Comportamentul românilor în materie de asigurări

Societate fara

incredere

Lipsa de resurse

individulaism

Neincredere in semeni

Neincredere in instituții

Etatism

Neicredere in

intreprinderi private

economie

politica

Industrie

BoalaTerorism

Mediu

delicventa

-55%

-55%

-57%

-59%

-48%

-53%

-58%

-52%

-57%

-58%

-56%

-49%

-55%

35%

31%

30%

35%

31%

38%

31%

29%

38%

33%

27%

36%

41%

fumatul în rândul

tinerilor

drogurile

poluarea atmosferică

alcoolismul

SIDA

obezitatea în rândul

tinerilor

,poluarea lacurilor

râurilor şi a mărilor

accidentele rutiere

pesticidele

deşeurile chimice

deşeurile radioactive

terorismul

incendiile forestiere

Nu Da

Aveţi încredere în autorităţile române în ceea ce

priveşte acţiunile lor de protecţie a cetăţenilor în

următoarele domenii:Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsurile

-53%

-60%

-55%

-50%

-52%

-54%

-57%

-57%

-52%

-55%

-53%

-53%

-49%

29%

30%

33%

31%

27%

28%

33%

33%

33%

36%

34%

31%

33%

instalaţiile chimice

inundaţiile

maladiile profesionale

centralele nucleare

transportul materialelor periculoase

accidentele domestice

organismele modificare genetic

incineratoarele de deşeuri menajere

antenele de reţea pentru telefoanele mobile

produsele alimentare

gripa aviară

accidentele de avion

radiografiile medicale

Nu Da

Aveţi încredere în autorităţile române în ceea ce

priveşte acţiunile lor de protecţie a cetăţenilor în

următoarele domenii:Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsurile

Încrederea stă la baza funcționării unei societăți și a instituțiilor sale, de aceea măsurarea acesteia și analizarea formelor pe care le ia poate constitui un instrument de diagnostic și pentru alte arii ale vieții sociale.

C onform unor teorii, există o interdependență între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea acesteia: în primul rând, nivelul de încredere mai ridicat al indivizilor în persoanele pe care nu le cunosc personal sau cu care nu sunt înrudite determină schimburi economice mai avantajoase, iar prosperitatea le oferă oamenilor condițiile pentru o încredere mai ridicată în ceilalți.

Capitalul social constituie abilitatea oamenilor de a colabora, în scopuri comune.

Acest tip de capital apare în societăți unde predomină încrederea. Măsura în care indivizii sunt „programați” cultural să aibă încredere în ceilalți membri ai societății, măsura în care se asociază cu aceștia voluntar (nu pentru că fac parte din familie, spre exemplu) determină natura schimburilor economice care vor avea loc în această societate și nivelul de dezvoltare economică la care acea societate va putea ajunge.

Influenta asupra partajarii riscului

Este firesc, de altfel, ca încrederea în familie (cu toate că este o formă de capital social) să nu reprezinte un indicator al încrederii la nivelul unei întregi societăți, întrucât nu reprezintă un tip de asociere voluntară. Tocmai acest tip de asociere voluntară este de interes în paradigma lui Fukuyama, asociere care nu este posibilă în absența încrederii și a valorilor comune. Astfel, bunăstarea celorlalți face posibilă bunăstarea personală, conform lui Ludwig von Mises

Societățile cu un nivel scăzut de încredere fie își bazează prea mult schimburile economice pe relațiile de familie (China), fie se așteaptă să intervină statul în mare măsură în sectorul economic (Franța). În cele cu un grad ridicat de încredere se remarcă un sentiment de apartenență la alte structuri societale decât familia.

În România, care poate fi considerată un stat cu un nivel scăzut de încredere, lucru demonstrat de numeroase cercetări în domeniu. Studiul IRES confirmă aceste descoperiri. O majoritate covârșitoare a românilor consideră că trebuie să fim prudenți când intrăm în relație cu alții și că majoritatea oamenilor încearcă să profite de pe urma celorlalți. Românii au cea mai mare încredere în familia lor, având tot mai puțină încredere în alte persoane cu cât sunt mai distanțate de acest cerc restrâns.

Încrederea în instituții este un indicator care oferă informații despre climatul general de încredere și stabilitate socială. Nu este un indicator care să permită analiza valorilor absolute în mod necesar, întrucât încrederea este un element dificil de surprins, ci mai degrabă desprinderea unor tendințe atitudinale și comportamentale.

Nivelul de încredere în instituțiile statului este foarte scăzut, românii tinzând să aibă încredere în instituțiile tradiționale precum Biserica și Armata în măsură mult mai mare decât în cele care presupun asocierea cu domeniul politic.

Luând în considerare toate problemele cu care se confruntă societatea românească, în momentul de față, reale sau închipuite, artificiale sau nu, climatul social general este unul de frustrare și neîncredere. Lipsa accesului la anumite resurse este un factor care determină neîncrederea, precum și nesiguranța și instabilitatea socială.

Polarizarea economică a societății românești, criza economică, migrația forței de muncă și nivelul crescut al șomajului constituie un context în care România poate fi considerat, după anumite definiții, un stat eșuat. În aceste condiții, apare o stare generalizată de „disconfort” social, de alienare a indivizilor. Românii devin preocupați de propriile probleme în așa măsură încât valorile sociale sau interesul pentru bunăstarea comunității devin secundare, odată cu încrederea în ceilalți și în instituții.

În ceea ce privește relațiile cu alții, românii cred, în proporție de 85%, că este mai degrabă dezirabil să fii prudent. Doar 13% din totalul respondenților sunt lipsiți de scepticism, afirmând că se

poate avea încredere în majoritatea oamenilor. Scepticismul este cu atât mai pronunțat cu cât 66% dintre români sunt de părere că

majoritatea oamenilor tind să profite de pe urma lor.

Românii sunt foarte încrezători atunci când vine vorba de propria familie. 88% dintre respondenți declară că au foarte multă,

respectiv multă încredere în familie.

Lucrurile stau diferit în ceea ce privește încrederea față de vecini. Astfel, 46% dintre români spun că au puțină, respectiv foarte puțină încredere în vecinii lor. 26% dintre respondenți declară că au o încredere crescută în oamenii din vecinătate. Același procent (26%) este valabil pentru acei

oameni care sunt mai degrabă indiferenți față de relațiile cu vecinii, afirmând că nu au nici multă, nici puțină încredere în aceștia.

Scepticismul și lipsa de încredere se manifestă și în cazul oamenilor de altă religie, majoritatea indivizilor supuși anchetei (51%)

declarând că tind să aibă puțină sau foarte puțină încredere în acei oameni cu valori religioase diferite de ale lor.

Sondajul relevă tendința oamenilor de a manifesta o încredere mult mai mare față de instituțiile de stat, comparativ cu cele private.

Această afirmație se bazează pe răspunsurile date de subiecții care au participat la studiu, relativ la încrederea pe care o au în universitățile de stat, respectiv cele private. 43% dintre subiecți au multă încredere în universitățile de stat, în timp ce doar 20 % dintre aceștia se declară în mare măsură încrezători față de instituțiile de învățământ private.

În mod similar, 41% dintre respondenți au multă sau foarte multă încredere în întreprinderile de stat, în timp ce numai 27% dintre aceștia manifestă același grad de încredere față de întreprinderile private.

Dumneavoastră ce credeți, cei mai mulți oameni încearcă să profite de pe urma dumneavoastră sau cei mai mulți oameni

încearcă să fie corecți?

66%

25%

7%

2%

Cei mai multi oameni încearcă să profite de pe urma mea

Cei mai multi oameni încearcă să fie corecti

Nu stiu

Nu răspund

Dumneavoastră ce credeți, cei mai mulți oameni încearcă să profite de pe urma dumneavoastră sau cei mai mulți oameni

încearcă să fie corecți?

66%

25%

7%

2%

Cei mai multi oameni încearcă să profite de pe urma mea

Cei mai multi oameni încearcă să fie corecti

Nu stiu

Nu răspund

Cât de multă încredere aveți în …?

-8%

-32%

-46%

-49%

-75%

86%

41%

28%

19%

6%

familie

oamenii pe care îi cunoasteti personal

vecini

oamenii de altă religie

oamenii pe care îi întâlniti pentru prima dată

Puțină +foarte puțină Multă+Foarte multă

Dumneavoastră câtă încredere aveți în întreprinderi de stat?

Foarte multă

MultăNici multă, nici putină

PutinăFoarte putină Nu

răspund

9%

32%

19%

27%

10%

3%

Foarte

multă

Multă

41%

pozitiv

Foarte puțină

Puțină

37%

negativ

Dumneavoastră câtă încredere aveți în întreprinderi private?

Foarte multă



răspund

4%

23%21%

34%

14%

3%

Foarte

multă

Multă

27%

pozitiv

Foarte puțină

Puțină

48%

negativ

Dumneavoastră câtă încredere aveți în firmele de asigurări?

Foarte multă



răspund

5%

22%21%

30%

16%

5%

Foarte

multă

Multă

27%

pozitiv

Foarte puțină

Puțină

46%

negativ

Cât de multă încredere aveți în …?

-42%

-36%

-41%

-32%

-47%

-50%

-46%

-47%

-46%

-47%

-45%

-47%

-57%

-57%

-57%

-51%

-57%

-57%

39%

32%

29%

29%

29%

28%

27%

27%

27%

27%

26%

26%

21%

21%

21%

18%

16%

13%

Politie

posturile de radio private

televiziunile private

Camera de Comert si Industrie a României

întreprinderi private

sindicate

firmele de asigurări

Primărie

organizatii non-guvernamentale

ziare

băncile cu capital privat

Consiliul Judetean

Judecătorie

universităti private

tribunale

organizatii patronale

ministere

agentiile guvernamentale

Puțină +foarte puțină Multă+Foarte multă

Martie 2010

19%

14%

10%

5%

5%

4%

3%

3%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

1%

1%

10%

6%

3%

1%

Dumnezeu

Dezastre naturale

Siguranta zilei de mâine/Viitor

Sărăcie

Lipsa banilor/ Că nu se vor da pensiile

Politică si politicieni

Criza economică

Infractiuni

Schimbări climatice

Că va fi mai greu

Moarte

Război sau revolutie

Răutate

De neprevăzut/Necunoscut

Boală

Sfârsitul lumii

Lipsa unui loc de muncă

Altceva

Mai multe/Toate

Nu stiu

Nu răspund

În ceea ce privește teama de prețuri, 68,8% dintre respondenții de sex masculin răspund afirmativ, în timp ce persoanele de sex feminin dau același răspuns în proporție

semnificativ mai mare: 82,3%.

Distribuția pe vârstă a respondenților care se tem de prețuri relevă, de asemenea, diferențe semnificative: persoanele tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani se tem de prețuri în proporție semnificativ mai mică (69,3%) decât de cele din toate categoriile de vârstă peste 35 de ani, în cazul cărora s-au înregistrat procentaje similare (36-50 de

ani: 76,8%; 51-65 de ani: 78,4%; peste 65 de ani: 77,2%)

Și educația pare să afecteze modul în care românii se raportează la prețuri: persoanele fără școală și cele cu maxim 8 clase se tem de prețuri în cea mai mare măsură (79,9%),

în timp ce persoanele cu studii superioare se tem în măsură semnificativ mai mică (68,5%).

În ceea ce privește influența mediului de rezidență asupra acestui aspect, nu se remarcă diferențe foarte mari: 77,6% din respondenții din mediul rural se tem de prețuri,

în timp ce 74% dintre respondenții din mediul rural dau același răspuns.

Teama de prețuri se regăsește în cea mai mare măsură în rândul respondenților din Sud, București și Dobrogea (78%), iar în cea mai mică măsură în rândul celor din Transilvania

și Banat (72,9%).

•Dintre respondenții de sex feminin chestionați,

82,1% se tem de boală, în timp ce proporția

celor ce se tem în rândul persoanelor de sex

masculin este semnificativ mai mică: 63,8%.

•Persoanele mai tinere se tem de boală în

măsură mai mică decât cele mai în vârstă:

cele între 18 și 35 de ani răspund afirmativ în

proporție de 60,5%, cele între 36 și 50 de ani în

proporție de 72,8%, cele între 51 și 65 de ani se

tem în măsura cea mai mare (80,5%), iar cele

peste 65 de ani – 77,2%.

•Și teama de boală pare a fi invers

proporțională cu nivelul de educație al

subiecților: persoanele cu studii elementare se

tem în proporție de 76,4%, cele cu studii medii

în proporție de 74,4%, iar cele cu studii

superioare se tem semnificativ mai puțin:

62,8%.

•Distribuția în funcție de mediul de rezidență nu

a relevat diferențe semnificative în acest caz,

persoanele de la țară și cele de la oraș

părând să se teamă de boală în egală

măsură.

•De asemenea, nici diferențele dintre regiuni

nu sunt suficient de mari pentru a fi

semnificative din punct de vedere statistic.

•Persoanele de sex feminin se tem de șomaj în

măsură mai mare decât cele de sex masculin:

51,2% vs. 41,6%.

•Persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de

ani se tem de șomaj în proporție de 55,6%,

cele între 36 și 50 de ani în proporție de 59,3%,

procentele începând să scadă în cazul

celorlalte categorii: 38% în cazul persoanelor

cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani și 22,8%

în rândul celor de peste 65 de ani.

•În cazul distribuției în funcție de educație, cele

mai mari valori se înregistrează în cazul

persoanelor cu studii medii: 48,9%, în timp ce în

cazul persoanelor cu studii elementare și a

celor cu studii superioare, procentele sunt

foarte apropiate: 41,8%, respectiv 40,6%.

•Diferențele dintre persoanele din mediu urban

și cele din mediul rural în ceea ce privește

acest aspect sunt destul de mici: 45,4% dintre

respondenții de la oraș se tem de șomaj, în

timp ce 47,9% dintre cei din mediul rural

declară același lucru.

•Distribuția pe regiuni, de asemenea, nu relevă

diferențe suficient de mari pentru a fi

considerate semnificative din punct de

vedere statistic în cazul fricii de șomaj.

•În ceea ce privește frica pentru viitorul copiilor,

din nou se înregistrează diferențe semnificative în

funcție de genul respondenților: femeile se tem în

proporție de 76,6%, în timp ce bărbații se tem în

proporție de 62%.

•Distribuția pe vârste relevă de asemenea

diferențe semnificative: dintre persoanele cu

vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, procentul

răspunsurilor afirmative este de 62,4. În cazul celor

cu vârsta cuprinsă între 36 și 50 de ani se

înregistrează cel mai înalt nivel de răspunsuri

afirmative: 78,5%, acesta scăzând apoi în cazul

acelora între 51 și 65 de ani la 69%, iar în cazul

celor de peste 65 de ani la 63,1%. Aceste

diferențe pot fi explicate prin vârsta probabilă a

copiilor respondenților de vârste diferite și

momentul din viața acestora în care

problematica viitorului devine acută.

•Educația este un alt factor care influențează frica

pentru viitorul copiilor: cei mai îngrijorați sunt

subiecții cu studii elementare: 72,7%, urmați de cei

cu studii medii: 70,8%, cei mai puțin îngrijorați fiind

respondenții cu studii superioare: 58,9%.

•Tipul localității este un alt aspect care intervine în

distribuția răspunsurilor respondenților: 65,3% dintre

respondenții din mediul urban se tem pentru

viitorul copiilor, în timp ce 74,4% dintre

respondenții din mediul rural dau același răspuns.

•Cei mai puțin îngrijorați pentru viitorul copiilor sunt

respondenții din Transilvania și Banat, iar cei care

se tem cel mai tare din această cauză sunt cei

din Sudul țării.

• În ceea ce privește frica de dobânda la

bancă se conturează o diferență notabilă

între femei și bărbați. Femeile se declară în

mai mare măsură îngrijorate de acest

aspect (46,5%) decât bărbații (38,6%).

• Din punct de vedere al vârstei, tinerii cu

vârste cuprinse între 18-35 de ani sunt în

mai mare măsură ingrijorați de dobânda la

bancă (49,9%) decât vârstnicii de peste 65

de ani (24,2%).

• Respondenții cu studii medii sunt în mai

mare măsură îngrijorați de dobânda la

bancă decât cei fără studii sau cu studii

elementare (39,5% vs.43,7%).

• Locuitorii din Moldova si Transilvania și

Banat sunt în aproximativ aceeași măsură

temători față de dobânda la bancă

(40,5%, respectiv 40,4%), ei diferențiindu-se

de locuitorii din zona de sud care sunt mai

preocupați de această problemă (45,6%).

15-16 februarie 2010

Political marketing

36%

27%

13%

19%

5%

Pensii

Studiile copiilor/Copii

Alt obiectiv important

Nu am nici un obiectiv important

Nu răspund

Political marketing

Da 63%

Nu 34%

Nu stiu 2%Nu răspund 2%

Political marketing

Da 92%

Nu 6%Nu stiu 1%Nu răspund 1%

Political marketing

Da 71%

Nu 25%


Political marketing

Da 43%Nu 53%


Political marketing

Da 61%

Nu 37%

Nu stiu 1%

Nu răspund 1%

Political marketing

4%

14%

80%

1%

1%

Bărbat

Femeie

Nu contează

Nu stiu

Nu răspund

Political marketing

16%

8%

63%

4%

9%

Tânăr

Bătrân

Nu contează

Nu stiu

Nu răspund

Political marketing

Da 52%Nu 40%

Nu stiu 7%

Nu răspund 1%

Political marketing

Da 30%

Nu 70%

Political marketing

13%

14%

4%

31%

17%

10%

6%

5%

Asigurări de viată

Asigurări medicale

Pensie

RCA

CASCO

Asigurare de locuintă

Altă asigurare

Nu răspund

Political marketing

Da 44%Nu 55%

Nu răspund 1%

Political marketing

7%

60%

11%

5%

13%

3%

Foarte bună

Bună

Proastă

Foarte proastă

Nu stiu

Nu răspund

Political marketing

Da 62%

Nu 30%

Nu stiu 7%

Nu răspund 1%

Political marketing

Da 56%

Nu 43%

Nu răspund 1%

Political marketing

Da 19%

Nu 80%


Political marketing

6%

36%

8%

6%

8%

36%

O relatie foarte bună

O relatie mai degrabă

bună

O relatie mai degrabă

proastă

O relatie foarte

proastă

Nu stiu

Nu răspund

Political marketing

16%

60%

13%

6%

5%

Total multumit

Multumit

Putin multumit

Deloc multumit

Nu răspund

Political marketing

15%

59%

14%

6%

5%

Total multumit

Multumit

Putin multumit

Deloc multumit

Nu răspund

Political marketing

11%

58%

18%

8%

6%

Total multumit

Multumit

Putin multumit

Deloc multumit

Nu răspund

Political marketing

7%

51%

21%

11%

11%

Total multumit

Multumit

Putin multumit

Deloc multumit

Nu răspund

Political marketing

6%

47%

28%

12%

11%

Total multumit

Multumit

Putin multumit

Deloc multumit

Nu răspund

Political marketing

-22%

-20%

-16%

-30%

-24%

-34%

-31%

-34%

-33%

71%

76%

77%

66%

66%

62%

60%

56%

52%

"Asigurările sunt un sector indispensabil"

"Asigurările sunt un sector apropiat de preocupările oamenilor"

"Asigurările sunt un sector social"

"Asigurările sunt un sector în care domină încrederea"

"Asigurările sunt un sector drept"

"Asigurările sunt un sector despre care sunt bine informat"

"Asigurările sunt un sector unde tarifele sunt transparente"

"Asigurările sunt un sector simplu"

"Asigurările sunt un sector care încearcă să ramburseze asiguratii cu întârzieri acceptabile"

Dezacord total+dezacord parțial Acord total+acord parțial

Sunteți de acord cu următoarele afirmații?

Political marketing

-32%

-30%

-27%

-18%

-20%

-11%

-16%

-45%

-25%

54%

61%

61%

69%

64%

78%

71%

41%

60%

"Asigurările sunt un sector în care tarifele practicate sunt proportionale cu riscurile

acoperite"

"Asigurările sunt un sector în care oamenii sunt bine consiliati"

"Asigurările sunt un sector care încearcă să ramburseze asiguratii cu sume corespunzătoare

prejudiciilor suferite"

"Asigurările sunt un sector administrativ"

"Asigurările sunt un sector dinamic"

"Asigurările sunt un sector modern"

"Asigurările sunt un sector cu care întretinem o relatie strict comercială"

"Asigurările sunt un sector în care am impresia că se plăteste de mai multe ori pentru acelasi lucru"

"Asigurările sunt un sector în care am impresia că se implică prea multi actori"

Dezacord total+dezacord parțial Acord total+acord parțial

Sunteți de acord cu următoarele afirmații?

Political marketing

Venit

Total

Fără venit1-750

RON

751-1500

RON

1501-2500

RON

Peste

2500 RON

Nu

răspund

Sunteti dispus să

primiti materiale

informative de la

o companie de

asigurări?

Da 67,7% 59,4% 60,7% 66,3% 65,0% 43,9% 60,9%

Nu 31,3% 39,5% 38,2% 33,7% 35,0% 52,6% 38,1%

Nu stiu 1,0% 1,1% 1,1% * * * 0,8%

Nu răspund * * * * * 3,5% 0,2%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Political marketing

Regiunea

Total

Transilvania

Banat

Sud

Bucuresti

Dobrogea

Moldova

Credeti că pe termen mediu si

lung este nevoie să acumulati o

sumă de bani pentru unul

dintre următoarele obiective?

Pensii 39,8% 36,1% 28,9% 36,1%

Studiile copiilor/Copii 24,5% 25,3% 34,4% 26,9%

Alt obiectiv important 12,1% 15,5% 9,4% 12,8%

Nu am nici un obiectiv important 19,3% 18,4% 20,6% 19,2%

Nu răspund 4,3% 4,7% 6,7% 5,0%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Ați prefera ca agentul de asigurări care vă caută să fie tânăr sau bătrân? * Gender

Sex

TotalMasculin Feminin

Ati prefera ca

agentul de asigurări

care vă caută să fie

tânăr sau bătrân?

Tânăr54,9% 45,1% 100,0%

20,0% 13,7% 16,6%

Bătrân54,5% 45,5% 100,0%

9,2% 6,4% 7,7%

Nici tânăr, nici

bătrân

42,5% 57,5% 100,0%

58,5% 66,1% 62,6%

Nu stiu18,8% 81,3% 100,0%

1,5% 5,6% 3,7%

Nu răspund52,5% 47,5% 100,0%

10,8% 8,2% 9,3%

Total45,6% 54,4% 100,0%

100,0% 100,0% 100,0%

Ati prefera ca agentul de asigurări care vă caută să fie tânăr sau bătrân? * Vârstă

Vârstă

Total

18 - 35 ani 36 - 50 ani 51 - 60 ani

Ati prefera ca agentul

de asigurări care vă

caută să fie tânăr sau

bătrân?

Tânăr29,6% 36,6% 33,8% 100,0%

18,6% 17,6% 14,4% 16,6%

Bătrân27,3% 18,2% 54,5% 100,0%

8,0% 4,1% 10,8% 7,7%

Nici tânăr, nici

bătrân

26,9% 36,6% 36,6% 100,0%

63,7% 66,2% 58,7% 62,6%

Nu stiu18,8% 37,5% 43,8% 100,0%

2,7% 4,1% 4,2% 3,7%

Nu răspund20,0% 30,0% 50,0% 100,0%

7,1% 8,1% 12,0% 9,3%

Total26,4% 34,6% 39,0% 100,0%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Ati prefera ca agentul de asigurări care vă caută să fie tânăr sau bătrân? * Ultima

școală absolvită

Ultima scoală absolvită

TotalFără scoală

Școală generală

Liceu,

Profesională

Facultate,

Colegiu,

Postuniversitare

Ati prefera ca agentul de

asigurări care vă caută

să fie tânăr sau bătrân?

Tânăr5,6% 69,0% 25,4% 100,0%

12,1% 17,5% 15,7% 16,6%

Bătrân18,2% 72,7% 9,1% 100,0%

18,2% 8,6% 2,6% 7,7%

Nici tânăr, nici

bătrân

6,3% 64,6% 29,1% 100,0%

51,5% 61,8% 67,8% 62,6%

Nu stiu25,0% 56,3% 18,8% 100,0%

12,1% 3,2% 2,6% 3,7%

Nu răspund5,0% 62,5% 32,5% 100,0%

6,1% 8,9% 11,3% 9,3%

Total7,7% 65,4% 26,9% 100,0%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Credeti că se poate avea încredere în societătile de asigurări care functionează

în România? * Vârstă

Vârstă

Total

18 - 35 ani 36 - 50 ani 51 - 60 ani

Credeti că se poate

avea încredere în

societătile de

asigurări care

functionează în

România?

Da26,3% 36,6% 37,1% 100,0%

50,0% 62,8% 52,1% 54,9%

Nu31,5% 26,5% 42,0% 100,0%

41,8% 31,6% 41,1% 38,2%

Nu stiu33,3% 26,2% 40,5% 100,0%

7,2% 5,1% 6,5% 6,3%

Nu răspund50,0% 25,0% 25,0% 100,0%

1,0% 0,5% 0,4% 0,6%

Total28,9% 32,0% 39,1% 100,0%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Credeți că se poate avea încredere în societățile de asigurări care funcționează

în România? * Ultima școală absolvită

Ultima scoală absolvită

TotalFără scoală

Școală generală

Liceu,

Profesională

Facultate,

Colegiu,

Postuniversitare


avea încredere în

societătile de asigurări

care functionează în

România?

Da8,1% 63,7% 28,2% 100,0%

46,9% 52,7% 64,2% 54,9%

Nu10,5% 70,0% 19,5% 100,0%

42,2% 40,4% 30,9% 38,2%

Nu stiu16,7% 64,3% 19,0% 100,0%

10,9% 6,1% 4,9% 6,3%

Nu răspund- 100,0% - 100,0%

- 0,9% - 0,6%

Total9,5% 66,4% 24,1% 100,0%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Credeți că se poate avea încredere în societătile de asigurări care functionează în

România? * Naționalitatea

NationalitateaTotal

Română Maghiară Romă Alta


avea încredere în

societătile de

asigurări care

functionează în

România?

Da90,2% 8,7% - 1,1% 100,0%

54,1% 64,0% - 66,7% 54,9%

Nu92,2% 7,0% 0,4% 0,4% 100,0%

38,5% 36,0% 100,0% 16,7% 38,2%

Nu stiu100,0% - - - 100,0%

6,8% - - - 6,3%

Nu răspund75,0% - - 25,0% 100,0%

0,5% - 16,7% 0,6%

Total91,5% 7,4% 0,1% 0,9% 100,0%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%


în România? * Regiunea

Regiunea

TotalTransilvania

Banat

Sud

Bucuresti

Dobrogea

Moldova

Credeti că se poate avea

încredere în societătile

de asigurări care

functionează în

România?

Da43,1% 35,8% 21,1% 100,0%

57,2% 52,0% 55,7% 54,9%

Nu40,5% 38,1% 21,4% 100,0%

37,4% 38,6% 39,3% 38,2%

Nu stiu33,3% 50,0% 16,7% 100,0%

5,0% 8,3% 5,0% 6,3%

Nu răspund25,0% 75,0% - 100,0%

0,4% 1,2% - 0,6%

Total41,4% 37,8% 20,8% 100,0%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0%


în România? * Venit

Venit

TotalFără venit 1-750 RON

751-1500

RON

1501-2500

RON

Peste 2500

RON


avea încredere în

societătile de

asigurări care

functionează în

România?

Da16,4% 28,9% 30,6% 12,7% 11,3% 100,0%

61,7% 49,8% 54,3% 62,5% 74,1% 56,6%

Nu13,6% 35,5% 34,6% 11,0% 5,3% 100,0%

33,0% 39,5% 39,7% 34,7% 22,2% 36,5%

Nu stiu12,8% 48,7% 28,2% 5,1% 5,1% 100,0%

5,3% 9,3% 5,5% 2,8% 3,7% 6,3%

Nu răspund- 75,0% 25,0% - - 100,0%

- 1,5% 0,5% - - 0,6%

Total15,1% 32,9% 31,9% 11,5% 8,7% 100,0%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

18-19 mai 2010

Vor creste 8%

Vor scădea 62%

Vor rămâne la fel 27%


10%

34%

49%

5%1%

8%

62%

27%

3%1%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Vor creste Vor scădea Vor rămâne la fel

Nu stiu Nu răspund

Februarie 2010

Mai 2010

Da 50%

Nu 49%

Nu răspund 1%

48%51%

1%

50% 49%

1%0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Da Nu Nu răspund

Februarie 2010

Mai 2010

56%

2%

8%

21%

11%

1%

1%

Nu am venituri

Nu-mi plac variantele de asigurări existente

Nu cred că am nevoie

Nu am încredere în companiile de asigurări

Altceva

Nu stiu

Nu răspund

57%

3%

9%

18%

11%

2%

1%

56%

2%

8%

21%

11%

1%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Nu am venituri

Nu îmi plac variantele de asigurări existetnte

Nu cred ca am nevoie


Altceva

Nu stiu

Nu răspund

Februarie 2010

Mai 2010

Da 22%

Nu 78%

Da 11%

Nu 89%

Da 2%

Nu 98%

Da 3%

Nu 97%

Da 9%

Nu 91%

Da 14%

Nu 86%

Da 19%

Nu 81%

22%

8%

2%

2%

7%

11%

22%

22%

11%

2%

3%

9%

14%

19%

Asigurare de viață

Asigurare de protecție în caz de boală sau accident

Asigurare de economisire

Asigurare de acumulare pentru copii

Asigurări medicale

Asigurări pentru pensie

Alt tip de asigurare

Răspuns multiplu

Februarie 2010

Mai 2010

19%

10%

4%

3%

3%

2%

2%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

3%

27%

7%

5%

Seriozitatea

Siguranta oferită

Corectitudinea

Ajutorul financiar dat la nevoie

Promptitudinea

Respectarea contractului

Increderea

Se ocupă de nevoile clientilor

Beneficiile

Amabilitatea

Sinceritatea

Comisioanele mici

Informarea/Explicatiile

Agentii/Personalul

Comuncarea cu clientii

Atitudinea fată de clienti

Că este bună

Credibilitatea

Ofertele bune

Fidelitatea

Abordarea

Punctualitatea

Conditiile/Clauzele

Stabilitatea

Modul în care lucrează

Altele

Nu stiu

Nimic

Nu răspund

10%

6%

6%

5%

4%

3%

2%

2%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

4%

6%

33%

8%

Neseriozitatea

Nerespectarea contractului

Neplata/Întărzierea plătilor

Minciuna/Hotia

Comisioane prea mari

Birocratia

Neîncrederea

Companiile profită mai mult decât clientii

Lipsa de informatii

Comportamentul agentilor/personalului

Insistenta agentilor

Îsi neglijează clientii

Clauzele ascunse

Nesiguranta

Incorectitudinea

Clauzele/Conditiile contractuale

Îsi fac prea multă publicitate

Riscul de a da faliment compania

Neprofesionalismul

Altele

Nimic

Nu stiu

Nu răspund

13%

6%

8%

44%

4%

24%

11%

9%

9%

46%

4%

21%

În ultimele trei luni

În urmă cu 4-6 luni

În urmă cu 7-12 luni

Cu mai mult de un an în urmă

Nu stiu

Nu răspund

45%

7%

12%

12%

15%

2%

6%

51%

9%

14%

11%

10%

1%

4%

A fost optiunea mea

La sfatul unui membru din familie

La sfatul unui agent de asigurări

Am fost obligat de bancă, la contractarea unui credit

Altceva

Nu stiu

Nu răspund

Cu sigurantă da 10%

Probabil da 22%

Nu 64%

Nu răspund 3%

9%

25%

61%

4%

10%

23%

64%

3%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Cu sigurantă da Probabil da Nu Nu răspund

Februarie 2010

Mai 2010

54%

1%

15%

14%

14%

1%

1%

57%

2%

12%

17%

10%

1%

1%

Nu am venituri

Nu-mi plac variantele de asigurare existente

Nu cred că am nevoie


Altceva

Nu stiu

Nu răspund

Februarie 2010

Mai 2010

Da 15%

Nu 83%


14%

84%

1% 1%

15%

83%

1% 1%0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Da Nu Nu stiu Nu răspund

Februarie 2010

Mai 2010

59%

6%

15%

12%

7%

1%

61%

8%

9%

10%

11%

2%

Asigurare de viată

Asigurare medicală

Asigurare de pensie

Asigurare de accident

Nu stiu

Nu răspund

Februarie 2010

Mai 2010

1%

3%

6%

12%

76%

1%

0

4%

5%

8%

15%

64%

3%

1%

Ultima lună

Ultimele 2-3 luni

Ultimele 4-6 luni

Ultimele 6-12 luni

Mai mult de un an

Nu stiu

Nu răspund

Februarie 2010

Mai 2010

32%

30%

12%

22%

4%

Pensie

Studiile copiilor/Copii

Alt obiectiv important

Nu strâng bani

Nu răspund

Da 40%Nu 59%

Nu răspund 1%

8%

37%

8%

4%

25%

17%

Foarte bună

Bună

Proastă

Foarte proastă

Nu stiu

Nu răspund

+45%

-12%

Da 60%

Nu 32%


12%

12%

11%

6%

5%

4%

2%

2%

2%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

6%

1%

15%

6%

3%

Viitor

Lipsa banilor/ Sărăcie

Dumnezeu

Boală

Somaj

Nesigurantă

Calamităti naturale

Situatia din tară

Înselătorie

Instabilitate

Criza financiară

Pierederea banilor investiti în asigurări

Accident

Moarte

Conducerea tării

Faliment

Scăderea nivelului de trai

Război

Neprevăzut

Necazuri

Neseriozitate

Viata de zi cu zi

Altceva

De tot

De nimic

Nu stiu

Nu răspund

-19%

-23%

-24%

-27%

-31%

-48%

-48%

-47%

-46%

-50%

-52%

-72%

79%

76%

75%

72%

68%

51%

51%

51%

51%

49%

46%

25%

viitorul copiilor dumneavoastră

boală

criminalitate, infractiuni

preturi

tulburări sociale

un atac terorist

ziua de mâine

somaj

statul român

un război în zonă

bănci

companiile de asigurări

Nu, nu mă tem Da, mă tem

-27%

-27%

-25%

-36%

-33%

-45%

68%

69%

68%

60%

60%

51%

”Asigurările sunt un sector indinspensabil”

”Asigurările sunt un sector apropiat de preocupările oamenilor”

”Asigurările sunt un sector social”

”Asigurările sunt un sector în care domină încrederea”

”Asigurările sunt un sector drept”

”Asigurările sunt un sector despre care sunt bine informat”

Dezacord total+Dezacord parțial Acord total+Acord parțial

-34%

-40%

-31%

-29%

-35%

-29%

-47%

56%

49%

57%

60%

55%

61%

38%

”Asigurările sunt un sector unde tarifele sunt transparente”

”Asigurările sunt un sector simplu”

”Asigurările sunt un sector care încearcă să ramburseze asiguratii cu întârzieri acceptabile”

”Asigurările sunt un sector în care tarifurile aplicate sunt proportionale cu riscurile acoperite”

”Asigurările sunt un sector în care oamenii sunt bine consiliati”

”Asigurările sunt un sector care încearcă să ramburseze asiguratii cu sume corespunzătoare prejudiciilor oferite”

”Asigurările sunt un sector în care am impresia că se plăteste de mai multe ori pentru acelasi lucru”

Dezacord total+Dezacord parțial Acord total+Acord parțial

3%

33%

41%

17%

6%

Foarte multă

Multă

Putină

Foarte putină

Nu răspund

+36%

-58%

Un rău necesar 21%

O investitie pentru viitor

67%

Altceva 4%Nu stiu 3%

Nu răspund 5%

Comportamente față de risc

Biasuri de perceptie si

credinte eronate

Atitudini fata de riscuri. Indicatori pentru riscofilie si

riscofobie

Comunicarea fața de risc

Studiul neincrederii asupra

comportamentului in materie de asigurari

Influenta experientei trecute asupra perceptiei

riscului

Contaminarea de grup in materie de

asigurari

Procesare cognitiva in perceptia riscurilor

si decizia de a cumpara polite de

asigurare

Contributia afectelor la

evaluarea unei situatii de criza

Determinarea socioculturala de

perceptie a riscului

Risc obiectiv si risc subiectiv

Elaborarea un ui catalog a riscurtilor

percepute

Rolul stimularii supra perceptiei riscului

Health & Medicine

Comportamentul românilor în materie de asigurări