7/25/2019 Toate Animalele Marine Din Lume
1/9
Toate animalele marine din lume - BALENELE
Marile si oceanele alcatuiesc o lume complexa tridimensionala care acopera 71% din
suprafata planetei. Aceasta lume este casa a mii de animale marine mai mult sau mai
putin cunoscute. Multe din ele sunt inca nedescoperite. Cel mai mare adancime
inregistata este in oceanul Pacific, 10.882 metri. Apa adanca este considerata o zona
aparte pentru ca acolo presiunea apei este foarte mare si nu exista lumina. i totusi
acolo este !iata.
Balena albastra
(Balaenoptera musculus)
"alenele au aparut acum aproximati! #0 de milioane de ani. tramosii lor erau animale
de uscat, care prin adaptarea treptata la mediul marin, au suferit pierderea perec$ii de
picioare posterioare. "alenele, gigantii marilor, sunt printre cele mai mari si mai
cunoscute animale de pe pamant, facand parte din familia cetaceelor. esi arata ca
niste pesti uriasi, !a reamintim ca &alenele sunt mamifere, adica nasc pui !ii si ii
$ranesc cu laptele lor. 'raiesc in aproape toate oceanele planetei, fiind cele mai mari
!ietuitoare de pe 'erra.
Hrana Balena albastra
(n ciuda dimensiunilor uriase, &alenele nu consuma foarte multa $rana. atorita
conformatei corporale menite sa economiseasca energia, ele nu au ne!oie sa manance
cantitati prea mari. e $ranesc cu mici organisme animale si !egetale)planctoni. *ste
cea mai &ogata sursa de $rana pentru mamiferele marine. Planctonii fiind microscopici,
nu pot insa satisface in totalitate necesarul de $rana al &alenei. "alenele care se
$ranesc mai mult de la suprafata apei, au ne!oie de fanoane mai mari. (n aceasta
categorie intra &alena de +roenlanda si &alena de izca-a. "alena al&astra, &alenanordica cu innotatoare sau &alena nordica iau cate o gua imensa de apa atacand/ din
os sau din lateral milioanele de microorganisme.
Capul &alenei tre&uie sa fie foarte mare si puternic pentru a putea rezista la greutatea
fanoanelor si la !olumul imens de apa care este flitrata. ungimea capului &alenei de
izaca-a &alena de culoare desc$isa3 reprezinta 40 la suta din lungimea corporala
7/25/2019 Toate Animalele Marine Din Lume
2/9
totala, iar !erte&rele cer!icale sunt sudate intre ele, pentru a putea mentine greutatea
corpului. 'oate speciile de &alene duc o !iata migratoare. Parcurg cu reguralitate,
drumurile intre apele polare, reci si &ogate in $rana si apele tropicale, potri!ite pentru
cresterea puilor. (n zona Antarcticii &alenele consuma exclusi! raci plutitori si 5rilli
antarctici. a studierea stomacului unei &alene s)au gasit 4#0 de 5g de 5rilli. (n apele
Polului 6ord se $ranette cu trei specii de raci. (n apele ing$etate oxigenul ti dioxidul de
car&on, sunt in cantitati mai mari decat in apele tropicale, astfel lumea !ie este mai
&ogata in aceste ape.
Aspect Balena albastra
Au corpul lung, ascutit si neted. "alenele au aproximati! 2# metri lungime aproape cat
un &loc cu 10 etae3 si cantaresc peste 100 tone. emelele sunt mai mari decat
masculii de aceeasi !arsta, iar cel mai mare exemplar de acest gen capturat cantarea
aproximati! 1#0 de tone. a spunem ca, daca ar trai pe pamant, un animal de
dimensiunea &alenei al&astre ar putea fi zdro&it de greutatea proprie daca n)ar a!ea ca
suport niste oase foarte late si extrem de rezistente. (nsa, pentru un animal ac!atic,
corpul sau fiind sustinut deci de apa, rolul de rezistenta/ al oaselor a disparut.
"alenele au dez!oltat in cursul e!olutiei lor niste formatiuni numite fanoane, care le
permit sa se $raneasca cu plancton. Acestea se termina prin niste prelungiri in forma de
perie, care functioneaza ca o sita. Astfel, din tonele de apa !e$iculate prin gura, ele
retin doar planctonul. iferite specii de &alene si)au dez!oltat propriile tipuri de fanoane,
astfel incat acestea sa retina componente diferite ale planctonului. Acesta este o
modificare adaptati!a care le permite sa nu intre in competitie pentru sursele de $rana.
Comportament Balena albastra
"alenele al&astre pot fi !azute singure sau in grupuri mici, dar cel mai des in perec$i.
9neori se deplaseaza in grupuri mari, de cate #0):0 de exemplare, dar acest lucru se
intampla rar, perioadele cele mai potri!ite pentru a fi astfel o&ser!ate fiind cele in care
se inmultesc. unt inotatoare puternice, capa&ile sa atinga o !iteza de aproape #0 5m;$
atunci cand sunt in primedie. (nsa, de o&icei, &alenele se deplaseaza cu pana la 20
5m;$.
Reproducere Balena albastra
7/25/2019 Toate Animalele Marine Din Lume
3/9
Cercetari recente indica faptul ca &alenele al&astre ating maturitatea la care pot face
pui3 la : < 10 ani sau cand masculul are 2= de metri lungime, iar femela, 24 de metri.
Puii se nasc la inter!ale de 2 < = ani, a!and de stat in &urta mamei/ 12 luni.Puiul are 7
< 8 metri lungime la nastere si aproximati! = tone greutate cat 1.000 de &e&elusi3.
Perioada de alaptare a acestuia este de 7)8 luni, rastimp in care aunge la 1: metri
lungime si 2= de tone greutate.
(n perioada de alaptare, puii consuma in total, zilnic, pana la =7> de litri din laptele
mamei, &ogat in grasimi. 'ot la capitolul $rana, ar mai fi de spus ca &alenele al&astre se
$ranesc cu mult ton, dar si cu cre!eti mici, cantitatea acestora din urma, pe durata !erii,
ridicandu)se < ca total de consum < la 4 tone zilnic, c$iar mai mult. Asta inseamna ca
cetaceele in cauza consuma 40 de milioane de cre!eti pe zi.
Orca
?rca denumirea stiintifica ?rcinus orca, numita de asemenea &alena ucigasa3 este cel
mai mare mem&ru din familia delfinilor. ?rcile sunt usor de recunoscut datorita culorilor
caracteristice, al& si negru, si sunt considerate animale foarte inteligente. ?rca poate
atinge 10 metri lungime si o greutate de circa 7 tone. in ciuda taliei sale masi!e, ea se
poate deplasa cu !iteza.
?rcile calatoresc deseori in grupuri, ies la suprafata pentru a cerceta zonele si
comunica cu autorul sunetelor. )a constatat ca orca se o&isnuieste usor in capti!itate
si accepta apropierea omului, fata de care manifesta c$iar atasament. Pot fi intalnite in
mai toate oceanele lumii, dar prefera apele reci si temperate. 9nele populatii migreaza,
in timp ce altele raman populatii locale, e!entual calatorind pe distante scurte si pe rute
predicti&ile.
Populatia orcilor este estimata la #0.000 de exemplare.
Hrana Orca
in dieta lor fac parte pestii, cefalopodele, alte mamifere marine incluzand si alte specii
de &alene, pe care le !aneaza in grup, utilizand diferite strategii3. Cand !aneaza ele pot
atinge !iteze de pana la :0 5m;$. @rana lor preferata este tonul '$unnus t$-nnus3,
moti! pentru care orcile pot fi des o&ser!ate urmarind !asele de pescuit spre
7/25/2019 Toate Animalele Marine Din Lume
4/9
disperarea pescarilor, ele rup adesea plasele pentru a aunge la mult ra!nita delicatesa.
6u au fost raportate cazuri in care &alena ucigasa sa atace oameni sau !ase.
e mai $ranesc cu cefalopode, sepii, calmari si mai rar, mamifere marineB delfini, mai
ales foci si !idre de mare.
Caracteristici si descriere Orca
?rcile sunt mamifere marine care pot atinge 10 metri lungime si o greutate de circa 7
tone. ?rcile calatoresc deseori in grupuri si sunt usor de recunoscut datorita culorilor
caracteristice, al& si negru. enumirea de &alena ucigasa se datoreaza falcilor
puternice ale acestui animal, si dintilor lungi si ascutiti, de forma conica, #0 la numar.
iata sociala este foarte acti!a, ele traiesc in grupuri alcatuite din cate!a familii, ofamilie numarand 4)# mem&ri. (erar$ia grupurilor este dez!oltata pe un sistem
matriar$al. tudiile au demonstrat ca fiecare grup are un dialect aparte, mem&rii
acestuia recunoscandu)se prin lim&a.
Ca orice &alena si orca este dependenta de sunete in apa. Aceasta scoate pana la =
tipuri de sunete diferite.
Reproducere Orca
Perioada de gestatie a acestor mamifere este de 1:)17 luni. a nastere, puii cantaresc
in medie 180 5g, si sunt alaptati timp de 2 ani.
?rcile traiesc intre #0 si 80 de ani in sal&aticie.
Balena Cu Cocoasa
(Megaptera novaeangliae)
"alena cu cocoasa Megaptera no!aeangliae3 este un mamifer marin din familia
"alaenopteridae &alenelor &razdate3, fiind unicul reprezentant actual al genului
Megaptera &alene cu cocoasa3. enumirea acestei specii pro!ine fie de la inotatoarea
dorsala care aminteste de un g$e&, fie de la deprinderea animalului de a)si inco!oia
puternic spatele in timpul inotului.
7/25/2019 Toate Animalele Marine Din Lume
5/9
enumirea genului megaptera pro!ine din cu!intele grecesti imens/ si aripa/ facand
referire la dimensiunile extraordinare ale inotatoarelor laterale.
*ste o specie cosmopolita intalnita in intreg oceanul planetar si partial in marile
semiinc$ise de la cele tropicale pana la cele situate la latitudini mari, cu exceptia Arcticiisi Antarctidei. in ciuda arealului de raspandire intins, populatia &alenelor cu cocoasa
este pretutindeni rarefiata. Prefera apele de litoral si de self, iesind in largul oceanului
doar in timpul migratiilor. "alenele cu cocoasa din emisfera nordica stau mai aproape
de tarm.
+rupurile de &alene cu cocoasa migreaza atat local, in cautarea $ranei, cat si sezonier,
odata cu sc$im&area anotimpurilor. (si petrec sezonul cald in zonele reci si temperate,
iar cel rece in apele su&tropicale si tropicale, pentru reproducere. Conform cercetarilor,
&alenele cu cocoasa ierneaza in ape cu temperatura de 21,1)28,=grC.
An de an, migratiile au loc intr)o ordine presta&ilita. a sfarsitul toamnei, primele
pornesc spre sud mamele cu pui alaptati, care se deplaseaza cel mai lent. upa ele
pleaca &alenele tinere, masculii adulti, femelele neinsarcinate si, in sfarsit, femelele
gra!ide. a sfarsitul iernii migratia are loc in aceeasi ordine, dar in sens opus.
Hrana Balena cu cocoasa
"alenele cu cocoasa se $ranesc in zonele &ancurilor de nisip, iar in timpul migratiilor
indura foamea supra!ietuind gratie rezer!elor de grasime de su& piele. (n timpul iernii
pierd 2#)=0% din greutate. "alenele se $ranesc cu crustacee pelagice, &ancuri de pesti
si, mai rar, cu moluste cefalopode. Anume datorita acestei ratii alimentare &alenele cu
cocoasa prefera apele de adancimi mici, de langa litoral. @rana principala a indi!izilor
din populatiile sudice o constituie crustaceele genului *up$asia, cu precadere *.
super&a. "alenele se mai $ranec cu diferite specii de 5rill '$-sanoessa,
Megan-ctip$anes3 si cu &ancuri de pestisori. ieta populatiilor nord)atlantice este
alcatuita din peste. peciile preferate sunt $ering Clupea3, scrum&ie com&er
scom&rus3, sardine ardinops, ardinella3, capelin Mallotus !illosus3,2D eglefin
Melanogrammus aeglefinus3, cod +adus mor$ua3, *leginus gracilis, '$eragra
c$alcogramma, "oreogadus saida, pesti din genurile Ammod-tes, Pollac$ius si
*ngraulis. pecia Pleurogrammus monopter-gius si genul com&eresocidae sunt
preferatele &alenelor cu cocoasa din nordul Pacificului.
7/25/2019 Toate Animalele Marine Din Lume
6/9
(n stomacul &alenelor pot incapea #00):00 5g de mancare, ec$i!alentul a :00 de
$eringi sau 800 pesti pollac5 de Alas5a. in &urta unor indi!izi au fost descoperite si
ramasitele digerate ale unor pasari marine.
Caracteristici si descriere Balena cu cocoasa
"alena cu cocoasa este un animal de dimensiuni foarte mari, cu ga&aritele unui
auto&uz. ungimea medie a corpului unui adult !ariaza intre 1=,# m la masculi si 14,# m
la femele. Cele mai impunatoare &alene cu cocoasa ating lungimea de 17)18 m, dar
sunt rar intalnite. +reutatea medie este de =0 t, iar cea maxima E 48 t. intre toate
&alenele &razdate, cele cu cocoasa dispun de cel mai gros strat de grasime raportat la
dimensiunile corpului, care e totusi mai su&tire decat la &alena al&astra. (n afara de
marime, singura deose&ire dintre masculi si femele este forma zonei uro)genitaleB
femelele au o proeminenta emisferica cu diametrul de aprox. 1# cm la capatul cailor
genito)urinare.
"alena cu cocoasa se deose&este de celelalte &alene &razdate prin forma si coloritul
corpului, forma inotatoarei dorsale, dimensiunile celor pectorale, negii/ de pe am&ele
&uze si de pe extremitatile inotatoarelor pectorale si prin marginea neregulata a cozii.
Corpul &alenei este scurt si Findesat/, latindu)se in partea din fata si su&tiindu)se spre
coada. Capul este lat, cu &uzele rotunite in fata la unii indi!izi el este doar de =,2)=,#
ori mai scurt decat intregul corp. "uza inferioara, masi!a, iese in fata cu 10)=0 cm.
A&domenul este co&orat.
(notatoarele pectorale sau laterale3 sunt foarte lungi 28,=)=4,1 % din lungimea
corpului3, particularitate reflectata in denumirea genului E Megaptera. imensiunile
exagerate ale inotatoarelor pectorale sunt explicate de participarea lor in locomotie si in
termoreglare. inotatoarea dorsala este destul de scunda, atingand =0)=# cm in inaltime,
in sc$im& este groasa si musculoasa se situeaza in umatatea posterioara a corpului.
(notatoarea codala sau, mai simplu, coada3 este foarte mare, cu marginea posterioara
neregulata si zimtata situata orizontal, ca si la toate &alenele.
Coloritul &alenelor cu cocoasa !ariaza de la un indi!id la altul, ceea ce faciliteaza
identificarea lor. patele si partile laterale sunt negre sau cenusii)inc$ise, uneori cu o
nuanta de cafeniu)inc$is, totdeauna mai inc$ise la culoare decat la alte &alene
&razdate. Culoarea gatului si a a&domenului !ariaza de la neagra sau pestrita cu pete
al&e3 pana la al&a. inotatoarele pectorale sunt negre, &altate sau al&e deasupra si al&e
7/25/2019 Toate Animalele Marine Din Lume
7/9
dedesu&t, dar se intalnesc indi!izi cu inotatoare in intregime al&e sau in intregime
negre. Culoarea partii superioare a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a partii inferioare
E cu cea a a&domenului. Al&inosii acestei specii sunt rar intalniti. (ntrucat fiecare indi!id
are propriul colorit, ei pot fi identificati dupa culoarea partii inferioare a inotatoarei
codale, care de!ine !izi&ila in timpul scufundarii dupa un salt deasupra apei.
Coloana !erte&rala a &alenelor cu cocoasa numara 7 !erte&re cer!icale, 14 pectorale,
10)11 lom&are si 21 codale in total #2)#=3.
anoanele &alenei cu cocoasa sunt de culoare cenusie)neagra cu franuri cafenii, dure,
uneori fanoanele anterioare pot fi mai desc$ise la culoare sau c$iar al&e. Pe fiecare
umatate a maxilarului superior sunt aranate intre 270 si 400 fanoane cu lungimea
maxima de 1 m de o&icei nu mai mult de 80 cm3. Anual, se lungesc cu 8)11 cm. Pe
cerul gurii se intind doua &razde longitudinale de tipul celor de pe gat si a&domen.
"alenele cu cocoasa sunt animale de coasta si ies in larg numai in cautarea $ranei si in
timpul migratiilor. 9neori intra in golfuri. in timpul iernarii, mamele cu pui stau mai mult in
apele de mica adancime decat ceilalti indi!izi. "alenele cu cocoasa nu au un teritoriu de
!ietuire &ine definit, insa unii indi!izi si anumite grupuri se intorc in aceleasi ape in
fiecare an. "alenele isi pot sc$im&a locurile in care isi petrec !ara si iarna "alena cu
cocoasa se deplaseaza mai lent decat alte &alene &razdate, !iteza lor de inot !ariind in
timpul migratiilor intre 8 si 1# 5m;$. in acelasi timp, &alena cu cocoasa este una dintre
cele mai energice si acro&atice/ &alene, sariturile sale deasupra apei atragand atentia
turistilor. @ermann Mel!ille o descrie, in romanul Mo&- ic5, astfelB * cea mai ucausa
si mai !ioaie &alena, improasca mai multa spuma decat celelalte./
eseori &alenele cu cocoasa isi iz&esc inotatoarele pectorale si codala in suprafata
marii, pro!ocand spuma, se rostogolesc pe spate, isi scot capul din apa. Cateodata, sar
in intregime deasupra apei in pozitie !erticala pentru ca mai apoi sa cada cu un zgomot
asurzitor pro&a&il in incercarea de a scapa de exoparaziti3. 9n asemenea
comportament este demonstrat in toate anotimpurile si de toti indi!izii, inclusi! cei care!ietuiesc in singuratate, insa scopul lui nu este determinat. urata scufundarii depinde
de anotimp. ara &alenele nu raman su& apa mai mult de #)10 minute, in sc$im& iarna
rezista 10)1# minute cel mult =03. Pro&a&il ca in sezonul rece se scufunda ca sa se
odi$neasca, iar in cel cald se odi$nesc la suprafata. (esind deasupra apei, &alenele cu
cocoasa scot eturi de apa de 2)# m inaltime la inter!al de 4)1# s. atorita o&iceiului de
7/25/2019 Toate Animalele Marine Din Lume
8/9
a)si ridica inotatoarea codala in timpul scufundarii, ele pot fi usor identificate, intrucat
coloritul partii inferioare a cozii difera de la un indi!id la altul.
"alenele cu cocoasa nu formeaza grupuri de lunga durata. (n afara de afectiunea
mamei fata de pui, relatiile intre indi!izi sunt, de o&icei, insta&ile, iar grupurile seimprastie repede.
(n timpul migratiilor si in regiunile de reproducere &alenele cu cocoasa se afla in grupuri
de cate 2)1# indi!izi cel mai des =)#3, dar calatoresc si fara companie. emelele cu pui
sunt deseori escortate de cate un mascul adult. Aceste Fescorte/ sunt si ele de scurta
durata, intrucat in orice moment poate aparea un alt mascul care sa)l alunge pe
precedentul. Pentru a)si demonstra superioritatea, masculii se iz&esc uneori de na!ele
maritime care circula pe suprafata. )a constatat ca indi!izii singuratici sunt mai putin
agresi!i decat cei de grup.
Reproducere Balena cu cocoasa
"alenele cu cocoasa sunt cunoscute datorita repertuarului lor !ocal neo&isnuit care,
pro&a&il, oaca un rol primordial in perioada reproducerii. esi femelele pot scoate
di!erse sunete, numai masculii pot Finterpreta/ cantece de lunga durata. iecare cantec
este compus din niste sunete scoase intr)un registru os, !ariind in amplitudine si
frec!enta si care dureaza cca. 10)20 minute. Cantecele se pot repeta timp de cate!a
ore sau c$iar zile. Masculii care escorteaza femelele cu pui canta mai des si mai mult
decat restul. Cantecele difera de la o populatie la alta si se pot modifica in timpul
reproducerii. "alenele canta atat Fsolo/, cat si in grup.
a fel ca maoritatea &alenelor, reproducerea are loc intr)un anumit sezon al anului.
Geproducerea, gestatia si nasterea sunt concentrate, de o&icei, in sezonul de iarna
)prima!ara, atunci cand se afla in apele su&tropicale sau tropicale. in aceasta perioada
femelele intra in estru, iar la masculi se intensifica spermatogeneza. ?!ulatia femelelor
din populatiile emisferei sudice se cuprind intre lunile iunie si noiem&rie, cu culminare in
sfarsitul lui iulie. Putine femele o!uleaza de 2 ori pe an 1:)28%3, iar cele care o!uleaza
de = ori anual alcatuiesc doar 8% din totalul populatiei de sex feminin. in timpul montei,
&alenele sunt foarte excitate. Cate 2)20 de masculi se &at pentru a cuceri o singura
femela. Actul sexual are loc intr)o atmosfera foarte romanticaB masculul si femela inoata
unul langa altul, isi ating inotatoarele pectorale, lo!esc apa cu coada, dupa care incep
sa se ridice lent spre suprafata, inotand !ertical in spirala, cu a&domenele lipite.
7/25/2019 Toate Animalele Marine Din Lume
9/9
+estatia dureaza in ur de 11 luni. *m&rionul se dez!olta foarte repede, crescand cu 17)
=# cm pe luna. 6ou)nascutii au o lungime medie a corpului de 4,# m si o greutate intre
700 5g si 2 t. Mamele isi alapteaza puii pana la 10)11 luni, totusi puiul se poate alimenta
de unul singur dea de la !arsta de sase luni. Atunci cand puiul este Fintarcat/, el
masoara dea 8)> m si cantareste > t. Puiul consuma 40)4# 5g de lapte zilnic, acesta
a!and un procenta de grasime de 4#)4>%. Mamele au gria de urmasi pana cand
acestia implinesc !arsta de un an, mai rar pana la doi ani. Puii raniti sunt scosi la
suprafata de adulti, pentru a)i forta sa respire. Masculii nu participa la ingriirea puilor.
"alenele cu cocoasa ating maturitatea sexuala la !arsta de #): ani, cand femelele au
12 m lungime, iar masculii 11,: m. Maturitatea sexuala deplina este, insa, atinsa a&ia
dupa 8)12 ani. emelele nasc o data la doi)trei ani, dar pot naste si anual.
onge!itatea exacta a &alenelor cu cocoasa nu este cunoscuta, si asta posi&il din
cauza !anatorii excesi!e de &alene de odinioasra, in care au fost capturati o multime de
indi!izi &atrani. (potetic, &alenele traiesc in ur de 40)#0 de ani. Cel mai in !arsta mascul
capturat !reodata a!ea, udecand dupa straturile de ceara din canalul auditi!, 48 de ani.
Cea mai in !arsta femela a!ea doar =8.
"alenele cu cocoasa au putini pradatori naturali. in timpul migratiilor, indi!izii tineri pot fi
atacati de orci si rec$ini, care lasa cicatrice pe coada si inotatorile pectorale. "olile de
care sufera &alenele practic nu au fost studiate.