Remodelarea spaţiului comun
la bloc
proiect finanțat de
PARTENERI MEDIA:PARTENERI: FEDERAȚIA ASOCIAȚIILOR DE PROPRIETARI DIN ROMÂNIA
ADMINISTRAȚIA FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL
2 | SCARA DE BLOC
I. Proiectul pilot „Remodelarea spaţiului comun la bloc”
A. Despre proiectSumarJustificareContextScop, obiective, public ţintăB. Etapele proiectului 1) Concurs pentru selectarea scării de bloc câștigătoare2) Documentarea istorică asupra zonei 3) Procesul de reamenajare a interiorului scării de blocC. Bugetul proiectuluiD. Sustenabilitatea proiectului
II. Cum să îţi reamenajezi propria ta scară de blocSoluţii simple, originale și puţin costisitoare de reamenajare a spaţiilor locative
III. AnexeJurnal foto – video Date de contact
CUPRINS
GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU REMODELAREA SPAŢIULUI COMUN LA BLOC
SCARA DE BLOC | 3
Sumar
Proiectul „Remodelarea spațiului comun la bloc” este un proiect pilot ce a realizat, cu titlu de exemplu, în peri-oada mai – iunie 2012, reamenajarea unei scări de bloc din Bucureşti cu o tematică culturală care a facut referinţă
directă la istoria cartierului unde a fost făcută intervenţia. Proiectul promovează intervenţiile culturale asupra spaţiilor de folosinţă în comun a scărilor de bloc din România. Proiectul propune un model de bună practică, aplicabil și replicabil pentru toate asociaţiile de propri-etari de imobile tip condominiu din România.
Proiectul „Remodelarea spațiului comun la bloc” este un proiect cultural apolitic.
Proiectul este organizat de Cerin Minodora Întreprindere Individuală. Acesta este un operator cultural care se subscrie ideii de valorificare şi promovare a patrimoniului cultural în forme inedite şi originale. Unul dintre obiectivele organizaţiei este catalizarea tine-rilor profesionişti talentaţi din domenii cu potential de creativitate pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural, precum: arhi-tecţi, artişti plastici, designeri tineri specialişti în domeniul istoriei, patrimoniului si a noilor tehnologii.
A. PROIECTUL PILOT „REMODELAREA SPAȚIULUI COMUN LA BLOC” Justificare
Proiectul „Remodelarea spaţiului comun la bloc” propune promovarea intervenţiilor culturale asupra spaţiilor de folosinţă în comun a scărilor de bloc din România, cu tematici culturale care fac referinţă directă la istoria cartierelor, sau alternativ, la personalităţile care marchează numele străzilor.
Proiectul propune schimbarea paradigmei de raportare a locuitorilor Bucureştiului faţăde valorile culturale naţionale, propunând astfel un tip de intervenţie culturală, ca vector deschimbare a mentalităţilor şi pentru a insufla publicului larg respectul şi admiraţia pentru patrimoniu. În acest sens proiectul are o importantă componentă de punere în valoare a patrimoniului naţional, într-o formula creativă şi inedită, care nu a fost abordată în România, după 1989.
Obiectivele generale sunt promovarea tinerilor artişti români (designeri, arhitecţi, artişti din zona artelor decorative) si promovarea conceptului de implicare socială prin artă.
4 | SCARA DE BLOC
GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU REMODELAREA SPAŢIULUI COMUN LA BLOC
Context75 % din populaţia Bucureştiului locuieşte în blocuri ce fac parte din supra-numitele „cartiere dormitor”.
CONFORM CERCETĂRII REALIZATE DE ASOCIAŢIA PENTRU TRANZIŢIE URBANĂ ÎN 2007
SCARA DE BLOC | 5
Deseori aceste cartiere, cu blocuri construite, mai ales în perioada 1965 – 1989, sunt asociate cu multiple deze-chilibre social-urbane: sărăcia, vanda-
lismul, indiferenţa socială şi culturală fiind doar câteva dintre ele. Proiectul nostru a urmărit, în subsidiar, prin obiectivele propuse, îmbunătăţirea relaţiei cetățean-spațiu public, şi implicit cetățean-patrimoniu cultural prin intervenţie artistică.
Cartierele de locuinţe construite în a doua jumătate a secolului XX nu ascund numai oraşul vechi ci şi valori şi poveşti ale persona-lităţilor româneşti, care nu fac subiectul curri-culei şcolare. De exemplu, Bucureştiul are nume-roase străzi care poartă numele unor importante personalităţi româneşti cunoscute într-o măsură nesemnificativă de publicul larg, precum George Constantinescu (unul dintre cei mai importanţi ingineri români), cercetător şi exploratorul Emil Racoviţă, Smaranda Brăescu (prima femeie pilot şi paraşutist din România), etc.
Necunoașterea acestor tipuri de repere din imediata apropiere subliniază fisura culturală
dintre oameni şi istoria oraşului, a cartierului și a patrimoniului pe care acestea le înmagazi-nează. Numele străzilor au o funcţie importantă de a comunica despre istoria locului, despre istoria oraşului şi a ţării. Cum în România căderea regi-mului comunist din decembrie 1989 a atras o nouă ordine socială şi politică, o nouă ştergere selectivă a memoriei culturale a fost operată prin schimbarea numelor străzilor, creându-se confuzie şi disconti-nuitate în mentalul colectiv.
În lipsa unor programe cultural-educaționale dedicate, generaţia tânără poate rămâne deconec-tată de la valorile culturale imateriale prezente în comunităţile în care trăiesc şi dezinteresata în a le asimila şi respecta.
Grupuri țintă- locatarii scării de bloc beneficiare- locuitorii străzii - persoanele care locuiesc în imobile de tip
condominiu- asociaţiile de locatari - mass media
BENEFICIARIDirecţi:» locatarii scării de bloc unde este realizată intervenţia culturală (aprox. 75 de persoane)» tinerii artişti (din domeniul artelor decorative şi a designului), aflaţi la început de carieră
Indirecţi:» artiştii şi organizaţiile de artişti» arhitecţii» organizaţiile (publice şi private) de arhitectură şi design » asociaţiile de locatari din România » Primăria Municipiului Bucureşti
» autorităţile locale din România » Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor» firmele de amenajări interioare şi întreţinerea spaţiilor verzi» organizaţii neguvernamentale care derulează proiecte sociale/urbane
GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU REMODELAREA SPAŢIULUI COMUN LA BLOC
6 | SCARA DE BLOC
B. Etapele proiectului
1) Concursul pentru alegerea scării de bloc câștigătoare
Concursul a propus bucureștenilor care locu-iesc la bloc să aplice pentru reamenajarea gratuită a scării de bloc unde locuiesc. Unul dintre prin-cipalele criterii de selecție a fost ca aplicanții să convingă comisia de evaluare că numele străzii sau istoria cartierului ascund povești interesante, care sa fie transpuse tematic în remodelarea scării de bloc câștigătoare. Aplicația a constat în:
- o scrisoare de motivare și - fotografii reprezentative (ex. exterior scara de
bloc, intrare în scară, hol intrare etc.).
Motivarea importanței punerii în valoare a personalității sau a istoriei străzii a fost completată
de informații precum: - numele străzii, - numărul de etaje, - clădiri reper în vecinătatea scării de bloc, - datele de contact ale aplicantului și ale unei
persoane decizionale din scara de bloc (ex. admi-nistrator de bloc)
Aplicaţiile primite au acoperit numeroase zone și cartiere ale Bucureştiului precum: Gara de Nord, 13 Septembrie, Ion Mihalache, Cotroceni, Centrul Vechi, etc.
Juriul concursului (alcătuit din 3specialiști: un istoric, un antropolog și un designer) a desemnat câștigătoare aplicația corespondentă scării de bloc din strada I.C. Brătianu nr 44.
GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU REMODELAREA SPAŢIULUI COMUN LA BLOC
SCARA DE BLOC | 7
GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU REMODELAREA SPAŢIULUI COMUN LA BLOC
2) Documentarea istorică a zonei
Construită în anii ‘60, scara de bloc câştigă-toare are 8 etaje și este un exemplu de edificiu comunist, construit în perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej, ca un paravan menit să modifice într-un mod brutal memoria culturală şi speci-ficitatea centrului istoric: străzile negustorilor, Curtea Domnească (unde, pentru prima dată, a fost atestată cetatea Bucureștilor – Vlad Țepeș, 1459), clădiri pitorești din secolul al XIX-lea și nume-roase biserici, dintre care se remarcă Biserica Sf. Anton, cel mai vechi lăcaş de cult din Bucureşti (1554). Acest model abuziv s-a perpetuat la alte mii de blocuri din capitală, care sunt expresia unei arhitecturi impersonale, aliniată ideologic cu demersurile comuniste de ştergere a identităţii şi
personalităţii zonelor purtătoare de istorie.Documentarea a fost făcută de către istoricul
Dan Falcan.
3) Procesul de reamenajare a scării de bloc
Timp de 4 săptămâni, interiorul scării de bloc a fost parțial reamenajat, fiind transformat dintr-un spațiu impersonal, gri și anost într-un spațiu nou și primitor, stilizat cu elemente este-tice care te îmbie să redescoperi istoria zonei. „Șef de șantier” a fost designerul Alexandra Puiu care, împreună cu 4 studenți de la Universitatea de Arte din București, a creat și aplicat conceptul de remo-delare. „Vernisajul” a avut loc în prezența a peste 200 de oaspeți, vecini și invitați, care au sărbătorit cu șampanie și biscuiți noua Scară de Bloc.
8 | SCARA DE BLOC
II. Reamenajează-ţi propria ta scară de bloc
în 7 pași simpliPasul 1: Discută cu adminis-tratorul blocului
Convinge administratorul și alte persoane din asociația de proprietari că, investind
un mic efort, interiorul scării de bloc se poate trans-forma într-un spațiu plăcut, luminos și aerisit. Ia în calcul că poți diminua mult costurile dacă folosești soluțiile simple și necostisitoare pe care le prezentăm mai jos.
Mici sfaturi: - Cel mai indicat este să sugerezi o reamenajare
primăvara sau vara, când costurile de întreținere ale blocului sunt mult mai mici decât în timpul iernii.
- Dacă membrii asociației de proprietari organi-zează ședințe, participă la una dintre acestea, pentru a-ți expune propunerea direct și convingător
Pasul 2: Stabiliți un buget realist în funcţie de modificările pe care vă doriți cel mai mult să le faceți
Banii nu sunt o scuză pentru a nu lua inițiativă. Dacă vecinii dvs sunt refractari să inițiați orice reamena-
jare, propuneți-le în schimb să faceți o mica echipă care sa aducă câteva pungi de pământ și câteva flori pentru a înveseli intrarea în scara de bloc. Plantele pot fi aduse și de către câteva vecine binevoitoare care iubesc florile și care procură cu ușurință puieți de la prietene sau de la cunoscuți care au casă la țară.
Dacă aveți vecini receptivi în a face o tranformare a interiorului scării de bloc, atunci luați în calcul că bugetul trebuie împărțit în două părți:
Prima parte se va direcţiona către materialele brute are intra în lucrările de constructive, precum:
- adezivi - rigips pentru pereţi despărţitori- amorse - placi osb- vopsele - şuruburi- lavabile - folii protectoare, etc- vopsele tip email,
A doua parte va intra în materialele care înfrumusețează interiorul scării de bloc, precum:
- mâna curentă - corpuri de iluminat- uşi interior - perdele- cutii poştale - pictura pereţi- ghivece de flori - tablouri
Pasul 3: Alegerea unui designer / arhitect
În facultățile cu profil de arhi-tectură și de artă studiază numeroși tineri talentați care sunt motivați să își pună în valoare cunoștințele.
În decursul anului, ei trebuie să realizeze proiecte pentru facultate. Designul pentru interiorul unei scări de bloc sau pentru curtea acestuia poate fi un excelent proiect, de pe urma căruia poate beneficia atât studentul, cât și locatarii unui bloc.
Totodată, poate fi ales chiar și un designer sau un arhitect care are experiență dacă bugetul o permite.
Pasul 4: Consultarea locata-rilor
Pentru a implica locatarii, este foarte important ca ei să își exprime părerea despre ce le-ar plăcea să transforme în spațiul care va fi reamenajat. Un chesti-
onar poate fi de mare folos pentru a lua niște decizii finale democratice. Procesul de consultare este bine
GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU REMODELAREA SPAŢIULUI COMUN LA BLOC
SCARA DE BLOC | 9
GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU REMODELAREA SPAŢIULUI COMUN LA BLOC
să dureze cel puțin o lună, pentru a fi suficient timp de gândire. Se poate întâmpla ca o soluție excelentă să apară din partea unui singur locatar și aceasta poate fi îmbrățișată foarte bine de toți ceilalți.
În funcție de vârsta și preocupările celor care locuiesc în bloc, se pot alege diferite funcții pentru spațiile avute la dispoziție. Dacă în scara de bloc se află multe familii cu oameni vârstnici, atunci
se poate crea un fel de cameră/zonă hobby, în care ei să poată desfăşura activităţi care să le facă plăcere (ex. şah, table, croşetat, rebusuri etc.). Dacă în scara de bloc se afla multe familii cu copii, se poate profita de talentul lor de a scrie şi a desena şi se poate monta un panou pe care să pot pune desenele acestora.
Dintre elementele utile care pot fi cumparate pentru orice interior de scară se pot număra: un panou/ avizier nou, un coș pentru corespondența nedorită, etc.
Pentru exterior, pot fi amenajate ronduri de flori sau pot fi montate căsuțe de păsărele pe trunchiul arborilor.
Pasul 5: Documentarea asupra isto-riei zonei
Cartierele în care locuim pot avea o istorie foarte interesantă. Dacă o cercetați, veți fi surprinși și mândri că locuiți într-o zonă care are o viață a sa. Vorba lui Iorga: “Un popor care nu își
cunoaște istoria, este ca un copil care nu își cunoaște părinții.” Extrapolând, avem nevoie să cunoaștem și istoria locurilor unde locuim sau pe lângă care trecem.
Pasul 6: Creearea proiectului de amenajare a spaţiului
Acum e momentul ca proiectul de amenajare al spaţiului să fie creionat pe baza dorinţelor şi nece-sităţilor locuitorilor scării de bloc.
Proiectul va face referire la următoarele acţiuni:
- RLV-ul spaţiului- Repoziționări ale instalaţiilor electrice şi sani-
tare (unde e cazul)- Finisaje pentru pereţi, corpuri de iluminat,
galerii, perdele/draperii- Mobilier pe comandă cu detalii de execuţie
Pasul 7: Începerea lucrărilor Pentru această etapă cel mai
indicat este să plătiți o echipă profesionistă, care face lucrări de calitate. Astfel, vă puteți bucura pentru mult timp de o reamenajare făcută temeinic.
Această etapă constă, cel mai adesea, în cazul scărilor de bloc construite în perioada comunistă, în:
- Decopertarea pereţilor existenţi: faianţă, humă sau vopsea lavabilă, care trebuie dată jos în straturi succesive;
- Suplimentarea sau refacerea instalaţiei elec-trice;
- Gletuirea pereţilor; - Şlefuirea pereţilor;- Pregătirea lor pentru primul strat de vopsea
lavabilă, prin aplicarea amorsei- Aplicarea vopselei lavabile;- Decorarea unor zone de interes;- Decorarea pereţilor într-un mod cât mai original
posibil: picturi murale, mozaicuri, îmbrăcarea unor zone în tapet, etc;
- Vopsirea ușii de la intrare (dacă este de metal)- Vopsirea ușilor de lift- Curățarea și eventual decorarea interiorului
liftului;- Înlocuirea cutiilor poștale sau vopsirea acestora
și aplicarea unor mici elemente decorative pe acestea
Opțional: - Îmbrăcarea pereţilor în lambriuri dacă există
zone de foarte mare trafic- Placarea scărilor cu piatră/gresie (dacă există
buget pentru genul acesta de finisaje)- Ambientarea scării de boc cu jardiniere de flori
şi plantePentru câteva referințe vizuale, puteți să vă
inspirați din proiectul nostru de reamenajare (foto la secțiunea 3) Procesul de reamenajare a scării de bloc
Pasul 8: SărbătorireaOrice realizare merită
sărbătorită! Ciocniţ i cu vecinii un pahar de şampanie, bucurându-vă de noul inte-rior al scării de bloc. O să aveți
senzația că v-ați mutat într-un bloc nou.
10 | SCARA DE BLOC
III. Jurnal foto - video
GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU REMODELAREA SPAŢIULUI COMUN LA BLOC
DATE DE CONTACT www.scaradebloc.ro, facebook.com/ScaradeblocDesign
Date de contact www.scaradebloc.ro, facebook.com/ScaradeblocDesign
Coordonator proiect: Minodora Cerin,[email protected], 0747 153 118
Echipa Scara de BlocMinodora Cerin, coordonator proiectOana Ionita Năsui, coordonator comunicareAlexandra Puiu, designerCristi Farcaș, foto-video
Mulţumiri: Radu Oltean, Dan Falcan, Cosmin Năsui, Gabriel Avăcăriţei, Lăcrămioara Bercea, Alex Buzică, Flavia Cioceanu, Mihaela Dedeoglu, Roxana Jianu, Ina Mojoiu, Ana Maria Sandu
ÎNAINTE
DUPĂ
ÎNAINTE
DUPĂ
ÎNAINTE
DUPĂ
ÎNAINTE
DUPĂ