Disciplina:Disciplina:

CUNOAȘTEREA ȘI CUNOAȘTEREA ȘI PROMOVAREA VALORILOR PROMOVAREA VALORILOR NAȚIONALENAȚIONALE

CUNOAȘTEREA ȘI PROMOVAREA VALORILOR CUNOAȘTEREA ȘI PROMOVAREA VALORILOR NAȚIONALENAȚIONALE

TEMA 1TEMA 1.. VALORI ALE CULTURII NAŢIONALE VALORI ALE CULTURII NAŢIONALE

TEMA 2TEMA 2.. CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ

TEMA 3. IDENTITATEA NAŢIONALĂ ŞI TEMA 3. IDENTITATEA NAŢIONALĂ ŞI PATRIOTISMUL PATRIOTISMUL

TEMA 4. REPERE ALE IDENTITĂŢII ROMÂNEŞTITEMA 4. REPERE ALE IDENTITĂŢII ROMÂNEŞTI

TTEMAEMA 5. D 5. DIMENSIUNIIMENSIUNI ALEALE IDENTIIDENTITĂŢII TĂŢII CULTURALECULTURALE

TEMA 1 . VALORI ALE CULTURII TEMA 1 . VALORI ALE CULTURII NAŢIONALENAŢIONALE  Motto : Motto : Pentru români, Eminescu este una Pentru români, Eminescu este una din formele de ieșire în absolut ale Europei, din formele de ieșire în absolut ale Europei, așa cum pentru ruși este Tolstoi, pentru așa cum pentru ruși este Tolstoi, pentru nemți Goethe, pentru italieni, Dante.nemți Goethe, pentru italieni, Dante. N. N. BădescuBădescu  

OBIECTIVE:OBIECTIVE:

1.1. Conştientizarea noţiunilor de Conştientizarea noţiunilor de personalitate, originalitate şi specific personalitate, originalitate şi specific românescromânesc

2. 2. Identificarea sentimentului românesc Identificarea sentimentului românesc al fiinţei şi al culturiial fiinţei şi al culturii

3. 3. Prezentarea personalităţilor istorice Prezentarea personalităţilor istorice ale românilorale românilor

4.4. Prezentarea personalităţilor culturii Prezentarea personalităţilor culturii româneromâne

Raţiunea de a fi a culturii noastre Raţiunea de a fi a culturii noastre este de a face parte, de a se integra în este de a face parte, de a se integra în cultura europeană căreia îi aparţine ca cultura europeană căreia îi aparţine ca structură şi profil spiritual.structură şi profil spiritual.

Fiecare cultură îşi organizează Fiecare cultură îşi organizează experienţele spirituale pe care le decantează experienţele spirituale pe care le decantează şi sintetizează în funcţie de o paradigmă şi sintetizează în funcţie de o paradigmă care îi este proprie şi care în cazul culturii care îi este proprie şi care în cazul culturii române este alcătuită din imagini arhetipale, române este alcătuită din imagini arhetipale, eroi exemplari ,simboluri, idei-ghid ce pot fi eroi exemplari ,simboluri, idei-ghid ce pot fi identificate în urma unor teme, tipuri sociale identificate în urma unor teme, tipuri sociale şi care să permită organizarea procesului şi care să permită organizarea procesului cultural şi a conduitelor sociale în orizontul cultural şi a conduitelor sociale în orizontul modelelor exemplare ale poporului.modelelor exemplare ale poporului.

În cursul sec. al XIX-lea asistăm la un sincronism În cursul sec. al XIX-lea asistăm la un sincronism al culturii româneşti cu marile tendinţe ale culturii al culturii româneşti cu marile tendinţe ale culturii europene. europene.

Profesorul Constantin Ciopraga în cartea Profesorul Constantin Ciopraga în cartea Personalitatea literaturii române Personalitatea literaturii române evidenţiază două evidenţiază două stiluri ale culturii:stiluri ale culturii: -stiluri individuale -stiluri individuale - - stiluri naţionale.stiluri naţionale.Personalitatea unei culturi este alcătuită din Personalitatea unei culturi este alcătuită din elementele ei durabile, iar spiritualitatea unui elementele ei durabile, iar spiritualitatea unui popor se relevă în creaţie, în modul de organizare popor se relevă în creaţie, în modul de organizare şi expresie a energiilor de care dispune, în şi expresie a energiilor de care dispune, în unitatea de stil.unitatea de stil.

Marii scriitori români au resimţit nevoia de a Marii scriitori români au resimţit nevoia de a fi ai timpului lor şi de a fi universali şi eterni. fi ai timpului lor şi de a fi universali şi eterni. De aici şi nevoia de modern şi De aici şi nevoia de modern şi modernitate, modernitate, precum șiprecum și nevoia sincronizării nevoia sincronizării culturii universale la scară europeană. culturii universale la scară europeană. G. Ivaşcu aG. Ivaşcu afirmafirma: : Cultura română este o Cultura română este o catedrală la care au lucrat zeci de generaţii, catedrală la care au lucrat zeci de generaţii, adăugând fiecare, dar şi având fiecare adăugând fiecare, dar şi având fiecare sentimentul trainic al unei puternice temelii.sentimentul trainic al unei puternice temelii.Istoria şi cultura sunt certificatul de Istoria şi cultura sunt certificatul de existenţă şi identitate al fiecărui popor, existenţă şi identitate al fiecărui popor, partea sa de nemurire.partea sa de nemurire.

Cultura ca atitudine intelectuală, estetică, Cultura ca atitudine intelectuală, estetică, morală, a continuat să trăiască şi să morală, a continuat să trăiască şi să prospere în dialog şi consens şi cu alte prospere în dialog şi consens şi cu alte culturi europene. culturi europene.

Un eseu profund şi interesant despre fiinţa Un eseu profund şi interesant despre fiinţa românească a scris Mircea Vulcănescu, în românească a scris Mircea Vulcănescu, în 1944 – 1944 – Dimensiunea românească a Dimensiunea românească a existenţeiexistenţei . Acesta înţelege dimensiunea nu . Acesta înţelege dimensiunea nu în sens cantitativ, ca măsură a lucrurilor, ci în sens cantitativ, ca măsură a lucrurilor, ci în sens calitativ – orientări şi înţelesuri ale în sens calitativ – orientări şi înţelesuri ale existenţei, criterii de judecată, normă. existenţei, criterii de judecată, normă.

Mircea Vulcănescu caută axa de orientare a Mircea Vulcănescu caută axa de orientare a spiritului românesc în existenţă şi raţiune spiritului românesc în existenţă şi raţiune prin care se justifică dreptul de a fi român. prin care se justifică dreptul de a fi român.

Acelaşi autor distinge câteva note caracteristice ale Acelaşi autor distinge câteva note caracteristice ale existenţei româneşti:existenţei româneşti:

a.unitatea şi multiplicitatea, distingând între a.unitatea şi multiplicitatea, distingând între firefire (care este bogată, statornică, veşnică, pururi egală cu (care este bogată, statornică, veşnică, pururi egală cu sine) şi sine) şi fiinţăfiinţă (care este multiplă, slabă, nestatornică şi (care este multiplă, slabă, nestatornică şi schimbătoare).schimbătoare).

b.b. Un alt caracter al existenţei româneşti este că Un alt caracter al existenţei româneşti este că ea se desfăşoară într-o lume de basm în care ea se desfăşoară într-o lume de basm în care realitatea pozitivă se destramă într-o pluralitate realitatea pozitivă se destramă într-o pluralitate dinamică. De aceea românul nu concepe o prăpastie dinamică. De aceea românul nu concepe o prăpastie între lumea de aici şi lumea de dincolo, între ele între lumea de aici şi lumea de dincolo, între ele existând doar o schimbare de fire a fiinţei şi nu o existând doar o schimbare de fire a fiinţei şi nu o ruptură existenţială. (Mircea Vulcănescu, ruptură existenţială. (Mircea Vulcănescu, Dimensiunea Dimensiunea românească a existenţeiromânească a existenţei).).

c.Un al treilea caracter constă în faptul că toate c.Un al treilea caracter constă în faptul că toate lucrurile au un sens, iar lumea este o carte de semne, lucrurile au un sens, iar lumea este o carte de semne, semne bune, semne rele.semne bune, semne rele.

Personalități istorice ale românilorPersonalități istorice ale românilor

Secolul al XIV- lea s-a înscris cu litere de aur Secolul al XIV- lea s-a înscris cu litere de aur în istoria României nu numai ca veac al în istoria României nu numai ca veac al întemeierilor, dar şi al unor personalităţi întemeierilor, dar şi al unor personalităţi exemplare, precum şi al unor monumente exemplare, precum şi al unor monumente de referinţă. de referinţă.

Este vorba în primul rând de Este vorba în primul rând de domnitorul Mircea cel Bătrân , cel dintâi domnitorul Mircea cel Bătrân , cel dintâi principe creştin care a reuşit prin eforturi principe creştin care a reuşit prin eforturi colosale şi o vitejie legendară să stăvilească colosale şi o vitejie legendară să stăvilească invazia otomană şi să-l învingă pe sultanul invazia otomană şi să-l învingă pe sultanul Baiazid la Rovine. Baiazid la Rovine.

În plan cultural, îi datorăm acestui mare În plan cultural, îi datorăm acestui mare domnitor florile spirituale cele mai alese ale domnitor florile spirituale cele mai alese ale pământului românesc. Acesta a fost o mare pământului românesc. Acesta a fost o mare personalitate istorică atât în politica internă, personalitate istorică atât în politica internă, cât şi în cea externă, atât ca erou naţional, cât şi în cea externă, atât ca erou naţional, genial comandant militar, cât şi ca erou genial comandant militar, cât şi ca erou civilizator.civilizator.

Meritul principal al acestei domnii este acela Meritul principal al acestei domnii este acela de a fi deschis un nou şi vast orizont în de a fi deschis un nou şi vast orizont în domeniul creaţiei arhitecturale, prin domeniul creaţiei arhitecturale, prin multiplicarea programelor abordate şi prin multiplicarea programelor abordate şi prin calitatea tehnică, valoarea plastică şi calitatea tehnică, valoarea plastică şi numărul relativ mare al edificiilor ridicate, numărul relativ mare al edificiilor ridicate, construind, astfel una din remarcabilele construind, astfel una din remarcabilele perioade constructive în istoria poporului perioade constructive în istoria poporului nostru. nostru.

În peste treizeci de ani de domnie, el a În peste treizeci de ani de domnie, el a desfăşurat o remarcabilă operă constructivă desfăşurat o remarcabilă operă constructivă sau a întărit şi perfecţionat construcţii sau a întărit şi perfecţionat construcţii preexistente: preexistente:

-- Cetatea Giurgiului – cea mai Cetatea Giurgiului – cea mai redutabilă şi de mare amploareredutabilă şi de mare amploare -- Cetatea de piatră de la TurnuCetatea de piatră de la Turnu -- Cetatea Branului, cea mai Cetatea Branului, cea mai reprezentativă sub raport arhitecturalreprezentativă sub raport arhitectural-Cetatea Făgăraşului-Cetatea Făgăraşului-Cetatea Poenari-Cetatea Poenari-Mănăstirea Tismana-Mănăstirea Tismana-Mănăstirea Cozia.-Mănăstirea Cozia.

Mircea cel Bătrân s-a implicat puternic şi Mircea cel Bătrân s-a implicat puternic şi în opera de cultură spirituală, conferindu-i şi în opera de cultură spirituală, conferindu-i şi acesteia o soliditate şi o statornicie rar acesteia o soliditate şi o statornicie rar întâlnită în istoria românilor.întâlnită în istoria românilor.

În plan artistic, impresionează echilibrul, În plan artistic, impresionează echilibrul, sobrietatea, sentimentul măsurii, un început sobrietatea, sentimentul măsurii, un început al clasicităţii, aşa cum rezultă din analiza al clasicităţii, aşa cum rezultă din analiza mănăstirii Cozia, dacă nu chiar un arhetip, în mănăstirii Cozia, dacă nu chiar un arhetip, în orice caz un cumul şi o uimitoare decantare orice caz un cumul şi o uimitoare decantare de experienţă arhitectonică. de experienţă arhitectonică.

Marele domnitor a murit în 1418, la Marele domnitor a murit în 1418, la Târgovişte, fiind înhumat la mănăstirea Târgovişte, fiind înhumat la mănăstirea Cozia.Cozia.

Secolul al XVI-lea se încheie sub Secolul al XVI-lea se încheie sub semnul faptelor de eroism legendar ale unui semnul faptelor de eroism legendar ale unui domnitor ca Mihai Viteazul.domnitor ca Mihai Viteazul. Oricât de scurtă, dar densă în plan Oricât de scurtă, dar densă în plan politic şi militar diplomatic a fost domnia lui politic şi militar diplomatic a fost domnia lui Mihai, el nu a neglijat cultura şi nu a uitat Mihai, el nu a neglijat cultura şi nu a uitat buna tradiţie a celor mai buni domnitori buna tradiţie a celor mai buni domnitori români. români.

Acesta a găsit răgazul să se ocupe de Acesta a găsit răgazul să se ocupe de artă şi cultură, să creeze lăcaşuri de cultură, artă şi cultură, să creeze lăcaşuri de cultură, biserici şi mănăstiri. biserici şi mănăstiri.

Sunt de subliniat în această privinţă două fapte Sunt de subliniat în această privinţă două fapte semnificative:semnificative:

- cea care dezvăluie vocaţia cultural-- cea care dezvăluie vocaţia cultural-constructivă timpurie a lui Mihai. Încă de când era constructivă timpurie a lui Mihai. Încă de când era locţiitor al Marelui Ban al Craiovei, Mihai a înălţat locţiitor al Marelui Ban al Craiovei, Mihai a înălţat la Bucureşti biserica la Bucureşti biserica Mihai VodăMihai Vodă, concepută ca , concepută ca aşezământ monastic, fiind printre cele mai de aşezământ monastic, fiind printre cele mai de seamă în epoca sa prin frumuseţea şi armonia seamă în epoca sa prin frumuseţea şi armonia componentelor sale.componentelor sale. - după ce a fost înscăunat ca domn, se - după ce a fost înscăunat ca domn, se conturează cu claritate cea de-a doua faptă conturează cu claritate cea de-a doua faptă semnificativă: realizează un program care semnificativă: realizează un program care urmăreşte, chiar în plan cultural, o politică ce nu urmăreşte, chiar în plan cultural, o politică ce nu se poate limita la Ţara Românească, ci vizează în se poate limita la Ţara Românească, ci vizează în primul rând Transilvania.primul rând Transilvania.

Epoca lui Mihai Viteazul a intrat în Epoca lui Mihai Viteazul a intrat în folclorul balcanicfolclorul balcanic prinprin lupta eroică a lupta eroică a românilor împotriva jugului turcesc românilor împotriva jugului turcesc multisecular. multisecular.

Faima europeană a lui Mihai Viteazul nu s-a Faima europeană a lui Mihai Viteazul nu s-a stins odată cu moartea sa şi a stins odată cu moartea sa şi a contemporanilor epocii sale.contemporanilor epocii sale.

Braţ înarmat al unui neam dornic de Braţ înarmat al unui neam dornic de veacuri să fie liber, unit, stăpân pe soarta sa veacuri să fie liber, unit, stăpân pe soarta sa în mijlocul altor popoare libere, Mihai în mijlocul altor popoare libere, Mihai Viteazul a devenit, două veacuri mai târziu, Viteazul a devenit, două veacuri mai târziu, simbol al independenţei şi unităţii naţionale.simbol al independenţei şi unităţii naţionale.

În a doua jumătate a sec. al XV-lea, Ştefan În a doua jumătate a sec. al XV-lea, Ştefan cel Mare simbolizează o nouă formă de cel Mare simbolizează o nouă formă de organizare militară, cu participarea organizare militară, cu participarea întregului popor, precum şi toate acele întregului popor, precum şi toate acele virtuţi morale de eroism, patriotism, dreaptă virtuţi morale de eroism, patriotism, dreaptă şi cumpănită judecată, conştiinţa trează a şi cumpănită judecată, conştiinţa trează a unui destin tragic, dar de o mare nobleţe unui destin tragic, dar de o mare nobleţe sufletească.sufletească.

Este evident că Ştefan a fost cel dintâi Este evident că Ştefan a fost cel dintâi erou român al luptei pentru neatârnare, de erou român al luptei pentru neatârnare, de talie europeană, cel dintâi care a provocat talie europeană, cel dintâi care a provocat turcilor înfrângeri incredibile pentru acea turcilor înfrângeri incredibile pentru acea vreme, dar a fost totodată un om al vremii vreme, dar a fost totodată un om al vremii sale, cu marile sale virtuţi, dar şi scăderi.sale, cu marile sale virtuţi, dar şi scăderi.

Cultura românească în sec. al XV-lea a Cultura românească în sec. al XV-lea a fost o cultură originală, o sinteză creatoare, fost o cultură originală, o sinteză creatoare, prezentă mai ales în domeniul artei ( pictura prezentă mai ales în domeniul artei ( pictura monumentală), dar chiar şi în literatura de monumentală), dar chiar şi în literatura de expresie slavonă, în tehnica ţesăturilor, în expresie slavonă, în tehnica ţesăturilor, în alcătuirea manuscriselor.alcătuirea manuscriselor.

Bisericile şi mănăstirile reprezentative din Bisericile şi mănăstirile reprezentative din nordul Moldovei au fost mari centre de nordul Moldovei au fost mari centre de cultură. cultură.

Arta românească în Evul Mediu şi în Arta românească în Evul Mediu şi în primul rând cea a mănăstirilor din nordul primul rând cea a mănăstirilor din nordul Moldovei, în special pictura Moldovei, în special pictura VoroneţuluiVoroneţului, ne , ne oferă o lecţie de monumentalitate, cu totul oferă o lecţie de monumentalitate, cu totul distinctă de cele întâlnite pe alte meleaguri distinctă de cele întâlnite pe alte meleaguri culturale.culturale.

Pictura Pictura VoroneţuluiVoroneţului trebuie să fie aşezată trebuie să fie aşezată printre operele în care s-a păstrat încă vie, printre operele în care s-a păstrat încă vie, creatoare de noi forme, tradiţia artistică a creatoare de noi forme, tradiţia artistică a lumii bizantino-slave. lumii bizantino-slave.

Dar ea este totodată o creaţie Dar ea este totodată o creaţie reprezentativă pentru societatea reprezentativă pentru societatea moldovenească contemporană, pentru moldovenească contemporană, pentru întreaga ei cultură. întreaga ei cultură.

Dintre toate formele de cultură Dintre toate formele de cultură artistică, cele care au atins în vremea lui artistică, cele care au atins în vremea lui Ştefan înflorirea maximă, au fost arhitectura Ştefan înflorirea maximă, au fost arhitectura şi pictura.şi pictura.

Pentru a marca originalitatea culturii Pentru a marca originalitatea culturii româneşti, cercetătorii artei medievale se româneşti, cercetătorii artei medievale se referă la un stil moldovenesc al lui Ştefan cel referă la un stil moldovenesc al lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş şi la un stil Mare şi Petru Rareş şi la un stil brâncovenesc, evident nu numai în brâncovenesc, evident nu numai în arhitectura bisericilor şi a curţilor domneşti, arhitectura bisericilor şi a curţilor domneşti, dar şi în toate celelalte manifestări de artă dar şi în toate celelalte manifestări de artă decorativă şi aplicată.decorativă şi aplicată.

O altă caracteristică esenţială a picturii O altă caracteristică esenţială a picturii murale moldovene din secolele XV, XVI este murale moldovene din secolele XV, XVI este voinţa de stil şi grija pentru unitatea voinţa de stil şi grija pentru unitatea stilistică a unei arte monumentale.stilistică a unei arte monumentale.

Stilul epocii a mai fost influenţat de Stilul epocii a mai fost influenţat de construcţiile de lemn foarte răspândite în construcţiile de lemn foarte răspândite în sec. XIV- XV. Trăsături romanice au pătruns sec. XIV- XV. Trăsături romanice au pătruns în arhitectura moldoveană prin intermediul în arhitectura moldoveană prin intermediul bisericilor de lemn. Cele mai impunătoare bisericilor de lemn. Cele mai impunătoare edificii aparţinând lui Ştefan cel Mare sunt:edificii aparţinând lui Ştefan cel Mare sunt:

-- Mănăstirea PutnaMănăstirea Putna -- Mănăstirea NeamţMănăstirea Neamţ -- Biserica DobrovăţBiserica Dobrovăţ-- Biserica DorohoiBiserica Dorohoi -- Mănăstirea VoroneţMănăstirea Voroneţ -- Mănăstirea MoldoviţaMănăstirea Moldoviţa -- Mănăstirea SuceviţaMănăstirea Suceviţa -- Mănăstirea Sf. Ilie – SuceavaMănăstirea Sf. Ilie – Suceava

Acest miracol stilistic s-a înfăptuit pe Acest miracol stilistic s-a înfăptuit pe parcursul unui deceniu, ele înfăţişând parcursul unui deceniu, ele înfăţişând întreaga creaţie a marelui domnitor, întreaga creaţie a marelui domnitor, însumând un număr mare de bijuterii însumând un număr mare de bijuterii arhitectonice, de o mare bogăţie plastică, arhitectonice, de o mare bogăţie plastică, decorativă şi iconografică, configurând cu decorativă şi iconografică, configurând cu claritate stilul epocii lui Ştefan cel Mare.claritate stilul epocii lui Ştefan cel Mare.

Personalități ale culturii românePersonalități ale culturii române

În mijlocul unei Europe apare, ca un În mijlocul unei Europe apare, ca un miracol de rezistenţă, Dimitrie Cantemir. miracol de rezistenţă, Dimitrie Cantemir.

Ceea ce impresionează la acesta nu este Ceea ce impresionează la acesta nu este în primul rând mulţimea informaţiilor, ci felul în primul rând mulţimea informaţiilor, ci felul propriu de a-şi afirma cunoştinţele şi ideile, propriu de a-şi afirma cunoştinţele şi ideile, fapt ce-l situează într-o vârstă majoră a fapt ce-l situează într-o vârstă majoră a spiritualităţii româneşti. spiritualităţii româneşti.

În În Descrierea MoldoveiDescrierea Moldovei, savantul român , savantul român construieşte un cadru temporal şi spaţial construieşte un cadru temporal şi spaţial unde va situa individualitatea istorică, unde va situa individualitatea istorică, materială şi spirituală a poporului din care s-materială şi spirituală a poporului din care s-a născut. a născut.

În concepţia lui Cantemir, nobleţea unui În concepţia lui Cantemir, nobleţea unui popor nu constă numai în vechime, nici în popor nu constă numai în vechime, nici în mărimea teritoriului pe care-l stăpâneşte, mărimea teritoriului pe care-l stăpâneşte, ci ci în civilizaţie, în cultură, în ştiinţă, în în civilizaţie, în cultură, în ştiinţă, în bunele moravuri.bunele moravuri.

În opinia acestuia, ideea de civilizaţie În opinia acestuia, ideea de civilizaţie cuprinde în esenţă cuprinde în esenţă valorile morale, valorile morale, obiceiurile şi instituţiile politice. obiceiurile şi instituţiile politice.

Cultul umanist pentru civilizaţia antică Cultul umanist pentru civilizaţia antică are pentru Cantemir o finalitate patriotică, el are pentru Cantemir o finalitate patriotică, el împletindu-se cu teoria originii romane şi împletindu-se cu teoria originii romane şi unităţii de neam a poporului român pentru a unităţii de neam a poporului român pentru a convinge puterile europene că acest popor convinge puterile europene că acest popor le este egal, având dreptul la libertate şi le este egal, având dreptul la libertate şi independenţă.independenţă.

Mihai Eminescu (1850- 1889), spirit Mihai Eminescu (1850- 1889), spirit romantic, deschis spre sfere largi de romantic, deschis spre sfere largi de cunoaştere, îşi dovedeşte de timpuriu cunoaştere, îşi dovedeşte de timpuriu cosmicitatea percepţiei sale. cosmicitatea percepţiei sale.

Este rodul întâlnirii cu filosofia şi vechile Este rodul întâlnirii cu filosofia şi vechile înţelepciuni ale popoarelor, cu folclorul, cu înţelepciuni ale popoarelor, cu folclorul, cu miturile, cu experienţa umană şi socială.miturile, cu experienţa umană şi socială.

Opera sa a fost influenţată de filosofia lui Opera sa a fost influenţată de filosofia lui Schopenhauer, de unele curente filosofice Schopenhauer, de unele curente filosofice indiene, de Goethe şiindiene, de Goethe şi alțiialții..

În afară de valoroasele sale producţii În afară de valoroasele sale producţii literare, opera lui Eminescu cuprinde uneori literare, opera lui Eminescu cuprinde uneori foarte explicit, alteori numai implicit teze foarte explicit, alteori numai implicit teze sau idei de valoare umanistă, progresistă sau idei de valoare umanistă, progresistă asupra culturii şi civilizaţiei. asupra culturii şi civilizaţiei.

El apreciază gradul de civilizaţie al unui El apreciază gradul de civilizaţie al unui popor prin producţiile sale tehnico - popor prin producţiile sale tehnico - materiale, prin progresul său material şi materiale, prin progresul său material şi cultural, prin măsura în care cadrul este cultural, prin măsura în care cadrul este necesar şi eficient pentru dezvoltarea necesar şi eficient pentru dezvoltarea omnilaterală a tuturor facultăţilor şi omnilaterală a tuturor facultăţilor şi aptitudinilor umane, a tuturor valorilor aptitudinilor umane, a tuturor valorilor culturii spirituale.culturii spirituale.

Lucian Blaga (1895-1961) în opera sa Lucian Blaga (1895-1961) în opera sa vastă, deşi a fost influenţat în filozofie de vastă, deşi a fost influenţat în filozofie de mari personalităţi precum Kant, Hegel, mari personalităţi precum Kant, Hegel, Bergson, Freud, în limita sa de panteism, Bergson, Freud, în limita sa de panteism, romantism şi simbolism – nu s-a manifestat romantism şi simbolism – nu s-a manifestat ca un epigon, ci şi-a construit cu migală şi ca un epigon, ci şi-a construit cu migală şi măiestrie inegalabilă un sistem de gândire măiestrie inegalabilă un sistem de gândire unitar în care filosofia şi poezia fac corp unitar în care filosofia şi poezia fac corp comun.comun.

Din opera sa poetică reţinem volumele Din opera sa poetică reţinem volumele Poemele luminii, Paşii profetului, În Poemele luminii, Paşii profetului, În marea trecere şi Mirabila sămânţă; marea trecere şi Mirabila sămânţă; din din opera filosofică, cuprinsă în cincisprezece opera filosofică, cuprinsă în cincisprezece volume, distingem volume, distingem Trilogia cunoaşterii, Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologică Trilogia cosmologică (neterminată).(neterminată).

În sistemul filosofic blagian există două În sistemul filosofic blagian există două principii de temelie:principii de temelie:

-misterul-misterul -Marele Anonim.-Marele Anonim.

În În Trilogia culturiiTrilogia culturii, Blaga diferenţiază între o , Blaga diferenţiază între o cultură cultură minorăminoră – cea de la sat, şi o – cea de la sat, şi o cultură majoră cultură majoră – specifică – specifică oraşului. oraşului.

După el, copilăria ca vârstă adoptivă a colectivităţii După el, copilăria ca vârstă adoptivă a colectivităţii şi a creatorilor prilejuieşte culturi minore; maturitatea, şi a creatorilor prilejuieşte culturi minore; maturitatea, ca vârstă a colectivităţii şi a creatorilor, produce culturi ca vârstă a colectivităţii şi a creatorilor, produce culturi majore. majore.

Opera lui L. Blaga cuprinde un diapazon Opera lui L. Blaga cuprinde un diapazon mult mai amplu de probleme pe care mult mai amplu de probleme pe care filosoful şi poetul le abordează cu filosoful şi poetul le abordează cu competenţă şi originalitate.competenţă şi originalitate. Este vorba despre raportul dintre cultură şi Este vorba despre raportul dintre cultură şi civilizaţie, dintre ştiinţă şi creaţie, dintre civilizaţie, dintre ştiinţă şi creaţie, dintre religie şi spirit, dintre gândire magică şi religie şi spirit, dintre gândire magică şi religie, despre artă sau despre valori şi religie, despre artă sau despre valori şi clasificarea lor.clasificarea lor.

TEMA 2 . CULTURĂ ȘI TEMA 2 . CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ

MottoMotto:Cultura este un discurs :Cultura este un discurs social scris și rescris la nesfârșit social scris și rescris la nesfârșit în diferite limbaje și constituit în diferite limbaje și constituit deopotrivă din cuvinte și deopotrivă din cuvinte și acțiuni.acțiuni. Gabriel Troc Gabriel Troc

OBIECTIVE:OBIECTIVE:

1.1. Definirea sensurilor culturii şi Definirea sensurilor culturii şi civilizaţieicivilizaţiei

2.2. Prezentarea culturii şi civilizaţiei Prezentarea culturii şi civilizaţiei româneştiromâneşti

3.3. Descrierea relaţiei cultură – societateDescrierea relaţiei cultură – societate

4.4. Identificarea interacţiunii cultură – Identificarea interacţiunii cultură – civilizaţiecivilizaţie

Sensul noţiunii de cultură derivă din latina Sensul noţiunii de cultură derivă din latina populară în înţelesul de cultivare a pământului populară în înţelesul de cultivare a pământului (cultura agri), accepţie extinsă în limbile de (cultura agri), accepţie extinsă în limbile de origine romanică la sensul de cultivare a spiritului origine romanică la sensul de cultivare a spiritului (cultura animi).(cultura animi). Limba română a preluat şi reţinut ambele Limba română a preluat şi reţinut ambele accepţii ale latinei, dobândind în epoca noastră accepţii ale latinei, dobândind în epoca noastră sensul larg de educaţie şi educare a spiritului.sensul larg de educaţie şi educare a spiritului.

Un alt sens al culturii vizează idealul de viaţă al Un alt sens al culturii vizează idealul de viaţă al spiritului uman care nu trebuie redus numai la spiritului uman care nu trebuie redus numai la pregătirea intelectuală a individului, ci, pregătirea intelectuală a individului, ci, dimpotrivă, idealul trebuie să cuprindă întreaga dimpotrivă, idealul trebuie să cuprindă întreaga dezvoltare a personalităţii, inclusiv afectivitatea, dezvoltare a personalităţii, inclusiv afectivitatea, voinţa şi caracterul comportamental.voinţa şi caracterul comportamental.

După al doilea război mondial, conceptul de După al doilea război mondial, conceptul de cultură îl găsim pe larg analizat în studiile a cultură îl găsim pe larg analizat în studiile a diverşi etnologi şi istorici ai culturii, mai ales din diverşi etnologi şi istorici ai culturii, mai ales din SUA.SUA.Eduard Sapir Eduard Sapir analizează cultura prin prisma analizează cultura prin prisma celor trei sensuri ale conceptului:celor trei sensuri ale conceptului:

-- cultura ca element social pe care oamenii îl cultura ca element social pe care oamenii îl moştenesc în viaţa lor materială şi spirituală. moştenesc în viaţa lor materială şi spirituală. Etnologul american defineşte cultura în sensul ei Etnologul american defineşte cultura în sensul ei tehnic de a fi co - extensibilă omului de la tehnic de a fi co - extensibilă omului de la naştere, acesta fiind nevoit să trăiască în naştere, acesta fiind nevoit să trăiască în diversitatea obiceiurilor, datinilor, atitudinilor şi diversitatea obiceiurilor, datinilor, atitudinilor şi comportamentelor pe care societatea le-a comportamentelor pe care societatea le-a conservat de-a lungul istoriei. Acest punct de conservat de-a lungul istoriei. Acest punct de vedere este împărtăşit şi de alţi gânditori care vedere este împărtăşit şi de alţi gânditori care rezumau termenul la sensul său clasic de rezumau termenul la sensul său clasic de tradiţie sau moştenire culturală;tradiţie sau moştenire culturală;

-- E. Sapir vede al doilea sens al E. Sapir vede al doilea sens al termenului de cultură în cel clasic de ideal termenului de cultură în cel clasic de ideal intelectual, de rafinament, prin care valorile intelectual, de rafinament, prin care valorile culturii conservă cunoştinţe şi experienţe culturii conservă cunoştinţe şi experienţe umane acumulate în evoluţia istoriei;umane acumulate în evoluţia istoriei;

-- Sensul al treilea al culturii îmbină Sensul al treilea al culturii îmbină primele două sensuri pe care acelaşi etnolog primele două sensuri pe care acelaşi etnolog le-a formulat, evidenţiind rolul acţiunii le-a formulat, evidenţiind rolul acţiunii factorului de selecţie în cadrul activităţii factorului de selecţie în cadrul activităţii culturale de formare a personalităţii umane.culturale de formare a personalităţii umane.

În sfera culturii intră de fapt toate În sfera culturii intră de fapt toate valorile create, conservate şi difuzate prin valorile create, conservate şi difuzate prin care omul s-a desprins de natură creându-şi care omul s-a desprins de natură creându-şi un univers propriu de existenţă.un univers propriu de existenţă.

Majoritatea dicţionarelor şi Majoritatea dicţionarelor şi enciclopediilor rezumă trei accepţii enciclopediilor rezumă trei accepţii principale în definirea culturii:principale în definirea culturii:

-- cultura reprezintă totalitatea valorilor cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire în materiale şi spirituale create de omenire în procesul activităţii sociale desfăşurate de-a procesul activităţii sociale desfăşurate de-a lungul istorieilungul istoriei

-cultura integrează în sfera ei -cultura integrează în sfera ei atitudinile, actele şi operele limitate, ca atitudinile, actele şi operele limitate, ca geneză, intuiţie, motivaţie şi finalitate în geneză, intuiţie, motivaţie şi finalitate în domeniul spiritului şi al intelectuluidomeniul spiritului şi al intelectului

-- cultura cuprinde datini şi obiceiuri, cultura cuprinde datini şi obiceiuri, credinţe şi practici religioase, operele de credinţe şi practici religioase, operele de ştiinţă, filozofie, literatură şi muzică, ştiinţă, filozofie, literatură şi muzică, arhitectură şi pictură, sculptură, artele arhitectură şi pictură, sculptură, artele aplicative şi decorative.aplicative şi decorative.

Etimologic termenul de Etimologic termenul de civilizaţiecivilizaţie provine din latinescul provine din latinescul civilicivili – – civilitascivilitas..Civilizaţia exprimă o stare a vieţii Civilizaţia exprimă o stare a vieţii sociale, culturale şi economice caracteristică unui popor sociale, culturale şi economice caracteristică unui popor sau unei epoci istorice la un moment dat.sau unei epoci istorice la un moment dat. O. Drâmba în vasta lucrare O. Drâmba în vasta lucrare Istoria culturii şi civilizaţiei Istoria culturii şi civilizaţiei defineşte civilizaţia ca defineşte civilizaţia ca totalitatea mijloacelor cu totalitatea mijloacelor cu ajutorul cărora omul se adaptează mediului ( fizic şi ajutorul cărora omul se adaptează mediului ( fizic şi social) reuşind să-l supună, să-l transforme, să-l social) reuşind să-l supună, să-l transforme, să-l organizeze şi să-l integreze. organizeze şi să-l integreze.

În lucrarea În lucrarea Ştiinţa naţiuniiŞtiinţa naţiunii, sociologul român , sociologul român D. Gusti menţionează trei înţelesuri ale D. Gusti menţionează trei înţelesuri ale culturii.culturii. Astfel, cultura pentru cunoscutul sociolog Astfel, cultura pentru cunoscutul sociolog trebuie analizată şi înţeleasă pe trei planuri:trebuie analizată şi înţeleasă pe trei planuri:

-- cultura obiectivă ce se referă la cultura obiectivă ce se referă la sistemul bunurilor culturale conferea oricărei sistemul bunurilor culturale conferea oricărei epoci istorice stilul său propriu, dat de epoci istorice stilul său propriu, dat de creaţiile literar – artistice, cult religios, creaţiile literar – artistice, cult religios, descoperirile ştiinţifice şi tehnicedescoperirile ştiinţifice şi tehnice;;

-- cultura instituţională pe care sociologul cultura instituţională pe care sociologul român o vedea legată de ansamblul român o vedea legată de ansamblul reglementării instituţiilor sociale existente reglementării instituţiilor sociale existente într-o epocă dată, începând cu statul, într-o epocă dată, începând cu statul, biserica, şcoala, armata, diverse instituţii şi biserica, şcoala, armata, diverse instituţii şi organizaţii economice, ştiinţifice şi artisticeorganizaţii economice, ştiinţifice şi artistice;; -- cultura personală privită ca o veşnică cultura personală privită ca o veşnică mişcare şi devenire prin care individul se mişcare şi devenire prin care individul se află într-un permanent raport de activitate în află într-un permanent raport de activitate în faţa diverselor valori culturale asimilate prin faţa diverselor valori culturale asimilate prin instrucţie şi educaţie.instrucţie şi educaţie.

Creaţia constituie momentul esenţial al Creaţia constituie momentul esenţial al activităţii în sfera culturii. activităţii în sfera culturii.

La nivelul existenţei şi conştiinţei umane, La nivelul existenţei şi conştiinţei umane, potenţialitatea valorilor culturale se potenţialitatea valorilor culturale se transformă prin actul creator propriu – zis al transformă prin actul creator propriu – zis al omului în realităţi valorice finite ale culturii. omului în realităţi valorice finite ale culturii.

Valoarea culturală ca produs al creaţiei Valoarea culturală ca produs al creaţiei apare în condiţiile în care omul, prin voinţa apare în condiţiile în care omul, prin voinţa sa creatoare îşi impune forţa şi virtuţile sa creatoare îşi impune forţa şi virtuţile capacităţii raţional – imaginative ale capacităţii raţional – imaginative ale intelectului său.intelectului său.

În În Trilogia culturii Trilogia culturii L. Blaga definea omul ca L. Blaga definea omul ca fiinţă culturală, prin actul de cultură de a fiinţă culturală, prin actul de cultură de a avea trebuinţe culturale, de a fi producător avea trebuinţe culturale, de a fi producător de cultură şi în final de a fi un produs al de cultură şi în final de a fi un produs al culturii.culturii.

La nivel naţional, formele particulare de La nivel naţional, formele particulare de existenţă ale continuităţii şi discontinuităţii existenţă ale continuităţii şi discontinuităţii din sfera culturii se manifestă ca expresii ale din sfera culturii se manifestă ca expresii ale tradiţiei şi inovaţiei culturale.tradiţiei şi inovaţiei culturale.

Tradiţia culturală exprimă continuitatea Tradiţia culturală exprimă continuitatea culturii comunităţilor umane, desemnând culturii comunităţilor umane, desemnând concepţii, credinţe, obiceiuri, datini, concepţii, credinţe, obiceiuri, datini, cunoştinţe, atitudini etc.cunoştinţe, atitudini etc.

Inovaţia culturală exprimă discontinuitatea culturii Inovaţia culturală exprimă discontinuitatea culturii exprimată prin noile creaţii ce se adaugă tradiţiei exprimată prin noile creaţii ce se adaugă tradiţiei culturale. culturale.

Tradiţia şi inovaţia se intercondiţionează şi Tradiţia şi inovaţia se intercondiţionează şi influenţează reciproc în cadrul fiecărui sistem influenţează reciproc în cadrul fiecărui sistem cultural.cultural.

În epoca modernă, cultura a devenit factorul În epoca modernă, cultura a devenit factorul esenţial de exprimare a identităţii naţionale. esenţial de exprimare a identităţii naţionale.

Limba, tradiţia şi obiceiurile, alături de alte Limba, tradiţia şi obiceiurile, alături de alte experienţe de viaţă comunitară, ocupă un loc experienţe de viaţă comunitară, ocupă un loc special în cadrul specificului naţional al culturii.special în cadrul specificului naţional al culturii. Specificul naţional sintetizează la nivel cultural Specificul naţional sintetizează la nivel cultural toate creaţiile originale ale naţiunii.toate creaţiile originale ale naţiunii.

Până la începutul epocii moderne, cultura şi Până la începutul epocii moderne, cultura şi civilizaţia erau două concepte difuze. civilizaţia erau două concepte difuze.

În sec. al XVIII-lea existau diverşi gânditori În sec. al XVIII-lea existau diverşi gânditori care considerau că cei doi termeni – cultură care considerau că cei doi termeni – cultură şi civilizaţie – au sfere identice de cuprindere şi civilizaţie – au sfere identice de cuprindere astfel încât enciclopediştii francezi utilizau astfel încât enciclopediştii francezi utilizau termenul de cultură în sens de civilizaţie şi termenul de cultură în sens de civilizaţie şi viceversa. viceversa.

Începând cu sec. al XIX – lea, gânditorii Începând cu sec. al XIX – lea, gânditorii germani au realizat o distincţie netă, germani au realizat o distincţie netă, esenţială, între cultură şi civilizaţie. esenţială, între cultură şi civilizaţie.

Această distincţie rezulta din înţelegerea Această distincţie rezulta din înţelegerea conceptului de cultură restrâns la sfera conceptului de cultură restrâns la sfera valorilor spiritualevalorilor spirituale ( ştiinţifice, artisitice, ( ştiinţifice, artisitice, morale, filosofice, politice) în timp ce morale, filosofice, politice) în timp ce civilizaţia cuprindea în sfera sa totalitatea civilizaţia cuprindea în sfera sa totalitatea valorilor materiale legate de cuceririle valorilor materiale legate de cuceririle tehnice şi dezvoltarea tehnologiilor moderne tehnice şi dezvoltarea tehnologiilor moderne prin care s-a asigurat confortul ambiental al prin care s-a asigurat confortul ambiental al existenţei umane. existenţei umane.

Cultura şi civilizaţia au fost comparate sugestiv de Cultura şi civilizaţia au fost comparate sugestiv de filosoful român S.Mehedinţi cu cele două feţe ale filosoful român S.Mehedinţi cu cele două feţe ale frunzei frunzei una strălucită spre soare, alta mai una strălucită spre soare, alta mai întunecată, întoarsă spre pământ (dar foarte întunecată, întoarsă spre pământ (dar foarte însemnată, fiindcă prin ea respiră şi se hrăneşte însemnată, fiindcă prin ea respiră şi se hrăneşte zilnic), tot astfel viaţa omenirii are două aspecte: zilnic), tot astfel viaţa omenirii are două aspecte: unul teluric – civilizaţia, adică tehnica materială; unul teluric – civilizaţia, adică tehnica materială; altul ceresc - cultura sau suma tuturor produselor altul ceresc - cultura sau suma tuturor produselor sufleteşti prin care omul caută să intre în sufleteşti prin care omul caută să intre în echilibru cu restul creaţiuniiechilibru cu restul creaţiunii..( Coordonatele ( Coordonatele etnografice. Civilizaţie şi cultură).etnografice. Civilizaţie şi cultură).

Civilizaţia exprimă gradul de asimilare a culturii în Civilizaţia exprimă gradul de asimilare a culturii în toate sferele vieţii sociale, măsura în care valorile toate sferele vieţii sociale, măsura în care valorile se integrează în activitatea şi modul de viaţă al se integrează în activitatea şi modul de viaţă al oamenilor.oamenilor.

Cunoaşterea specificităţii culturii presupune, pe Cunoaşterea specificităţii culturii presupune, pe lângă înţelegerea raporturilor ei cu natura şi lângă înţelegerea raporturilor ei cu natura şi analiza legăturilor cu societatea, ambianţă analiza legăturilor cu societatea, ambianţă organică pe care omul şi-a creat-o în scopul organică pe care omul şi-a creat-o în scopul adaptării şi supravieţuirii.adaptării şi supravieţuirii.

Deşi viaţa omului nu poate fi concepută fără Deşi viaţa omului nu poate fi concepută fără cultură, cultura nu se identifică cu viaţa socială, cultură, cultura nu se identifică cu viaţa socială, deoarece cultura este într-o continuă deoarece cultura este într-o continuă transformare şi mişcare a activităţii indivizilor în transformare şi mişcare a activităţii indivizilor în evoluţia societăţii în diverse epoci istorice.evoluţia societăţii în diverse epoci istorice. Rezultă că între cultură şi societate nu este o Rezultă că între cultură şi societate nu este o identitate absolută, deoarece tot ce reprezintă identitate absolută, deoarece tot ce reprezintă cultură aparţine în acelaşi timp şi societăţii, nu cultură aparţine în acelaşi timp şi societăţii, nu tot ce este social se înscrie în sfera culturii. tot ce este social se înscrie în sfera culturii.

Nu toate creaţiile sociale intră în Nu toate creaţiile sociale intră în sfera culturii, ci numai acele creaţii ale sfera culturii, ci numai acele creaţii ale activităţii oamenilor pe care societatea, activităţii oamenilor pe care societatea, grupurile sociale, comunităţile le apreciază grupurile sociale, comunităţile le apreciază ca valori tezaurizate în patrimoniul cultural ca valori tezaurizate în patrimoniul cultural al umanităţii.al umanităţii.

În timp ce unele elemente ale culturii În timp ce unele elemente ale culturii sunt preluate în mod global, precum limba, sunt preluate în mod global, precum limba, ştiinţa, tehnica, altele sunt preluate în mod ştiinţa, tehnica, altele sunt preluate în mod selectiv, ca în cazul valorilor literaturii şi selectiv, ca în cazul valorilor literaturii şi artei care prin sensurile noi dobândite se artei care prin sensurile noi dobândite se încadrează în noul sistem cultural al epocii încadrează în noul sistem cultural al epocii respective. respective.

Cultura și civilizația constituie o sinteză a Cultura și civilizația constituie o sinteză a socialului în care se acumulează cunoașterea și socialului în care se acumulează cunoașterea și experiența umană colectivă , dar și a experiența umană colectivă , dar și a individualului , reprezentând actul intim al individualului , reprezentând actul intim al creației.creației.

Abordând interacțiunea cultură – civilizație, se pot Abordând interacțiunea cultură – civilizație, se pot reține câteva idei:reține câteva idei:

-- cultura este un proces de umanizare a cultura este un proces de umanizare a naturii , un dialog activ cu lumea, în care accentul naturii , un dialog activ cu lumea, în care accentul se pune pe o dimensiune interioară, pe trăirese pune pe o dimensiune interioară, pe trăire;;

-- civilizația este un mod de a fi al culturii , civilizația este un mod de a fi al culturii , sensul activ și funcțional al culturii , domeniul sensul activ și funcțional al culturii , domeniul acțiunii și eficacității eiacțiunii și eficacității ei;;

-- corelatele fundamentale ale culturii corelatele fundamentale ale culturii sunt natura și omul, iar corelatele fundamentale sunt natura și omul, iar corelatele fundamentale ale civilizației sunt societatea și omulale civilizației sunt societatea și omul;;

-- cultura este rezultatul detașării omului de cultura este rezultatul detașării omului de natură, având fața îndreptată spre subiect, iar natură, având fața îndreptată spre subiect, iar civilizația este rezultatul inserției omului în civilizația este rezultatul inserției omului în societate și are fața îndreptată spre obiectsocietate și are fața îndreptată spre obiect;;

-- cultura este alcătuită din două cicluri- cel al cultura este alcătuită din două cicluri- cel al creației și cel al instruirii valorilor, respectiv un creației și cel al instruirii valorilor, respectiv un ciclu al circulației și realizării valorilor, pe când ciclu al circulației și realizării valorilor, pe când civilizația este o faptă concretă, chiar dacă civilizația este o faptă concretă, chiar dacă criteriile sale sunt culturale ( științifice, artistice, criteriile sale sunt culturale ( științifice, artistice, morale)morale);;

-- cultura este unitatea dintre instruire și cultura este unitatea dintre instruire și educație în planul individualității , al educație în planul individualității , al subiectivității și al idealității, iar civilizația subiectivității și al idealității, iar civilizația este sistemul organizat, instituționalizat al este sistemul organizat, instituționalizat al învățământuluiînvățământului;;

-- trăinicia unei civilizații depinde de trăinicia unei civilizații depinde de instituțiile cu ajutorul cărora valorile instituțiile cu ajutorul cărora valorile culturale se transformă în fapte de viață.culturale se transformă în fapte de viață.

TEMA 3. IDENTITATEA TEMA 3. IDENTITATEA NAŢIONALĂ ŞI NAŢIONALĂ ŞI PATRIOTISMUL PATRIOTISMUL

Motto: Motto: Când o națiune este bogată Când o națiune este bogată în resurse economice, bogată în în resurse economice, bogată în pregătire militară , bogată pregătire militară , bogată sufletește și mai ales bogată în sufletește și mai ales bogată în patriotism, acea națiune, oricare patriotism, acea națiune, oricare ar fi împrejurările istorice, este ar fi împrejurările istorice, este sigură de victorie, căci ea este sigură de victorie, căci ea este invincibilă. invincibilă. Dimitrie Gusti Dimitrie Gusti

OBIECTIVE:OBIECTIVE:

1.1. Delimitarea conceptelor de Delimitarea conceptelor de patriotism, identitate naționalăpatriotism, identitate națională

2.2. Identificarea atitudinilor extreme Identificarea atitudinilor extreme in materie de patriotismin materie de patriotism

3.3. Integrarea europeană a manifestărilor Integrarea europeană a manifestărilor de patriotismde patriotism

4.4. Reliefarea conținutului și Reliefarea conținutului și obiectivelor educației patrioticeobiectivelor educației patriotice

Adevăratul patriot își iubește patria cu Adevăratul patriot își iubește patria cu respect ,cu gravitate, din tot sufletul; el o respect ,cu gravitate, din tot sufletul; el o lingușește mai puțin pentru a o servi mai mult.lingușește mai puțin pentru a o servi mai mult.(Dimitrie Gusti).Patriotismul este un sentiment, (Dimitrie Gusti).Patriotismul este un sentiment, o pasiune, o credință, un raport afectiv între un o pasiune, o credință, un raport afectiv între un subiect ( membru al națiunii ) și un obiect . subiect ( membru al națiunii ) și un obiect . (națiunea)(națiunea)

PatriotismulPatriotismul reprezintă sentimentul reprezintă sentimentul de dragoste şi devotament faţă de patrie şi de de dragoste şi devotament faţă de patrie şi de popor. Este un sentiment care are ca univers popor. Este un sentiment care are ca univers de referinţă patria identificată inițial cu locul de referinţă patria identificată inițial cu locul natal. Patria poate fi asociată cu mediul politic, natal. Patria poate fi asociată cu mediul politic, social, cu ţară în care s-a născut o persoană şi social, cu ţară în care s-a născut o persoană şi al cărui cetăţean este și în care se stabileşte o al cărui cetăţean este și în care se stabileşte o persoană, fără să-i aparţină ca origine, dar persoană, fără să-i aparţină ca origine, dar având calitatea de cetăţean al ei.având calitatea de cetăţean al ei.

Treptat sentimentul de patriotism se Treptat sentimentul de patriotism se dezvoltă prin : dezvoltă prin : • extinderea spaţiului de • extinderea spaţiului de existenţă proprie; existenţă proprie; • dobândirea de cunoştinţe;• dobândirea de cunoştinţe; • formarea identităţii persoanei • formarea identităţii persoanei..

De asemenea, patriotismul se manifestă De asemenea, patriotismul se manifestă prin: prin: • crearea de valori; • crearea de valori; • fidelitatea faţă de ţară;• fidelitatea faţă de ţară; • preţuirea • preţuirea acordată :patriei, istoriei, tradițiilor , acordată :patriei, istoriei, tradițiilor , obiceiurilor, valorilor naţionale;obiceiurilor, valorilor naţionale;• apărarea ţării• apărarea ţării..

Patriotismul îmbracă forme diferite , în Patriotismul îmbracă forme diferite , în funcție de poziția socială a subiectului( țăran funcție de poziția socială a subiectului( țăran , muncitor, soldat, intelectual) care așează , muncitor, soldat, intelectual) care așează patria în atmosfera ocupațiilor sale, fiecare patria în atmosfera ocupațiilor sale, fiecare având o patrie specială interioară. având o patrie specială interioară. De asemenea, patriotismul variază și după De asemenea, patriotismul variază și după epocile istorice și mai ales după varietatea epocile istorice și mai ales după varietatea obiectului de apreciat:obiectului de apreciat: •patriotismul popoarelor primitive •patriotismul popoarelor primitive (iubirea mediului natural)(iubirea mediului natural) •patriotismul municipal( specific •patriotismul municipal( specific evului mediu)evului mediu)•patriotismul regional•patriotismul regional •patriotismul național( forma •patriotismul național( forma superioară celorlalte manifestări patriotice)superioară celorlalte manifestări patriotice)..

El însumează dragostea pentru țara de origine, El însumează dragostea pentru țara de origine, pentru limba strămoșilor, pentru comunitatea pentru limba strămoșilor, pentru comunitatea istorică.istorică.

El reprezintă conștiința că națiunea nu poate El reprezintă conștiința că națiunea nu poate exista decât prin munca concentrată a tuturor exista decât prin munca concentrată a tuturor pentru mai binele tuturor .pentru mai binele tuturor .

Identitatea naţională Identitatea naţională pentru țară pentru țară prezintă un ansamblu de date şi trăsături prin prezintă un ansamblu de date şi trăsături prin care se individualizează o persoană aparținând care se individualizează o persoană aparținând unei comunităţi naţionale. unei comunităţi naţionale.

NaţiuneaNaţiunea se defineşte ca o mare se defineşte ca o mare comunitate umană, instalată pe un acelaşi comunitate umană, instalată pe un acelaşi teritoriu , caracterizată prin unitate istorică, teritoriu , caracterizată prin unitate istorică, lingvistică, culturală, economică, şi care este lingvistică, culturală, economică, şi care este suverană.suverană.

Naţionalismul este o doctrină care afirmă Naţionalismul este o doctrină care afirmă superioritatea intereselor naţiunii în raport superioritatea intereselor naţiunii în raport cu interesele grupurilor, claselor şi indivizilor cu interesele grupurilor, claselor şi indivizilor din care este constituită.din care este constituită.

Naţionalismul poate fi şi o mişcare politică Naţionalismul poate fi şi o mişcare politică de indivizi care vor să impună caracterul de indivizi care vor să impună caracterul predominant al naţiunii lor, în toate predominant al naţiunii lor, în toate domeniile.domeniile.

Sentimentul naţional înseamnă ataşament Sentimentul naţional înseamnă ataşament faţă de neamul din care faci parte. faţă de neamul din care faci parte.

Identitatea naţională Identitatea naţională este legată de este legată de patriotism, ca sentiment de dragoste şi patriotism, ca sentiment de dragoste şi devotament faţă de patrie şi de popor. Şi devotament faţă de patrie şi de popor. Şi aceasta face ca, de exemplu, apărarea aceasta face ca, de exemplu, apărarea teritoriului, să fie o posibilă expresie a teritoriului, să fie o posibilă expresie a fidelităţii faţă de patrie, sinonimă cu fidelităţii faţă de patrie, sinonimă cu apărarea identităţii naţionale. Încălcarea apărarea identităţii naţionale. Încălcarea teritoriului conduce la conflicte, uneori teritoriului conduce la conflicte, uneori dramatice prin posibilele consecinţe.dramatice prin posibilele consecinţe.

De asemenea, lupta pentru De asemenea, lupta pentru identitatea naţională a reprezentat o idee identitatea naţională a reprezentat o idee forţă, urmărită de diferite popoare, în forţă, urmărită de diferite popoare, în momentele istorice ale constituirii lor ca momentele istorice ale constituirii lor ca naţiuni. naţiuni. LLupta acestora ca şi ideea pentru upta acestora ca şi ideea pentru care luptau erau legate de un profund care luptau erau legate de un profund sentiment patriotic..sentiment patriotic..

Conştiinţa naţională reprezintă Conştiinţa naţională reprezintă ansamblul ideilor, aspiraţiilor ansamblul ideilor, aspiraţiilor sentimentelor prin care membrii unei sentimentelor prin care membrii unei comunităţi naţionale îşi afirmă comunităţi naţionale îşi afirmă identitatea comună pe baza unităţii de :identitatea comună pe baza unităţii de :

•• teritoriu;teritoriu; •• limbă; limbă; •• cultură;cultură; •• viaţă economică. viaţă economică.

Fiecare persoană aparţine mai multor tipuri de Fiecare persoană aparţine mai multor tipuri de comunităţi umane :comunităţi umane :

•• familie;familie; • comunitate etnică, • comunitate etnică, religioasă;religioasă; • comunitate naţională;• comunitate naţională; • comunitate internaţională.• comunitate internaţională.

Aceste tipuri de comunităţi se integrează una Aceste tipuri de comunităţi se integrează una alteia. Viaţa şi identitatea persoanei sunt legate alteia. Viaţa şi identitatea persoanei sunt legate de comunităţile din care aceasta face parte. de comunităţile din care aceasta face parte. Apartenenţa persoanei la o comunitate, precum şi Apartenenţa persoanei la o comunitate, precum şi modul de organizare , pe care acea comunitate o modul de organizare , pe care acea comunitate o impune, au o influenţă complexă asupra identităţii impune, au o influenţă complexă asupra identităţii persoanei. persoanei.

Alterarea patriotismului se manifestă prin : xenofobie, Alterarea patriotismului se manifestă prin : xenofobie, demagogiedemagogie ș.a.ș.a. Xenofobia este o formă de prejudecată care exprimă Xenofobia este o formă de prejudecată care exprimă teama sau ura manifestată faţă de străini, sau faţă de teama sau ura manifestată faţă de străini, sau faţă de alte popoare . În prezent xenofobia se exprimă, de alte popoare . În prezent xenofobia se exprimă, de exemplu, într-o formă extremistă, prin teama față de exemplu, într-o formă extremistă, prin teama față de străini, în general, sau faţă de unele grupuri etnice . străini, în general, sau faţă de unele grupuri etnice . Xenofobia se manifestă cu privire la străini, consideraţi :Xenofobia se manifestă cu privire la străini, consideraţi :

- inferiori din punct de vedere intelectual sau - inferiori din punct de vedere intelectual sau moral;moral;

- un potenţial pericol, cu intenţii subversive;- un potenţial pericol, cu intenţii subversive;

- cauza răului într-o societate, acuzaţi de - cauza răului într-o societate, acuzaţi de exemplu, atât de producerea unor incidente, violenţe, exemplu, atât de producerea unor incidente, violenţe, dar şi de existenţa crizelor economice, şomajului, etc. dar şi de existenţa crizelor economice, şomajului, etc.

Uneori prejudecata este însoţită de un Uneori prejudecata este însoţită de un stereotip, cu o anumită imagine ,, a stereotip, cu o anumită imagine ,, a străinului ”. Un exemplu de clişeu este şi străinului ”. Un exemplu de clişeu este şi punerea semnului de egalitate între ,, punerea semnului de egalitate între ,, emigrant ” şi ,, delincvent ”.emigrant ” şi ,, delincvent ”.

Naţionalismul este admisibil, între anumite Naţionalismul este admisibil, între anumite limite, cu mândrie naţională. Naţionalismul, limite, cu mândrie naţională. Naţionalismul, însă devine periculos prin :însă devine periculos prin :

• promovarea exclusivismului şi intoleranţei • promovarea exclusivismului şi intoleranţei faţă de alte naţiuni şi naţionalităţi.faţă de alte naţiuni şi naţionalităţi.

DemagogiaDemagogia reprezintă înşelarea opiniei publice reprezintă înşelarea opiniei publice prin : prin : - promisiuni false;- promisiuni false; - discursuri bombastice- discursuri bombastice..

Demagogia presupune la nivelul comportamentului Demagogia presupune la nivelul comportamentului persoanei, o contradicţie între vorbe şi fapte . persoanei, o contradicţie între vorbe şi fapte . Această contradicţie se bazează pe faptul că ,, Această contradicţie se bazează pe faptul că ,, vorbele mari ” rostite nu se reflectă la nivelul vorbele mari ” rostite nu se reflectă la nivelul faptelor şi nu se caracterizează într-o acţiune care faptelor şi nu se caracterizează într-o acţiune care să ducă la realizarea lor.să ducă la realizarea lor.

În absenţa acţiunii, vorbele rostite rămân fără În absenţa acţiunii, vorbele rostite rămân fără acoperire , chiar dacă în contextul în care sunt acoperire , chiar dacă în contextul în care sunt rostite pot să-i înşele pe cei care le ascultă. rostite pot să-i înşele pe cei care le ascultă.

Patriotismul este o dimensiune valorică Patriotismul este o dimensiune valorică prețioasă a națiunii române. prețioasă a națiunii române.

Patriotismul este național,el are însușirea de Patriotismul este național,el are însușirea de a se perpetua, se moștenește de-a lungul a se perpetua, se moștenește de-a lungul istoriei și se transmite fiecărui cetățean.istoriei și se transmite fiecărui cetățean.

Nicolae Iorga spunea că Nicolae Iorga spunea că un patriot se un patriot se recunoaște prin faptul că iubește, respectă recunoaște prin faptul că iubește, respectă și caută să adune și să îmbunătățească și caută să adune și să îmbunătățească tărâmurile și oamenii. tărâmurile și oamenii.

În viziunea filozofului Vasile Conta a fi În viziunea filozofului Vasile Conta a fi patriot înseamnă: patriot înseamnă: a fi cinstit, a avea a fi cinstit, a avea conștiința curată și o inteligență vie, a avea conștiința curată și o inteligență vie, a avea un arbitraj filosofic prin compatrioții tăi; în un arbitraj filosofic prin compatrioții tăi; în fine, un criteriu, din care să reiasă principiul fine, un criteriu, din care să reiasă principiul că viața ta aparține tuturor și că tu nu ești că viața ta aparține tuturor și că tu nu ești decât un luptător într-un război care tinde decât un luptător într-un război care tinde spre fericirea și gloria țării tale. spre fericirea și gloria țării tale.

Prin patriotism se definește legătura Prin patriotism se definește legătura emoțională față de o țară și de o națiune din emoțională față de o țară și de o națiune din motive etnice, politice, culturale sau de altă motive etnice, politice, culturale sau de altă natură.natură.

Integrarea unei ţări în structurile europene Integrarea unei ţări în structurile europene presupune încheierea unor acorduri bilaterale presupune încheierea unor acorduri bilaterale între acea ţară şi instituţiile europene. între acea ţară şi instituţiile europene. Aderarea unei ţări la Uniunea Europeană Aderarea unei ţări la Uniunea Europeană •• depinde de :depinde de : - exprimarea voinţei politice - exprimarea voinţei politice a naţiunii, a membrilor ei;a naţiunii, a membrilor ei; - îndeplinirea cerinţelor - îndeplinirea cerinţelor specifice Uniunii Europene, cu privire laspecifice Uniunii Europene, cu privire la standardele europene de standardele europene de calitate;calitate; •• are drept premise :- adaptarea diferitelor are drept premise :- adaptarea diferitelor domenii din ţara care solicită aderarea, ladomenii din ţara care solicită aderarea, la realitățile țărilor deja integrate.realitățile țărilor deja integrate.

Prin integrare europeană, patriotismul este Prin integrare europeană, patriotismul este departe de a fi afectat negativ,în schimb, departe de a fi afectat negativ,în schimb, poate fi impulsionat prin:poate fi impulsionat prin:

•• conștientizarea semnificației voinței conștientizarea semnificației voinței exprimate ( la nivelul națiunii și al membrilor exprimate ( la nivelul națiunii și al membrilor acesteia) pentru realizarea integrăriiacesteia) pentru realizarea integrării;;

•• ridicarea țării la standarde europene ridicarea țării la standarde europene de performanțăde performanță;;

• • participarea alături de alte țări, la participarea alături de alte țări, la soluționarea problemelor Europei și lumii. soluționarea problemelor Europei și lumii.

Patriotismul reprezintă una din trăsăturile Patriotismul reprezintă una din trăsăturile fundamentale ale personalității fiecărui om. fundamentale ale personalității fiecărui om.

Formarea ei începe la o vârstă fragedă și se Formarea ei începe la o vârstă fragedă și se îmbogățește cu noi dimensiuni pe tot îmbogățește cu noi dimensiuni pe tot parcursul existenței umane, ca urmare a parcursul existenței umane, ca urmare a dinamicidinamiciii raționale dintre individ și patria sa. raționale dintre individ și patria sa.

Această dinamică se exprimă atât prin Această dinamică se exprimă atât prin restructurările în dezvoltarea restructurările în dezvoltarea biopsihosocială, cât și prin diversificarea și biopsihosocială, cât și prin diversificarea și îmbogățirea comportamentelor față de îmbogățirea comportamentelor față de aspectele naturale, economice și spirituale aspectele naturale, economice și spirituale ale patriei.ale patriei.

Obiectivele educației patriotice sunt:Obiectivele educației patriotice sunt:

Formarea conștiinței patriotice, Formarea conștiinței patriotice, constând din cunoștințe despre patrie, constând din cunoștințe despre patrie, atașamentul față de valorile patriei, inclusiv atașamentul față de valorile patriei, inclusiv de teritoriu; sentimente și convingeri de teritoriu; sentimente și convingeri referitoare la apărarea și dezvoltarea patriei;referitoare la apărarea și dezvoltarea patriei;

Formarea conduitei patriotice, Formarea conduitei patriotice, constând atât din deprinderi și obișnuințe de constând atât din deprinderi și obișnuințe de comportare în spirit patriotic, cât și comportare în spirit patriotic, cât și considerarea patriotismului ca una din considerarea patriotismului ca una din trăsăturile fundamentale ale caracterului trăsăturile fundamentale ale caracterului moral.moral.

Obiectivul fundamental al educației patriotice Obiectivul fundamental al educației patriotice este interiorizarea conținutului și notelor este interiorizarea conținutului și notelor definitorii ale patriotismului,transformarea lor definitorii ale patriotismului,transformarea lor în mobiluri interne și manifestări în mobiluri interne și manifestări comportamentale ale elevului în relațiile sale comportamentale ale elevului în relațiile sale cu mediul geografic,economic și spiritual al cu mediul geografic,economic și spiritual al patriei sale. patriei sale.

Realizarea acestui obiectiv vizează atât Realizarea acestui obiectiv vizează atât formarea conștiinței ,cât și a conduitei formarea conștiinței ,cât și a conduitei patriotice. patriotice.

Astfel pe tot parcursul școlarității elevii sunt Astfel pe tot parcursul școlarității elevii sunt familiarizați:familiarizați:

cu frumusețile și bogățiile cu frumusețile și bogățiile țării noastrețării noastrecu trecutul său istoriccu trecutul său istoric cu jertfele care s-au adus cu jertfele care s-au adus pentru apărarea suveranității și integrității pentru apărarea suveranității și integrității teritorialeteritoriale cu tezaurul cultural și artistic cu tezaurul cultural și artistic al poporului.al poporului.

Acestora li se cultivă respectul pentru valorile Acestora li se cultivă respectul pentru valorile materiale și spirituale al celorlalte popoare și materiale și spirituale al celorlalte popoare și națiuni.națiuni. Pentru ca aceste informații să se transforme în Pentru ca aceste informații să se transforme în convingeri este necesară asocierea lor cu trăiri convingeri este necesară asocierea lor cu trăiri afective corespunzătoare.afective corespunzătoare.

Asemenea trăiri, care constituie latura dinamică Asemenea trăiri, care constituie latura dinamică a patriotismului, pot fi declanșate numai în a patriotismului, pot fi declanșate numai în contextul unor situații în care elevii sunt subiecți contextul unor situații în care elevii sunt subiecți ai acțiunii.ai acțiunii.

Formarea conștiinței patriotice se Formarea conștiinței patriotice se valorifică atât prin conținutul procesului de valorifică atât prin conținutul procesului de învățământ, cât și prin activitățile extradidactice învățământ, cât și prin activitățile extradidactice (vizite și excursii la monumente și locuri (vizite și excursii la monumente și locuri istorice,serbări școlare etcistorice,serbări școlare etc.). .).

Dacă la orele de istorie,de limba și literatura română Dacă la orele de istorie,de limba și literatura română se fixează clar conținutul de idei al lecțiilor predate, la se fixează clar conținutul de idei al lecțiilor predate, la disciplinele fundamentale și cele tehnice, profesorii disciplinele fundamentale și cele tehnice, profesorii pot realiza educația patriotică prin prezentarea pot realiza educația patriotică prin prezentarea contribuției românilor (matematicieni, ingineri etc.) la contribuției românilor (matematicieni, ingineri etc.) la dezvoltarea domeniului respectiv:dezvoltarea domeniului respectiv:

includerea în tematica cercurilor pentru includerea în tematica cercurilor pentru elevi a unor teze privind viața și opera savanților elevi a unor teze privind viața și opera savanților români;români;

răspândirea în rândul elevilor a revistelor răspândirea în rândul elevilor a revistelor de specialitate;de specialitate;

popularizarea în rândul elevilor a popularizarea în rândul elevilor a rezultatelor foarte bune obținute de elevii români în rezultatelor foarte bune obținute de elevii români în cadrul concursurilor internaționale.cadrul concursurilor internaționale.

În educația patriotică conduita reprezintă cel În educația patriotică conduita reprezintă cel mai edificator criteriu de apreciere a elevilor.mai edificator criteriu de apreciere a elevilor.

Trăsăturile și semnificațiile conținutului educației Trăsăturile și semnificațiile conținutului educației patriotice:patriotice:

•• dragoste și devotament activ față dragoste și devotament activ față de patrie și față de poporde patrie și față de popor •• respect față de constituția și legilerespect față de constituția și legilețării, față de instituțiile statului românțării, față de instituțiile statului român •• lupta constantă pentru apărarea și lupta constantă pentru apărarea și dezvoltarea statului național , suveran , dezvoltarea statului național , suveran , independent,unitar și indivizibilindependent,unitar și indivizibil •• atitudine conștientă și activă față atitudine conștientă și activă față de muncă, ca instrument al dezvoltării de muncă, ca instrument al dezvoltării individuale și generaleindividuale și generale

•• respect față de respect față de datinile,tradițiile ,folclorul poporului nostrudatinile,tradițiile ,folclorul poporului nostru •• susținerea drepturilor susținerea drepturilor persoanelor aparținând minorităților persoanelor aparținând minorităților •• cooperare și înțelegere cu țările cooperare și înțelegere cu țările și popoarele vecine, cu toate țările și popoarele și popoarele vecine, cu toate țările și popoarele lumiilumii •• combaterea manifestărilor de combaterea manifestărilor de rasism , șovinism, xenofobierasism , șovinism, xenofobie•• promovarea educației ecologicepromovarea educației ecologice •• lupta pentru pace și pentru prevenirea lupta pentru pace și pentru prevenirea conflictelor armateconflictelor armate

Printre obiectivele educației patriotice se află:Printre obiectivele educației patriotice se află:

a.a.Cunoașterea și înțelegerea ideilor despre Cunoașterea și înțelegerea ideilor despre patrie și patriotism( obiectiv cognitiv)patrie și patriotism( obiectiv cognitiv);;

b.b. Formarea convingerilor și Formarea convingerilor și sentimentelor patriotice sentimentelor patriotice ((obiectiv cognitiv-obiectiv cognitiv-afectiv-formativ)afectiv-formativ);;

c.c. Formarea deprinderilor și Formarea deprinderilor și obișnuințelor patriotice obișnuințelor patriotice ((obiectiv formativ- obiectiv formativ- psihomotor)psihomotor).. Pe baza realizării acestor obiective putem forma Pe baza realizării acestor obiective putem forma la elevi conștiința patriotică și conduita la elevi conștiința patriotică și conduita patriotică.patriotică.

TEMA 4. REPERE ALE TEMA 4. REPERE ALE IDENTITĂŢII ROMÂNEŞTIIDENTITĂŢII ROMÂNEŞTI

Motto: Motto: Din voința națiunii de a se Din voința națiunii de a se manifesta și de a se realiza pe manifesta și de a se realiza pe sine purced toate creațiile sine purced toate creațiile culturale și toate legăturile ei cu culturale și toate legăturile ei cu mediul și cu factorii care o mediul și cu factorii care o condiționează. condiționează. Dimitrie Gusti Dimitrie Gusti

OBIECTIVE:OBIECTIVE:

1.1. Interpretarea conceptului de Interpretarea conceptului de identitate culturalăidentitate culturală 2.2. Identificarea personalităţilor Identificarea personalităţilor care au teoretizat identitatea care au teoretizat identitatea culturală româneascăculturală românească 3.3. Prezentarea impactului Prezentarea impactului cultural asupra tinerilorcultural asupra tinerilor 4.4. Descrierea identităţii axiologice a Descrierea identităţii axiologice a românilor.românilor.

Conceptele de cultură şi identitate culturală, deşi în Conceptele de cultură şi identitate culturală, deşi în mare parte au un destin comun, ele nu pot fi totuşi mare parte au un destin comun, ele nu pot fi totuşi utilizate ca sinonimeutilizate ca sinonime..Cultura implică procese inconştiente, iar cât Cultura implică procese inconştiente, iar cât priveşte identitatea ea ţine de o normă de priveşte identitatea ea ţine de o normă de apartenenţă obligatoriu conştientă. apartenenţă obligatoriu conştientă. Identitatea culturală este legată de Identitatea culturală este legată de conceptul mai larg de identitate socială, fiind conceptul mai larg de identitate socială, fiind chiar una dintre componentele acesteia. chiar una dintre componentele acesteia. Identitatea socială a unui individ se Identitatea socială a unui individ se caracterizează prin ansamblul caracterizează prin ansamblul apartenenţelor lui la sistemul social:apartenenţelor lui la sistemul social: -apartenenţa la o categorie de vârstă, -apartenenţa la o categorie de vârstă, apartenenţa la o clasă socială, la o naţiune. apartenenţa la o clasă socială, la o naţiune.

Referitor la identitatea socio-culturală, mai Referitor la identitatea socio-culturală, mai exact la psihologia sau sufletul unui popor, exact la psihologia sau sufletul unui popor, Ilie Bădescu afirma că Ilie Bădescu afirma că ori de câte ori avem ori de câte ori avem de-a face cu un tip de sentimente, înclinaţii, de-a face cu un tip de sentimente, înclinaţii, atitudini, nelinişti chiar, comune marii atitudini, nelinişti chiar, comune marii majorităţi a indivizilor dintr-o societate, majorităţi a indivizilor dintr-o societate, această maree de afecte care a cuprins această maree de afecte care a cuprins deodată sufletele marii mulţimi anonime, se deodată sufletele marii mulţimi anonime, se descarcă într-un mod de a fi, un tip social, o descarcă într-un mod de a fi, un tip social, o configuraţie psiho-culturală care defineşte o configuraţie psiho-culturală care defineşte o epocă, o societate.epocă, o societate.

Un gânditor român de la începutul Un gânditor român de la începutul secolului al XX-lea, Simion Mehedinţi sesiza secolului al XX-lea, Simion Mehedinţi sesiza importanţa culturii moderne pentru naşterea importanţa culturii moderne pentru naşterea şi afirmarea naţiunii. El înţelegea prin şi afirmarea naţiunii. El înţelegea prin cultură suma cultură suma bogăţiilor sufleteşti, în adevăr bogăţiilor sufleteşti, în adevăr caracteristice pentru viaţa unui neam şi prin caracteristice pentru viaţa unui neam şi prin urmare originalitatea lui.urmare originalitatea lui. Şi tot el preciza : Şi tot el preciza : numai când această bogăţie ajunge o avere numai când această bogăţie ajunge o avere obştească, poporul acela capătă un suflet obştească, poporul acela capătă un suflet unitar, devine deplin conştient de unitar, devine deplin conştient de personalitatea sa şi de menirea sa, adică se personalitatea sa şi de menirea sa, adică se ridică pe treapta superioară de înălţimeridică pe treapta superioară de înălţime. S. . S. Mehedinţi a subliniat că atât cultura, cât şi Mehedinţi a subliniat că atât cultura, cât şi civilizaţia sunt aspecte fundamentale ale civilizaţia sunt aspecte fundamentale ale vieţii omeneşti, amândouă având o vieţii omeneşti, amândouă având o importanţă egală în procesul integrării importanţă egală în procesul integrării sociale. sociale.

În concepţia reputatului sociolog român, D. În concepţia reputatului sociolog român, D. Gusti, cultura Gusti, cultura formează spiritul de comunitate, formează spiritul de comunitate, conştiinţa valorilor naţionale, conştiinţă de conştiinţa valorilor naţionale, conştiinţă de solidaritate naţională.solidaritate naţională.

Din gândirea sociologică a lui D. Gusti, Din gândirea sociologică a lui D. Gusti, memorabile sunmemorabile suntt două idei care se află în două idei care se află în atenţia specialiştilor încă şi astăzi:atenţia specialiştilor încă şi astăzi:

1. pentru a avea o cultură adevărată a 1. pentru a avea o cultură adevărată a poporului, trebuie cunoscut poporul;poporului, trebuie cunoscut poporul;

2. în activitatea culturală, tot ceea ce contribuie 2. în activitatea culturală, tot ceea ce contribuie la crearea comunităţii şi conştiinţei naţionale la crearea comunităţii şi conştiinţei naţionale este binevenit.este binevenit.

Lista personalităţilor care au încercat să Lista personalităţilor care au încercat să surprindă de-a lungul timpului trăsături de surprindă de-a lungul timpului trăsături de natură psihologică ale poporului român este natură psihologică ale poporului român este destul de lungă, însă îi putem aminti pe L. destul de lungă, însă îi putem aminti pe L. Blaga, Constantin Noica, Constantin Rădulescu-Blaga, Constantin Noica, Constantin Rădulescu-Motru şi Mircea Vulcănescu. Motru şi Mircea Vulcănescu.

Reperele identităţii româneşti se situează Reperele identităţii româneşti se situează deopotrivă într-un registru istoric, al constituirii deopotrivă într-un registru istoric, al constituirii de sine, şi într-un registru etno-geografic de sine, şi într-un registru etno-geografic european, la limita confluenţelor cu alte european, la limita confluenţelor cu alte popoare şi a delimitărilor de acestea în aria popoare şi a delimitărilor de acestea în aria continentală de apartenenţă comună. continentală de apartenenţă comună.

Identitatea românească se referă la mai Identitatea românească se referă la mai multe elemente constitutive: etnogeneză, multe elemente constitutive: etnogeneză, limbă, teritoriu, spiritualitate creştină, limbă, teritoriu, spiritualitate creştină, continuitate, caracteristici etno-psihologicecontinuitate, caracteristici etno-psihologice..

UniiUnii autori susţin că trăsăturile cele autori susţin că trăsăturile cele mai relevante pentru portretul psihologic al mai relevante pentru portretul psihologic al poporului român ar fi solidaritatea şi poporului român ar fi solidaritatea şi libertatea.libertatea. Spiritul de solidaritate echivalează după Spiritul de solidaritate echivalează după cum sugera Constantin Rădulescu-Motru cu cum sugera Constantin Rădulescu-Motru cu funcţionarea unui sentiment elementar, funcţionarea unui sentiment elementar, instituit în conduita indivizilor. instituit în conduita indivizilor.

Identitatea culturală românească se află Identitatea culturală românească se află permanent într-un proces de constituire. permanent într-un proces de constituire.

Structura identităţii se divide în Structura identităţii se divide în subidentitatea familială, cea socio-culturală, subidentitatea familială, cea socio-culturală, cea ocupaţională şi în cea axiologică.cea ocupaţională şi în cea axiologică.

Cadrul pentru dezvoltarea personalităţii şi Cadrul pentru dezvoltarea personalităţii şi identităţii îl constituie societatea.identităţii îl constituie societatea.

Caracteristicile diverselor faze în dezvoltarea Caracteristicile diverselor faze în dezvoltarea societăţii îşi pun puternic amprenta asupra societăţii îşi pun puternic amprenta asupra dezvoltării personalităţii tinerilor. dezvoltării personalităţii tinerilor.

Problemele tineretului din sec. al XIX-lea diferă Problemele tineretului din sec. al XIX-lea diferă de problemele tineretului din secolele al XX-lea de problemele tineretului din secolele al XX-lea sau XXI-lea. sau XXI-lea.

În special când într-o societate au loc schimbări În special când într-o societate au loc schimbări bruşte, acestea se resimt în sistemele valorice bruşte, acestea se resimt în sistemele valorice şi comportamentele ale populaţiei, iar în cadrul şi comportamentele ale populaţiei, iar în cadrul acesteia, tinerii constituie categoria cea mai acesteia, tinerii constituie categoria cea mai receptivă la nou, deci care primeşte cel mai receptivă la nou, deci care primeşte cel mai uşor influenţele din sfera socialului.uşor influenţele din sfera socialului.

După părerea lui U. Şchiopu şi Verza E. După părerea lui U. Şchiopu şi Verza E. adolescenţii din zilele noastre trăiesc într-o lume adolescenţii din zilele noastre trăiesc într-o lume scindată, tensionată, poate mai bine spus, la scindată, tensionată, poate mai bine spus, la răscrucea dintre lumi. Pe de o parte lumea răscrucea dintre lumi. Pe de o parte lumea societăţii industrializate, mecanicizate, ce se societăţii industrializate, mecanicizate, ce se scufundă în istoria, pe de altă parte lumea scufundă în istoria, pe de altă parte lumea robotizată, informatizată, computerizată.robotizată, informatizată, computerizată.

Printre trăsăturile pregnante ale tinerilor trebuie Printre trăsăturile pregnante ale tinerilor trebuie amintite:amintite: •• sensibilitate excesivă sensibilitate excesivă legată de dorinţa de a fi luat în serios, o legată de dorinţa de a fi luat în serios, o aspiraţie mare spre independenţăaspiraţie mare spre independenţă;; •• un gust deosebit în a fi un gust deosebit în a fi originaloriginal;; •• ieşit din comunieşit din comun;;

•• o curiozitate foarte mareo curiozitate foarte mare;; •• o lărgire a intereselor culturaleo lărgire a intereselor culturale;; •• o desconsiderare latentă a o desconsiderare latentă a opiniilor adulţiloropiniilor adulţilor;; •• o mare dorinţă de a ieşi de sub o mare dorinţă de a ieşi de sub tutela adulţilor.tutela adulţilor.

PPrintre caracteristicile cele mai importante rintre caracteristicile cele mai importante ale adolescenţeiale adolescenţei se numără:se numără: dezvoltarea conştiinţei dezvoltarea conştiinţei de sine, afirmarea propriei personalităţi, de sine, afirmarea propriei personalităţi, integrarea treptată în valorile vieţii.integrarea treptată în valorile vieţii. Pentru a înţelege dezvoltarea comportamentului Pentru a înţelege dezvoltarea comportamentului uman, trebuie luat în mod serios în considerare uman, trebuie luat în mod serios în considerare rolul instituţiilor culturale în formarea acestui rolul instituţiilor culturale în formarea acestui comportament. comportament.

Școala este instituția care participă într-Școala este instituția care participă într-un mod decisiv la educația generațiilor tinere un mod decisiv la educația generațiilor tinere ale unei țării,la transmiterea valorilor culturale ale unei țării,la transmiterea valorilor culturale și morale,la construirea premiselor pentru noi și morale,la construirea premiselor pentru noi schimbări sociale.schimbări sociale.

Impactul școlii în formarea tinerei Impactul școlii în formarea tinerei generații,fiind atât de important,este necesară generații,fiind atât de important,este necesară și o analiză a implicării acesteia și a valorilor și o analiză a implicării acesteia și a valorilor transmise de ea.transmise de ea.

Deși formarea tinerei generații nu se reduce Deși formarea tinerei generații nu se reduce doar la transmiterea unor informații și la doar la transmiterea unor informații și la dezvoltarea cognitivă a copiilor,școala pune un dezvoltarea cognitivă a copiilor,școala pune un foarte mare accent pe educația intelectuală și foarte mare accent pe educația intelectuală și transmiterea de cunoștințe.transmiterea de cunoștințe.

Educația nu înseamnă doar dezvoltare Educația nu înseamnă doar dezvoltare cognitivă,adesea obiectivul major și unic al cognitivă,adesea obiectivul major și unic al școlii. școlii.

Tânărul are nevoie de o formare completă a Tânărul are nevoie de o formare completă a personalității sale și chiar dacă nu dispune de personalității sale și chiar dacă nu dispune de influențe consistente,coerente pentru creștere influențe consistente,coerente pentru creștere morală și afectivă,va căuta aceste elemente morală și afectivă,va căuta aceste elemente prin modelele adulte din mediu.prin modelele adulte din mediu.

Orice profesor,indiferent de disciplina Orice profesor,indiferent de disciplina predată ar trebui să fie,înainte de toate,matur predată ar trebui să fie,înainte de toate,matur afectiv,deci coerent cu sine,o persoană afectiv,deci coerent cu sine,o persoană dezirabilă social și capabilă de interacțiune dezirabilă social și capabilă de interacțiune educativă cu copiii și cu tinerii. Profesorii au educativă cu copiii și cu tinerii. Profesorii au nevoie uneori de o privire din exterior pentru a nevoie uneori de o privire din exterior pentru a conștientiza importanța și influența foarte mare conștientiza importanța și influența foarte mare pe care o au asupra tinerilor. pe care o au asupra tinerilor.

Tinerii sunt îndrumați să participe la proiecte și Tinerii sunt îndrumați să participe la proiecte și activități extrașcolare, cum ar fi:activități extrașcolare, cum ar fi: - realizarea unor activități cu rol - realizarea unor activități cu rol informativ și preventiv în parteneriat cu informativ și preventiv în parteneriat cu instituții specifice;instituții specifice;

- activități extrașcolare care au ca - activități extrașcolare care au ca scop crearea unui climat pozitiv al grupului sau scop crearea unui climat pozitiv al grupului sau creșterea coeziunii acestuia (activități creșterea coeziunii acestuia (activități sportive,cultural artistice,excursii,tabere sportive,cultural artistice,excursii,tabere școlare, activități alternative de petrecere în școlare, activități alternative de petrecere în mod constructiv a timpului liber, activități de mod constructiv a timpului liber, activități de voluntariat etc.);voluntariat etc.);

- activități de informare periodică a - activități de informare periodică a elevilor și prezentarea unor materiale elevilor și prezentarea unor materiale informative (vizionarea unor CD-uri,filme video, informative (vizionarea unor CD-uri,filme video, PPT- uri tematice).PPT- uri tematice).

Familia și școala colaborează la Familia și școala colaborează la consolidarea valorilor morale în ciclul consolidarea valorilor morale în ciclul primar.primar.

Educația culturală a tinerei generații Educația culturală a tinerei generații nu constituie apanajul exclusiv al instituției nu constituie apanajul exclusiv al instituției școlare, ci o responsabilitate școlare, ci o responsabilitate colectivă,împărtășită în egală măsură de colectivă,împărtășită în egală măsură de toate instanțele de socializare,de la toate instanțele de socializare,de la familie,comunitate locală, până la familie,comunitate locală, până la organizațiile de profil ale societății civile. organizațiile de profil ale societății civile.

Identitatea unui individ este strâns legată Identitatea unui individ este strâns legată de specificul ființei sale,de elementele unice de specificul ființei sale,de elementele unice care care îlîl caracteriz caracterizeazăează și în același timp îl și în același timp îl diferențiază de alți indivizi,fapt pentru care diferențiază de alți indivizi,fapt pentru care dezvoltarea identității pornește de la dezvoltarea identității pornește de la elementele ce definesc experiența și trăsăturile elementele ce definesc experiența și trăsăturile proprii,rolurile pe care le joacă în cadrul proprii,rolurile pe care le joacă în cadrul societății și grupurile restrânse din care face societății și grupurile restrânse din care face parte.parte.

Identitatea axiologică a românilor este un Identitatea axiologică a românilor este un adevărat„puzzle”de valori,în care apar ca adevărat„puzzle”de valori,în care apar ca dominante valorilor societății deschise dominante valorilor societății deschise (societatea democratică,ce promovează (societatea democratică,ce promovează individualismul),tendința specifică tinerilor din individualismul),tendința specifică tinerilor din epoca contemporană.epoca contemporană.

Sfera axiologică a educației și învățământului este Sfera axiologică a educației și învățământului este subscrisă conceptelor de valoare,valori ale subscrisă conceptelor de valoare,valori ale educației,educația axiologică,precum și contextelor la educației,educația axiologică,precum și contextelor la care sunt raportate.care sunt raportate.

Termenul„valoare”desemnează totalitatea Termenul„valoare”desemnează totalitatea lucrurilor semnificative pentru om: un lucru este lucrurilor semnificative pentru om: un lucru este recunoscut ca valoare abia în momentul în care omul recunoscut ca valoare abia în momentul în care omul se raportează în mod personal la acest lucru.se raportează în mod personal la acest lucru.

Lucrurile încă necunoscute de om nu reprezintă Lucrurile încă necunoscute de om nu reprezintă valori.valori. Originea valorilor:Originea valorilor:a)a) create/produse de om;create/produse de om; b)b) necreate de om,existente necreate de om,existente apriori de cunoașterea umană.apriori de cunoașterea umană. Valorile educației angajează toate tipurile de Valorile educației angajează toate tipurile de valori,create sau necreate de om.valori,create sau necreate de om. Axiologia educației se constituie din cele două Axiologia educației se constituie din cele două tipuri de valori componente,tradiționale sau clasice și tipuri de valori componente,tradiționale sau clasice și moderne.moderne.

În cadrul fiecărui concept educațional/sistem de În cadrul fiecărui concept educațional/sistem de învățământ valorile obțin o structurare învățământ valorile obțin o structurare specifică,conform căreia absolut toate specifică,conform căreia absolut toate componentele sistemului educațional reprezintă componentele sistemului educațional reprezintă valori.valori.

Sistemele de valori sunt centrate pe Sistemele de valori sunt centrate pe anumite nuclee axiologice care reprezintă anumite nuclee axiologice care reprezintă raporturile definitorii ale individului.raporturile definitorii ale individului. Identitatea românească derivă din Identitatea românească derivă din participarea indivizilor la practicile culturale și participarea indivizilor la practicile culturale și activitățile proprii românilor,presupune atitudini activitățile proprii românilor,presupune atitudini față de membrifață de membriii grupului național,atașament și grupului național,atașament și mândrie națională,loialitate față de membrii mândrie națională,loialitate față de membrii grupului național. grupului național.

Tema 5Tema 5Dimensiuni ale identității culturaleDimensiuni ale identității culturale

OBIECTIVE:OBIECTIVE:

1.Prezentarea culturii ca expresie a 1.Prezentarea culturii ca expresie a identităţii naţionaleidentităţii naţionale22.Înţelegerea culturii ca esenţă a condiţiei .Înţelegerea culturii ca esenţă a condiţiei umaneumane3.Descrierea formelor de manifestare ale 3.Descrierea formelor de manifestare ale specificităţilor culturalespecificităţilor culturale4.Stabilirea unităţii şi diversităţii culturale4.Stabilirea unităţii şi diversităţii culturale

NNaţiunile care s-au constituit printr-o luptă îndelungată aţiunile care s-au constituit printr-o luptă îndelungată împotriva dominaţiei străine – cazul naţiunii române împotriva dominaţiei străine – cazul naţiunii române esteeste exemplar exemplar înîn acest sens - au văzut în cultură un acest sens - au văzut în cultură un punct de sprijin fundamental pentru acţiunea lor punct de sprijin fundamental pentru acţiunea lor istorică. istorică.

Pentru aceste naţiuni, limba, tradiţiile istorice şi Pentru aceste naţiuni, limba, tradiţiile istorice şi culturale, obiceiurile, conştiinţa originii comune şi a culturale, obiceiurile, conştiinţa originii comune şi a individualităţii lor etnice, simbolurile naţionale, fondul individualităţii lor etnice, simbolurile naţionale, fondul afectiv şi codificările ideologice ale ideii naţionale, afectiv şi codificările ideologice ale ideii naţionale, sentimentul naţional ca ferment al creaţiei culturale au sentimentul naţional ca ferment al creaţiei culturale au reprezentat adevărate forţe – motrice ale istoriei lor. reprezentat adevărate forţe – motrice ale istoriei lor.

Mecanismul de producere a identităţii Mecanismul de producere a identităţii culturale face parte din mecanismul global culturale face parte din mecanismul global de geneză a naţiunii.de geneză a naţiunii.

Printr-o cauzalitate inelară, piaţa culturii Printr-o cauzalitate inelară, piaţa culturii produce şi exprimă subiectivitatea naţională produce şi exprimă subiectivitatea naţională până la nivelul suprastructurilor ideologice şi până la nivelul suprastructurilor ideologice şi teoretice, unde formele conştiinţei critice teoretice, unde formele conştiinţei critice evaluează comparativ personalitatea evaluează comparativ personalitatea naţiunii. naţiunii.

Odată constituită, cultura naţională Odată constituită, cultura naţională dobândeşte rangul de indicator sintetic a dobândeşte rangul de indicator sintetic a identităţii naţionaleidentităţii naţionale..

Cultura ca esenţă a condiţiei umaneCultura ca esenţă a condiţiei umane

Definind cultura ca ansamblu structural de Definind cultura ca ansamblu structural de valori, Tudor Vianu situează valorile la valori, Tudor Vianu situează valorile la intersecţia dintre dorinţe şi nevoi, pe de o intersecţia dintre dorinţe şi nevoi, pe de o parte, şi obiectele corelate ale acestora, parte, şi obiectele corelate ale acestora, care au capacitatea de a le satisfacecare au capacitatea de a le satisface..

După Iuri Lotman, culturile şi După Iuri Lotman, culturile şi civilizaţiile pot fi diferenţiate tipologic în civilizaţiile pot fi diferenţiate tipologic în patru categorii, în funcţie de accentele de patru categorii, în funcţie de accentele de valoare pe care le acordă relaţiei dintre valoare pe care le acordă relaţiei dintre lumea lucrurilor şi lumea semnelor:lumea lucrurilor şi lumea semnelor:

-- primul tip cultural primul tip cultural acordă acordă prioritate relaţiei semantice; valoarea prioritate relaţiei semantice; valoarea lucrurilor, a ideilor şi a faptelor se stabileşte lucrurilor, a ideilor şi a faptelor se stabileşte în funcţie de calitatea lor de a fi semne ale în funcţie de calitatea lor de a fi semne ale unor realităţi de alt ordin ( divin, spiritual, unor realităţi de alt ordin ( divin, spiritual, social).social).

-- al doilea tip cultural al doilea tip cultural acordă acordă prioritate relaţiei sintactice; această prioritate relaţiei sintactice; această orientare denunţă din perspectivă dramatică orientare denunţă din perspectivă dramatică sau funcţională, caracterul de convenţie al sau funcţională, caracterul de convenţie al simbolurilor, ritualurilor şi al valorilor ideale, simbolurilor, ritualurilor şi al valorilor ideale, pentru a acorda interes subordonării pentru a acorda interes subordonării semnelor şi a omului faţă de întregul social semnelor şi a omului faţă de întregul social de la care dobândesc semnificaţie.de la care dobândesc semnificaţie.

-- al treilea tip cultural al treilea tip cultural ar fi cel ar fi cel asemantic şi asintactic , orientat spre asemantic şi asintactic , orientat spre desemiotizarea lumii şi reabilitarea desemiotizarea lumii şi reabilitarea realităţilor de sine stătătoare ( natură, viaţă, realităţilor de sine stătătoare ( natură, viaţă, dragoste, fapte, sinceritate) refuzând dragoste, fapte, sinceritate) refuzând valorile intens semiotizate ( onoare, valorile intens semiotizate ( onoare, reputaţie, funcţii, uniforme, simboluri).reputaţie, funcţii, uniforme, simboluri).

-- al patrulea model cultural al patrulea model cultural ar fi cel ar fi cel reprezentat de tipul semantico-sintactic de reprezentat de tipul semantico-sintactic de sinteză, adus la viaţă de viziunile dialectice sinteză, adus la viaţă de viziunile dialectice ale sec. al XIX – lea ce reabilitează ale sec. al XIX – lea ce reabilitează deopotrivă relaţia semantică şi sintactică şi deopotrivă relaţia semantică şi sintactică şi consideră că organizarea conţinutului poate consideră că organizarea conţinutului poate fi înţeleasă numai cu condiţia de a se elucida fi înţeleasă numai cu condiţia de a se elucida organizarea expresiei.organizarea expresiei.

Forme de manifestare ale specificităţilor Forme de manifestare ale specificităţilor culturale.culturale. O cale cât se poate de utilă, dar şi O cale cât se poate de utilă, dar şi edificatoare pentru a evidenţia formele de edificatoare pentru a evidenţia formele de manifestare ale specificităţilor culturale este manifestare ale specificităţilor culturale este aceea de a lua în considerare concepte sau aceea de a lua în considerare concepte sau elemente operaţionale precum: elemente operaţionale precum: a. a. simbolurisimboluri ca reprezentări ale cuvintelor, ca reprezentări ale cuvintelor, gesturilor, obiectelor, semnelor, reperelor, gesturilor, obiectelor, semnelor, reperelor, formelor artistice, dar şi ale conceptelor şi ideilor. formelor artistice, dar şi ale conceptelor şi ideilor. Atunci când se operează cu simboluri nu trebuie Atunci când se operează cu simboluri nu trebuie neglijată diferenţa dintre:neglijată diferenţa dintre:-- Simbolism, prin care se înţelege folosirea Simbolism, prin care se înţelege folosirea propriu –zisă a unui simbol în scopul transmiterii propriu –zisă a unui simbol în scopul transmiterii unui mesaj sau al semnalării unui anumit lucru unui mesaj sau al semnalării unui anumit lucru sau fapt;sau fapt;-- Simbologie , ca ştiinţă a interpretării Simbologie , ca ştiinţă a interpretării simbolurilor, ca purtător al unui conţinut anume simbolurilor, ca purtător al unui conţinut anume sau ai unei anumite încărcături culturale.sau ai unei anumite încărcături culturale.

b. b. eroiieroii sunt reprezentaţi de acei indivizi sunt reprezentaţi de acei indivizi apreciaţi la cote superioare şi unanim apreciaţi la cote superioare şi unanim recunoscuţi drept modele de comportament recunoscuţi drept modele de comportament ieşit din comun, în special în situaţii de ieşit din comun, în special în situaţii de excepţie. excepţie.

Eroii sunt persoane sau caractere admirate Eroii sunt persoane sau caractere admirate pentru realizările sau calităţile lor, pentru pentru realizările sau calităţile lor, pentru curaj, putere, rezistenţă, sacrificiu de sine şi curaj, putere, rezistenţă, sacrificiu de sine şi pentru orice fel de manifestări excepţionale pentru orice fel de manifestări excepţionale ale însuşirilor fizice sau psihice. ale însuşirilor fizice sau psihice.

Etapele timpurii ale istoriei şi mitologiei au Etapele timpurii ale istoriei şi mitologiei au creat tipologii de aşa – numiţi eroi culturali, în creat tipologii de aşa – numiţi eroi culturali, în egală măsură persoane care etalau aptitudini egală măsură persoane care etalau aptitudini şi performanţe ieşite din comun şi care şi performanţe ieşite din comun şi care aparţineau unor grupuri sau comunităţi aparţineau unor grupuri sau comunităţi specifice: etnice,religioase, profesionale sau specifice: etnice,religioase, profesionale sau culturale. Pe lângă curaj, eroii mitologiilor au culturale. Pe lângă curaj, eroii mitologiilor au rămas celebri şi prin performanţe de excepţie rămas celebri şi prin performanţe de excepţie (invenţii, descoperiri, intervenţii) care au (invenţii, descoperiri, intervenţii) care au produs mutaţii de substanţă în sfera propriilor produs mutaţii de substanţă în sfera propriilor culturi şi a lumii întregi. culturi şi a lumii întregi. TTermeniermenii i de erou și de erou și personalitatepersonalitate vizează descrieri de indivizi care vizează descrieri de indivizi care întruchipează şi etalează calităţi de excepţie întruchipează şi etalează calităţi de excepţie şi exercită un anumit impact. Personalităţile şi exercită un anumit impact. Personalităţile prin ceea ce sunt şi emană rămân legate de prin ceea ce sunt şi emană rămân legate de noţiunea şi sfera de cuprindere a unui anume noţiunea şi sfera de cuprindere a unui anume domeniu sau zonă de interes şi aplicabilitate ( domeniu sau zonă de interes şi aplicabilitate ( literatură, artă, istorie, ştiinţă).literatură, artă, istorie, ştiinţă).

c.ritualurile şi practicile c.ritualurile şi practicile sunt activităţi sunt activităţi colective, recunoscute, preţuite, promovate şi colective, recunoscute, preţuite, promovate şi practicate pentru însemnătatea şi rolul lor practicate pentru însemnătatea şi rolul lor social. Ele sunt diverse şi identificabile în toate social. Ele sunt diverse şi identificabile în toate tipurile de societăţi umane, de-a lungul întregii tipurile de societăţi umane, de-a lungul întregii lor istorii. Ritualurile se pot descrie ca acţiuni lor istorii. Ritualurile se pot descrie ca acţiuni sau serii de acţiuni purtătoare de anumite sau serii de acţiuni purtătoare de anumite semnificaţii de valori şi simboluri. semnificaţii de valori şi simboluri.

Ritualurile, prin necesitatea dictată de Ritualurile, prin necesitatea dictată de contexte specifice sunt specializate şi contexte specifice sunt specializate şi practicate cu regularitate, (de obicei practicate cu regularitate, (de obicei calendaristic), având îndeosebi un specific calendaristic), având îndeosebi un specific religios sau ca marcând şi cimentând diverse religios sau ca marcând şi cimentând diverse tradiţii. Se pot întâlni şi ca forme de celebrare a tradiţii. Se pot întâlni şi ca forme de celebrare a unor obiceiuri la nivel de familie, grupuri, unor obiceiuri la nivel de familie, grupuri, comunităţi, societăţi.comunităţi, societăţi.

d. Valorile d. Valorile sunt percepute ca acea utilitate sau sunt percepute ca acea utilitate sau relevanţă a unei stări de fapt ca fiind preferată relevanţă a unei stări de fapt ca fiind preferată alteia. În această accepţie a termenului, valorile alteia. În această accepţie a termenului, valorile constituie nucleele şi baza oricărei culturi. constituie nucleele şi baza oricărei culturi. Valorile pot fi văzute drept credinţe sau norme Valorile pot fi văzute drept credinţe sau norme unanim împărtăşite la nivel de grup, acceptate unanim împărtăşite la nivel de grup, acceptate ca atare de colectivităţi mai mari sau mai mici ca atare de colectivităţi mai mari sau mai mici de indivizi. Ele sunt strâns legate de normele de indivizi. Ele sunt strâns legate de normele unei culturi, dar se dovedesc mult mai unei culturi, dar se dovedesc mult mai abstracte şi mai generale decât acestea. abstracte şi mai generale decât acestea.

Normele sunt reguli de comportament în Normele sunt reguli de comportament în situaţii de context specific, în vreme ce valorile situaţii de context specific, în vreme ce valorile identifică ceea ce trebuie judecat şi evaluat, în identifică ceea ce trebuie judecat şi evaluat, în ansamblu ca bun sau rău, ca pozitiv sau ansamblu ca bun sau rău, ca pozitiv sau negativ.negativ.

Orice formă a diversităţii umane implică şi o Orice formă a diversităţii umane implică şi o individualizare culturală. Conceptul de individualizare culturală. Conceptul de identitate naţională sau de specific naţional identitate naţională sau de specific naţional exprimă sintetic personalitatea culturală a exprimă sintetic personalitatea culturală a naţiunii lor. naţiunii lor.

Diversitatea umanului se întruchipează pe Diversitatea umanului se întruchipează pe toate registrele vieţii sociale. Dar ea se toate registrele vieţii sociale. Dar ea se manifestă cu expresivitate şi relevanţă în manifestă cu expresivitate şi relevanţă în plan cultural. plan cultural.

Etniile au fost totdeauna asociate cu un Etniile au fost totdeauna asociate cu un echipament cultural specific şi acest echipament cultural specific şi acest fenomen este recunoscut atât la nivelul fenomen este recunoscut atât la nivelul conştiinţei comune, cât şi la cel teoretic şi conştiinţei comune, cât şi la cel teoretic şi ştiinţific.ştiinţific.

Diversitatea culturală, socială şi a Diversitatea culturală, socială şi a mediului ecologic mediului ecologic este o condiţie a este o condiţie a supravieţuirii şi dezvoltării existenţei umane. supravieţuirii şi dezvoltării existenţei umane. Diversitatea culturală este un element central Diversitatea culturală este un element central al politicii și strategiilor culturale, construită la al politicii și strategiilor culturale, construită la rândul său pe doi piloni,și anume:rândul său pe doi piloni,și anume:

- protejarea și stimularea cunoașterii și - protejarea și stimularea cunoașterii și aprecierii pentru propria culturală,pentru aprecierii pentru propria culturală,pentru rădăcini și pentru identitate;rădăcini și pentru identitate; - încurajarea deschiderii interesului real - încurajarea deschiderii interesului real pentru celelalte culturi,într-un spirit de pentru celelalte culturi,într-un spirit de toleranță și respect reciproc.toleranță și respect reciproc.

TEMA 1 . VALORI ALE CULTURII NAŢIONALEAPLICAŢII

1.Brainstorming. Folosind metoda bileţelelor, participanţilor la curs li se va cere să specifice idei referitoare la istoria şi cultura românească. Cele mai bune răspunsuri vor fi notate de către secretarul de discuţii pe o coală de flip chart şi prezentate la finalul exerciţiului întregului grup cu scopul aprofundării temei propuse.2.Exerciţiu de reflecţie. Cursanţii sunt invitaţi să reflecteze la următoarea idee privind existenţa unui popor pentru descifrarea unei mentalităţi colective: Fiecare popor are lăsată de Dumnezeu o forţă proprie, un chip al lui de a vedea lumea şi de a o răsfrânge pentru alţii. Fiecare îşi face o idee despre lume şi despre om în funcţie de dimensiunea în care i se proiectează lui existenţa. (Mircea Vulcănescu). Finalitatea aplicaţiei se bazează pe formularea concluziei din care existenţa se configurează diferit la diverse popoare.3.Conversaţia euristică. Formabilii sunt solicitaţi să participe la un dialog care se desfăşoară pe baza următoarelor întrebări:

- Cum îşi organizează fiecare cultură experienţele spirituale- Care sunt cele două stiluri ale personalităţii unei culturi după Constantin Ciopraga- Care este unitatea esenţială a unei culturi- În cursul sec. al XIX- lea asistăm la un sincronism al culturii româneşti cu marile tendinţe ale culturii europene.

Care sunt transformările produse în aceste condiţii?- Prin ce au resimţit marii scriitori români nevoia de a fi universali şi eterni?- Care dintre componentele societăţii este cea mai intim, mai organic, legată de fiinţa poporului.

 

1.Dezbatere. Cursanţii vor participa la un dialog pe tema faptelor culturale realizate de anumite personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale, prin raportarea lor la domeniile literaturii şi istoriei.2.Exerciţiu individual. Fiecare cursant va realiza un eseu de 10 – 15 rânduri prin care va argumenta apartenenţa sa la istoria şi cultura românească.

TEMA 2 . CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂAPLICAŢII

1.Ice-breaker : Cursanţii vor fi solicitaţi să scrie pe câte un post-it un cuvânt cheie caracteristic celor două sfere; cultură şi civilizaţie. Secretarul grupului va lipi pe coala de flip chart post-it-urile şi le va citi pentru trecerea în revistă a termenilor cheie esenţiali în evidenţierea trăsăturilor comune dintre conceptele prezentate.

2.. : Fiecare participant va formula câte o idee privind sensurile principale ale termenului de cultură. Cele mai interesante răspunsuri vor fi notate de către secretarul de discuţie pe o coală de flip chart şi prezentate la finalul exerciţiului întregului grup cu scopul aprofundării temei propuse.3.Exerciţiu de grup: Vor fi constituite patru grupe, fiecare dintre ele dezvoltând unul din următoarele momente constitutive ale culturii analizate sintetic de Al. Tănase: grupa 1 – momentul cognitiv grupa 2 – momentul axiologic grupa 3 – momentul creator grupa 4 – momentul praxiologic.4. Conversaţia euristică: Formabilii sunt invitaţi la un dialog care se desfăşoară pe baza următoarelor întrebări:Cultura poate fi identificată cu viaţa socială?Care sunt raporturile exterioare ale culturii cu natura şi societatea?Cum a devenit cultura, în epoca modernă, factorul esenţial de exprimare a identităţii naţionale?Care sunt formele particulare de existenţă ale continuităţii şi discontinuităţii din sfera culturii?Cum se poate ajunge la o intercondiţionare şi influenţare reciprocă între tradiţie şi inovaţie culturală?5. Exerciţiu de reflecţie: Participanţii la curs sunt rugaţi să reflecteze la ideea că viaţa omului nu poate fi concepută fără cultură: Orice societate are o cultură, oricât de simplă ar fi ea şi fiecare fiinţă umană este culturală în sensul că participă la o anumită cultură. ( R. Linton)Finalitatea aplicaţiei se bazează pe formularea concluziei prin care cultura este într-o continuă transformare şi mişcare a activităţii oamenilor în evoluţia societăţii, în diverse epoci istorice.

Brainstorming

TEMA 3. IDENTITATEA NAŢIONALĂ ŞI PATRIOTISMUL

Obiective Activităția. Cunoașterea și înțelegerea ideilor despre

patrie și patriotism 

a. Formarea convingerilor și sentimentelor patriotice

 

a. Formarea deprinderilor și obișnuințelor patriotice

 

APLICAȚII

1.Ice-breaker.Participanților li se cere să spună cuvinte, sintagme care alcătuiesc o imagine de ansamblu a conceptului de patriotism. Formatorul le notează ca un corolar al noțiunii de patriotism.

Cursanții vor propune activități corespunzătoare câte un corespunzătoare câte unui obiectiv al educației patriotice, inclusiv scenariul didactic aferent, după formatul următor:

3.Dezbatere.Profesorii vor fi provocați la un dialog pornind de la următoarele mesaje:

a. Cea dintâi condiție a victoriei este o victorie a patriotismului asupra egoismului, este o izbândă a intereselor generale, asupra intereselor particulare.(D. Gusti)

b. Patriotismul național este activ și constructiv, social și cultural.(D. Gusti)

Se prezintă formabililor următoarea situație întâlnită în cadrul unei ore de educație civică, de la clasa a patra:

Un elev care a participat la un concurs de recitări , a ales o poezie patriotică, pe care însă colegii nu au apreciat-o în aceeași măsură ca pe cele ale colegilor lui, care și-au ales poeme având ca teme natura, iubirea, melancolia, copilăria.

El a întrebat-o pe doamna învățătoare care este cauza acestei reacții a colegilor. Răspunsul pe care elevul îl așteaptă e un prilej pentru formabili să găsească soluții de rezolvare. Evaluare parțială – 2 ore

5. Exercițiu de reflecție. Profesorii se vor gândi la diferitele contexte educative în care se poate manifesta atitudinea patriotică din triplă perspectivă: profesor, părinte, elev.

 

2.Exercițiu individual:

4. Studiu de caz:

TEMA 4. REPERE ALE IDENTITĂŢII ROMÂNEŞTIAPLICAŢII

1. Ice-breaker Cursanţii vor fi solicitaţi să scrie pe câte o coală argumente privind raportul dintre universal şi naţional în ceea ce priveşte cultura. Secretarul grupului va aduna răspunsurile şi le va citi pentru trecerea în revistă a argumentelor principale în evidenţierea raportului prezentat.2. Exercițiu de reflecție: Participanţii la curs sunt invitaţi să reflecteze la următoarea idee privind identitatea românească naţională aceasta reprezintă suma bogăţiilor sufleteşti în adevăr caracteristice pentru viaţa unui neam şi prin urmare originalitatea lui. (Simion Mehedinţi)3. Bulgărele de zăpadă: Întregul grup va lucra individual cinci minute notând trei fapte de cultură care determină specificul naţional. Se vor forma perechi care vor însuma răspunsurile lor, obţinându-se şase astfel de fapte de cultură, sau dacă vor fi identificate elemente comune, lista va conţine mai puţine. Se vor forma apoi grupuri de 4-6 persoane, care vor realiza un set comun. Exerciţiul va avea ca finalitate o dublă perspectivă: a. personală prin îmbogăţirea listei faptelor de culturăb. colectivă care va cuprinde o selecţie a celor mai reprezentative fapte de cultură4.Dezbatere: Cursanţii sunt provocaţi la o discuţie pornind de la ideea că o cultură formează spiritul de comunitate, conştiinţa valorilor naţionale, conştiinţa de solidaritate naţională. Grupul poate fi împărţit în două în funcţie de argumentele pro sau contra aduse acestei idei. Cursanții sunt solicitați să completeze următorul tabel care are la bază idea de cultură și conștiința valorilor naționale:

Întrebări RăspunsuriCare sunt principalele componente ale culturii?  

De ce credeți că este important studiul sociologic al culturii?  Ce personalități ale culturii noastre cunoașteți?  Se regăsesc tinerii în cultura națională și cum îi ajutați pe elevii dvs. să înțeleagă cultura națională?  

5.Exercițiu individual:

APLICAŢII

1. Brainstorming. Fiecare participant va formula câte o idee privind identitatea culturală. Cele mai interesante răspunsuri vor fi notate de către moderator pe o coală de flip chart şi expuse la finalul exerciţiului întregului grup cu scopul aprofundării temei propuse.

2. Exerciţiu de grup. Cursanţii vor fi împărţiţi în trei grupe, fiecare dintre aceştia primind de la formator una din temele următoare:

a. cultura – semnul condiţiei umane

b. identitate naţională – identitate culturală

c. unitatea şi diversitatea – elemente specifice unei culturi.

Vor fi notate pe câte o coală de flip chart ideile centrale ale temelor propuse, care vor fi elaborate în 15 – 20 min. Fiecare moderator al grupelor va prezenta şi argumenta în faţa cursanţilor opinia grupului.

3.Dezbaterea. Participanţilor la curs li se va cita următorul fragment din Michel de Montaigne fiecare om poartă în sine forma întreagă a condiţiei umane. Aceştia vor fi incitaţi la o discuţie pe marginea citatului cu privire la conceptele de cultură şi civilizaţie care au ajuns să exprime totalitatea creaţiilor, a valorilor şi mijloacelor prin care existenţa umană organizată în societăţi complexe se distinge de existenţa naturală.

TEMA 5. DIMENSIUNI ALE IDENTITĂŢII CULTURALE

TEMA 5. DIMENSIUNI ALE IDENTITĂŢII CULTURALE

Cursanţilor li se dă următorul tabel referitor la conceptele de eroi/personalităţi :

Concepte operaţionale Trăsături

Eroii - indivizi apreciaţi la cote superioare - unanim recunoscuţi drept modele de comportament ieşit din comun- persoane admirate pentru realizările sau calităţile lor, pentru curaj, sacrificiu de sine, profesionişti ai unei perioade istorice.

Personalităţi - prin ceea ce sunt emană merite, caracteristici şi performanţe deosebite- li se conferă dimensiuni de unicitate- rămân legate de noţiunea şi sfera de cuprindere a unui anume domeniu sau zonă de interes şi aplicabilitate. 

Pe baza materialului prezentat, formabililor li se solicită să-şi exprime opinia, răspunzând la următoarele întrebări: Care sunt caracteristicile prin care eroii pot exercita forme de impact atât pozitive, cât şi negative? În ce constă forţa şi influenţa formativ – educaţională a eroilor la nivelul culturilor sau civilizaţiilor? În egală măsură, atât eroii cât şi personalităţile sunt perpetuu candidaţi la testul comunităţilor şi cel al timpului. Totuşi, unele diferenţe sunt sesizabile. Care credeţi că sunt acestea?

5. Exerciţiu de reflecţie. Cursanţii sunt invitaţi să reflecteze la următoarea idee privind conceptul de cultură care se referă la un ansamblu de atitudini, de viziuni asupra lumii şi de trăsături specifice de civilizaţie care conferă unui popor anumit locul său original în lume. (Edward Sapir).

4.Exercițiu individual: