18
Revistă interdisciplinară Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu” Medgidia – judeƫul Constanƫa

Revista biochim nr 1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Revista biochim nr 1

Revistă interdisciplinară

Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu”

Medgidia – judeƫul Constanƫa

Page 2: Revista biochim nr 1

CUPRINS:

Cuvânt ȋnainte …………………..………………………………..………………… ...1

Celebrităƫi ale biologiei ...………………….……...………………………………... 2

Pionieri ai şcolii româneşti de chimie .…..……..…………………………….......3

Superlative biochimice ...……..……………...…………………………………….. 4

Pledoarie pentru sănătate ……….…………………………………………………. 5

Mai mult decât o meserie .…….…………………...……………………………….. 7

Soluƫii ale unor compuşi chimici utilizate în viaƫa de zi cu zi………………… 8

Sfaturi practice ……..……….…..………….………….…………………………….. 8

Realităƫile triste ale produselor alimentare ...…………………………………..... 9

Din reƫetele bunicii ...………………………………………………………………...10

Remodelare corporală prin street workout ………………………………………11

Ştiaƫi că …? …………………………………………………………………………... 12

Vă invităm să rezolvaƫi ……………………………………………………………… 13

Caleidoscop umoristic ..……………………………………………………….…….14

Page 3: Revista biochim nr 1

Dragă cititorule, Îţi mulţumim că rãsfoieşti paginile revistei noastre! Gestul tãu ne onorează şi în acelaşi timp ne obligă să tratăm cu maximă responsabilitate informaţiile oferite, precum şi sugestiile sau opiniile tale. Ideea unei reviste de chimie – biologie, redactată de cãtre elevi sub îndrumarea profesorilor, este mai veche, însă concretizarea ei am vrut să o dedicăm unui eveniment marcant pentru noi, şi anume ZIUA LTNB (6 decembrie). La nivelul liceului nostru există clase cu profil “Ştiintele naturii”, şi drept urmare sunt mulţi elevi interesaţi de chimie şi biologie, însă până acum nu a existat un cadru „oficial”, interdisciplinar, de valorificare a acestui potenţial, în afara activităţilor extraşcolare organizate periodic. Tocmai de aceea doamnele profesoare Ciocan Emilia şi Nicolau Nicoleta ne-au lansat provocarea de a edita o revistă cu caracter interdisciplinar, chimie-biologie, care să valorifice pasiunea elevilor pentru cele două discipline de studiu. Acceptând, ne-am dat seama cã nu e chiar uşor. Dar, având de partea noastră voinţa de a vă arăta cã se poate, entuziasmul caracteristic adolescenţilor, încrederea în forţele noastre, spiritul de iniţiativă şi, mai presus de toate, PASIUNEA şi DRAGOSTEA pentru ceea ce facem, şi nu în ultimul rând sprijinul permanent al celor douã doamne profesoare, sperãm sã vã oferim o alternativã plãcutã de petrecere a timpului liber rãsfoind paginile revistei noastre, în care credem că veƫi descoperi informaţii noi şi interesante. Suntem conştienţi că ceea ce apare aici nu se ridică la înălţimea tuturor aşteptărilor, dar promitem sã devenim tot mai buni cu fiecare numãr. Şi pentru că opinia ta, cititorule, contează, te rugăm să ne-o împărtăşeşti prin trimiterea unui e-mail pe adresa [email protected] Lecturã plãcutã! Echipa de redacţie

În memoria celui ce a fost profesor Mircea Bâtcã, dascãl dedicat şcolii şi elevilor sãi …

Page 4: Revista biochim nr 1

2

Nicolae Constantin Paulescu (născut la

8 noiembrie 1869, București; decedat la 19 iulie 1931, București), om de știință român, medic și fiziolog, membru

post-mortem al Academiei române, profesor la Facultatea de Medicină din București, a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină. Încă din anii liceului, acesta a dovedit o deosebită înclinare pentru științele naturale, pentru fizică și chimie, precum și pentru limbile străine, clasice și moderne. Începând cu anul 1888 a studiat medicina la Paris, obținând în 1897 titlul de Doctor în Medicină. A lucrat în spitalele din Paris, mai întâi ca extern (1891-1894) și apoi ca intern (1894-1897) sau ca medic secundar (1897-1900) fiind adjunct al profesorului Étienne Lancereaux, ilustru clinician și anatomo-patolog. În anii 1897-1898 a urmat și cursurile de chimie biologică și fiziologie generală la Facultatea de Științe din Paris, obținând în 1899 titlul de Doctor în Științe. În anul 1901, obține la Universitatea din Paris al doilea doctorat în Științe. În anul 1900 se reîntoarce în țară și este numit profesor de Fiziologie la Facultatea de Medicină și Director al Clinicii de Medicină internă de la spitalul St. Vincent de Paul din București. Nicolae Paulescu a desfășurat o remarcabilă activitate de cercetare științifică în domeniul fiziologiei, privind în special metabolismul glucidelor, patogeneza diabetului zaharat, rolul pancreasului în asimilația nutritivă, coagularea sângelui, mecanismul morții subite și altele. Acesta a mai realizat anastomoza mucoasei, cap-la-cap, a venelor, ureterului şi a coledocului; a utilizat injecţia de colagen(gelatină) steril, subcutanat ca tratament al anevrismelor in general şi al anevrismului aortic in special; a realizat studii privind funcţia tiroidei şi tulburărilor asociate acesteia, precum şi efectele tratamentului cu iodotirina; a realizat cercetări privind “specificitatea celulară in cancere”; a demonstrat tehnicile sale originale a hipofizectomiei trans-temporale şi a pancreatecto-miei totale. În 1906 a elaborat o metodă originală de extirpare a hipofizei la câine pe cale trans-temporală, care ulterior a fost aplicată în chirurgia hipofizei la om. În sesiunea din 23 iulie 1921 a Societății de Biologie, Nicolae Paulescu prezintă în patru comunicări rezultatele cercetărilor sale privind acțiunea extractului pancreatic în cazurile de diabet, comunicări ce sunt publicate în revista Societății. Paulescu publică separarea unui principiu activ antidiabetic din pancreas, pe care îl

denumește pancreina, și în numărul din 31 august 1921 al revistei de specialitate “Archives Internationales de Physiologie”. În anul 1922, Paulescu obține, de la Ministerul Industriei și Comerțului din România, brevetul de invenție nr. 6255 intitulat „Pancreina și procedeul său de fabricare”. „Pancreina” brevetată de Paulescu în aprilie 1922 era un extract apos al omogenizatului tisular de pancreas bovin, purificat (parțial) prin acidulare cu acid clorhidric și neutralizat cu hidroxid de sodiu. Acest preparat a fost administrat de Paulescu bolnavilor săi sub formă de clismă și nu a avut nici un efect asupra glicemiei. În 1916 Nicolae Paulescu a izolat substanța pe care a numit-o pancreină (azi considerată a fi insulină), injectând extractul său în vena jugulară a unor câini diabetici și observând că glicemia lor patologică a revenit temporar la normal. Cu toate că acesta a publicat în mai multe reviste rezultatele cercetarilor lui privind “pancreina”, cei care au obținut premiul Nobel în anul 1923 sunt Fr. Grant Banting și Ch. Herbert Best din Toronto (Canada). Aceștia s-au bazat pe o traducere incorectă a textului articolelor publicate, Banting și Best neagă influența rezultatelor la care ajunsese profesorul Paulescu și afirmă că deși Paulescu a demonstrat eficacitatea extrasului pancreatic în a reduce cantitatea zahărului sau a ureei din sânge a animalelor diabetice, el ar fi declarat că injecțiile nu ar avea efect: „Paulesco has recently demonstrated the reducing effects of whole gland extract upon the amounts of sugar, ureea and acetone bodies in the blood and urine of diabetic animals. He states that injections into peripheral veins produce no effect and his experiments show that second injections do not produce such marked effect as the first. (Banting FG & Best CH., Journal of Laboratory and Clinical Medecine, 1922) În ceea ce-i privește pe Banting și Best, Ian Murray îi considera drept niște cercetători care au confirmat descoperirile lui Paulescu. Răspunzând campaniei internaționale inițiată de fiziologul scoțian Ian Murray, profesorul A.W.K.Tiselius, vicepreședinte al Fundației Nobel, recunoaște în 1969 meritele lui Nicolae Paulescu în descoperirea tratamentului antidiabetic, exprimându-și speranța că „opera de pionerat” a lui Paulescu va fi elogiată cum se cuvine de forurile științifice internaționale. În cartea “The Priority of N.C. Paulescu in the Discovery of Insulin”, publicată în 1976, profesorul Ioan Pavel a prezentat documente incontestabile care atestă meritele lui Paulescu.

(Budeanu Ionel - Daniel)

Page 5: Revista biochim nr 1

PIONIERI AI ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CHIMIE

Lazăr Edeleanu (1862 -1941) - „Alături de Petru Poni şi Constantin Istrati, Lazăr Edeleanu face parte din generaţia de pionieri care au pus

bazele chimiei româneşti" - scria despre el chimistul C. D. Neniţescu. Om prin

excelenţă al noului, Edeleanu a fost un inventator cu un palmares bogat de invenţii (o recentă lucrare biografică enumera 212 brevete ale sale) şi în acelaşi timp, cum sublinia geologul Ludovic Mrazec, „un om şi un caracter, o podoabă a ştiinţei române". Începuturile sale au fost totuşi foarte modeste. Chiar şi din acest scurt fragment al gândirii savantului, răzbate preocuparea sa permanentă de a îmbina matematica cu viaţa - şi cei care îi cercetează opera descoperă nenumărate faţete ale acestei preocupări: istoria gândirii umane, istoria matematicii, crearea, la noi în ţară, a unei puternice şcoli de calculul probabilităţilor şi statistică, deschiderea unor drumuri noi în ştiinţă. S-a născut la Bucureşti în 1862, în familia numeroasă a muncitorului strungar Şaie Edeleanu, care îşi agonisea cu greu existenţa. Familia se mută la Focşani şi micul Lazăr dovedind reale aptitudini pentru însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, este trimis la 12 ani la Bucureşti pentru a-şi continua studiile. Învaţă aici, la Liceul „Sf. Sava", întreţinându-se din meditaţii şi trăind în condiţii precare, găzduit într-un subsol. Munceşte din greu, timp de un an, după susţinerea bacalaureatului (1882) şi agoniseşte astfel bani pentru a se înscrie la Universitate. L. Edeleanu îşi susţine teza de doctorat în chimie (1887), în cadrul căreia descoperă substanţa cunoscută în medicină sub numele de „benzedrină", cu o importantă acţiune stimulatoare asupra sistemului nervos. Este apoi solicitat în Anglia, unde se specializează în Laboratorul de Chimie de la Woolwich. Întors în ţară, şi-a câştigat aprecierea chimistului C. I. Istrati, care l-a reţinut ca asistent şi apoi ca şef de lucrări la catedra de chimie organică a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. În 1897 este numit director al Laboratorului de Chimie din Serviciul Minelor, iar în 1906 şeful Laboratorului de Chimie al Institutului Geologic (înfiinţat în acel an) şi în acelaşi timp director al rafinăriei „Vega". În anul următor, 1907, face parte din comitetul de organizare al Congresului Petrolului de la Bucureşti şi publică împreună cu I. Tănăsescu importanta sa monografie „Studiul petrolului român. Proprietăţi fizice şi tehnice".

Anul 1908 este acela în care concepe cea mai însemnată dintre invenţiile lui, cunoscutul „procedeu Edeleanu", constând în rafinarea produselor petrolifere cu dioxid de sulf lichid ca dizolvant selectiv (primul procedeu de prelucrare a petrolului cu solvenţi selectivi), aplicat mai întâi experimental în România la rafinăria „Vega", apoi industrial în Franţa şi ulterior în lumea întreagă. „Procedeul Edeleanu, sublinia tot C. D. Neniţescu, a devenit şi este astăzi încă, sub forma multiplelor sale variante, procedeul de bază al fabricării uleiurilor de calitate superioară". A susţinut cu clarviziune utilitatea valorificării ţiţeiului nu numai drept combustibil, ci şi ca importantă materie primă, fiind astfel un pionier pe plan mondial al petrochimiei. Tot el a creat una dintre primele unităţi de fabricare a uleiurilor prin distilare în vid, devenind prin aceasta un pionier al tehnologiei vidului. Desigur, toate acestea nu epuizează aportul savantului Lazăr Edeleanu în ştiinţă şi tehnică, chimistul fiind autorul a numeroase metode noi de analiză şi sinteză, ca şi a unor descoperiri de mare interes aplicativ. Ele îi conturează însă profilul de novator, răsplătit prin înalte distincţii, ca medalia Redwood (primul român care a primit-o) sau prin alegerea sa ca membru al Societăţii de Ştiinţe Naturale din Moscova, şi ca membru de onoare al „Institution of Petroleum Technologists" din Londra. A reprezentat totodată guvernul român la numeroase reuniuni internaţionale de specialitate.

(Budeanu Ionel - Daniel)

Cercetarea alcătuirii lumii este una dintre cele mai măreţe şi mai nobile probleme puse de natură" (Galileo Galilei)

3

Page 6: Revista biochim nr 1

4

Cel mai nou şi greu element În ianuarie 1999, cercetãtorii de la Laboratorul Naţional Lawrence Livermore, California, SUA, si de la Institutul pentru Cercetãri Nucleare, Dubna, Rusia, au anunţat crearea celui mai nou şi mai greu element chimic din lume, elementul 114. Acesta conţine 114 protoni, pare a fi mult mai stabil decât oricare alt atom supergreu şi a rezultat prin bombardarea cu un izotop de calciu a unui izotop de plutoniu îmbogãţit cu neutroni. Cea mai puternicã soluţie acidã Soluţiile acizilor şi bazelor tari tind cãtre valorile de 0 şi, respectiv, 14 ale pH-ului, dar aceasta scarã este inadecvatã pentru a descrie "superacizii" - dintre care cel mai puternic este o soluţie cu concentraţie 80% de pentafluorurã de antimoniu în acid fluorhidric (acidul fluoro-antimonic HF:SbF5). Aciditatea funcţiunii -OH a acestei soluţii nu a fost mãsuratã, dar chiar şi o soluţie mai slabã - de concentraţie 50% - este de 1018 mai puternicã decât acidul sulfuric concentrat. Cel mai otrãvitor compus chimic artificial Compusul 2,3,7,8 tetraclordibenzo p-dioxina, sau TCDD este cel mai otrãvitor dintre cele 75

de dioxine cunoscute pânã în prezent, fiind de

150 000 de ori mai puternic decât cianura. Cel mai puternic gaz toxic Etil S-2-diizopropilaminoetilmetil fosfonotiolatul, cunoscut sub numele de VX, produs pentru prima oarã în 1952 la Laboratorul Experimental pentru Apãrare Chimicã, din Porton Down, Wilts, Marea Britanie, este de 300 de ori mai puternic decât fosgenul (COCl2) folosit în primul razboi mondial. Doza letalã de VX este de 10 mg/m3, în aer, sau 0,3 mg administrat oral. Cea mai amarã substanţã Substanţele cu gustul cel mai amar au la baza cationul de denatonium şi sunt produse comercial sub forma de benzoaţi şi zaharide. Nivelul la care gustul le detecteazã este scãzut pânã la 1:500 milioane pãrţi, iar diluţia de 1:100 milioane pãrţi lasã un gust persistent. Cele mai dulci substanţe Talinul, obţinut din arilii (apendice ale anumitor substanţe) plantei katemfe (Thaumatococcus daniellii), este de 6150 de ori mai dulce decât zaharoza. Planta katemfe se gaseste în anumite regiuni din Africa de Vest. Cel mai dens element Cea mai densã substanţã de pe Pãmânt este metalul osmiu (Os - elementul 76), având densitatea de 22,8 g/cm3.

Cea mai înaltã temperaturã - creatã de om este de 510 milioane oC - de 30 de ori mai fierbinte decât centrul Soarelui - pe 27 mai 1994, în reactorul de testare pentru fuziune Tokamak de la Laboratorul de Fizicã a Plasmei de la Princeton, New Jersey, SUA, folosind amestecul plasmatic deuterium-tritium. Cea mai fierbinte flacãrã Cea mai fierbinte flacãrã este produsã de subnitritul de carbon (C4N2) care, la presiunea de o atmosferã, poate genera o flacãrã de 4988oC. Cea mai "plimbareaţã" proteinã Biochimiştii de la Facultatea de Medicinã Harvard, Boston, Massachusetts, SUA, au fãcut o descoperire majorã despre comportamentul proteinelor, în anul 1990. Se credea înainte ca lanţurile de proteine, fãcute din aminoacizi, pot fi scindate şi reunite doar de alte proteine numite enzime. Echipa de la Harvard a ţinut sub observaţie un tip de proteinã minusculã, cunoscutã sub numele de inteinã, care s-a separat dintr-un lanţ proteic mai lung şi apoi s-a alipit la cele douã capete desprinse ale lanţului, ştergând orice indiciu al prezenţei sale anterioare în interiorul lanţului. Se sperã cã proprietãţile unice ale inteinelor vor fi de ajutor în lupta împotriva unor boli, cum ar fi TBC-ul şi lepra. Cel mai lung index ştiinţific A 12-a colecţie a Indexul-ui lucrãrilor din chimie, terminatã în decembrie 1992, conţine 35 137 626 de articole în 215 880 de pagini şi 115 volume şi cântãreşte 246,7 kg. El conţine referinţe despre 3 052 700 de documente publicate în domeniul chimiei. Cea mai completã secvenţã de genom al unui multicelular Primul animal multicelular al cãrui întreg genom (cod genetic) a fost cercetat sub formã de secvenţe este Caenorhabditis elegans, un vierme nematod de pãmânt, de un milimetru lungime. Deşi corpul unui adult are doar 959 de celule (oamenii au trilioane de celule), el are 100 de milioane de baze genetice ce cuprind cel puţin 18 000 de gene. Munca de cartografiere a întregului genom al acestui vierme îi aparţine dr. Sydney Brenner, care a iniţiat acest proiect în anii '60 la Laboratorul de biologie molecularã al Consiliului de Cercetare Medicalã, Marea Britanie, şi a început cercetarea secvenţialã a genomului în 1990.

(Memiş Elif)

Page 7: Revista biochim nr 1

Pe cât de bogate

sunt mesele de Crãciun, pe atãt

de numeroase sunt şi

problemele de sãnãtate

cauzate de excesul alimentar.

Se pot gãti totuşi mâncãruri

echilibrate cu ocazia sãrbãtorilor?

Cu puţinã atenţie, o gospodinã priceputã poate

pregãti cele mai gustoase sarmale fãrã carne grasã,

cu afumãturã, doar în fierturã şi, evident, fãrã adaos

de smântanã la final.

În acest fel, sarmalele devin o mâncare sãnãtoasã.

Faimoasele preparate de porc pot fi pãstrate în

reţeta originalã, dar consumul lor sã se facã treptat,

în zile separate, astfel: dacã în prima zi consumãm

cârnaţi, în cea de a doua zi sã fie doar caltaboş, iar

în a treia zi, toba şi faimoasele jumãri.

Rãciturile (piftiile) pot fi fãcute cu carne de

curcan, cocoş sau eventual fazan.

Pe toata perioada sãrbãtorilor, ar fi bine sã se

elimine maioneza. În sfârşit, pot fi sãrbãtori foarte

frumoase şi fãrã tradiţionala ciorbã de burtã.

Referitor la dulciuri, acestea ar trebui sã conţinã

puţin zahãr şi deloc creme. Cele mai bune reţete

de dulciuri pe durata sãrbãtorilor sunt cele cu

pandişpan şi cu fructe, care sã nu mai fie pudrate

cu zahãr. Sã nu uitãm cã cele mai bune dulciuri

în cadrul alimentaţiei sãnãtoase sunt fructele,

consumate la 2-3 ore dupã prânz sau dupã cinã.

În sfârşit, sã nu uitãm cã fumatul şi abuzul de

alcool sunt unele dintre cele mai importante

cauze ale „rãului digestiv“ acuzat de majoritatea

oamenilor. Din punct de vedere nutriţional, cauza

disconfortului digestiv este abuzul de mâncare,

mai ales de grãsimi, în perioadã scurtã de timp,

2-4 ore, în zile consecutive.

(Vasile Andreea - Lavinia)

NUTRIŢIA DE IARNÃ Iarna supune organismul la un

efort de adaptare termicã suplimentar.

În acest context, alimentaţia sãnãtoasã va fi

adaptatã de o maniera corespunzãtoare, în sensul

cã, la unele persoane, se impune zilnic un plus de

100-200 kcal/zi. Aportul caloric trebuie sã fie

corespunzãtor consumului de energie din cadrul

profesiei şi sportului, adaptate vârstei şi sexului.

Pentru aceasta, fiecare persoanã este bine sã îşi

cunoascã indicele de masã corporalã (IMC) şi sã îl

interpreteze raportat la necesarul caloric. Trebuie

sã existe un aport corespunzãtor al celor 5 grupe

de alimente, conform Piramidei Alimentare:

6-11 porţii din grupa pâinii şi a cerealelor; 3-5 porţii

din grupa legumelor şi a fructelor; 2-3 porţii din

grupa lactatelor şi alte 2-3 porţii din grupa

alimentelor bogate în proteine (carne, ouã, soia,

fasole boabe, mazãre boabe, nãut, linte).

Se recomandã consumul ocazional al alimentelor

din grupa grãsimilor şi a produselor zaharoase

(unt, smântânã, ulei, slãninã, respectiv, zahar,

miere de albine, siropuri etc.).

Pe durata iernii, aportul caloric suplimentar se

poate realiza prin 1-2 porţii de cereale cu iaurt

sau 1-2 fructe. Nu trebuie sã uitãm de ouã, dar

trebuie sã ne amintim cã excesul lor este totuşi

dãunãtor (3-4/sãptãmânã).

Este extrem de important sã consumãm lichide

calde sub formã de supe, ceaiuri sau infuzii de tei,

mentã, muşeţel, fructe de pãdure. (Roşu Lucian Daniel)

5

SFATURI SÃNÃTOASE

… pentru cei dornici sã adopte un stil de viaţã

sãnãtos:

Sã înveţe cã stilul de viaţã înseamnã

alimentaţie sãnãtoasã, activitate fizicã zilnicã, somn

odihnitor 7-8 ore, fãrã tutun, droguri sau alcool.

Sã ştie cã aşa cum s-a învãţat scrisul şi cititul,

tot aşa trebuie învãţatã şi alimentaţia sãnãtoasã.

Activitatea fizicã însoţeşte alimentaţia pe drumul

sãnãtãţii.

Somnul odihnitor înseamnã culcarea cu o orã

înainte de miezul nopţii.

Cei mai mari duşmani ai omului sunt:

alimentaţia nesãnãtoasã, grãsimile, dulciurile,

sarea regãsitã în pizza, preparatele fast-food,

produsele de patiserie, mezelurile şi chiar

îngheţata, sedentarismul, fumatul, consumul

excesiv de alcool şi drogurile.

(Constantin Andra - Denisa)

Page 8: Revista biochim nr 1

6

Din pãcate educaţia sexuală este un

subiect sensibil care nu prea este abordat în şcoli şi licee. Cu toţii ştim că în urma actului sexual neprotejat, sarcina este un lucru nedorit în cazul adolescenţilor, dar nu toată lumea conştientizează că pe lângă asta, mai sunt şi bolile cu transmitere sexuală, ca de exemplu HIV. Infecţia HIV, uneori, poate debuta ca o stare gripală – cu febră, dureri musculare, greutate la înghiţire, secreţie abundentă a mucoasei nazale, somnolenţă, dureri de cap. După acesata urmează o perioadă în care individul, deşi este seropozitiv, nu prezintă nici un semn de boală, dar poate transimite virusul prin contact sexual neprotejat, sau contact direct cu sângele. Această perioadă are o durată de 8-12 ani. După vârstă, tipul de virus infectant (HIV1 sau HIV2), dar şi capacitatea de apărare a organismului, simptome sugestive ale infecţiei sunt: scădere inexplicabilă în greutate, febră inexplicabilă cu o durată mai mare de o lună, mărirea în volum a diferitelor grupe de ganglioni limfatici: inghinali, axiali, cervicali etc., anemie, tulburări nervoase. Hiv nu poate fi transmis prin salivă şi lacrimi, tuse sau strănut, piscină, printr-o strângere de mână, printr-un sărut obişnuit, prin veselă şi tacâmuri, prin utilizarea corectă şi igienică a toaletelor, la şcoală prin simpla vecinatate cu o persoană infectată!!

Precizarea diagnosticului de SIDA este un moment dramatic, ce ridică grave probleme familiale şi sociale, datorită faptului că până în prezent nu există un tratament care să stopeze evoluţia bolii, decesul suvenind după o perioada variabilă de timp de la infectare, care se situează între 6 luni şi 8-12 ani, poate şi mai mult. (Dumitrescu Anda - Ioana)

“ALEGE SĂ TRĂIEŞTI SĂNĂTOS!” Sub acest generic elevii clasei a XII-a D au desfaşurat o acţiune de informare şi conştientizare a comunitãţii şcolare privind efectele fumatului asupra organismului uman şi beneficiile renunţării la fumat, prin chestionarea unui esantion reprezentativ de elevi şi profesori fumãtori. Ei au oferit flayere şi pliante respondenţilor cu scopul de a-i determina pe cât mai mulţi dintre ei sã reducã consumul zilnic de ţigãri sau sã renunţe la fumat. Consumul de tutun provoacă anual moartea a șase milioane de oameni, dintre care 600.000 de nefumători aceștia fiind expuși fumatului pasiv, incluzând aici copiii care provin din familii de fumători si care devin victime ale obiceiului prost al pãrinţilor. În România, la fiecare 16 minute o persoană moare din cauza cancerului pulmonar. Peste 80% dintre cei care au dobândit teribila maladie au fumat o viață întreagă, conform statisticilor realizate de Societatea Română de Pneumologie. Unul dintre elevii implicaţi în campanie, a menționat că aceastã acțiune a încercat să atragă atenția asupra efectelor nocive pe care le are fumatul şi a declarat: ”Noi vrem să trăim într-o societate sănătoasă și de aceea încercăm să le reamintim semenilor noştri, mai ales adolescenţilor, cât de dăunător este fumatul pentru sănătatea lor. Dacă decid, totuși, să adopte acest stil de viață, ar trebui, cel puțin, să nu fumeze în locuri publice, ca să nu pună în pericol și viața altora” Acțiunea a fost una pozitivă pentru toți cei implicați în realizarea acesteia și a adus satisfacții celor care au pus deoparte din timpul și energia lor pentru slujirea semenilor, și s-ar putea sintetiza prin câteva cuvinte:

NOUÃ NE PASĂ!

CONTRACEPȚIA ŞI ADOLESCENȚII

Indiferent dacã este bãiat sau fatã este necesar ca înainte de a lua decizia sã îşi înceapã viaţa sexualã, adolescentul sã ştie ce înseamnã contracepţia, cum se realizeazã ea şi de ce este necesarã. Discuţiile despre ce înseamnã responsabilitatea unei sarcini nedorite, precum si despre bolile cu transmitere sexualã sunt absolut necesare, pentru ca îl vor ajuta sã se protejeze şi sã devinã un adult responsabil la rândul sãu. Contracepţia poate preveni riscul apariţiei unei sarcini nedorite sau al contactării unei boli cu transmitere sexuală.

Prezervativul este metoda care se potriveşte cel mai bine adolescenţilor, singura metodă lipsită de efecte secundare şi care asigură, în acelaşi timp, protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Metodele contraceptive de barieră sunt de preferat, mai ales în cazurile în care contactele sexuale sunt sporadice. Medicii recomandă folosirea contraceptivelor orale adolescentelor care au un partener stabil. Un alt avantaj al contraceptivelor orale este dat de faptul că diminuează dismenoreea şi previne formarea chisturilor funcţionale ovariene. Atenţie!! Consultul medical este extrem de important înainte de alegerea metodei contraceptive. (Dumitrescu Anda - Ioana)

Page 9: Revista biochim nr 1

7

Interviu cu dr. Daniela Daniel despre profesia de medic şi un stil de viață sănătos

Doamna consilier local şi doctor stomatolog Daniela Daniel este o femeie de succes a Medgidiei, cãreia am avut bucuria sã-i trecem pragul cabinetului nu în calitate de pacienţi, ci de reporteri, fãrã pretenţii. Un lucru interesant pe care l­am aflat este că doamna doctor voia iniţial să devină profesor, dar sora dânsei a îndemnat-o spre stomatologie. Vă invitãm să descoperiţi singuri aspecte legate de viaţa profesionalã şi nu numai a doamnei doctor! R: - Începem cu o întrebare stereotip: dacă ar fi să o luaţi de la capăt, aţi alege tot stomatologia? D.D. - Poate că nu, deoarece tinerilor din ziua de astăzi le este mai greu, dar cu sufletul, da, aş alege tot stomatologia. R: - Spuneti-ne trei calităţi pe care trebuie să le aibă un tânăr ca să devină medic. D.D. - Un aspirant la o astfel de carieră trebuie să îşi dorească cu ardoare acest lucru. E nevoie de pasiune pentru această profesie, trebuie să fie răbdător, comunicativ, deschis și să transmitã încredere pacienților. Trebuie sã ştie cã meseria de medic nu înseamnã doar un loc de muncă şi atât. Este ceva unic şi nu oricine poate să o facă, dar dacă o iubeşti poţi ajunge să fii cel mai bun. R:- Se pare ca sunteţi o persoană activă. Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră? D.D. - Foarte agitată! În afară de activitatea din cabinetul meu stomatologic, de ceea ce practic în viaţa de zi cu zi, sunt un consilier activ, particip la şedinţele de Consiliului local, la cele ale Consiliilor de administraţie ale şcolilor şi grădiniţelor în calitate de reprezentant al Consiliului Local şi nu în ultimul rând, la şedinţele Consiliului de administraţie al Spitalului Municipal din Medgidia, fiind preşedintele acestui consiliu. În afară de asta îmi place să merg la spectacole de teatru, de muzică. Şi sã nu uitãm activităţile de rutină, casnice... R:- Sunteți de mulţi ani consilier local. Ce schimbãri majore au survenit în oraşul nostru, pe timpul mandatelor dumneavoastrã în domeniile sãnãtate şi învãţamânt? D.D. - Sigur că s-au schimbat multe. Un proiect de suflet şi deosebit de important pentru administrația locală a fost reabilitarea Ambulatoriului din cadrul Spitalului Municipal Medgidia. Acest proiect a vizat îmbunătățirea calității serviciilor de asistență medicală, prin modernizarea infrastructurii ambulatoriului și dotarea acestuia cu aparatură de ultimă generație, mai exact cu un computer tomograf, RMN, echipamente endoscopice, aparatură ecografie, mamograf digital, aparate de radiologie, aparatură pentru fizioterapie, precum și aparatură de laborator.Au fost create condiţii mai

bune în unităţile de învăţământ din Medgidia, prin executarea unor lucrări de reabilitare atât la terenurile de sport cât şi la clădirile instituţiilor, pentru a oferi elevilor şi cadrelor didactice un mediu sigur şi confortabil în desfăşurarea activităţilor şi procesului de învăţământ. R: - Care credeţi cã este secretul succesului dumneavoastrã? D.D. - Tenacitate, ambiţie şi foarte multã muncã. R: - Este uitilizată des sintagma „stil de viaţă sănătos”. Vă rugăm să ne daţi câteva sfaturi în acest sens pentru a ţine bolile la distanţă. D.D. - Stilul de viață sănătos presupune renunțarea la vicii: alcool, tutun, activitate fizică susținută, un program de viață echilibrat, multã mişcare și evident o alimentație sănătoasă. Ar fi de preferat să se consume fructe și zarzavaturi cât mai puțin tratate cu chimicale, să se evite alimentele procesate cu adausuri de E-uri ale căror efecte în timp nu sunt cunoscute. Vreau sã va spun cã şi eu sunt adepta unui stil sănătos, cu toate că nu îl respect tot timpul, din păcate. Micul dejun pentru mine este foarte important, este masa de bazã. Nu ies din casă pânã nu iau micul dejun ... nu beau niciodată cafeaua pe stomacul gol. Consum multe fructe, legume şi după ora 19, nu mai mănânc nimic. R: - Doamna doctor, vă mulţumim pentru amabilitatea dumneavoastră şi pentru timpul acordat! Vã dorim sã rãmâneţi acelaşi om sensibil, plin de viaţã, ambiţios care sã militeze pentru un trai mai bun al concetãţenilor sãi şi sã aveţi succes în tot ceea ce vã veţi propune sã realizaţi pentru dumneavoastrã, pentru oameni! Ȋn incheiere vă rugăm să adresaţi un mesaj tinerilor noştri cititori. D.D. - Ȋmi plac tinerii foarte mult şi îi apreciez. Cunosc foarte mulţi adolescenţi de la liceele şi şcolile din Medgidia – ambiţioşi, talentaţi, cu iniţiativã... Sfatul meu pentru ei este să lupte pentru a reuşi în viaţă, să se bucure de fiecare clipă pe care o trăiesc alături de prieteni şi de familie şi să fie pregătiţi pentru a face faţã provocãrilor pe care le vor întâlni în viaţa de student şi mai apoi în profesia pe care o vor urma. Le doresc sã fie sãnãtoşi, fericiţi, şã realizeze tot ceea ce­şi doresc, sã trãiascã într-o lume mai bunã şi prosperã! (Anda - Ioana Dumitrescu & Elif Memiş)

Page 10: Revista biochim nr 1

8

Soluţia de bicarbonat de sodiu - este utilizată la reducerea acidităţii stomacale sub forma de pansament gastric. În cazul înţepăturilor de insecte poate fi utilizat un amestec de soluţie de bicarbonat de sodiu şi carbonat de zinc (loţiune). Soluţia de clorură de sodiu - de concentraţie 0,83% se utilizează în medicină, ca ser fiziologic. Saramura, o soluţie concentrată de NaCl este utilizată drept conservant. Îndepărtarea petelor proaspete de bere poate fi făcută cu o soluţie de clorură de sodiu obţinută prin dizolvarea a 2 g NaCl în 100 ml apă. Soluţia de piatră vânătă - este folosită la obţinerea de zeamă bordeleză (în amestec cu varul stins), utilizată în agricultură. Soluţia de hidroxid de sodiu - se foloseşte în industria săpunului, a fibrelor artificiale, la rafinarea uleiurilor minerale, a grăsimilor şi a uleiurilor vegetale. Soluţia de hidroxid de calciu - se foloseşte în construcţii (var, mortar), ca dezinfectant, insecticid şi în industria zahărului. Având o acţiune alcalinizantă slabă, se utilizează intern in afecţiuni gastrice (infiltraţii ale mucoasei gastrointestinale, antidiareic sau pentru combaterea hiperacidităţii, asociat cu alte substanţe active).

Soluţia de alcool etilic - se foloseşte în alimentaţia pentru prepararea băuturilor spirtoase. Alcoolul etilic este folosit în farmacii la prepararea tincturii de iod (I2, alcool, KI) si a alcoolului medicinal. Soluţia de clorură de calciu 50% - este folosită în medicinã, în terapia cu calciu, ca hemostatic uterin, în alergie, prurit sau intoxicaţii. Soluţia diluată de peroxid de hidrogen H2O2

(apa oxigenatã) - se foloseşte ca dezinfectant şi decolorant. Este eficace în curăţirea rănilor. Prezintă acţiune de distrugere a cheagurilor sanguine de aceea se foloseşte la dezlipirea pansamentelor şi la curăţirea ulceraţiilor şi abceselor. În concentraţie 30% sub denumirea de perhidrol este utilizată în cosmetică ca decolorant. Soluţia Fehling, soluţie de sulfat de cupru, tartrat de potasiu şi hidroxid de sodiu, se utilizează pentru determinarea glucozei în urină. Soluţia de formol este soluţia 10% de formaldehidă în apă,folosită ca dezinfectant sau pentru a păstra produsele biologice. Soluţia de tinctură de iod este o soluţie de 12% iod în alcool, utilizată pentru dezinfectarea rănilor, ca antiseptic sau antimicotic.

(Constantin Andra - Denisa)

SFATURI PRACTICE Bijuteriile de argint care şi-au pierdut

strãlucirea trebuie spãlate cu o perie moale

cu apã şi sãpun în care se adaugã cãteva

picãturi de amoniac sau sare de lamâie.

Bijuteriile din aur se pot curãţa cu praf de

copt.

Omleta devine mai pufoasã şi moale dacã în

compoziţia ei se adaugã un pic de apã.

Ouãle nu mai crapã la fiert dacã se adaugã în

apã puţin oţet şi sare.

Plantele de apartament cresc mai viguroase

dacã se adaugã zaţ de cafea la apa cu care

se udã.

Apa în care a fiert orezul poate fi un bun

apret pentru feţele de masã.

Petele de Coca-Cola se scot cu un tampon

îmbibat într-un amestec format din pãrţi egale

de alcool şi apã.

Carnea de porc grasã nu trebuie pãstratã la

congelator mai mult de patru luni pentru cã devine toxicã.

Petele mai vechi de cafea se tamponeazã cu glicerinã, apa caldã şi apoi apã oxigenatã

Cerneala obişnuitã se scoate cu lapte cald scufundãndu-se materialul cu pata câteva ore în lapte, apoi se freacã cu un burete înmuiat tot în lapte. Se clãteşte cu apa caldã şi apoi cu apã rece.

Petele de ruginã ies cu acid oxalic (foarte toxic!)

Grãsimea de pe marginea gulerelor se scoate cu amoniac şi sare de bucãtãrie 4:1.

(Puscaşu Alexandra - Cristina)

Desen: Constantin

Andra-Denisa

Page 11: Revista biochim nr 1

9

Mezelurile “de casã” Nu mai este niciun secret pentru nimeni cã în compoziţia mezelurilor circa 40% este reprezentatã de produşi obţinuţi artificial. Grãsimile cu care sunt “îmbogãţite” mezelurile sunt obţinute sintetic. Toate aceste produse se conservã cu glutamat de sodiu şi conţin multe substanţe toxice (nitraţi şi nitriţi).

Pâinea din coloranţi Existã consumatori care prefer sã mãnânce pãine neagrã în locul celei albe pentru cã pâinea neagrã sau cea intermediarã are anumite calitãţi foarte apreciate. Unii dintre fabricanţii de pâine au gãsit rapid modalitatea de a exploata ieftin şi eficient cererea pieţei de pâine neagrã. Astfel în loc sã fabrice pâinea neagrã din tãrâţe sau alte ingrediente aferente acestui aliment, ei folosesc coloranţi şi arome, producând pâine neagrã contrafãcutã.

Bãuturile rãcoritoare – sucuri naturale de fructe?

Chiar dacã producãtorii se laudã cu produsul lor natural, în realitate în bãuturile rãcoritoare se gãsesc aditivi nocivi, cel mai nociv, fiind acidul citric E330. Coloranţii folosiţi sunt în cantitãţi mari şi pot devein periculoşi.

Margarina, produs cu structurã molecularã asemãnãtoare cu cea a plasticului Algoritmul prin care margarina ne poate destabiliza organismul este urmãtorul: grãsimile sintetice pe care le conţine nu pot fi “arse” de cãtre organism; ele acoperã membranele celulelor sistemului imunitar paralizându-l prin depozitarea în ţesuturi. Acestea iau locul substanţelor naturale care au rolul de a curãţa pereţii vaselor de sânge conducând la scurgerea lor, şi se produc astfel efecte dezastruoase pentru inimã, sistem circulator, etc.

Guma de mestecat Este aproape de neînţeles cum fabricanţii acestui produs, destinat în special copiilor, gãsesc sã introducã ca ingrediente nu mai puţin de opt tipuri de substanţe chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau nocive. Într-o pastilã de gumã se pot gãsi E171, E320, E330 şi altele la fel de toxice.

Aripioarele de pui Sub stratul de condimente aripa are pieliţă; şocul termic al mâncării congelate şi apoi puse la prăjit e nociv pentru organism şi evident că stratul învelitor al aripioarei e plin de conservanţi.

Cartofi congelaţi Tuturor ne plac la nebunie cartofii prăjiţi. De cele mai multe ori nu avem chef şi timp să stăm minute în şir să-i curăţăm. Aşa că îi luăm gata tăiaţi, la pungă, congelaţi. Cresc nivelul zahărului din sânge.

Carnea procesată În această categorie intră carnea tocată şi mezelurile. Nu conţin deloc zahăr, dar sunt pline de conservanţi care odată ajunşi în organism sunt periculoşi pentru pancreas. Este poate cea mai periculoasă metodă de a vă hrăni.

Cerealele dulci Majoritatea cerealelor pe care le mâncaţi îndeosebi dimineaţa sunt nocive pentru că sunt prea dulci, conţin mulţi conservanţi şi nu au în compoziţie fibre dietetice. Înlocuiţi-le cu cereale normale.

Orezul alb Cum îl recunoaştem? După preţ. Orezul ieftin nu are calităţi nutritive şi predispune la apariţia colesterolului. Cu cât e mai scump cu atât e mai neprocesat.

Cafeaua procesată Nu aveţi încredere în cafelele la plic sau în diferite maşini de făcut cafea la doză. De exemplu, o cafea cu frişcă are 300 de calorii. Enorm, ţinând cont că necesarul zilnic de calorii al unui adult este de 2.000 de unităţi. În România nu pot fi detectaţi toţi aditivii ce sunt introduşi în alimente, iar de multe ori produsul apare pe piaţã doar pe baza datelor furnizate de producãtor. Existã astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform normelor legale. Consumul de aditivi în cantitãţi bine stabilite nu afecteazã organismul. Pentru o mai mare siguranţã a consumatorilor ar trebui ca autoritãţile sã asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor de analize biochimice. Astfel s-ar evita eventualele surprize neplãcute din partea producãtorilor interni sau externi. Pânã atunci însã, ar fi bine ca atunci când cumpãraţi un produs alimentar sã citiţi cu atenţie lista de ingrediente, iar dacã sunteţi nelamuriţi sã vã adresaţi comerciantului sau Oficiului de Protecţie a Consumatorilor.

(Aptula Camer)

Page 12: Revista biochim nr 1

SUPA DE LINTE INGREDIENTE: · linte (1/5-2 căni) · o ceapă · un morcov · un cartof · o lingură bullion · ulei · lămâie

PLACINTĂ CU DOVLEAC

INGREDIENTE 1 kg dovleac pentru placintă 6-7 linguri zahăr 1 pachet foi de placintă din comerţ 100 ml ulei 50 ml apă 2 linguri zahăr pudră Scorţişoară (după gust) MOD DE PREPARARE:

PASUL 1 Se scoate pachetul cu foi de plăcintă din congelator, cu minim 30 de minute înainte de a vă apuca de treabă. Se lasă la dezghețat la temperatura camerei. PASUL 2

Se spală și se curată de coajă dovleacul. Se taie în bucăți potrivite, care se rad pe răzătoarea mare sau puteţi folosi robotul de bucătărie. Se amestecă cu zahăr și scorțișoară, apoi compoziţia se împarte în două. PASUL 3

Se încălzește cuptorul la 1800C. Se unge o tavă cu puțin ulei sau se poate folosi hârtie de copt. PASUL 4 Se aşeazã o foaie de placintã pe fundul tăvii tapetate cu hârtie de copt. Se unge cu ulei folosind o pensulă de bucătărie sau o lingură. Se stropește foaia cu puțină apă și se așează cea de-a doua foaie, care de asemenea se stropeşte cu ulei și

puțină apă. Se procedeazã la fel și pentru următoarele două foi, după care se adaugã jumătate din cantitatea de dovleac ras. PASUL 5 Se uniformizeazã stratul de dovleac ras. PASUL 6

Se așează un alt rând de foi. Prima foaie care vine pusă peste umplutură se stropește doar cu ulei nu și cu apă, pentru că umplutura e destul de zemoasă (de la zahăr). Urmează apoi celelalte foi, în același mod stropite fiecare cu ulei și apă. Se întinde cealaltă jumătate de umplutură și se acoperă cu ultimele foi unse și stropite. PASUL 7

Ultima foaie, cea de deasupra, se unge cu ulei și se presară cu zahăr pudră. Se taie apoi plăcinta cu un cuțit bine ascuțit în bucăţi cuburi, așa crudă cum e, și se pune în cuptor pe grătarul din mijloc. Se lasă 35-40 de minute sau până când se rumenește frumos. PASUL 8

Când se scoate, se acoperă cu un prosop de bucătărie și se lasă să stea cam 10 minute. Se stropește apoi cu apă rece și se ține acoperită până se răcește complet.

(Constantin Andra - Denisa)

10

Mâncarea de tip fast food este gustoasã, este la îndemânã şi te ispiteşte. Dar este bogatã în calorii (grãsimi, uleiuri şi zaharuri) şi sãracã în vitamine şi nutrienţi. Un meniu de tip fast-food reprezintã trei sferturi din necesarul caloric zilnic (1300-1500 calorii). Consumate în exces, produsele fast-food duc la obezitate, boli cardiovasculare, afecţiuni pulmonare, boli hepatice şi diverse tipuri de cancer, dar şi la dependenţã. Dozele ridicate de grãsimi şi glucide din alimentele de tip fast-food pot crea o dependenţã la fel de puternicã precum drogurile. În prezent circa 40 % dintre români sunt supraponderali. Dar cel mai

îngrijorãtor aspect al acestui fenomen este cã tot mai multi copii şi adolescenţi aleg mâncarea de tip fast-food. În cele ce urmeazã, vã oferim o alternativã sãnãtoasã – douã reţete “a la Bunica”. Sperãm sã vã trezim curiozitatea de a le încerca!

Se lasă lintea în apă aproximativ 20 de minute. Se taie ceapa rondele şi se căleşte împreună cu lintea 2-3 minute. Se toarnă apă fiartă peste şi se lasă să fiarbă aproximativ 50 de minute, împreună cu morcovul si cartoful. Aproape de sfârşit se adaugă şi o lingură de bullion. După ce cartoful şi lintea au fiert şi sunt destul de moi, se pisează împreună. Se serveşte cu lamâie, după gustul fiecăruia. POFTĂ BUNĂ! (Memiş Elif)

Page 13: Revista biochim nr 1

Street Workout este o nouă mişcare, tot mai populară în rândul tinerilor, ce constă în exerciţii cu propria greutate, în scopul obţinerii unui corp frumos, tonifiat şi sănătos. Acest sport este foarte atractiv, spectaculos şi gratuit, ajutând la dezvoltarea unui corp armonios, cu o musculatură bine definită, într-un mod natural. Un sport fără reguli, pe care îl poți practica în aer liber, oriunde există bănci, bare, garduri sau orice alte obiecte ar putea să le servească pentru exerciţii. Street Workout-ul este o combinaţie între mai multe discipline sportive, astfel că îmbină elemente de culturism, parkour, breakdance şi gimnastică. Practicanţii au înlocuit sala de forţe şi, astfel, pot economisi bani, pentru că street-workout-ul este gratuit şi nu necesită echipament special. Este nevoie doar de un grup de prieteni şi de vreme bună. Street Workout-ul, şi-a gãsit adepţi şi printre elevii liceului nostru. Unul dintre ei, este colegul nostru, Gheorghe Teodor, care ne-a declarat cã a început să se antreneze singur într-un spaţiu accesorizat cu aparate pentru efectuarea exerciţiilor fizice (bănci, bare pentru tracțiune, bare paralele) improvizate de el însuşi, în grădina din curtea casei părinţilor, aşa dupã cum se observã şi în imaginile alãturate. La rugãmintea noastrã ne-a dezvãluit un program de antrenament, pe care l-am inserat mai jos:

1. Diamond push up – lucrezi partea inferioară a pieptului

2. Dips – lucrezi pieptul și tricepsul 3. Pike presses elevated feet – exercițiu

pentru spate, mai mult pentru trapez 4. Calif raises – lucrezi gambele 5. Closet grip pull ups – lucrezi spatele,

bicepsul 6. Pull ups – lucrezi spatele 7. Kenne raises – lucrezi abdomenul 8. Squat – lucrezi picioarele, fesele.

Pauza între serii se recomandă a fi de 40 de secunde, iar între cicluri de 1-2 minute. Numărul de repetări depinde la un individ la altul. Street Workout este un sport pentru practicarea căruia e nevoie de determinare, perseverenţă, exerciţiu fizic zilnic şi, nu în ultimul rând, un regim de viaţă sănătos. Regimul alimentar pe care ar trebui sã îl aibã un stret workout-er este cel al unui culturist, bogat în proteine şi legume. Cu ajutorul acestui sport, dar şi a unei diete echilibrate, poţi sã slãbeşti, sã-ţi tonifici muşchii, sã-ţi creşti forţa sau masa muscularã. Street workout este un sport complex, care îţi lucreazã fiecare muşchi, şi care poate fi practicat de oricine care trece de antrenamentul de bazã. Fiind bazat pe exerciţii statice, dinamice şi de forţã, realizate cu greutatea corporalã, implicã forţã, rezistenţã, agilitate, explozie, coordonare şi tehnicã. ATENŢIE!! „ Existã riscul de accidentare dacã nu se face o bunã încãlzire a organismului înainte! Pot apãrea entorse, întinderi sau chiar ruperi de muşchi”, avertizeazã colegul nostru pe amatorii de sport extrem.

6

7

8

5 4 3

2

1

11

Fotografii şi consemnări Vasile Andreea-Lavinia & Gheorghe Antonio-Teodor

Page 14: Revista biochim nr 1

12

...Înghețul produce efecte teribile asupra organismelor vii. Formarea de gheață în organism poate cauza imense daune țesuturilor. Cristalele de gheață pot străpunge vasele de sânge, distruge celulele și face organele interne să nu mai funcționeze. Și chiar dacă gheața nu ar provoca distrugeri severe, înghețul conduce la deshidratare masivă în corp, pentru că apa din celule este absorbită în cristalele de gheață care se formează și cresc în dimensiune pe măsură ce procesul înghețului avansează. Înghețul la nivelul sângelui întrerupe procesul de livrare al oxigenului către organele esențiale (și diverși alți nutrienți). Procesul de distrugere este unul grav și ireversibil. Cu toate acestea, în mod incredibil, există o specie de broaște, numite broaște de pădure (Rana sylvatica) care supraviețuiesc procesului de îngheț de peste iarnă.

...În urmă cu 8 milioane de ani, un șarpe era spaima tuturor viețuitoarelor?

...Toți bebelușii se nasc cu ochii albaștri. După câteva ore de la naștere, culoarea se poate schimba. Majoritatea oamenilor ajung până la urmă să aibă ochi de altă culoare.

...Corpul omenesc eliberează în 30 de minute suficientă energie cât să încălzească un litru de apă.

...Acidul gastric al oamenilor este suficient de puternic pentru a dizolva și o lamă de ras.

...Pisicile nu transpiră așa cum transpiră oamenii, deoarece nu au glande sudoripare. Ele sunt homeoterme, adică își mențin o temperatură constantă a corpului, asemenea câinilor.Atunci când este foarte cald, în lipsă de altceva ele se întind pe suprafețe mai reci sau stau în curent, sau respiră pe gură, sau își ling lăbuțele și blana cu salivă, lichidul astfel întins se va evapora și va determina și răcirea organismului. În nici un caz pisicile și nici câinii, nu trebuiesc tunse vara pentru că blana lor joacă un rol de protecție la căldură, prin năpârlirea blanei pentru anotimpul rece. Atunci când este foarte cald, pisicile trebuie să bea mai multă apă.

...Zilnic, sunt produse circa 1 miliard de celule roșii de către corpul omenesc.

...Pentru a sta în poziție dreaptă, stabilă, corpul necesită acțiunea a 300 de mușchi.

...Timp de aproape 37 de ore după moarte, creierul încă mai transmite semnale sub formă de impulsuri electrice.

... După vârsta de 15 ani, creierul încetează să mai crească.

...Femurul are duritatea betonului.

...Meduzele se pot evapora la soare.

...Una din 10.000 de gâini sunt pe jumătate masculi, pe jumătate femele.

...Corpul unui om de 70 de kg cuprinde 5 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen și 14 kg de carbon.

...Numele de Hidrogen înseamnă „generator de apă”.

...Metanul a fost descoperit de A. Volta în 1778 în mâlul bălților.

...1 km2 de pădure de conifere elimină în atmosferă o cantitate de O2 de 10 ori mai mare decât aceeași suprafață cultivată cu culturi agricole.

... Mare Moartă are o salinitate de 240 g/litru.

...Cele 7 metale cunoscute din Antichitate sunt aurul, argintul, cuprul, plumblul, mercurul, fierul și staniul.

...Din cele 109 elemente chimice cunoscute, 92 se găsesc în natură, iar restul au fost obținute pe cale artificială.

...Diametrele aproximative ale atomului sunt cuprinse între 0,0000001 mm (H) și 0,0000005 mm (Cs).

(Floarea Marius Cătălin) ... S-a descoperit mașinăria care este capabilă să curețe 20 de miliarde de tone de plastic din ocean în doar 5-10 ani? Invenția îi aparține unui tânăr,Boyan Slat, de doar 19 ani pe atunci. Mașinăria este alcătuită din platforme de procesare care sunt capabile să colecteze doar gunoiul din ocean, viața marină și planctonul rămânând nevătămat. … S-a descoperit o metodă deloc scumpă care recunoaște cancerul pulmonar, ovarian sau pancreatic chiar și în stadii foarte tinere? Metoda a fost descoperită de către tânărul Jack Andraka pe când avea doar 16 ani. Metoda implică identificarea unei proteine ce se găsește în urină și indică prezența acestor cancere. … S-a descoperit modul de preparare al unei forme revoluționare de bioplastic care nu se descompune rapid? Descoperirea a fost făcută de tânăra Elif Bilgin la 16 ani. După ce a încercat pe mai multe fructe, aceasta a descoperit cheia: cojile de banană. Cojile de banană conțin ingredientul principal în fabricarea plasticului din întreagă lume: amidonul. Astfel, se poate reduce poluarea Terrei cu plastic. ...S-a dezvoltat o tehnică prin care se pot identifica 6 tipuri de cancer doar printr-o picătură de sânge? Cercetătorii uiversitatii Vrije Universiteit din Amsterdam au testat această tehnică pe șase tipuri de cancer și s-a dovedit a fi foarte utilă în diagnosticul precoce. Aceasta a avut success în 96% din cazuri.

(Budeanu Ionel - Daniel)

Page 15: Revista biochim nr 1

I. Analiza unui aminoacid separat dintr-o proteinã conduce la urmãtoarele rezultate:

prin barbotarea gazelor rezultate din combustia

a 2,42 g de aminoacid prin douã vase spãlãtoare, conţinând unul acid sulfuric concentrat şi celãlalt soluţie de hidroxid de potasiu, masele celor douã vase cresc cu 1,26 g, respectiv cu 3,92 g.

prin mineralizarea cu sodiu a unei probe de

aminoacid identice cu aceea supusã combustiei şi tratarea soluţiei rezulttate cu (CH3COO)2Pb se obƫin 4,78 g de precipitat de culoare neagrã.

raportul de masã S:N = 16:7

este un aminoacid monocarboxilic şi are 2 atomi de oxigen în moleculã.

Sã se determine formula molecularã a aminoacidului.

II. Un volum de 134,4 cm3 (mãsurat în condiţii

normale) de amestec de etenã şi propenã, aflate în

raport molar de 1:2 este trecut printr-un vas care

conţine soluţie bazicã KMnO4 0,02 M. Se cere:

a) scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice care au loc;

b) calculeazã volumul soluţiei de KMnO4 necesar

oxidãrii amestecului de alchene;

c) calculeazã masa de precipitat brun depus,

considerând cã întregul volum de alchene a fost

ars.

III. La o persoană în greutate de 60 kg, suspectă de diabet zaharat, se apreciază că există în sânge o cantitate de 5200 mg de glucoză (sângele reprezintã 7% din greutatea corpului). Stabiliţi următoarele: a) Cu ce cantitate nivelul de glucoză din sânge este mai mare, în acest caz, faţă de valoarea normală maxim admisă (1 g glucoză\1 litru sânge); b) Disfuncţia endocrină care determinã această boală şi trei manifestări pe care le prezintă organismul; c) O altă disfuncţie a acestei glande şi o manifestare pe care o prezintă organismul în acest caz. IV. O persoanã cu grupa sangvinã AB şi greutate 60 kg are nevoie de sânge deoarece a avut o hemoragie prin care a pierdut 300 ml sânge. Precizaƫi: 1) Cantitatea de elemente figurate din sânge înainte de transfuzie, ştiind cã sângele reprezintã 8% din greutatea corporalã. 2) Grupele sangvine care pot fi folosite pentru transfuzie.

(Rotaru Mihaela)

13

REBUS… BIOCHIMIC

1. Tratament descoperit de Nicolae Paulescu;

2. Boalã cu transmitere sexualã;

3. Apã … bogatã în oxigen;

4. Hormonul secretat de pancreas;

5. Substanţã folositã pentru determinarea glucozei din urinã;

6. Substanţã descoperitã de Lazãr Edeleanu;

7. Tip de cancer cauzat de fumatul în exces.

PLANTE - OM - TERAPIE A – B – specie de rozacee a căror flori se folosesc pentru scăderea febrei în răceli. 1. Florile acestei plante se folosesc împotriva colicilor la copii. Se mai cunoaşte şi sub denumirea de izmă. 2. Frunzele de salvie se folosesc cu succes în ceaiul pentru ............ 3. Formă medicamentoasă din plante, folosită frecvent în răceli, bronşite sau laringite. 4. Ceai aromatizant pentru băi, ceai gastric sau hepatic. 5. Este folosit ca ceai antiasmatic, calmant sau în tulburările cardiace. 6. Ceaiul acestei plante este un bun stimulent. Se poate folosi sub formă de fructe proaspete sau uscate. 7. Cea mai frecventă modalitate de a prepara un ceai. 8. Altă formă de utilizare a plantelor medicinale, dar în gastronomie. 9. Soluţie obţinută în urma extracţiei sub formă de infuzie, decoct sau macerat, la care se adaugă o anumită cantitate de zahăr.

(APTULA CAMER & PUSCAŞU ALEXANDRA CRISTINA)

Page 16: Revista biochim nr 1

(Hidrogenul)

Dragã fenolftaleinã, Tu porţi chiar intreaga vinã,

Cum le-atingi ele devin Un roşu … roşu carmin

Simbolul sãu e o vitaminã Şi este un nemetal

Cu oxigenul se combinã Şi dã un gaz cam… nevi-

(Carbonul)

(Revista BIOCHIM)

(Hidrogenul)

Pe perete se gãseşte Iar oasele le-ntãreşte

Şi dacã de ajuns nu-l ai Va fi atunci de tine, vai!

În căutarea chimiei perfecte, ne împiedicăm de fizica elementară.

Unii nu se pot descompune chimic, înainte de a se descompune moral.

Metabolismul politicii ţine de chimia organică. Sete de hidrocarburi, foame de proteine.

Rugina calomniei nu afectează suflete de aur. Pământul? Un accident cosmic. Viaţa? Un accident

chimic. Omul? Un accident biologic. Un bun biochimist este de douăzeci de ori mai

folositor decât cel mai bun poet. În relaţiile dintre persoane fizice, cel mai mult

contează chimia. Gândurile negative la nivel de chimie a sângelui

determină în corp un viraj spre aciditate (care înseamnă îmbătrânire, boală, degenerescenţă). Faptele pozitive şi senine duc corpul către un pH alcalin, care se traduce prin longevitate şi vitalitate.

Dragostea este o chimie complexă, pe care n-o veţi regăsi în Tabelul lui Mendeleev.

Întâlnirea dintre doi oameni este precum contactul dintre două substanţe chimice: dacă există o reacţie, amândoi suferă o transformare.

Chimia este o ştiinţă care va avea asupra vieţii o influenţă imensă şi o amplă aplicare.

Viaţa este un proces chimic. Tinereţea oricui este un vis, o formă biochimică de

nebunie. Iubirea Divină este cel mai puternic preparat biochimic

din univers şi dizolvă tot ceea ce nu-i aparţine. Medicul este un fel de chimist care introduce

medicamente despre care el cunoaşte puţin într-un corp pe care îl cunoaşte şi mai puţin.

Între noi era chimie, acum e …matematică! Îmi faci numai probleme!

14

Pagină realizată de elevii Băncilă Nicoleta Lavinia & Roşu Lucian Daniel

Desen realizat de eleva Dore Bianca - Ioana

Descartes mânca trufandale în casa unui mare duce francez. Vrând sã fie spiritual, gazda îl întrebã: - Cum, şi filozofii mãnâncã lucruri atât de bune? - De ce nu? Vã închipuiţi poate că natura a fãcut lucrurile delicioase numai pentru proşti? Ce-i spune Mos Crãciun unui chimist?

- “HOH, HOH, HOH!!”

Cum se numeşte un dinte într-un pahar cu apã? - Soluţie 1 molar (1M)

Este timpul s-o citesti Ca pe o carte de poveşti

Citind-o numai o dată O vei îndrãgi îndatã.

Cu clorul te-ai combinat Un acid tu ai format

Iar cu azot în graba mare Amoniacul e în formare.

(Cciual)

(Bazele)

Ghicitori … chimice

O substanţă plutitoare, E de-a dreptul uimitoare.

Umflă un balon mare, Care zboară-n depărtare.

Page 17: Revista biochim nr 1

Elevi ai clasei a XII-a D - profil real specializarea ŞTIINȚELE NATURII

Budeanu Ionel - Daniel - redactor- şef

Dumitrescu Anda - Ioana- redactor- şef– adjunct

REDACTORI:

Constantin Andra - Denisa Vasile Andreea Lavinia

Roşu Lucian Daniel Băncilă Nicoleta Lavinia Floarea Marius Cătălin

Aptula Camer Puscaşu Alexandra Cistina

Rotaru Mihaela

TEHNOREDACTORI:

Memiş Elif Dore Bianca - Ioana

Coordonatori: Emilia Ciocan - profesor de chimie Nicoleta Nicolau - profesor de biologie Adresa redacţiei: Str. Str. Scarlat Vârnav, Nr. 2 tel./fax: 0241/811 195 e-mail: [email protected]

Page 18: Revista biochim nr 1

Biochimistul poate extrage din elementele inimii lui compasiune, respect,

dorinţă, răbdare, regret, surprindere şi iertare.

Apoi, adunându-le pe toate într-un întreg,

poate crea acel “atom” numit IUBIRE.