negre de S. mansoni” şi nu preferăm “BMP,
realizată în 18 cazuri de rectocolită nespecifică a arătat în 14 cazuri
(7 bărbaţi şi 7 femei) absenţa de ouă clare şi/sau negre de S.
mansoni”. Preferăm informaţia “pozitivă” în locul celei “negative”
Enumerarea de rezultate într-un tabel despre un singur parametru are
scop didactic (referate, expuneri orale)
Model de tabel
Titlul tabelului…………..(Tabel 1)
Titlurile capetelor de coloane
Eventual subtitlurile acestora
Capete (titluri) de linie Corp sau câmp
Eventual subtitluri ale capetelor de linie
Alegerea şi utilizarea figurilor
Numărul de figuri depinde de subiect
Alegerea figurii este un compromis între rigoarea datelor şi
mesajul pe care vrem să îl exprimăm
Figura este aleasă şi pentru a ilustra un fapt original
Legenda clarifică şi precizează mesajul figurii
Graficele, curbele, histogramele sunt îmbunătăţite de calculator
Construirea şi prezentarea figurilor
Desene din linii
grafice, curbe (arată tendinţe, comparaţii)
maxim 3-4 curbe în aceeaşi figură
liniile se diferenţiază prin grosime / continuitate
legendele sunt scurte: unităţile de pe cele 2 axe să fie precise
Diagrame cu bare verticale sau orizontale expun date pentru o variabilă / clasa de variabile barele orizontale permit compararea datelor (+) cu cele (-) histograma este o diagramă cu bare (epidemiologie)
Diagrame în sector de cerc (“felii de tort”, “roata de caşcaval”) evitaţi folosirea unei “felii” de 60-70% cu alte 5-6 “felii” mai mici
Norii de puncte numărul de puncte să corespundă numărului de cazuri studiate putem prezenta media şi un parametru de variabilitate – abatere
Diagrame în 3 dimensiuni (rare)
utilizate în citofluorometrie
Hărţi geografice
Algoritmi, arbori decizionali
ajută cititorul să ia o singură decizie din mai multe posibile
poate fi o suită de întrebări cu răspunsuri DA/NU
în final se indică o conduită de urmat, un diagnostic, o
schemă terapeutică
Fotografii
Personaje - un bolnav care să nu fie recunoscut
- să avem permisiunea bolnavului
Histologie, anatomie patologică
se precizează tehnica de colorare
puterea de mărire a microscopului
se indică detalii cu săgeţi
Peisaje, aparatura, tehnica
Imagistica medicală
reproducerea are ca scop focalizarea părţii ce conţine
mesajul
Documente cromatografice
Prezentarea figurilor
în 3 exemplare
legendele dactilografiate separat
pe spatele fiecărei figuri se lipeşte o etichetă (cu
numărul figurii, sensul sus/jos, un identificator)
identificatorul reprezintă primele cuvinte din titlu
se trimit în plicuri separate
DISCUŢII
Obiective S-a răspuns la întrebare?
se precizează dacă s-au realizat obiectivele stabilite în întrebare
se prezintă răspunsuri separate şi se compară cu răspunsul
observat
cititorul află opinia autorului despre rezultatele obţinute
autorul trebuie să-şi “apere” răspunsul la întrebare, să-l explice
Există neconcordanţe?
se discută inadvertenţele din întrebare, metode, rezultate
se evită astfel respingerea publicării articolului!
Ipoteze şi perspective
permit punerea de noi întrebări, orientarea spre noi cercetări
ipotezele pot fi de ordin genetic, fiziopatologic
pregătesc introducerea unui nou articol original
noile ipoteze permit aplicarea unei noi strategii terapeutice Erorile unei discuţii
obiectivele sunt prost definite
se exagerează cu trecerea în revistă a altor articole
se introduc prea multe tabele
evocarea / repetarea faptelor este o eroare gravă
de ex. date exprimate procentual în discuţie, apar în valori absolute la rezultate
evitaţi cuvintele goale De ex. “cum am arătat anterior ( ) şi în acord cu mulţi autori
( ) am observat cazuri de vindecare pe seria noastră de bolnavi cu neo la sân” este mai corect “dintre cei 60 de bolnavi cu neo
de sân, 21 s-au vindecat. Astfel am confirmat rezultatele noastre precedente ( ) şi ale altor echipe ( )
Construcţia şi stilul unei discuţii primul paragraf trebuie să expună ideea principală şi implicaţiile sale discuţia trebuie să confirme, să explice şi să susţină
rezultatele să nu depăşească 50% din lungimea articolului autorul se angajează / expune poziţia folosind “eu” / “noi”
atenţie la alegera cuvintelor
“a demonstra”, “a dovedi” sunt cuvinte tari
“a arăta”, “a indica” sunt mai puţin tari
“ a sugera”, “a implica” au alte înţelesuri
se pot face referinţe noi care se adaugă la cele citate deja
ATENŢIE !
Într-un articol original nu există concluzii deoarece
primul paragraf de la “Discuţii” ar putea ţine loc de
concluzii!
SISTEME DE CITARE A REFERINŢELOR citarea referinţelor permite accesul cititorului la sursa
faptelor descrise autorul trebuie să fi citit referinţele menţionate evitaţi să citaţi teze de doctorat, comunicări orale, rezumate puteţi cita un articol acceptat (“in press”)
Referinţele numerice se numerotează cu cifre arabe în ordinea apariţiei în text numărul se plasează în ( ) după faptul enunţat / la sfârşitul frazei uneori apar referinţe în legendele tabelelor şi figurilor se respectă ordinea cronologică şi nu ordinea alfabetică mai multe referinţe se citează în aceeaşi paranteză în ordine crescătoare
Referinţele alfabetice
este absentă numerotarea
se citează în text autorul / autorii, urmaţi de anul publicării
pentru mai mult de 3 autori se citează doar primul (Popescu
şi colab. 1990)
dacă acelaşi autor publică mai multe articole în acelaşi an
se adaugă literele “a”, “b”, “c” după Popescu şi colab.
(1992b)
dacă există mai multe referinţe cu acelaşi prim autor ele
sunt clasate în ordinea alfabetică a primei litere a celui de
al doilea autor
dacă există aceeaşi autori pentru referinţe diferite acestea
sunt clasate în ordinea crescătoare anului publicării
BIBLIOGRAFIE / REFERINŢE Model pentru bibliografia finală You, C.H., Lec, K.Y., Cey,R.Y. et al (1980)
Electrogastrographic study of patients with unexplained nausea and vomiting. Gastroenterology, 79:311-314
Variante organism în calitate de autor autor anonim referinţa – o carte Huguier, M., Maissonneuve, H. (1992). La selection medical. De la these a l’article original. La communication orale. Paris Doin :105-189 Toate marile descoperiri ce vă interesează sunt în articolele
pe care dacă ştiţi să le alegeţi şi să le citiţi veţi şti cum să le utilizaţi !
REDACTAREA UNEI CĂRŢI
Înainte de a redacta o carte puneţi-vă următoarele întrebări:
este nevoie de cartea pe care vreţi să o scrieţi?
materialul pe care îl aveţi în minte este suficient de nou şi diferit de ce s-a publicat?
cât de mulţi autori ar fi interesaţi de cartea dvs?
posedaţi talentul şi capacitatea de a aduna, asimila şi prezenta datele importante într-un stil uşor de urmărit?
Sunt puţine cărţile ştiinţifice citite integral, majoritatea sunt citite parţial !
Prelucraţi şi rearanjaţi datele, astfel încât cititorul să reţină esenţa lor cu un aport minim. Pentru a reuşi aceasta presupuneţi că cititorul dvs. este:
leneş, blazat şi nu prea deştept capabil să vă urmărească numai până unde este condus
Monografia
Definiţie: este o lucrare:• erudită şi foarte documentată• acoperă exhaustiv o singură ramură dintr-un domeniu• care poate uneori crea un nou domeniu
Cuprinsul lucrării poate:• fi scurt, dacă nu se ştiu multe în legătură cu subiectul• fi extrem de voluminos, dacă există multe informaţii în
legătură cu subiectul• acoperi toate aspectele importante ale subiectului
indicat în titlu
Monografia este scrisă de obicei de un singur autor, dacă există mai mulţi autori, în cuprins se menţionează contribuţia fiecăruia!
Autorul unei monografii trebuie:
•să fie îndeaproape familiarizat cu domeniul respectiv, prin experienţa personală
•să existe o nevoie reală pentru corelarea datelor acestui domeniu d.p.d.v. ştiinţific
•să respecte regulile scrisului ştiinţific (vezi redactarea unui articol ştiinţific original)
Recomandări: adunaţi materialul pentru carte (recenziile unor articole, note scurte) fără să fiţi preocupaţi de ordinea şi stilul prezentării aranjaţi-le în fişiere separate sau constituiţi clasoare în care să aveţi şi articolele în extenso
schiţaţi un plan, lăsaţi-l să se maturizeze!
întocmiţi cuprinsul, cu scurte indicaţii despre capitole/subcapitole
acum materialul dumneavoastră se aşează în ordine!
scrieţi câte un capitol şi (în timp ce redactaţi) ideile care se leagă de alte capitole treceţi-le în fişierul respectiv la calculator puteţi face foarte uşor adaosuri în diverse capitole
în ultimele fraze de încheiere dintr-un capitol faceţi o “trecere” care să anunţe capitolul următor
Model de structurăModel de structură::
introducere generală - 1 paginăintroducere generală - 1 pagină capitolele au fiecare: introducere (1capitolele au fiecare: introducere (1//2 pagină), subcapitole 2 pagină), subcapitole (fără material şi metode sau rezultate şi discuţii) care (fără material şi metode sau rezultate şi discuţii) care analizează problemele abordateanalizează problemele abordate în finalul capitolului pot să fie/să lipsească concluziileîn finalul capitolului pot să fie/să lipsească concluziile un glosar este întotdeauna foarte utilun glosar este întotdeauna foarte util iconografia este absolut necesară pentru a vizualiza textul iconografia este absolut necesară pentru a vizualiza textul
pe lângă trecerea în revistă foarte actualizată a datelor pe lângă trecerea în revistă foarte actualizată a datelor din literatură, textul trebuie să utilizeze mai ales contribuţiiledin literatură, textul trebuie să utilizeze mai ales contribuţiile originale ale autorilor în domeniul originale ale autorilor în domeniul respectivrespectiv
MManualeleanualele:: sunt scrise pentru a fi citite sunt scrise pentru a fi citite şşi i îînsunsuşşite de cite de căătre studentre studenţţii cuprind un domeniu larg cuprind un domeniu larg şşi bine precizat al i bine precizat al şştiintiinţţeiei acoperacoperăă un curs s un curs săăptptăămmâânal pe care-l completeaznal pe care-l completeazăă trebuie strebuie săă cuprind cuprindăă probleme bine cunoscute probleme bine cunoscute ipotezele pot fi prezente, ele stimuleazipotezele pot fi prezente, ele stimuleazăă g gâândirea studenndirea studenţţilor ilor interesainteresaţţi i şşi pe baza referini pe baza referinţţelor pot infirma sau suselor pot infirma sau susţţineine anumite puncte de vedere (cu argumente pro anumite puncte de vedere (cu argumente pro şşi contra)i contra)
trebuie strebuie săă cuprind cuprindă ă ilustrailustraţţii diverse: grafice, tabele, fotografii,ii diverse: grafice, tabele, fotografii, simple şi bine concepute simple şi bine concepute care care fac manualul mai ufac manualul mai uşşor de cititor de citit
pot să prezinte fie în text, fie la subsolul paginii referinţe privitoare la istoria unei descoperiri sau menţiuni (de ex. autorul este laureat al premiului Nobel)
fiecare capitol al unui manual se poate încheia cu un scurt rezumat şi cu un set de întrebări (cu/fără răspunsuri) care să permită recapitularea cunoştinţelor şi înţelegerealor adecvată
gândiţi-vă că un manual trebuie să fie o sinteză bibliografică reuşită d.p.d.v. ştiinţific, trebuie să fie atractiv şi uşor de citit!