U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin
Capitolul III. profilul longitudinal
III.1 Generalitati
Profilul longitudinal reprezinta proiectia desfasurata pe un plan a
intersectiei cu un plan vertical ce trece prin axa drumului cu suprafata terenului
obtinandu-se o linie neregulata care se numeste linia terenului si cu suprafata
caii care se prezinta sub forma unei linii continue,regulate care se numeste linia
proiectului sau linia rosie.
Elementele profilului longitudinal
In profilul longitudinal scara pe orizontala (scara distantelor) este aceasi
cu scara planului de situatie, iar scar ape vertical (scara cotelor) este de 10ori
mai mare.
Fiecarui punct al traseului ii corespunde in profil longitudinal o pereche de
cote, raportate la un system de referinta, cota terenului si cota proiectului.
Diferente dintre cele doua cote se numeste cota de executie sau diferenta in ax;
U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin
astfel drumul se afla in rambleu (umplutura) daca cotele de executie sunt
pozitive sau in debleu (sapatura) daca cotele sunt negative.
III.2 Criterii pentru proiectarea liniei rosii
Proiectarea judicioasa a liniei rosii are o mare insemnatate, dar avand in
vedere varietatea formelor de relief si gradul de accidentare ca si diversele
situatii intalnite pe teren, pentru studiul si fixarea liniei rosii nu sunt stabilite
reguli fixe. Sunt luate in considerare o serie de criterii generale, tehnice si
economice:
- declivitatea maxima admisibila - se stabileste pe cale teoretica functie de
calitatile vehiculelor predominante in circulatie pe sectorul respective, de
viteza de proiectare impusa, de rezistentele intampinate de vehicule, de
puterea motorului necesara impingerii lor. La proiectarea liniei rosii trebuie
sa se tina seama si de valoarea declivitatii minima deoarece pe
sectoarele de debleu trebuia asigurata scurgerea apelor. Sub acest
aspect, scurgerea apelor trebuie sa aiba o declivitate minima de 0,5% si
in cazuri exceptionale chiar de 0,2%.
STAS-ul 863 furnizează valorile maxime ale declivităţilor pentru
drumuri
V (km/h) 100 80 60 50 40 30 25 imax%
5 6 6,5 7 7 7,5 8
imax,exceptional
%- - - - 8 8,5 9
- pasul de proiectare i- reprezinta dinstanta dintre doua schimbari de
declivitate a liniei rosii; din acest punct de vedere se recomanda ca pasul
de proiectare sa nu coboare sub anumite valori minime, in scopul evitarii
fragmentarii profilului longitudinal prin dese schimbari de declivitate.
U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin
Lungimea minima a pasului de proiectare se mai determina si din conditia
de a evita suprapunerea a doua tangente successive. De asemenea este
recomandabil ca punctele de schimbare a declivitatii sa nu fie amplasate
pe curbele din plan, la limita se admite ca schimbarile de declivitate sa se
faca si in punctele de tangenta de intrare sau de iesire din curbele din
plan, sau in mod exceptional in punctele de bisectoare.
Pe sectoarele de drum cu rampe prelungite, (cu declivitati de peste 5%, care se
realizeaza pe diferente de nivel de 75 .. 90 m), se introduc “odihne” a caror declivitate
este de 2 %.
Odihnele au lungimi de peste 100 m.
- volumul de terasamente - se recomanda sa fie minim pentru reducerea
cheltuielilor de investitie deoarece terasamentele reprezinta 30-50% din
costul de executie.
- compensarea terasamentelor - se face dupa calculul volumelor de
terasamente dar practice se incearca asezarea liniei rosii astfel incat sa
se determine cu linia terenului suprafete practice egale de umplutura si de
sapatura. Fata de o asemenea pozitie se ridica apoi linia rosie cu 0,10-
0,15m deoarece la aceeasi inclinare si la aceeasi cota de executie,
volumul de sapatura este mai mare decat cel de umplutura.
- cote obligatorii - se refera la respectarea anumitor cote pentru a satisface
U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin
anumite conditii de functionare (lucrarile de regularizare ale raurilor,
zonele inundabile, terasamente pentru poduri si viaducte impun anumite
cote care treebuie respectate de drumul nou construit).
III.3 Racordarea declivitatilor
Este un criteriu necesar pentru a se elimina discontinuitatile din punctele
de schimbare de declivitate in vederea asigurarii vizibilitatii si a unei circulatii
comode se prevede trecerea de pe o declivitate pe alta prin racordarea lor cu
arce de cerc verticale; se face cu ajutorul racordarilor concave, pentru care
razele de racordare se calculeaza din conditii de confort ale circulatiei si cu
ajutorul racordarilor convexe, pentru care pentru care razele de racordare se
calculeaza punand conditii de vizibilitate (ca si la asigurarea vizibilitatii in plan
se considera ca un conducator auto aflat pe o declivitate trebuie sa observe la
timp un obstacol situat pe partea carosabila de pe cealalta declivitate).
U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin
Elementele racordarii verticale
III.4 Pichetarea traseului
Pichetarea traseului este o etapă intermediară între traseul drumului în
plan de situaţie şi profilul longitudinal. Este necesară pentru trasarea liniei
terenului în plan longitudinal.
Picheţii reprezintă:
- punctele de început şi de sfârşit ale traseului;
U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin
- punctele de intersecţie ale curbelor de nivel cu axul drumului ;
- punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor de racordare în
plan;
- punctele necesare trasării curbelor de racordare în plan.
Distanţa minimă între doi picheţi consecutivi pe axul drumului trebuie să
fie de cel mult 30,00 m. În caz contrar se prevăd picheţi intermediari.
Având picheţii astfel stabiliţi, se întocmeşte un tabel care poartă
denumirea de foaie de pichetaj şi care conţine toate datele necesare
reprezentării liniei terenului în profil longitudinal.
Poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte se obţine prin adunarea la
poziţia kilometrică anterioară, a distanţelor parţiale dintre picheţi. Diferenţa
între ultima valoare obţinută pe coloana "poziţia kilometrică" şi prima valoare
de pe aceeaşi coloană reprezintă lungimea traseului de la punctul de plecare,
A la punctul de sosire, B.
Cotele de teren, în cazul picheţilor care se găsesc pe o curbă de nivel,
U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin
se obţin prin citirea cotei curbei de nivel respective, pe planul de situaţie.
III.5 Calculul liniei rosii
Calculul liniei roşii presupune determinarea valorii declivităţilor, a cotelor
proiect şi a cotelor de execuţie pentru toţi picheţii stabiliţi pe traseul drumului.
Fig 5.Calculul liniei rosii
Declivitatea se calculează în funcţie de diferenţa ΔH dintre cotele
proiect
şi distanţa între picheţi LA-B obţinută prin diferenţa între poziţiile
kilometrice ale
picheţilor:
U.T.C.B – F.C.F.C.D.P Student:PROIECT DE DIPLOMA 2010 Negrea Marius Catalin