• Biserica Ortodoxă ne învață că moartea este despărțirea sufletului Biserica Ortodoxă ne învață că moartea este despărțirea sufletului de trup. Sf. Scriptură arată că atunci când de trup. Sf. Scriptură arată că atunci când „„omul merge la locașul omul merge la locașul său de veci",său de veci", trupul trebuie trupul trebuie „să se întoarcă în pământ cum a fost, „să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu care l-a dat"iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu care l-a dat" (Ecl. 12,5-7) (Ecl. 12,5-7)

• Bogat sau sărac, rege sau rob, înțelept ori analfabet, toți părăsim Bogat sau sărac, rege sau rob, înțelept ori analfabet, toți părăsim această viață într-o zi și ne prezentăm înaintea lui Dumnezeu care această viață într-o zi și ne prezentăm înaintea lui Dumnezeu care ne va judeca, rânduindu-ne răsplata cuvenităne va judeca, rânduindu-ne răsplata cuvenită

• Când un creștin a Când un creștin a murit, rudele acestuia murit, rudele acestuia de multe ori trec prin de multe ori trec prin momente de derută, momente de derută, întrucât apar păreri și întrucât apar păreri și tradiții diferite în tradiții diferite în legătură cu datinile legătură cu datinile ce înconjoară ce înconjoară ceremonia ceremonia înmormântăriiînmormântării

• Pentru a evita Pentru a evita confuziile, confuziile, superstițiile și superstițiile și datinile fără sens ori datinile fără sens ori care nu au nici o care nu au nici o legătură cu credința legătură cu credința creștină ortodoxă, am creștină ortodoxă, am însemnat cele ce însemnat cele ce urmează, iar urmează, iar povățuirile au mai povățuirile au mai mult caracter practicmult caracter practic

II CE TREBUIE SĂ FACEM?CE TREBUIE SĂ FACEM?

• Moartea unuia dintre Moartea unuia dintre creștini este prilej de creștini este prilej de întristare. Când se întristare. Când se întâmplă decesul, întâmplă decesul, familia trebuie să familia trebuie să anunțe preotul parohiei anunțe preotul parohiei din care decedatul face din care decedatul face parte, solicitând toate parte, solicitând toate informațiile necesareinformațiile necesare

• Preotul este cea mai Preotul este cea mai autorizată persoană la autorizată persoană la care membrii familiei care membrii familiei trebuie să apeleze. trebuie să apeleze. Astfel și preotul își ia Astfel și preotul își ia măsurile cuvenite măsurile cuvenite pentru a împlini cum se pentru a împlini cum se cuvine slujbele de cuvine slujbele de pomenire și pomenire și înmormântareînmormântare

• De la biserică se vor solicita: un sfeșnic, lumânări, tămâie, cărbune De la biserică se vor solicita: un sfeșnic, lumânări, tămâie, cărbune pentru ars tămâia, toiagul (o lumânare mare de ceară curată în formă pentru ars tămâia, toiagul (o lumânare mare de ceară curată în formă de colac), o cruce (de obicei din ceară), o icoană. De asemenea, se de colac), o cruce (de obicei din ceară), o icoană. De asemenea, se fixează cu preotul data și ora înmormântării și orele potrivite pentru fixează cu preotul data și ora înmormântării și orele potrivite pentru slujbele de seară premergătoare înmormântării - stâlpiislujbele de seară premergătoare înmormântării - stâlpii

• Clopotarul Clopotarul bisericii, la bisericii, la soroacele soroacele cunoscute, va cunoscute, va trage clopotul trage clopotul bisericii, bisericii, „„pentru pentru a vesti și celorlalți a vesti și celorlalți membri ai membri ai parohiei că unul parohiei că unul dintre ei a plecat dintre ei a plecat pe calea veșniciei, pe calea veșniciei, îndemnându-i să îndemnându-i să se roage pentru se roage pentru acesta"acesta"

• Trupul mortului este Trupul mortului este spălat – scăldat - cu apă spălat – scăldat - cu apă curată, care curată, care amintește de amintește de apa botezuluiapa botezului prin care prin care cel răposat a devenit cel răposat a devenit membru al Bisericii, este membru al Bisericii, este îmbrăcat cu haine noi și îmbrăcat cu haine noi și curate - închipuind curate - închipuind veșmântul cel nou al veșmântul cel nou al nestricăciuniinestricăciunii, cu care , cu care vom învia la ziua judecății vom învia la ziua judecății - și este pus în sicriu, cu - și este pus în sicriu, cu privirea spre răsărit - privirea spre răsărit - întrucât de acolo va veni întrucât de acolo va veni Hristos la Învierea tuturorHristos la Învierea tuturor

• Pe piept i se pune o Pe piept i se pune o icoană sfințită - icoană sfințită - pentru a arăta că pentru a arăta că respectivul creștin își respectivul creștin își dă duhul întru Hristos dă duhul întru Hristos - și lângă mâinile - și lângă mâinile încrucișate pe piept încrucișate pe piept (dreapta peste (dreapta peste stânga),stânga), toiagul care toiagul care se aprinde atunci când se aprinde atunci când preotul slujeștepreotul slujește

• Trupul e acoperit cu o Trupul e acoperit cu o pânză albă, arătând că pânză albă, arătând că răposatul se află sub răposatul se află sub acoperământul lui acoperământul lui HristosHristos

• La capătul mortului se La capătul mortului se așează sfeșnicul în așează sfeșnicul în care se aprind care se aprind lumânări, rostind-se lumânări, rostind-se rugăciunea scurtă rugăciunea scurtă „Dumnezeu să-l/s-o „Dumnezeu să-l/s-o ierte!"ierte!"

• Atât lumânările care Atât lumânările care se aprind în sfeșnic se aprind în sfeșnic ori se țin în mâini de ori se țin în mâini de către cei prezenți, în către cei prezenți, în timpul slujbei, ca și timpul slujbei, ca și toiagul care arde, toiagul care arde, simbolizează simbolizează candelele aprinse sau candelele aprinse sau lumina faptelor bunelumina faptelor bune cu care creștinul va cu care creștinul va întâmpina pe Hristos întâmpina pe Hristos la Judecata de apoila Judecata de apoi

• Lumânarea este și călăuza sufletului pe calea spre veșnicie, Lumânarea este și călăuza sufletului pe calea spre veșnicie, risipind întunericul morții și apropiindu-se de Hristos care a risipind întunericul morții și apropiindu-se de Hristos care a spus: spus: „Eu sunt lumina vieții: cel ce-Mi urmează Mie, nu va „Eu sunt lumina vieții: cel ce-Mi urmează Mie, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții"umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții" (Ioan 8,12). (Ioan 8,12).

DE REȚINUT!DE REȚINUT!

• 1.1. Nu este potrivit și nici îngăduit ca pe icoană ori pe trupul mortului Nu este potrivit și nici îngăduit ca pe icoană ori pe trupul mortului să se așeze banisă se așeze bani de către rude și cunoscuți. Cei care doresc să de către rude și cunoscuți. Cei care doresc să sprijine bănește familia îndoliată pot să o facă punând banii pe o tavă sprijine bănește familia îndoliată pot să o facă punând banii pe o tavă care se poate așeza lângă sicriu ori în altă parte în casăcare se poate așeza lângă sicriu ori în altă parte în casă

• 2.2. De la moarte până la înmormântare salutăm pe membrii De la moarte până la înmormântare salutăm pe membrii familiei - când mergem la casa celui decedat ori când plecăm familiei - când mergem la casa celui decedat ori când plecăm de acolo, precum și la biserică, cu ocazia slujbei înmormantării de acolo, precum și la biserică, cu ocazia slujbei înmormantării - cu cuvintele - cu cuvintele „Dumnezeu să-l/s-o ierte!"„Dumnezeu să-l/s-o ierte!"

• Același este salutul cu care ne adresăm și cunoscuților sau Același este salutul cu care ne adresăm și cunoscuților sau celor pe care-i găsim adunați lângă trupul răposatuluicelor pe care-i găsim adunați lângă trupul răposatului

• În zilele de În zilele de până la până la înmormântare, înmormântare, preotul este preotul este chemat de chemat de familie, de familie, de regulă, după-regulă, după-amiaza, pentru amiaza, pentru a săvârși slujba a săvârși slujba „Stâlpilor"„Stâlpilor" – – Stâlpii Bisericii Stâlpii Bisericii sunt cele patru sunt cele patru EvangheliiEvanghelii

• Această slujbă Această slujbă este o este o rugăciune rugăciune scurtă - numită scurtă - numită bisericește bisericește panihidăpanihidă – de la – de la grecescul grecescul παννυχίςπαννυχίς = = priveghere sau priveghere sau slujbă de toată slujbă de toată noapteanoaptea - - pentru sufletul pentru sufletul celui răposat, la celui răposat, la care se adaugă care se adaugă citirea unor citirea unor părți din cele părți din cele patru patru EvangheliiEvanghelii

• Pentru Pentru aceasta, se aceasta, se pregătesc pregătesc din vreme din vreme cădelnița cădelnița sau cățuia în sau cățuia în care se care se aprinde aprinde cărbune și cărbune și se pune se pune tămâie, tămâie, precum și o precum și o colivă - de colivă - de obicei din obicei din fructe, fructe, cozonac, cozonac, biscuiți etc., biscuiți etc., un pahar cu un pahar cu vin – pe vin – pe alocuri și alocuri și mâncare - mâncare - pe care pe care preotul le va preotul le va binecuvânta binecuvânta la vremea la vremea potrivităpotrivită

• Coliva făcută din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr, închipuie Coliva făcută din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr, închipuie însuși trupul mortului, deoarece hrana principală a trupului omenesc însuși trupul mortului, deoarece hrana principală a trupului omenesc e grâul e grâul

• Ea este totodată o expresie materială Ea este totodată o expresie materială a credinței noastre în nemurirea credinței noastre în nemurire și înviere,și înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul Însuși le-a fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul Însuși le-a înfățișat ca simboluri ale învierii trupurilorînfățișat ca simboluri ale învierii trupurilor

• „„Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar de va muri aduce cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar de va muri aduce multă roadă”multă roadă” (In. XII, 24) (In. XII, 24)

• „„... Tu ce semeni nu dă viață, dacă nu va fi murit”... Tu ce semeni nu dă viață, dacă nu va fi murit” (I Cor. XV, 36) (I Cor. XV, 36)• Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția colivei Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția colivei

reprezintă virtuțiile sfinților sau ale răposaților pomenițireprezintă virtuțiile sfinților sau ale răposaților pomeniți, ori , ori dulceața vieții vesnice, pe care nădăjduim că a dobândit-o mortuldulceața vieții vesnice, pe care nădăjduim că a dobândit-o mortul

DE REȚINUT!DE REȚINUT!• 1.1. Unii credincioși pregătesc tămâia în Unii credincioși pregătesc tămâia în obiecte improvizateobiecte improvizate - -

linguri, căni, farfurii, cutii de conserve etc. - ceea ce nu numai linguri, căni, farfurii, cutii de conserve etc. - ceea ce nu numai că este inestetic și nepractic, dar constituie și o lipsă de că este inestetic și nepractic, dar constituie și o lipsă de respect pentru cel decedat. Pentru a se evita astfel de situații, respect pentru cel decedat. Pentru a se evita astfel de situații, este indicat să se cumpere de la biserică ori de la magazinele este indicat să se cumpere de la biserică ori de la magazinele specializate specializate o cățuieo cățuie - obiect destinat pregătirii tămâiei și - obiect destinat pregătirii tămâiei și tămâieriitămâierii

• 2.2. Nu este potrivit Nu este potrivit ca, pentru a arde ca, pentru a arde tămâia să se tămâia să se folosească drept folosească drept „foc" sau „jar" spirt, „foc" sau „jar" spirt, hârtie, capete de hârtie, capete de lumânare, lemne ori lumânare, lemne ori alte materiale alte materiale inflamabile. inflamabile. Acestea, prin Acestea, prin ardere, scot fum și ardere, scot fum și miros neplăcut, miros neplăcut, anihilând mirosul anihilând mirosul aromat al tămâiei aromat al tămâiei afectând respirația afectând respirația celor prezenți. Cel celor prezenți. Cel mai potrivit este să mai potrivit este să se procure se procure cărbune cărbune specialspecial pentru pentru cădelniță și cățuiecădelniță și cățuie

• 3.3. În timpul slujbei încetează orice altă activitate, iar cei prezenți păstrează În timpul slujbei încetează orice altă activitate, iar cei prezenți păstrează liniștea și o atitudine serioasă, rugându-se împreună cu preotul pentru liniștea și o atitudine serioasă, rugându-se împreună cu preotul pentru sufletul celui răposat. Nu se vorbește, nu se fac gesturi, nu se râde. De sufletul celui răposat. Nu se vorbește, nu se fac gesturi, nu se râde. De asemenea, fiind moment de rugăciune, membrii familiei trebuie să-și impună asemenea, fiind moment de rugăciune, membrii familiei trebuie să-și impună o reținere de a plânge zgomotos pentru a nu tulbura rânduiala slujbeio reținere de a plânge zgomotos pentru a nu tulbura rânduiala slujbei

• 4.4. Dacă în ziua respectivă este zi de post, mâncarea Dacă în ziua respectivă este zi de post, mâncarea trebuie să fie de post, asemenea și alimentele folosite la trebuie să fie de post, asemenea și alimentele folosite la alcătuirea colivei. Pentru a nu greși, este bine să ne alcătuirea colivei. Pentru a nu greși, este bine să ne uităm în calendarul bisericesc, întrucât sunt și perioade uităm în calendarul bisericesc, întrucât sunt și perioade de dezlegare la anumite mâncăruri de dulcede dezlegare la anumite mâncăruri de dulce

• 5.5. După plecarea După plecarea preotului este preotului este bine, dacă se face bine, dacă se face priveghere de priveghere de toată noaptea, să toată noaptea, să se citească de se citească de credincioșii mai credincioșii mai evlavioși, din evlavioși, din Sfintele Sfintele Evanghelii și Evanghelii și Psaltire. Nu se Psaltire. Nu se fumează, nu se fumează, nu se fac glume, nu se fac glume, nu se râde, nu se spun râde, nu se spun povești, ci se povești, ci se păstrează o păstrează o atitudine solemnăatitudine solemnă

• Unii credincioși, în Unii credincioși, în situația când situația când decedatul nu s-a decedatul nu s-a spovedit și nu s-a spovedit și nu s-a împărtășit sau nu i împărtășit sau nu i s-a aprins s-a aprins lumânarea atunci lumânarea atunci când și-a dat când și-a dat sufletul, solicită sufletul, solicită preotului la ectenie preotului la ectenie - rugăciunea de - rugăciunea de pomenire - să pomenire - să adauge adauge „mort „mort nespovedit, nespovedit, neâmpărtășit și neâmpărtășit și fără lumânare”fără lumânare”

• Biserica învață că Biserica învață că „trecerea cuiva din viață fără spovedanie și fără „trecerea cuiva din viață fără spovedanie și fără împărtășire, înainte de a-și da sufletul, este socotită, nu numai ca o mare împărtășire, înainte de a-și da sufletul, este socotită, nu numai ca o mare pagubă pentru sufletul celui răposat, ci și un mare păcat pentru cei ai lui, pagubă pentru sufletul celui răposat, ci și un mare păcat pentru cei ai lui, ramași în viață, dacă s-a petrecut din vina sau nepurtarea lor de grijă“ramași în viață, dacă s-a petrecut din vina sau nepurtarea lor de grijă“

• Atunci când se face pomenire sau parastas pentru astfel de morți, nu este Atunci când se face pomenire sau parastas pentru astfel de morți, nu este indicat ca numele lor să fie însoțit de arătarea „mort neâmpărtășit, indicat ca numele lor să fie însoțit de arătarea „mort neâmpărtășit, nespovedit și fără lumânare"nespovedit și fără lumânare"

RITUALUL ÎNMORMÂNTĂRIIRITUALUL ÎNMORMÂNTĂRII• În ziua și la ora stabilită de comun acord cu preotul pentru În ziua și la ora stabilită de comun acord cu preotul pentru

înmormântare, rudele pregătesc tămâia și oferă preotului și înmormântare, rudele pregătesc tămâia și oferă preotului și cântărețului câte o lumânare aprinsăcântărețului câte o lumânare aprinsă

• După slujba ce se oficiază la casa decedatului, capelă sau casa După slujba ce se oficiază la casa decedatului, capelă sau casa mortuară, se organizează procesiunea de înmormântare, care mortuară, se organizează procesiunea de înmormântare, care rămâne aceeași până la cimitirrămâne aceeași până la cimitir

• Convoiul mortuar se aranjază astfel: în frunte merge un credincios Convoiul mortuar se aranjază astfel: în frunte merge un credincios cu crucea, care va fi pusă la căpătâiul mortului, praporele sau cu crucea, care va fi pusă la căpătâiul mortului, praporele sau steagurile creștine; urmează cei ce poartă masa cu pâinea, coliva și steagurile creștine; urmează cei ce poartă masa cu pâinea, coliva și vinul, pomul cu darurile ce se împart săracilor - simbol al vieții și al vinul, pomul cu darurile ce se împart săracilor - simbol al vieții și al morții, închipuind raiul în care se dorește a ajunge sufletul morții, închipuind raiul în care se dorește a ajunge sufletul mortului, cei cu coroanele (dacă sunt), purtătorii de sfeșnice, mortului, cei cu coroanele (dacă sunt), purtătorii de sfeșnice, cantărețul și preotul, carul mortuar (dricul) cu sicriul, rudele cantărețul și preotul, carul mortuar (dricul) cu sicriul, rudele mortului și ceilalți participanțimortului și ceilalți participanți

• Pe drum până la biserică și apoi până la cimitir, se cântă „Sfinte Pe drum până la biserică și apoi până la cimitir, se cântă „Sfinte Dumnezeule" funebru de către cor sau credincioși ori cântăreț Dumnezeule" funebru de către cor sau credincioși ori cântăreț 

• Când convoiul ajunge la anumite răspântii de drumuri ori în locurile Când convoiul ajunge la anumite răspântii de drumuri ori în locurile legate de viața și activitatea decedatului sau în dreptul unei biserici, legate de viața și activitatea decedatului sau în dreptul unei biserici, preotul rostește în dreptul sicriului ectenia pentru morțipreotul rostește în dreptul sicriului ectenia pentru morți

DE REȚINUT!DE REȚINUT!• 1.1. Obiceiul de a sparge o cană sau un vas atunci când decedatul Obiceiul de a sparge o cană sau un vas atunci când decedatul

este scos din casă pentru înmormântare este păgân și exprimă este scos din casă pentru înmormântare este păgân și exprimă mențimenținnerea unei superstiții care denotă ignoranțaerea unei superstiții care denotă ignoranța

• 2.2. Fanfara la înmormântare este un obicei străin de tradiția Fanfara la înmormântare este un obicei străin de tradiția ortodoxă, care n-a admis cântarea instrumentală în cult. Astfel ortodoxă, care n-a admis cântarea instrumentală în cult. Astfel de practici dovedesc lipsa de seriozitate a celor care le solicită de practici dovedesc lipsa de seriozitate a celor care le solicită și puținul respect ce-l poartă celor decedați. Îndeosebi, în și puținul respect ce-l poartă celor decedați. Îndeosebi, în perioadele celor patru mari posturi din an, trebuie evitată cu perioadele celor patru mari posturi din an, trebuie evitată cu desăvârșire angajarea unei fanfare la înmormântaredesăvârșire angajarea unei fanfare la înmormântare

• În timpul slujbei la biserică se va păstra aceeași atmosferă de În timpul slujbei la biserică se va păstra aceeași atmosferă de liniște și de reculegere. liniște și de reculegere.

• Celor prezenți li se împart lumânări aprinse (uneori însoțite de Celor prezenți li se împart lumânări aprinse (uneori însoțite de o batistă, o pânză albă sau un prosop, precum și un covrig, un o batistă, o pânză albă sau un prosop, precum și un covrig, un măr sau un colăcel etc.) de sufletul celui răposat. Cei ce primesc măr sau un colăcel etc.) de sufletul celui răposat. Cei ce primesc aceste daruri sunt datori să spună aceste daruri sunt datori să spună „Dumnezeu să-l ierte"„Dumnezeu să-l ierte" sau sau „Bogd„Bogdaaproste!"proste!" (Cuvânt slav, încetățenit la noi, dar care în (Cuvânt slav, încetățenit la noi, dar care în traducere înseamnă tot „Dumnezeu să-l ierte!")traducere înseamnă tot „Dumnezeu să-l ierte!")

• Unii credincioși atenționează persoanele însărcinate cu oferirea Unii credincioși atenționează persoanele însărcinate cu oferirea lumânărilor, adesea chiar în timpul slujbei, să nu dea și rudelor lumânărilor, adesea chiar în timpul slujbei, să nu dea și rudelor apropiate ale celui decedat. Practica aceasta este nefondată. apropiate ale celui decedat. Practica aceasta este nefondată. Oferirea și primirea lumânării aprinse reprezintă credința Oferirea și primirea lumânării aprinse reprezintă credința comună în comună în „Lumina-Hristos"„Lumina-Hristos" care călăuzește sufletul decedatului care călăuzește sufletul decedatului pe calea veșniciei. Cu atât mai mult, rudele apropiate sunt pe calea veșniciei. Cu atât mai mult, rudele apropiate sunt chemate să se adauge celor ce mărturisesc această credință și chemate să se adauge celor ce mărturisesc această credință și să poarte în mâini simbolul „luminii celei neapuse"să poarte în mâini simbolul „luminii celei neapuse"

• La sfârșitul slujbei, membrii familiei și ceilalți credincioși sărută La sfârșitul slujbei, membrii familiei și ceilalți credincioși sărută icoanaicoana aflată pe pieptul mortului, iar cei mai apropiați ca rudenie, aflată pe pieptul mortului, iar cei mai apropiați ca rudenie, mâna ori fața mortului, aceasta reprezentând sărutarea cea mai de mâna ori fața mortului, aceasta reprezentând sărutarea cea mai de pe urmă. Gestul acesta, semnul iertării și al împăcării prin care ne pe urmă. Gestul acesta, semnul iertării și al împăcării prin care ne luăm rămas bun de la cel care pleacă dintre noi, se face în perfectă luăm rămas bun de la cel care pleacă dintre noi, se face în perfectă ordine și liniște, întrucât ne aflăm în locașul bisericii și nu trebuie ordine și liniște, întrucât ne aflăm în locașul bisericii și nu trebuie perturbată atmosfera slujbei de înmormântareperturbată atmosfera slujbei de înmormântare

• Practica de Practica de a lipi pe crucea din mâna mortului o monedăa lipi pe crucea din mâna mortului o monedă este păgână este păgână și trebuie părăsită. Cu acest ban se credea că morții plătesc și trebuie părăsită. Cu acest ban se credea că morții plătesc luntrașului Caron trecerea peste Stix - un fluviu - al infernului. A luntrașului Caron trecerea peste Stix - un fluviu - al infernului. A atașa un ban de Sfânta Cruce reprezintă o impietate și perpertuarea atașa un ban de Sfânta Cruce reprezintă o impietate și perpertuarea unei superstiții pe care orice creștin ortodox nu o poate susțineunei superstiții pe care orice creștin ortodox nu o poate susține

• Când preotul citește rugăciunea de dezlegare, unii credincioși, Când preotul citește rugăciunea de dezlegare, unii credincioși, nefiind atenți la sensul cuvintelor, se reped să dezlege panglica nefiind atenți la sensul cuvintelor, se reped să dezlege panglica cu care sunt legate picioarele mortuluicu care sunt legate picioarele mortului

• Gestul acesta trebuie evitat, ridicarea piedicii urmând să se Gestul acesta trebuie evitat, ridicarea piedicii urmând să se petreacă nu în biserică, ci la cimitir, pe marginea gropii. petreacă nu în biserică, ci la cimitir, pe marginea gropii. Preotul, de fapt, se roagă astfel: Preotul, de fapt, se roagă astfel: „Dezleagă, Doamne, pe „Dezleagă, Doamne, pe adormitul robul Tău (N) de păcatul sufletesc și trupesc"adormitul robul Tău (N) de păcatul sufletesc și trupesc"

• Iar a doua rugăciune: Iar a doua rugăciune: „Și-i iartă lui toate câte a păcătuit cu cuvântul, „Și-i iartă lui toate câte a păcătuit cu cuvântul, cu lucrul sau cu gândul, dezlegându-l și de legătura pusă în orice cu lucrul sau cu gândul, dezlegându-l și de legătura pusă în orice chip asupra lui, cu care el însuși din mânie sau din altă pricină s-a chip asupra lui, cu care el însuși din mânie sau din altă pricină s-a legat pe sine..."legat pe sine..." Deci este limpede că preotul nu se roagă pentru Deci este limpede că preotul nu se roagă pentru dezlegarea piedicii de la picioare, ci pentru dezlegarea păcatelordezlegarea piedicii de la picioare, ci pentru dezlegarea păcatelor

• Coliva, vinul, colacul și capetele se vor aduce în biserică unde Coliva, vinul, colacul și capetele se vor aduce în biserică unde rămân pe parcursul slujbiei înmormântării. În colivă, colac și în rămân pe parcursul slujbiei înmormântării. În colivă, colac și în capete capete se aprind lumânărise aprind lumânări, arzând tot timpul slujbei. Coroanele și , arzând tot timpul slujbei. Coroanele și pomul rămân la ușa busericii. Bărbații vor intra în locașul sfintei pomul rămân la ușa busericii. Bărbații vor intra în locașul sfintei biserici cu capul descoperit. La căpătâiul celui decedat se așează biserici cu capul descoperit. La căpătâiul celui decedat se așează unul sau două sfeșnice, în care cei prezenți aprind lumânăriunul sau două sfeșnice, în care cei prezenți aprind lumânări

• La organizarea convoiului funebru se obișnuiește ca, lângă La organizarea convoiului funebru se obișnuiește ca, lângă cruce, cineva să poarte fotografia îndoliată a celui decedat sau cruce, cineva să poarte fotografia îndoliată a celui decedat sau icoana cu patronul numelui icoana cu patronul numelui

• Atunci când se fac opriri pentru a rosti preotul ectenia, unii Atunci când se fac opriri pentru a rosti preotul ectenia, unii credincioși desemnați din vreme așează sub carul mortuar ori credincioși desemnați din vreme așează sub carul mortuar ori înaintea acestuia bucăți de pânză albă numite înaintea acestuia bucăți de pânză albă numite punțipunți

• Ele reprezintă Ele reprezintă „vămile văzduhului",„vămile văzduhului", peste care trebuie să peste care trebuie să treacă sufletul celui decedat, în ascensiunea sa spre tronul de treacă sufletul celui decedat, în ascensiunea sa spre tronul de judecată al lui Dumnezeu judecată al lui Dumnezeu

• Tot acum se împart daruri de pomană și bani celor săraci, spre Tot acum se împart daruri de pomană și bani celor săraci, spre pomenirea celui răposatpomenirea celui răposat

• Pentru economia de timp a celor prezenți - unele rude sunt venite de Pentru economia de timp a celor prezenți - unele rude sunt venite de la mari depărtări - și pentru faptul că un cortegiu funerar nu trebuie să la mari depărtări - și pentru faptul că un cortegiu funerar nu trebuie să fie un prilej de fală ori de paradă, este indicat să se evite plimbările fie un prilej de fală ori de paradă, este indicat să se evite plimbările lungi cu acest prilej, alegându-se drumul cel mai scurt spre cimitirlungi cu acest prilej, alegându-se drumul cel mai scurt spre cimitir

• Există și o altă înțelegere greșită în legătură cu traseul de Există și o altă înțelegere greșită în legătură cu traseul de parcurs de la casa decedatului la biserică și de acolo la parcurs de la casa decedatului la biserică și de acolo la cimitir. Toți știu că cel decedat se duce cimitir. Toți știu că cel decedat se duce „pe drumul fără „pe drumul fără întoarcere".întoarcere". Această expresie înseamnă, în fapt că mortul nu Această expresie înseamnă, în fapt că mortul nu se mai întoarce, evident, acasă. Mulți însă consideră că se mai întoarce, evident, acasă. Mulți însă consideră că expresia expresia „drumul fără întoarcere"„drumul fără întoarcere" ar însemna că nu trebuie ar însemna că nu trebuie sub nici un chip să te întorci cu mortul pe același drum sub nici un chip să te întorci cu mortul pe același drum

• De aici, o serie întreagă de complicații, încercându-se itinerarii De aici, o serie întreagă de complicații, încercându-se itinerarii greoaie, care consumă timpul și supun pe cei îndoliați la greoaie, care consumă timpul și supun pe cei îndoliați la parcurgerea pe jos a unor distanțe mari de drum, accentuându-le parcurgerea pe jos a unor distanțe mari de drum, accentuându-le inutil oboseala. Pentru a evita astfel de situații, cei care se ocupă cu inutil oboseala. Pentru a evita astfel de situații, cei care se ocupă cu organizarea ceremonialului este bine să se sfătuiască, în prealabil, organizarea ceremonialului este bine să se sfătuiască, în prealabil, cu preotulcu preotul

• Mai dăinuie pe alocuri și superstiția ca în prima zi a săptămânii - luni - Mai dăinuie pe alocuri și superstiția ca în prima zi a săptămânii - luni - nu este bine să se facă înmormântare - „pentru că e începutul nu este bine să se facă înmormântare - „pentru că e începutul săptămânii și ar muri toți din casă”săptămânii și ar muri toți din casă”

• Firește că o atare „credință" este falsă și nu trebuie luată în Firește că o atare „credință" este falsă și nu trebuie luată în considerare, înmormântarea putându-se să se facă în orice zi a considerare, înmormântarea putându-se să se facă în orice zi a săptămâniisăptămânii

LA CIMITIRLA CIMITIR• După încheierea slujbei prohodului din biserică se pornește, în După încheierea slujbei prohodului din biserică se pornește, în

aceeași procesiune, către cimitir. Pe marginea gropii, preotul aceeași procesiune, către cimitir. Pe marginea gropii, preotul rostește ultima ectenie și se cântă rostește ultima ectenie și se cântă „Veșnica pomenire”„Veșnica pomenire”

• Prin acestă cântare ne rugăm lui Dumnezeu ca: Prin acestă cântare ne rugăm lui Dumnezeu ca: a)a)să-Și aducă să-Și aducă aminte de cel decedat, cum s-a rugat tâlharul răstignit: aminte de cel decedat, cum s-a rugat tâlharul răstignit: „Pomenește-mă, Doamne, întru Împărăția Ta”,„Pomenește-mă, Doamne, întru Împărăția Ta”, b)b) ca noi cei vii, să ca noi cei vii, să păstrăm o neîntreruptă aducere aminte de cel trecut la cele păstrăm o neîntreruptă aducere aminte de cel trecut la cele veșnice veșnice

• Preotul săvârșește tot ritualul de îngropare - varsă untdelemn Preotul săvârșește tot ritualul de îngropare - varsă untdelemn și vin peste cel decedat și cenușa din cădelniță, pecetluiește și vin peste cel decedat și cenușa din cădelniță, pecetluiește groapa și binecuvântează coliva și darurile care se împart groapa și binecuvântează coliva și darurile care se împart

• Se varsă cenușa, pentru a adeveri cuvântul Sf. Scripturi: Se varsă cenușa, pentru a adeveri cuvântul Sf. Scripturi: „pământ și cenușă suntem”„pământ și cenușă suntem” (Fac. 18; 27) (Fac. 18; 27)

• Vinul și untdelemnul Vinul și untdelemnul care se toarnă peste care se toarnă peste trupul mortului în trupul mortului în chip cruciș pot fi chip cruciș pot fi turnate amestecat turnate amestecat sau separatsau separat

• Untdelemnul este Untdelemnul este pecetea lui Hristos, pecetea lui Hristos, ca și untdelemnul de ca și untdelemnul de la Botez, iar Vinul – la Botez, iar Vinul – este simbolul este simbolul sângelui, turnarea sângelui, turnarea lui preânchipuie lui preânchipuie învierea trupului învierea trupului pentru viața veșnică pentru viața veșnică

DE REȚINUT!DE REȚINUT!

• Icoana de pe pieptul Icoana de pe pieptul mortului se ia de către mortului se ia de către rude folosindu-se, de rude folosindu-se, de regulă, și la pomenirea regulă, și la pomenirea de patruzeci de zile, de patruzeci de zile, acum se scoate - de acum se scoate - de către rude - piedica de către rude - piedica de la picioarele mortului la picioarele mortului care se lasă în sicriu care se lasă în sicriu

• Florile care au fost Florile care au fost puse în sicriu este puse în sicriu este potrivit să se strângă potrivit să se strângă și, după acoperirea și, după acoperirea mormântului, să fie mormântului, să fie așezate deasupra, ele așezate deasupra, ele amintind de amintind de frumusețea raiului frumusețea raiului

• Pomul Pomul - ramura de copac - împodobit cu fructe, dulciuri, covrigi etc., - ramura de copac - împodobit cu fructe, dulciuri, covrigi etc., care s-a purtat înaintea cortegiului mortuar, se înfige la mormânt lângă care s-a purtat înaintea cortegiului mortuar, se înfige la mormânt lângă cruce, după ce a fost golit de bunătățile din el, care se dau de pomană. cruce, după ce a fost golit de bunătățile din el, care se dau de pomană. Tot acum se împart, pentru sufletele răposatului diferite daruri. De Tot acum se împart, pentru sufletele răposatului diferite daruri. De preferat ca această milostenie să se îndrepte către străinii nevoiașipreferat ca această milostenie să se îndrepte către străinii nevoiași

• S-a încetățenit tradiția ca să se dea S-a încetățenit tradiția ca să se dea „peste groap㔄peste groapă” de pomană de pomană găină și găină și cocoș viicocoș vii sau alte lucruri sau alte lucruri

• Toate acestea nu au decât o singură semnificație: milostenia pentru Toate acestea nu au decât o singură semnificație: milostenia pentru sufletul celui răposat sufletul celui răposat care nu trebuie să treacă neapărat de la cel ce dă care nu trebuie să treacă neapărat de la cel ce dă către cel ce primește, peste mormântcătre cel ce primește, peste mormânt, gestul neimplicând nici o , gestul neimplicând nici o rezonanță și neavând nici o încărcătură religioasărezonanță și neavând nici o încărcătură religioasă

CE SUNT MORMINTELE ȘI CIMITIRILE?CE SUNT MORMINTELE ȘI CIMITIRILE?• Sunt locuri de odihnă și pace în care așezăm trupurile celor adormiți, Sunt locuri de odihnă și pace în care așezăm trupurile celor adormiți,

în așteptarea Învierii și a Judecății de apoiîn așteptarea Învierii și a Judecății de apoi• Deși plecați dintre noi, mormintele lor păstrează vie în sufletele Deși plecați dintre noi, mormintele lor păstrează vie în sufletele

noastre,amintire lor și legătura spirituală cu einoastre,amintire lor și legătura spirituală cu ei• Ele țin treaz în noi gândul la moarte ca trecere la cele veșnice Ele țin treaz în noi gândul la moarte ca trecere la cele veșnice

îndemnându-ne să ne pregătim pentru eaîndemnându-ne să ne pregătim pentru ea

DE CE SE PUNE CRUCE LA DE CE SE PUNE CRUCE LA MORMÂNT?MORMÂNT?• Pentru că Sf. Cruce este semnul credinței celui adormit în Pentru că Sf. Cruce este semnul credinței celui adormit în Domnul, semnul lui Hristos și al biruinței Lui asupra morțiiDomnul, semnul lui Hristos și al biruinței Lui asupra morții

• Crucea care străjuiește mormântul creștinului arată că cel Crucea care străjuiește mormântul creștinului arată că cel înmormântat a adormit întru Hristos cu nădejdea că va învia înmormântat a adormit întru Hristos cu nădejdea că va învia la Învierea cea de obște și va fi pururea cu El întru slavăla Învierea cea de obște și va fi pururea cu El întru slavă

CE CREDEM DESPRE INCINERARE?CE CREDEM DESPRE INCINERARE?

• Arderea sau incinerarea Arderea sau incinerarea trupului înseamnă trupului înseamnă nimicirea lui. Numai cei nimicirea lui. Numai cei ce cred că ce cred că totul se totul se sfârșește cu moartea sfârșește cu moartea trupuluitrupului și că după și că după moarte omul nu mai e moarte omul nu mai e nimic, acceptă să le fie nimic, acceptă să le fie arse trupurile după arse trupurile după moartemoarte

• Noi, creștinii, credem cu Noi, creștinii, credem cu tărie în tărie în nemurirea nemurirea sufletuluisufletului și în și în învierea învierea trupului omuluitrupului omului, pentru a , pentru a fi judecate împreună, fi judecate împreună, deoarece împreună au deoarece împreună au viețuit pe pământviețuit pe pământ

• Trupul este templul lui Dumnezeu, întru care locuiețte Sf. Duh (I Trupul este templul lui Dumnezeu, întru care locuiețte Sf. Duh (I Cor. III, 16-17)Cor. III, 16-17)

• Cinstirea Sf. Moaște, păstrate în chip minunat, sunt o dovadă vie a Cinstirea Sf. Moaște, păstrate în chip minunat, sunt o dovadă vie a cinstirii pe care o dăm trupurilor și a darurilor minunate pe care cinstirii pe care o dăm trupurilor și a darurilor minunate pe care harul lui Dumnezeu le revarsă în trupurile celor ce L-au iubit pe Elharul lui Dumnezeu le revarsă în trupurile celor ce L-au iubit pe El

• Pe cei morți noi îi Pe cei morți noi îi îngropăm în îngropăm în pământ, pentru că pământ, pentru că Dumnezeu Însuși a Dumnezeu Însuși a zis lui Adam: zis lui Adam: „pământ ești și în „pământ ești și în pământ te vei pământ te vei întoarce”întoarce” (Fac. III, (Fac. III, 19)19)

• Iar ca pildă vie Iar ca pildă vie avem pe avem pe Mântuitorul Însuși, Mântuitorul Însuși, Care a fost Care a fost îngropat și a stat în îngropat și a stat în sânul pământului sânul pământului trei zile, făcându-trei zile, făcându-se se „începătură „începătură învierii celor învierii celor adormiți”adormiți” (I Cor. (I Cor. XV, 20)XV, 20)

• Cinstirea cu Cinstirea cu evlavie și evlavie și respect a celor respect a celor adormiți întru adormiți întru nădejdea nădejdea învierii și a învierii și a vieții veșnice, vieții veșnice, face parte din face parte din manifestarea manifestarea credinței credinței creștin-creștin-orodoxe și orodoxe și exprimă exprimă dragostea și dragostea și respectul respectul pentru cei care pentru cei care au murit cu au murit cu trupul, dar trupul, dar sunt vii cu sunt vii cu sufletulsufletul

• Legătura celor morți cu cei vii nu încetează, ci ea se menține Legătura celor morți cu cei vii nu încetează, ci ea se menține prin rugăciune neâncetată pe care Biserica o face pentru prin rugăciune neâncetată pe care Biserica o face pentru sufletele răposaților, păstrând comuniunea de iubire și sufletele răposaților, păstrând comuniunea de iubire și nădăjduind în învierea tuturor la sfârșitul veacurilornădăjduind în învierea tuturor la sfârșitul veacurilor

ROSTUL RUGĂCIUNILOR PENTRU CEI ROSTUL RUGĂCIUNILOR PENTRU CEI ADORMIȚIADORMIȚI

• I I Pomenirea morților Pomenirea morților este un act de este un act de credință ortodoxă credință ortodoxă == fiind creat după fiind creat după chipul lui Dumnezeu chipul lui Dumnezeu Cel nemuritor Cel nemuritor sufletul omului este sufletul omului este nemuritor (Fac. I,27; nemuritor (Fac. I,27; Lc. IX, 30-32)Lc. IX, 30-32)

• În acest sens, În acest sens, Mântuitorul spune: Mântuitorul spune: „cel ce va crede în „cel ce va crede în Mine, viu va fi”Mine, viu va fi” (In. (In. XI, 25)XI, 25)

• Toți cei trecuți la viața Toți cei trecuți la viața veșnică au nevoie de veșnică au nevoie de rugăciunile bisericiirugăciunile bisericii

• „„Cei pentru care se fac Cei pentru care se fac rugăciuni de pomenire rugăciuni de pomenire simt o ușurare a simt o ușurare a sufletului și o bucurie, sufletului și o bucurie, mai ales când sunt mai ales când sunt pomeniți la Sf. pomeniți la Sf. Liturghie și se împart Liturghie și se împart milostenii în numele milostenii în numele lor”lor” (Sf. Ioan Gură de (Sf. Ioan Gură de Aur- Com. Ev. Ioan)Aur- Com. Ev. Ioan)

• II II Pomenirea morților este un act de iubirePomenirea morților este un act de iubire == iubirea din rugăciunea pentru cei adormiți iubirea din rugăciunea pentru cei adormiți este mai tare decât moartea și ea se arată este mai tare decât moartea și ea se arată prin cinstirea osemintelor lor, cât și prin prin cinstirea osemintelor lor, cât și prin modul în care îngrijim mormintele lor modul în care îngrijim mormintele lor

• În antichitatea păgână, locul unde erau înhumați oamenii se În antichitatea păgână, locul unde erau înhumați oamenii se numea numea η νεκρόπλολις – η νεκρόπλολις – necropolă = orașul morțilornecropolă = orașul morților

• Creștinismul a schimbat numele în Creștinismul a schimbat numele în το κοιμητήριον – το κοιμητήριον – cimitir = cimitir = dormitordormitor, unde se odihnesc vremelnic, până la a doua venire a , unde se odihnesc vremelnic, până la a doua venire a Domnului, cei adormițiDomnului, cei adormiți

• „„De aceea se De aceea se cheamă locul cheamă locul acesta cimitir, acesta cimitir, ca să știți că ca să știți că cei răposați și cei răposați și depuși aici nu depuși aici nu sunt morți, ci sunt morți, ci sunt culcați și sunt culcați și dorm”dorm” (Sf. (Sf. Ioan Gură de Ioan Gură de Aur)Aur)

• Coșciugul în care era pus trupul celui mort, anticii il numeau Coșciugul în care era pus trupul celui mort, anticii il numeau σαρκοφάγος – σαρκοφάγος – sarcofag = mâncător de trupsarcofag = mâncător de trup, creștinii l-au numit , creștinii l-au numit sicriu sicriu – un chivot– un chivot în care se păstrează un obiect de mare preț, un odor în care se păstrează un obiect de mare preț, un odor

• Acest odor este trupul creștinului, Acest odor este trupul creștinului, „templu al Duhului Sfânt”„templu al Duhului Sfânt” (I Cor. (I Cor. VI, 19)VI, 19)

• De aceea trupul De aceea trupul celui decedat celui decedat nu se arde, ci nu se arde, ci se înhumează, se înhumează, se așează în se așează în sicriu, iar sicriu, iar sicriul se sicriul se depune în depune în mormânt cu mormânt cu fața spre fața spre răsărit, răsărit, așteptând așteptând venirea lui venirea lui HristosHristos

• III III Actul de pomenire Actul de pomenire al celor adormiți în al celor adormiți în Domnul este un act de Domnul este un act de speranțăsperanță = = Sf. Ap. Sf. Ap. Pavel îndeamnă pe Pavel îndeamnă pe creștini: creștini: „Despre cei „Despre cei ce-au adormit nu vrem ce-au adormit nu vrem să fiți în neștiință, ca să fiți în neștiință, ca să nu vă întristați, ca să nu vă întristați, ca ceilalți care nu au ceilalți care nu au nădejde ... De credem nădejde ... De credem că Iisus a murit și a că Iisus a murit și a înviat, tot așa credem înviat, tot așa credem că Dumnezeu pe cei că Dumnezeu pe cei adormiți întru Iisus îi adormiți întru Iisus îi va aduce împreună cu va aduce împreună cu El”El” (I Tes. IV, 13-14)(I Tes. IV, 13-14)

• Lumânările pe care le aprindem pe morminte sunt lumânările Lumânările pe care le aprindem pe morminte sunt lumânările credinței și ale nădejdii creștine că sufletul este nemuritor iar credinței și ale nădejdii creștine că sufletul este nemuritor iar trupul va învia la cea de a doua venire a Domnului Hristos trupul va învia la cea de a doua venire a Domnului Hristos

• În simbolismul lor, lumânările semnifică viața omului care, trăind pe În simbolismul lor, lumânările semnifică viața omului care, trăind pe pământ, a răspândit multă lumină în jurul săupământ, a răspândit multă lumină în jurul său

• Așa cum se topește o lumânare, trece viața fiecărui omAșa cum se topește o lumânare, trece viața fiecărui om• Când arde o lumânare înțelegem câtă valoare spirituală are lumina pe Când arde o lumânare înțelegem câtă valoare spirituală are lumina pe

care ea o răspândește în jurul eicare ea o răspândește în jurul ei

SF. SCRIPTURĂ ȘI SF. PĂRINȚI DESPRE CINSTIREA SF. SCRIPTURĂ ȘI SF. PĂRINȚI DESPRE CINSTIREA CELOR ADORMIȚICELOR ADORMIȚI

• Din punct de vedere Din punct de vedere creștin, moartea are creștin, moartea are trei înțelesuri:trei înțelesuri:

• a) moarte fizică = a) moarte fizică = despărțirea sufletului despărțirea sufletului de trupde trup

• b) moarte morală = b) moarte morală = neascultarea de neascultarea de Dumnezeu, cauzată de Dumnezeu, cauzată de păcatpăcat

• C) moarte veșnică = C) moarte veșnică = despărțirea pentru despărțirea pentru totdeauna a omului de totdeauna a omului de Dumnezeu, ca urmare a Dumnezeu, ca urmare a necredinței și pocăințeinecredinței și pocăinței

• Rugăciunea pentru morți este un act de caritate și conține două Rugăciunea pentru morți este un act de caritate și conține două virtuți: rugăciunea în ea însăși, ca serviciu adus lui Dumnezeu; și virtuți: rugăciunea în ea însăși, ca serviciu adus lui Dumnezeu; și rezultatul rugăciunii, ca bine ce se face răposatuluirezultatul rugăciunii, ca bine ce se face răposatului

• Prin urmare, rugăciunea pentru morți este în același timp o faptă Prin urmare, rugăciunea pentru morți este în același timp o faptă de milostenie și o faptă de credință. Domnul Iisus Hristos, El Însusi, de milostenie și o faptă de credință. Domnul Iisus Hristos, El Însusi, ne învață că noi n-am putea avea nici o virtute fără ajutorul Săune învață că noi n-am putea avea nici o virtute fără ajutorul Său

• A chema mila dumnezeiască asupră-ne și asupra altora, asupra A chema mila dumnezeiască asupră-ne și asupra altora, asupra viilor și asupra morților - este o tendință ce exprimă voința lui viilor și asupra morților - este o tendință ce exprimă voința lui Dumnezeu. Rugăciunea, după învățătura Apostolului și a Dumnezeu. Rugăciunea, după învățătura Apostolului și a Bisericii, este o lucrare a Sfântului Duh ce locuiește în noiBisericii, este o lucrare a Sfântului Duh ce locuiește în noi

• În În Vechiul TestamentVechiul Testament, la moartea cuiva se făcea plângere mare , la moartea cuiva se făcea plângere mare și se ținea post șapte zile (I Reg. 31, 11-13) Evreii aveau și se ținea post șapte zile (I Reg. 31, 11-13) Evreii aveau rugăciuni speciale pentru morți pe care le repetau în fiecare an rugăciuni speciale pentru morți pe care le repetau în fiecare an (Jud. XI, 40), la rugăciuni se adăugau și fapte de milostenie. (Jud. XI, 40), la rugăciuni se adăugau și fapte de milostenie. Tobit spune fiului său: Tobit spune fiului său: „Împarte pâinea ta la mormântul „Împarte pâinea ta la mormântul drepților, dar celor păcătoși să nu le dai”drepților, dar celor păcătoși să nu le dai” (Tobit IV, 7) (Tobit IV, 7)

• În Noul TestamentÎn Noul Testament Domnul nostru Iisus Hristos ne învață și ne-a arătat Domnul nostru Iisus Hristos ne învață și ne-a arătat că oamenii viețuiesc dincolo de mormânt. Viața creștină este că oamenii viețuiesc dincolo de mormânt. Viața creștină este întemeiată pe iubirea pe care suntem datori a o exprima nu numai prin întemeiată pe iubirea pe care suntem datori a o exprima nu numai prin cuvinte, ci și prin fapte. Apostolii au probat iubirea lor prin fapte: cuvinte, ci și prin fapte. Apostolii au probat iubirea lor prin fapte: rugându-se pentru membrii Bisericii lui Hristos și purtând greutatea rugându-se pentru membrii Bisericii lui Hristos și purtând greutatea aproapeluiaproapelui

• „„Toate câte veți cere, rugându-vă cu credință, veți primi”Toate câte veți cere, rugându-vă cu credință, veți primi” (Matei, XXI, 22); (Matei, XXI, 22); „Vă îndemn, deci, înainte de toate, să faceți „Vă îndemn, deci, înainte de toate, să faceți cereri, rugăciuni, mulțumiri, pentru toți oamenii... Că aceasta cereri, rugăciuni, mulțumiri, pentru toți oamenii... Că aceasta este lucru bun și primit înaintea lui Dumnezeu”este lucru bun și primit înaintea lui Dumnezeu” (I Tim. II, 1-3) (I Tim. II, 1-3)

• Sf. Ioan Gură de Aur spun: Sf. Ioan Gură de Aur spun: „Vrei să cinstești pe cel plecat (adormit)? „Vrei să cinstești pe cel plecat (adormit)? Cinstește-l astfel: fă milostenie, fapte bune, Liturghii”Cinstește-l astfel: fă milostenie, fapte bune, Liturghii”

• Pomenirea morților la Sf. Liturghie, a fost rânduită de Sf. Apostoli, arată Pomenirea morților la Sf. Liturghie, a fost rânduită de Sf. Apostoli, arată același Sfânt Părinte: același Sfânt Părinte: „Nu în zadar ne-au lăsat lege Apostolii de a pomeni „Nu în zadar ne-au lăsat lege Apostolii de a pomeni la Înfricoșatele Taine pe cei decedați; ei știau că aceasta este pentru cei la Înfricoșatele Taine pe cei decedați; ei știau că aceasta este pentru cei adormiți o prețioasă binefacere, o mare ușurare” adormiți o prețioasă binefacere, o mare ușurare” (Omilii la Ep. I Cor.)(Omilii la Ep. I Cor.)

• Plin de nădejde credință și iubire, Sf. Ioan Hrisostom întreabă: Plin de nădejde credință și iubire, Sf. Ioan Hrisostom întreabă: „De ce, așadar, durere, lacrimi și tânguiri, când se poate „De ce, așadar, durere, lacrimi și tânguiri, când se poate dobândi atâta iertare pentru cel plecat”dobândi atâta iertare pentru cel plecat”

• Rugăciunea are o influiență benefică asupra sufletelor aflate Rugăciunea are o influiență benefică asupra sufletelor aflate dincolo de mormânt. Întotdeauna Biserica s-a rugat, se roagă dincolo de mormânt. Întotdeauna Biserica s-a rugat, se roagă și se va ruga pentru morți, până la A Doua Venire a lui Hristosși se va ruga pentru morți, până la A Doua Venire a lui Hristos

• La fiecare dintre cele trei servicii dumnezeiești de pe parcursul zilei, La fiecare dintre cele trei servicii dumnezeiești de pe parcursul zilei, la la Utrenie, la Liturghie și la Vecernie,Utrenie, la Liturghie și la Vecernie, Biserica se roagă deopotrivă Biserica se roagă deopotrivă pentru vii săi și pentru morțipentru vii săi și pentru morți

• Scopul Bisericii este de a-l sfinți pe om, de a-l face vrednic să participe Scopul Bisericii este de a-l sfinți pe om, de a-l face vrednic să participe la fericirea veșnică. Ea se îngrijește de mântuirea tuturor membrilor la fericirea veșnică. Ea se îngrijește de mântuirea tuturor membrilor săi deopotrivă, vii sau adormorțisăi deopotrivă, vii sau adormorți

• Ceea ce este iarăși important, Ceea ce este iarăși important, rugăciunea pentru morți rugăciunea pentru morți a Bisericii a Bisericii Ortodoxe este strâns legată cu LiturghiaOrtodoxe este strâns legată cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare Sfântului Vasile cel Mare și a Sfântului Ioan Gură de Aur; în timpul fiecăreia dintre ele, și a Sfântului Ioan Gură de Aur; în timpul fiecăreia dintre ele, Biserica se roagă de trei ori pentru cei răposațiBiserica se roagă de trei ori pentru cei răposați

• A) A) la Proscomidiela Proscomidie: preotul ia a cincea prescură, scoate cu copia : preotul ia a cincea prescură, scoate cu copia părticele pentru morți și le pune pe Sf. Disc și zice:părticele pentru morți și le pune pe Sf. Disc și zice:

• „„Pentru pomenirea și iertarea păcatelor tuturor celor din veac Pentru pomenirea și iertarea păcatelor tuturor celor din veac adormiți întru dreapta credință: ale strămoșilor, ale moșilor, ale adormiți întru dreapta credință: ale strămoșilor, ale moșilor, ale părinților, ale fraților, ale surorilor, ale fiilor și fiicelor, ale celor părinților, ale fraților, ale surorilor, ale fiilor și fiicelor, ale celor dintr-o rudenie și dintr-o seminție cu noi și ale tuturor celor ce dintr-o rudenie și dintr-o seminție cu noi și ale tuturor celor ce au adormit întru nădejdea învierii și a vieții veșnice; ale ctitorilor au adormit întru nădejdea învierii și a vieții veșnice; ale ctitorilor sfântului locașului acestuia (N), ale miluitorilor și sfântului locașului acestuia (N), ale miluitorilor și binefăcătorilor, ale tuturor celor ce s-au ostenitbinefăcătorilor, ale tuturor celor ce s-au ostenit și au slujit în și au slujit în sfânt locașul acesta: arhierei, ieromonahi, preoți, ierodiaconi, sfânt locașul acesta: arhierei, ieromonahi, preoți, ierodiaconi, diaconi, monahi, monahiidiaconi, monahi, monahii

• și ostenitori; ale și ostenitori; ale fericiților patriarhi... ale fericiților patriarhi... ale dreptmăritorilor creștini, dreptmăritorilor creștini, pe care i-au acoperit pe care i-au acoperit apa, marea, râurile, apa, marea, râurile, izvoarele, bălțile, izvoarele, bălțile, puțurile, sau războiul i-a puțurile, sau războiul i-a secerat și cutremurul i-a secerat și cutremurul i-a cuprins, tâlharii i-au ucis cuprins, tâlharii i-au ucis și focul i-a ars, sau și focul i-a ars, sau fiarelor, păsărilor, fiarelor, păsărilor, jigăniilor și la toată firea jigăniilor și la toată firea celor din mare s-au făcut celor din mare s-au făcut mâncare; ale celor răpiți mâncare; ale celor răpiți fără de veste; ale celor fără de veste; ale celor arși de trăsnete și ale arși de trăsnete și ale celor înghețați în munți, celor înghețați în munți, pe cale, în loc pustiu și pe cale, în loc pustiu și în sihăstrie;în sihăstrie; ale celor ale celor sfârșiți de întristare sau sfârșiți de întristare sau de bucurie;de bucurie; ale celor ce ale celor ce au pătimit în zile bune și au pătimit în zile bune și în nenorocire;în nenorocire;

• ale celor pe care i-a ale celor pe care i-a ucis calul, sau ucis calul, sau grindina, zăpada, grindina, zăpada, ploaia înmulțită, ploaia înmulțită, cărămida și țărâna i-au cărămida și țărâna i-au împresurat și de împresurat și de năprasnă au căzut; ale năprasnă au căzut; ale celor pe care i-au celor pe care i-au omorât băuturile omorât băuturile otrăvitoare, înecările otrăvitoare, înecările cu oase; ale celor loviți cu oase; ale celor loviți de tot felul de de tot felul de aruncare: a fierului, a aruncare: a fierului, a lemnului și a oricărui lemnului și a oricărui fel de piatră;fel de piatră; ale celor ale celor sfârșiți de chiotul tare, sfârșiți de chiotul tare, de alergarea grabnică, de alergarea grabnică, de palmă, de pumn, de de palmă, de pumn, de lovitura cu piciorul, de lovitura cu piciorul, de ciumă, de foame, de ciumă, de foame, de sete, de mușcături sete, de mușcături înveninate, de înveninate, de înghițirea șerpilor, de înghițirea șerpilor, de călcarea cailor, de călcarea cailor, de sugrumare de cel de sugrumare de cel de aproape,aproape,

• sau marea sau pământul desfăcându-se i-a înghițit; și de toată sau marea sau pământul desfăcându-se i-a înghițit; și de toată vârsta: bătrâni, tineri, voinici, copilandri, copii, prunci fără de vârsta: bătrâni, tineri, voinici, copilandri, copii, prunci fără de vreme, parte bărbătească și femeiască; și pe care nu i-am pomenit, vreme, parte bărbătească și femeiască; și pe care nu i-am pomenit, din neștiință sau din uitare, sau din pricina mulțimii numelor, Însuți din neștiință sau din uitare, sau din pricina mulțimii numelor, Însuți îi pomenește, Dumnezeule, Cel ce știi numele și vârsta fiecăruiaîi pomenește, Dumnezeule, Cel ce știi numele și vârsta fiecăruia

• B)B) la ieșirea cu Cinstitele Darurila ieșirea cu Cinstitele Daruri, când preotul spune: , când preotul spune: „Pe toți cei „Pe toți cei adormiți din neamurile noastre, strămoși, moși, părinți, frați, surori, adormiți din neamurile noastre, strămoși, moși, părinți, frați, surori, fii și fiice și pe toți cei dintr-o rudenie cu noi, pe fiecare după numele fii și fiice și pe toți cei dintr-o rudenie cu noi, pe fiecare după numele său, să-i pomenească Domnul Dumnezeu întru Împărăția Sa!”său, să-i pomenească Domnul Dumnezeu întru Împărăția Sa!”

• C)C) și după sfințirea Darurilorși după sfințirea Darurilor: : „Pentru iertarea păcatelor și odihna „Pentru iertarea păcatelor și odihna sufletelor robilor lui Dumnezeu (N), în loc luminat, de unde a fugit sufletelor robilor lui Dumnezeu (N), în loc luminat, de unde a fugit toată durerea, întristarea și suspinarea; odihnește-i, Dumnezeul toată durerea, întristarea și suspinarea; odihnește-i, Dumnezeul nostru și-i sălășluiește-i pe dânșii unde strălucește lumina feței Tale”nostru și-i sălășluiește-i pe dânșii unde strălucește lumina feței Tale”

• Această rugăciune se rostește de către preot, în taină, în fața Sfintei Această rugăciune se rostește de către preot, în taină, în fața Sfintei Mese, în timpul cântării Axion-ului „Cuvine-se cu adevărat...”Mese, în timpul cântării Axion-ului „Cuvine-se cu adevărat...”

• La serviciile de seară și de dimineață - la Vecernie și la Utrenie - La serviciile de seară și de dimineață - la Vecernie și la Utrenie - Biserica se roagă deopotrivă pentru răposați, această rugăciune Biserica se roagă deopotrivă pentru răposați, această rugăciune exprimând unirea, legătura, raportul și comuniunea cu eiexprimând unirea, legătura, raportul și comuniunea cu ei

SOROACELE DE POMENIRE A CELOR SOROACELE DE POMENIRE A CELOR ADORMIȚI ÎN ADORMIȚI ÎN BISERICA ORTODOXĂ BISERICA ORTODOXĂ

• Rugăciunea Rugăciunea comună se face la comună se face la biserică, biserică, rugăciunea rugăciunea particulară se face particulară se face la domiciliu; de la domiciliu; de aceea, rugăciunile aceea, rugăciunile pentru morți pot fi pentru morți pot fi rugăciuni comunerugăciuni comune sau sau rugăciuni rugăciuni particulareparticulare, și , și trebuie să ne trebuie să ne rugăm pentru rugăm pentru răposați totdeauna răposați totdeauna și pretutindeneași pretutindenea

• „„Că nu este drept nici unul ”,Că nu este drept nici unul ”, învață Cuvântul lui Dumnezeu (Rom. învață Cuvântul lui Dumnezeu (Rom. 3,10). 3,10). „Nimeni nu e curat de păcate, măcar de-ar fi trăit o singură zi „Nimeni nu e curat de păcate, măcar de-ar fi trăit o singură zi pe pământ"pe pământ" (Iov 14, 44). Știm bine că suntem zămisliți în păcat, ne (Iov 14, 44). Știm bine că suntem zămisliți în păcat, ne naștem, viețuim în păcat și nu suntem curățiți pe deplin de păcat în naștem, viețuim în păcat și nu suntem curățiți pe deplin de păcat în clipa în care trecem în lumea de dincolo de mormântclipa în care trecem în lumea de dincolo de mormânt

CE SEMNIFICAȚIE AU POMENIRILE DE: A CE SEMNIFICAȚIE AU POMENIRILE DE: A TREIA, A TREIA, A NOUA ȘI A PATRUZECEA ZI?NOUA ȘI A PATRUZECEA ZI?

• Sfântul Macarie Sfântul Macarie AlexandrinulAlexandrinul ne ne comunică comunică descoperirile descoperirile îngerești care i s-au îngerești care i s-au făcut despre starea făcut despre starea sufletelor morților sufletelor morților în timpul celor în timpul celor patruzeci de zile de patruzeci de zile de după moarte. Când după moarte. Când s-a îndeplinit s-a îndeplinit misterul morții, misterul morții, sufletul, despărțit sufletul, despărțit de trupul său, de trupul său, locuiește pe pământ locuiește pe pământ încă două zile și încă două zile și vizitează împreună vizitează împreună cu îngerii locurile cu îngerii locurile pe unde a făcut pe unde a făcut binelebinele

• După exemplul Mântuitorului, Care a înviat a treia zi după moarte, tot După exemplul Mântuitorului, Care a înviat a treia zi după moarte, tot sufletul trebuie să se urce la cer, pentru a slăvi pe Creatorul sufletul trebuie să se urce la cer, pentru a slăvi pe Creatorul universuluiuniversului

• Tot spațiul dintre pământ și ceruri este împărțit în 20 - 24 de vămi sau Tot spațiul dintre pământ și ceruri este împărțit în 20 - 24 de vămi sau tribunale, iar sufletul, trecând pe acolo, este acuzat de către demoni tribunale, iar sufletul, trecând pe acolo, este acuzat de către demoni de păcatele salede păcatele sale

• Cunoscând starea sufletelor după moarte, trecerea vămilor și Cunoscând starea sufletelor după moarte, trecerea vămilor și înfățișarea înaintea lui Dumnezeu, care toate au loc în a treia zi, înfățișarea înaintea lui Dumnezeu, care toate au loc în a treia zi, Biserica și rudele, arătându-și dragostea lor pentru cel mort, Biserica și rudele, arătându-și dragostea lor pentru cel mort, roagă pe Domnul a-i ierta păcatele și a-i înlesni trecerea vămilorroagă pe Domnul a-i ierta păcatele și a-i înlesni trecerea vămilor

• După ce sufletul s-a închinat Domnului, el e purtat prin felurite După ce sufletul s-a închinat Domnului, el e purtat prin felurite locașuri ale sfinților pentru a privi frumusețile raiului. Această locașuri ale sfinților pentru a privi frumusețile raiului. Această vizitare a locuințelor cerești durează șase zile, în care sufletul admiră vizitare a locuințelor cerești durează șase zile, în care sufletul admiră și slăvește pe Dumnezeu, a toate Creatorul. În această contemplație și slăvește pe Dumnezeu, a toate Creatorul. În această contemplație el uită cu totul necazurile ce le-a avut fiind în trup; dar, cu toate el uită cu totul necazurile ce le-a avut fiind în trup; dar, cu toate acestea, dacă el este împovărat de păcate, se întristează acestea, dacă el este împovărat de păcate, se întristează reproșându-și că și-a irosit viața în negrijă și că nu L-a slujit pe reproșându-și că și-a irosit viața în negrijă și că nu L-a slujit pe Dumnezeu după poruncile SaleDumnezeu după poruncile Sale

• Terminând vizitarea raiului, a noua zi - după despărțirea sa Terminând vizitarea raiului, a noua zi - după despărțirea sa de trup - sufletul se urcă din nou la Dumnezeu, pentru a I se de trup - sufletul se urcă din nou la Dumnezeu, pentru a I se închina; pentru aceasta Biserica face rugăciuni pentru morți închina; pentru aceasta Biserica face rugăciuni pentru morți în ziua a nouaîn ziua a noua

• După a doua închinare, Domnul poruncește ca să-i fie arătat După a doua închinare, Domnul poruncește ca să-i fie arătat acelui suflet iadul. Atunci vede sufletul suferințele acelui suflet iadul. Atunci vede sufletul suferințele păcătoșilor, aude plângerile, gemetele și scrâșnirea dinților. păcătoșilor, aude plângerile, gemetele și scrâșnirea dinților. În timpul a 30 de zile sufletul vizitează toate cotloanele În timpul a 30 de zile sufletul vizitează toate cotloanele iadului și tremură de frică să nu fie condamnat acolo pe iadului și tremură de frică să nu fie condamnat acolo pe vecievecie

• Într-a patruzecea zi după despărțirea sa de trup, se urcă pentru a treia Într-a patruzecea zi după despărțirea sa de trup, se urcă pentru a treia oara să I se închine Creatorului. Și atunci, Judecătorul etern hotărăște oara să I se închine Creatorului. Și atunci, Judecătorul etern hotărăște locuința ce i se cuvine sufletului, după faptele sale și după viața locuința ce i se cuvine sufletului, după faptele sale și după viața pământească. Astfel, are loc judecata particulară, în a patruzecea zi pământească. Astfel, are loc judecata particulară, în a patruzecea zi după moarte; iată pentru ce Biserica se roagă pentru morți în acea zidupă moarte; iată pentru ce Biserica se roagă pentru morți în acea zi

• Urmând pilda Domnului Care, dupa înălțarea Sa a patruzecea zi, a Urmând pilda Domnului Care, dupa înălțarea Sa a patruzecea zi, a șezut pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu, așteptând până șezut pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu, așteptând până se vor pune vrăjmașii Lui așternut picioarelor Lui (Evr. 10, 12), tot se vor pune vrăjmașii Lui așternut picioarelor Lui (Evr. 10, 12), tot așa și sufletele morților, al căror destin a fost stabilit prin judecata așa și sufletele morților, al căror destin a fost stabilit prin judecata particulară a lui Hristos, rămân în acea stare - nu însă fără particulară a lui Hristos, rămân în acea stare - nu însă fără posibilitate de schimbare - până în ziua Judecății generaleposibilitate de schimbare - până în ziua Judecății generale

ALTE POMENIRI INDIVIDUALEALTE POMENIRI INDIVIDUALE• La trei, șase și nouă luniLa trei, șase și nouă luni• La un an, după exemplul creștinilor din vechime care în fiecare an prăznuiau La un an, după exemplul creștinilor din vechime care în fiecare an prăznuiau

ziua morții martirilor și a sfinților, ca zi de naștere a lor pentru viața de ziua morții martirilor și a sfinților, ca zi de naștere a lor pentru viața de dincolodincolo

• În fiecare an, până la 7 ani de la moarte, ultima pomenire anuală amintind de În fiecare an, până la 7 ani de la moarte, ultima pomenire anuală amintind de cele 7 zile ale creațieicele 7 zile ale creației

POMENIRILE COLECTIVE ÎN BISERICĂPOMENIRILE COLECTIVE ÎN BISERICĂ• În Biserica creștină, fiecare zi este consacrată memoriei unuia sau În Biserica creștină, fiecare zi este consacrată memoriei unuia sau

mai multor sfinți. În afară de aceasta, fiecare zi a săptămânii este mai multor sfinți. În afară de aceasta, fiecare zi a săptămânii este hotărâtă unei prăznuiri speciale, astfel încât hotărâtă unei prăznuiri speciale, astfel încât sâmbăta sâmbăta este este consacrată memoriei tuturor sfinților și a răposațilorconsacrată memoriei tuturor sfinților și a răposaților

• SâmbătaSâmbăta - - SabatSabat - este un cuvânt ebraic, care se tâlcuiește - este un cuvânt ebraic, care se tâlcuiește odihnăodihnă

• Biserica Ortodoxă consacră această zi memoriei tuturor celor Biserica Ortodoxă consacră această zi memoriei tuturor celor ce au părăsit acest pământ pentru lumea de dincolo de ce au părăsit acest pământ pentru lumea de dincolo de mormântmormânt pentru că pentru că Sâmbăta e ziua în care Mântuitorul a stat Sâmbăta e ziua în care Mântuitorul a stat în momânt cu trupul, iar sufletul lui s-a pogorât la iad, ca să în momânt cu trupul, iar sufletul lui s-a pogorât la iad, ca să elibereze din el pe toți drepții cei din veac adormițielibereze din el pe toți drepții cei din veac adormiți

ALTE SÂMBETE SPECIALE DE POMENIREALTE SÂMBETE SPECIALE DE POMENIRE• A) Sâmbăta lăsatului sec de carne sau Moșii de iarnăA) Sâmbăta lăsatului sec de carne sau Moșii de iarnă – Duminica ce – Duminica ce

urmază este numită Duminica Înfricoșatei Judecăți, facem rugăciune urmază este numită Duminica Înfricoșatei Judecăți, facem rugăciune pentru morți, în această Sâmbătă, ca Dumnezeu să se îndure de ei la pentru morți, în această Sâmbătă, ca Dumnezeu să se îndure de ei la Judecata de apoiJudecata de apoi

• B) Sâmbata Rusaliilor numită și Moșii de varăB) Sâmbata Rusaliilor numită și Moșii de vară – adică ziua de pomenire – adică ziua de pomenire a moșilor și strămoșilor noștri – pentru ca pogorârea Sf. Duh, care se a moșilor și strămoșilor noștri – pentru ca pogorârea Sf. Duh, care se va serba a doua zi, să se facă și asupra celor adormiți, izbăvindu-i de va serba a doua zi, să se facă și asupra celor adormiți, izbăvindu-i de stricăciune și de pedeapsă și pregătindu-i pentru învierea de obștestricăciune și de pedeapsă și pregătindu-i pentru învierea de obște

• c)c)Tradiția a adâugat și Tradiția a adâugat și Moșii de toamnăMoșii de toamnă - între 26 octombrie și 8 noiembrie - între 26 octombrie și 8 noiembrie • d) În toate sâmbetele Postului Mared) În toate sâmbetele Postului Mare – pentru că în toate zilele din acest timp al – pentru că în toate zilele din acest timp al

Postului nu se săvârșește Liturghie cu sfințirea Darurilor – ci Liturghia Darurilor Postului nu se săvârșește Liturghie cu sfințirea Darurilor – ci Liturghia Darurilor mai înainta sfințite - și deci nu se pot face nici parastase pentru cei morțimai înainta sfințite - și deci nu se pot face nici parastase pentru cei morți

DE REȚINUT!DE REȚINUT!

• Nu se fac parastase Nu se fac parastase în următoare zile și în următoare zile și perioade din cursul perioade din cursul anului: anului:

• a)a) Duminicile de Duminicile de peste anpeste an, pentru că , pentru că DUMINICA DUMINICA amintind amintind de de Ziua InvieriiZiua Invierii, , e zi e zi de bucurie, iar nu de bucurie, iar nu de întristarede întristare

• b)b) În cele În cele douăsprezece ziledouăsprezece zile dintre Nașterea și dintre Nașterea și Botezul Domnului. Botezul Domnului.

• c)c) De la lăsatul De la lăsatul secului de carne secului de carne până la sâmbăta până la sâmbăta întâi din Postul întâi din Postul Mare, sâmbăta Mare, sâmbăta Sf. TeodorSf. Teodor

• d)d) Din sâmbăta Din sâmbăta Floriilor până în Floriilor până în Duminica TomeiDuminica Tomei

• e)e) La praznicele La praznicele Împărătești: Împărătești: 1. 1. cu dată cu dată schimbătoareschimbătoare: : Duminica Duminica Floriilor, Floriilor, Duminica Învierii Duminica Învierii sau Paștile, sau Paștile, Înălțarea Înălțarea Domnului, Domnului, Pogorârea Pogorârea Sfântului Duh; Sfântului Duh;

• 2. cu dată fixă2. cu dată fixă: Nașterea Domnului sau Crăciunul – 25 : Nașterea Domnului sau Crăciunul – 25 decembrie, Tăierea Împrejur – 1 ianuarie, Botezul Domnului – decembrie, Tăierea Împrejur – 1 ianuarie, Botezul Domnului – 6 ianuarie, Întâmpinarea Domnului – 2 februarie, Schimbarea 6 ianuarie, Întâmpinarea Domnului – 2 februarie, Schimbarea la față – 6 august, Înălțarea Sf. Cruci – 14 septembriela față – 6 august, Înălțarea Sf. Cruci – 14 septembrie

• AvemAvem excepții excepții: la : la Joia ÎnălțăriiJoia Înălțării care este dedicată pomenirii care este dedicată pomenirii eroilor și în eroilor și în ziuaziua hramului bisericiihramului bisericii, se fac pomenirile celor , se fac pomenirile celor adormițiadormiți

• În În LiturghierulLiturghierul, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, , Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București 2012, la pag. 150: Potrivit rânduielii Bisericii Ortodoxe, București 2012, la pag. 150: Potrivit rânduielii Bisericii Ortodoxe, pomenirea morților nu se face în zilele de duminică, la praznicele pomenirea morților nu se face în zilele de duminică, la praznicele împărătești, în Săptămâna Patimilor și Săptămâna Luminată, precum împărătești, în Săptămâna Patimilor și Săptămâna Luminată, precum și între 20 decembrie și 6 ianuarie; prin urmare, și între 20 decembrie și 6 ianuarie; prin urmare, în aceste zile nu se în aceste zile nu se rostește nici ectenia pentru morți în cadrul Sfintei Liturghiirostește nici ectenia pentru morți în cadrul Sfintei Liturghii

• În În timpul Postului Maretimpul Postului Mare, nu se fac parastase în zilele de rând - , nu se fac parastase în zilele de rând - luni, marti, luni, marti, miercuri, joi, vinerimiercuri, joi, vineri - deoarece în aceste zile nu se face liturghie - deoarece în aceste zile nu se face liturghie obisnuită sau deplinăobisnuită sau deplină

• Este de dorit ca pomenirile Este de dorit ca pomenirile să se facă legate de săvârșirea Sfintei să se facă legate de săvârșirea Sfintei LiturghiLiturghi, aceasta fiind cea mai importantă slujbă de mijlocire pentru cei , aceasta fiind cea mai importantă slujbă de mijlocire pentru cei morțimorți

• În legatură cu aceste zile de pomenire a morților, există grija ca ele În legatură cu aceste zile de pomenire a morților, există grija ca ele să fie respectate cu sfințenie la momentul în care se împlinesc aceste să fie respectate cu sfințenie la momentul în care se împlinesc aceste soroace soroace

• Dacă una din ele Dacă una din ele cade într-o zi sau perioadă în carecade într-o zi sau perioadă în care, conform , conform rânduielilor bisericești, rânduielilor bisericești, nu se fac pomeniri de morți,nu se fac pomeniri de morți, atunci este bine atunci este bine ca ca slujba respectivă să se facă mai înainteslujba respectivă să se facă mai înainte pentru ca, atunci când pentru ca, atunci când vine sorocul respectiv, slujba să fie deja svârșităvine sorocul respectiv, slujba să fie deja svârșită

• Pentru toate astfel de pomeniri este nevoie de colivă, colac, vin Pentru toate astfel de pomeniri este nevoie de colivă, colac, vin și lumânări. Celelalte daruri sunt in funcție de posibilitățile celor și lumânări. Celelalte daruri sunt in funcție de posibilitățile celor care fac pomenireacare fac pomenirea

• Dacă zilele de pomenire coincid cu pomenirea altor răposați, Dacă zilele de pomenire coincid cu pomenirea altor răposați, este bine ca slujba să se facă în comun și nu separat, căci cu cât este bine ca slujba să se facă în comun și nu separat, căci cu cât rugăciunea are caracater colectiv, cu atât este mai puternicărugăciunea are caracater colectiv, cu atât este mai puternică

• Toate aceste zile de pomenire, individuală sau colectivă, sunt Toate aceste zile de pomenire, individuală sau colectivă, sunt momente de vie și profundă comuniune cu cei răposați. Ele trebuie momente de vie și profundă comuniune cu cei răposați. Ele trebuie respectate și cultivate, căci prin aceasta înterținem viu cultul morților respectate și cultivate, căci prin aceasta înterținem viu cultul morților și legătura cu pământul sfânt al țării care acoperă osemintele lorși legătura cu pământul sfânt al țării care acoperă osemintele lor

CE SUNT SĂRINDARELE?CE SUNT SĂRINDARELE?• Cuvântul Cuvântul sărindarsărindar de la grecescul de la grecescul σαραντάφιασαραντάφια – sarandafia– sarandafia = înseamnă = înseamnă

pomenirea unuia sau mai multor morți la 40 de Liturghii, cum învață Sf. pomenirea unuia sau mai multor morți la 40 de Liturghii, cum învață Sf. Simeon al TesaloniculuiSimeon al Tesalonicului

• Ele se numesc: Ele se numesc: a) de obștea) de obște = când pomenire se face la 40 Liturghii conscutive = când pomenire se face la 40 Liturghii conscutive și și b) particulareb) particulare = când pomenirea se face la 40 Liturghii răzlețe. La sfârșitul = când pomenirea se face la 40 Liturghii răzlețe. La sfârșitul celor 40 de Liturghii se face parastas numindu-se deslegarea sărindarelor celor 40 de Liturghii se face parastas numindu-se deslegarea sărindarelor

ALTE RÂNDUIELI ȘI POVĂȚUIRIALTE RÂNDUIELI ȘI POVĂȚUIRI• Pentru cei ce au Pentru cei ce au răposat fără lumânarerăposat fără lumânare, înainte de Sfintele , înainte de Sfintele

Paști se dă la altar o lumânare mare - numită făclie - pe care Paști se dă la altar o lumânare mare - numită făclie - pe care preotul o aprinde de la Paști până la Înălțarepreotul o aprinde de la Paști până la Înălțare

• Pentru pruncii morți, până la vârsta de șapte ani, pentru Pentru pruncii morți, până la vârsta de șapte ani, pentru diaconi și preoții dediaconi și preoții de mir, precum și pentru arhierei și călugări, slujba mir, precum și pentru arhierei și călugări, slujba înmormântării este diferităînmormântării este diferită

• Pentru toți decedații care se înmormântează în Săptămâna Luminată - Pentru toți decedații care se înmormântează în Săptămâna Luminată - între Sfintele Paști și Duminica Tomei - slujba înmormântării se face între Sfintele Paști și Duminica Tomei - slujba înmormântării se face după o rânduială specialădupă o rânduială specială

• Celor care urmează a fi incinerați - adică li se ard trupurile în Celor care urmează a fi incinerați - adică li se ard trupurile în crematoriu - nu li se săvârșesc nici slujba înmormântării și nici crematoriu - nu li se săvârșesc nici slujba înmormântării și nici slujbele de la soroacele de pomenire a celor morți, rânduite de slujbele de la soroacele de pomenire a celor morți, rânduite de BisericăBiserică

• Celor care s-au sinucis cu bună știință și în integritatea Celor care s-au sinucis cu bună știință și în integritatea facultăților mintale nu li se săvârșește nici o slujbă și sunt facultăților mintale nu li se săvârșește nici o slujbă și sunt îngropați la marginea cimitirului, într-uîngropați la marginea cimitirului, într-unn loc anume destinat loc anume destinat

• Timp de patruzeci de zile, după tradiție, arde la piciorul Timp de patruzeci de zile, după tradiție, arde la piciorul crucii candela și mormântul se tămâiază, de una din rude ori crucii candela și mormântul se tămâiază, de una din rude ori de o presoană desemnată în acest scopde o presoană desemnată în acest scop

• La pomenirea de La pomenirea de șapte ani, nu se șapte ani, nu se dezgropă dezgropă osemintele, ci se osemintele, ci se face doar slujba face doar slujba parastasului. parastasului. Odihna celor Odihna celor răposați nu răposați nu trebuie deranjată, trebuie deranjată, cu atât mai mult, cu atât mai mult, cu cât preotul, la cu cât preotul, la înmormântare, a înmormântare, a însemnat groapa însemnat groapa zicând: zicând: „se „se pecetluiește pecetluiește mormântul acesta mormântul acesta până la a doua până la a doua venire a venire a Domnului”Domnului”

• Suntem datori Suntem datori însă, să facem însă, să facem precum ne-a precum ne-a învățat Biserica învățat Biserica noastră ortodoxă, noastră ortodoxă, îndepărtând îndepărtând obiceiurile și obiceiurile și datinile omeneștidatinile omenești