View
233
Download
1
Category
Preview:
Citation preview
1
2016
Filiala Judeţeană Sibiu a UAR nu răspunde de informaţiile prezentate
în articolele preluate din ziare. Întreaga răspundere o poartă autorii
acestor articole sau, după caz, redacţia.
BULETINUL INFORMATIV AL FILIALEI JUDEȚENE SIBIU A UAR
DECEMBRIE
CUPRINS
I.SEMNALE
ARHIVADEFOTOGRAFIIȘIDIAPOZITIVEAUAR
II.INFO
INFO1-BienalaNaționalădeArhitectură,edițiaa12-a2016,parteaaII-a,
deAnaDONȚU
INFO2--ÎntâlnireaanualăamembrilorFilialeiUARSibiu,dearh.MirceaȚIBULEAC.
INFO3-PROIECTECULTURALEfinanțatedeUAR-2016-sesiunedecomunicări,
deAnaDONȚU
III.PRIMIMDELACITITORI
COMOARADINCENTRULVECHI,delaing.VintilăDĂSCĂLIȚĂ
IV.VIEŢILEASCUNSEALEORAŞULUI-SERIALPENTRUMINTE,INIMĂŞI
ARHITECTURĂ,dearh.DorinBOILĂ:
DECONSTRUCȚIAIDENTITARĂAEUROPEI
V.ANUNȚURIAGERPRESS,dearh.DorinBOILĂ
SEMNAL1tehnoredactare:AnaDONȚU
ARHIVADEFOTOGRAFII
ȘIDIAPOZITIVEAUAR
Începândcudatade6decembrie2016,
estedisponibilăonlineoparteaarhiveifotoaUniuniiArhitecțilordinRomânia.Platformaonline s-a realizat în baza unui proiectcultural finanțat de Ministerul Culturii,contractnr.4628din16.11.2016. Platforma conține imagini curățate,scanateșiprelucrate,texte(galeriaarh.IoanaGrigorescu)șitexte(fiședescriptive),proiectrealizatdeoechipădeprofesioniști,căroralemulțumim. EchipadeproiectșiUARmulțumescdneiarh. Irina Tulbure (angajat al UAR – arhivafoto),dneiarh.RodicaPanaitescușioperatorIT Răzvan Hatea (angajați UAR – arhiva
proiecte)pentrudisponibilitateașiprofesionalismulcucareauselectatșipusladispozițieechipeideproiectparteadearhivăceafăcutobiectulproiectuluiculturaldedigitalizare.
Echipadeproiect:arh.AlexandruPanaitescu,arh.GabrielaPetrescu,arh.IulianaCiotoiu,
arh.DianaNicoletaMihnea,arh.OanaCristinaȚiganea,arh.IrinaMihaelaPatrulius
BuruianăMihaela,operatordigitizare,VasileAndrei,operatordigitizare
CrinaOanaBorlean,operatordigitizareMariusCristianStreinu,operatordigitizareElenaBiancaBădulescu,operatordigitizareBogdanSilviuȘandric,operatordigitizare
AndreiLotreanu,operatordigitizareRalucaȘtefan,specialistPRMarianaIonescu,traducatorAndreiRetegan,grafician
arh.AndreeaIuliaPanait,designplatformaon-linearh.ValentinUngureanu,programareplatformaon-line
Coordonatorproiect,AdrianaTănăsescu Pemăsurăcevomaccesafonduri,procesuldedigitalizareaarhiveivacontinua.
https://arhiva.uniuneaarhitectilor.ro/
INFO 1 BienalaNaționalădeArhitectură
edițiaa12-a2016,parteaaII-a
Miercuri, 19 octombrie
2016, a fost o seara dedicata sectiunii
Arhitecturapatrimoniuluicultural,
ı n c a re s - au p rezen ta t p ro i e c te l e
nominalizate si cel premiat. I�n calitate de
moderator a fost Adrian CRĂCIUNESCU,
curatorulsectiunii. Juriuls-aaflatınfatauneipaletelargi
deproiecte,cucalitateapropiata, sicarea
impus folosirea unor criterii suplimentare
celor cuprinse ın regulament pentru a
ajungelaceletreinominalizari.Identificand
proiectelecelemaicomplexedinpunctde
vederealproblemelordoctrinare,dar sial
dificultatilor tehnice de executie, s-au
selectatpreliminar7obiectivepentruvizita
in situ, ın vederea detalierii analizei prin
observareadirectaadouaaspectecuprinse
ıncriteriiledeevaluare,anumecalitateasi
adecvareamaterialelor folosite, precum si
calitatea executiei lucrarilor. S-au detasat
proiectele complexe de la Chiojdu, Sic si
Carturesti.
foto&videoarh.MirceaȚIBULEACdeAnaDONTU
Casa cu Blazoane din satul
Chiojdu,Premiulsecțiunii.
Cladireaafostridicatalamijloculsec.
al XVIII-lea si supusa unei interventii
radicale la ınceputul secolului al XIX-lea,
canda fostextinsacu ıncapereapoligonala
situataınextremitateatindeiopuseintrarii
si fatada a fost ımpodobita cu stucaturi
modelate la pozitie, cu un repertoriu
ornamental inspirat din lumea vegetala
(simboluri ale pomului vietii). Interesant
este sirul de blazoane circulare care
decoreazaparapetul foisorului,undepiesa
centralapoartasimbolulvulturuluibicefal.
Interventia de restaurare a vizat
recuperarea tuturor elementelor valoroase
care s-au pastrat, respectiv colonada
foisoruluicustalpidinlemnfasonatimanual
si grinda superioara cu decoratii complexe
sugerand coarnele de berbec, discul solar,
motive simbolice coborand din repertoriul
stravechi si decoratiile din stucatura
modelatelapozitiedatanddinanul1826.
linkvideo:https://we.tl/5LdyQ5IJ9V
BisericaReformatădinSic,
județulCluj
Biserica Reformata din Sic este una
dintrecelemaibinepastratecladiridecult
din perioada Arpadiana, ın Transilvania
centrala. Cu toate acestea, istoria ei a fost
plinadereconstructii,largirisitransformari.
Datorita acestora, conceptul arhitectural al
reabilitariirealizate ıntreanii2013-2015a
fost acela de a salva, de a pune ın valoare
elementele arhitecturale pastrate si de a
facilita citirea etapelor prin care a trecut
acest edificiu.Transformarileaudevenit ın
timpparteintegrantaaistorieisiexistentei
bisericii.Cutoateacestea,s-auavutınvedere
mentinereacoerenteiactuluiarhitectural.I�n
schimb, au fost ınlaturate elementele ce
deteriorau cladirea, detaliile arhitecturale
realizate deficitar, elementele care nu mai
erauviabiledinpunctdevederestructural
saucarenuasigurausigurantautilizatorilor.
linkvideo:https://we.tl/q8OlQl8aOi
CărtureștiCarusel
Imobilul este pe lista monumentelor
istorice cu cod LMI, sub numele „Casa cu
pravalie”, sfarsitul secolului al XIX-lea. I�n
1903 imobilul era ın proprietatea familiei
Chrissoveloni.I�n1904cladireavecheafost
demolata,iarınloculeiafostconstruitacea
existenta. Autorizatia de construire din
1904,cuproiectulluiNicolaeCutarida,afost
gasitadupafinalizarealucrarilor.
Deciziilederestaurareautinutcontde
1)rezulatultestelor,2)problemelejuridice,
d in punc t de vedere c adas t ra l , 3 )
descoperirile din timpul decopertarilor, de
dorintadeareaduceınimagineaLipscanilor
un reper cu cat mai multe elemente de
autent ic i tate posibi le , 4) problema
controlului bugetului proiectului, 5)
s t andarde le de con for t s i imag ine
contemporane.
linkvideo:https://we.tl/K3uo0qUhMd
Participareaıncadrulacesteisectiunia
Bienalei UAR 2016 a fost apreciata de
membriijuriuluicafiindunabogatasideo
calitatecareneındreptatestesaspunemca,
fata de editiile trecute, se ınregistreaza un
progresnunumaicantitativ,darsidinpunct
devederealconceptuluisialexecutiei.
Cele 20 de proiecte acceptate ın
concurs au avut o mare varietate atat ca
tematicasaucaamploare,darsicamodde
abordare sau ca dificultate a problemelor
tehnice sau conceptuale cu care s-au
confruntat sefii de proiect. O asemenea
varietate a pus, fara ındoiala, probleme de
evaluarepentrujuriu.
Valoare culturală versus
valoareeconomicăafosttemaserii-o
dezbaterecareaavut-odreptinvitatspecial
pednaOanaBOGDAN,membruın Comisia
Regala a Monumentelor Istorice din
RegiuneaFlamanda,Belgia,secretardestat
ınMinisterulCulturii.
I�n cadrul dezbaterilor s-a discutat o
masura de reforma legislativa privind
zonele protejate ın proiectul Codului
Patrimoniului Cultural , care a fost
prezentata de dl Adrian CRĂCIUNESCU,
membruınechipadeelaborareapropunerii
legislative.
De asememea, au fost prezentate
tendin te le imobi l iare ı n re la t ie cu
patrimoniulculturaldinzoneleprotejatede
catrepatronulagentiei imobiliareRegatta,
EduardUZUNOV.
linkvideo:https://we.tl/jQU4jlEC12
V i n e r i , 2 1 o c t om b r i e .
Arhitectura spațiului interior .
Sectiunea dedicata Arhitecturii spatiului
interioradebutatcuprezentareaproiectelor
nominalizatesiaproiectuluipremiat,apoia
urmat o dezbatere asupra reperelor
arhitecturii de interior, moderate de
Marius MARCU-LEPADAT , curatorul
sectiunii.
Pentru orice participant la Bienala,
selectarea si prezentarea unei lucrari ın
expozitia generala a Bienalei Nationale de
Arhitecturareprezintaodovadasiogarantie
aprofesionalismuluisau, iarnominalizarea
saupremierea acesteia sunt confirmari ale
excelentei la care toti participantii aspira.
Editia din acest an se ınscrie totodata pe
traiectoria imprimata de organizatorii
u l t ime lor ed i t i i , s i anume aceea a
transformariiexpozitieiconcursıncaresunt
prezentatecelemaibunerealizaridinultimii
doiani,ıntr-unfordedezbatereasuprastarii
arhitecturiiromanesti.
Juriul sectiunii Arhitectura spatiului
interior a fost format din personalitati ale
arhitecturiideinteriordinItaliasirespectiv
Franta,darsibunicunoscatoriaipeisajului
arhitecturiideinteriordinRomaniasicarora
li s-a alaturat creatoareaVeneraArapu, nu
doaroimportantapersonalitateadesignului
vestimentardinRomania,cisiautoareaunor
rafinateamenajarideinterior.
Juriulaavutdeevaluat63delucrari,
ce l mai mare numar de propuner i
prezentatelavreunadinultimeleeditiiale
Bienalei.
Douadintrelucrarilepropusejuriului
spre evaluare sunt executate ın alte tari
d e c a t ı n Rom a n i a , d e s i c o n f o rm
regulamentului ın expozitia concurs sunt
admise doar lucrari executate ın tara.
Vedem ın prezenta lor dovada interesului
internationaldecaresebucuraBienala si,
de aceea ele sunt prezentate ın expozitie,
darhorsconcours.
Numarul mare de lucrari propuse
juriuluilaaceastaeditiesinivelulridicatal
calitatiilorconfirmafaptulcaarhitecturade
interiordinRomaniaseaflaıntr-unproces
de consolidare a statutului, calitatii si
identitatiisalecevafiıncununatcusucces.
Pentrucele60deproiecte intrate ın
concurs, ierarhia a fost decisa ın baza
u rm a to a re l o r c r i t e r i i : ı n s c r i e re a
conceptului ın tema Bienalei; inovatia
spatiala si estetica; valoarea culturala si
sociala adaugata; puterea de seductie a
amenajarii/obiectuluipropus;tehnologie
siinovatie.
L u n i , 2 4 o c t o m b r i e .
Arhitectura spațiului public și
urbanismului. Comunicarile au fost
moderate : Mihaela HĂRMĂNESCU ,
curatorulsectiunii.Dezbatereacareaurmat
aavutdrepttemaProvocăriurbane:repere
și recuperări, cu un invitat special ın
persoana domnului Gheorghe PĂTRAȘCU,
fostarhitect-sefalCapitalei.
SectiuneaArhitecturaspatiuluipublic
si urbanismului se remarca prin varietatea
proiectelor ınscrise ce raspund temei
generaleaBienaleiNationaledeArhitectura,
editiaa12-a.Proiecteleınscrise,desiputine
lanumar,acoperaoarielargaadomeniului
delascaraumanaaobiectului,panalaceade
ansamblusicuprindamenajaripermanente
sau temporare de spatii publice prin
scenografii si instalatii; design urban;
documentatii de urbanism, de amenajarea
teritoriuluisipeisagistica.
Varietatea de proiecte din cadrul
acesteisectiuniconfirmaatatcontinuitatea
trecutuluiınprezent,catsidezvoltareasaın
viitor prin subtilitatea explorarii relatiei
dintre vechi si nou si continua reflectia
a supra va lor i lor fundamenta le a l e
ambientului urban sau rural. Principalele
repere sunt tratate distinct ın cadrul
proiectelor, ca tipuri caracteristicede tesut
u rban p ropuse spre conservare s i
valorificarereglementata.
. Ajuns la a douaSomeș Delivery
edi t ie , Somes Delivery e un proiect
independent care provoaca si testeaza idei
pentru integrarea Somesului ın viata
orasuluiCluj-Napoca.Ganditpetermenlung,
elabordeazaınfiecareanunaltsegmental
raului , pe care ı l analizeaza dintr-o
perspectiva pluridisciplinara si ın care
actioneaza pe patru componente: spatiu,
comunitate,evenimentesimediu.
P ro i e c t u l a f o s t p r i n t r e c e l e
nominalizate la sectiunea Arhitectura
spatiului public si urbanismul. Autorii lui
sunt: Mihai Mateiu, Vlad Sulea, Bogdan
Vrabie, Adriana Magerusan, Alexa Bacanu,
MariusCatalinMoga,DanBurzo,Anamaria
Felvinczi,CristinaBodnarescu.
Planul Urbanistic General Galați.
Principalele directii considerate definitorii
ınconceptiaPlanuluiUrbanisticGeneralcu
privire la valori le patr imoniale a le
municipiuluiaufost:luareaınconsiderarea
fragmentelorapartinanddiferitelortipuride
tesuturbandreptelementedeterminanteın
stabilireaUTR si ınscrierea lor coerenta ın
strategia de dezvoltare a municipiului.
Stabilirea reglementarilor fiecarei unitati
teritorialede referinta a fost gandita astfel
ı nc a t s a consacre s i s a accentueze
caracteristicile urbanistice existente: tipul
trameistradale,aparcelarului,araportului
dintre cladire si vecinata t i , functiile
compatibile cu cele existente, indicii
urbanistice, ınaltimea cladirilor, tipul de
volumetriesiarhitecturaacceptataetc...
linkvideo:https://we.tl/ruMEa8ZUAU
, ın spatiulMarți,25octombrie
expozitional alMuzeului UAUIM a avut loc
vernisajul expozitiei si masa rotunda
„Crucea-elementdeamprentarea
spațiului locuit”, moderata de Monica
BERCOVICI-RATOIU , coordonator de
proiect. Au vorbit Mihaela HA� RMA� NESCU,
partener UAUIM, Luiza ZAMORA, partener
Asociatia 37, precum si invitati,membri ai
echipei de proiect, voluntari colaboratori.
Acestei expozitii i-am dedicat un articol
separatınbuletinulprecedent.I�nregistrarea
p o a t e f i v a z u t a l a l i n k - u l :
https://we.tl/EKLtzS30SA
Tot ınPublicațiidearhitectură.
aceasta zi au fost prezentate proiectele
nominalizate si premiate la sectiunea
Publicații de arhitectură, moderat de
Kazmer KOVACS, curatorul sectiunii. S-a
discutat despre reperele profesiei, despre
ambiguitatea statutului arhitecturi i
construite si reflectarea ei ın arhitectura
scrisa. Printre invitatii speciali au fost:
Mariana CELAC, Ruxandra DEMETRECSCU,
AdaHAJU,NicolaeLASCU.
Recuperarea reperelor tine oarecum
firescdegenularhitecturiiscrise sinueste
doarcazullucrarilordeistoriaarhitecturiisi
a asezarilor. I�ntreaga reflectie teoretica
asuprafelurilorıncareprofesiileimplicate-
arhitectura siurbanismul, ingineriadearta
sau designul de obiect - dau realitate
materiala neıncetatelor schimbari ın
amenajarea locuirii are si misiunea de a
identifica, descrie, califica si, frecvent, de a
recupera reperele care definesc spatiul
antropic.
Numarul relativ mare al lucrarilor
ınscriselasectiuneaPublicatiidearhitectura
semnaleazasiunaltfelderecuperare:aceea
aunuidefazaj,dinpricinacaruia„arhitectura
scrisa” publicata ın Romania - fie ca este
vorba de traduceri sau de lucrari ale unor
autori autohtoni - era mult ın urma altor
genuriliterare.
Cartile de arhitectura, majoritare ın
concurs, reprezentand patru cincimi din
totalul lucrarilor prezentate la Bienala,
acopera o ımbucuratoare diversitate de
categorii: analiza multidisciplinara si
monografie, eseu si istorie, arhitectura,
urbanism, peisagistica... Calitatea generala
se ınscrie ın registrul superior, facand
departajareaıncasimaianevoioasa.Dincolo
deoierarhizare(panalaurmainevitabila)a
cartilor, castigul principal ınregistrat la
sectiunea Publicatii de arhitectura a
prezenteieditiiaBienaleiconstaınlargirea
semnif icat iva a temat ic i i abordate ,
ı nmu l t i r e a f e l u r i l o r d e s c r i i t u r a ,
diversificareaformatelor–detipar,darside
gandire.Efectuldoritsiprevizibilalacestui
spectaculos proces este o comparabila
cresteresidiversificareapubliculuicititor.
linkvideo:https://we.tl/saBcBIbzq5
Miercuri , 26 octombrie.
Arh i tec tura în învățământu l
preuniversitar. La aceasta sectiune au
participat invitati dinMinisterul Educatiei,
Ministerul Culturii, Inspectoratul Scolar al
Mun i c i p i u l u i Bu cu re s t i , P r im a r i a
Municipiului Bucuresti, cadre didactice,
reprezentantiiunorasociatiicarederuleaza
proiecterelevantepentrueducatiademediu
construit din ınvatamantul preuniversitar.
DiscutiileaufostmoderatedeVeraMARINsi
TanaLASCU.
Dat fiind complexitatea lui, acest
subiect va fi tratatmai aplu ıntr-un articol
separat din Buletinul Informativ din luna
ianuarie2017.
Conferințadedicatămemoriei
victimielor din clubul Colectiv .
ConferintaagazduitvernisajulexpozitieiA
House of Grief, curator Dan COMA, ın
comemorareacolegilorarhitectisiurbanisti,
gazde:dnaarh.IleanaTUREANU,arh.Lorin
NICULAE.
Jurizareacelor54deproiecteprimite
laconcursul„Ocasaadurerii”,initiatdearh.
DanComasi ınscrisınprogramulBienalei
Nationale de Arhitectura 2016, ın vederea
atribuirii premiilor revistei „Arhitectura” a
UniuniiArhitectilordinRomania,aavutloc
ındatade7noiembrie.
Arh.LorinNICULAE:„Suntaicipentru
căampierdutmulțiprietenianul trecut,pe
careaș fiavutocaziasă-i cunoscpoatemai
b ine dacă t impul ne-ar f i permis -o .
Posibilitateaaceastaafostlaunmomentdat
retezatăabruptșiastaeceeaceamresimțit
cutoțiifoarteacutșiîntr-unfelne-aadusmai
aproape,pentrucăsuntaicicolegipecarenu
i-ammaivăzutdeanultrecut.”
Dan COMA: „Vă rog, dacă tragedia
celor întâmplate v-a atins sufletul, să faceți
ceva să îi comemorați pe cei dispăruți în
condițiiatâtdetragice...cuatâtmaimultcu
câtopartedineiaufostcolegi,laMincu.Eu
cred că este datoria noastră, da. E datoria
comunității Mincu, în primul rând, și a
comunității arhitecților și studenților la
arhitecturădinRomânia,înaldoilearând,să
încercesă-icomemorezepeceicareaumurit
șipeceicareaufostrănițiînaceastăteribilă
tragedie.”
Arh.IleanaTUREANU:„S-aruptceva
înnoiacumunanși,casăvăspuncinstit,noi,
ceicareneocupămderevistaUrbanismul,am
cam încheiat ce am avut de spus cu acest
număr. Mi-e foarte greu să depășesc cele
întâmplate cu colegii noștri și prieteni unii
dintreei.Amvrutsăneamintimdeei,amvrut
să păstrăm ceea ce au făcut important, din
aceastăcauzărevistaUrbanismulvascoateîn
formatdecartedoctoratulCătălineișial lui
Mihai.Vorbimdespreei,vorbimșidesprenoiși
ca să vă spun cinstit uitându-ne în oglindă
după exercițiul acesta de amintire și de
evocare,vădcevadestuldeneplăcut.Suntem
uscați,suntempuținsensibili.Ceeaceafăcut
domnulCOMAesteexcepție.Eadevărat,sunt
oameni care plâng în Egipt pentru ei,
musulmanicareaufostimpresionați,echipe
dinNewYorkcaren-audormitnopțilecasă-și
termineproiectul,darcolegiinoștriauspuscă
nuautimpdeasemeneamanifestări.Suntem
trișticăeinumaisuntcunoi,suntemtriștică
nusuntemcapabilisă-Iiubimcugenerozitate
șicutotsufletul.”
Juriul premiilor „Arhitectura” a fost
alcatuit din: arh. Dan Coma, initiator si
presedintealjuriului;arh.MonicaLotreanu,
redactor-sef al revistei „Arhitectura”; arh.
VasileTelea.
I� n u rma eva lu a r i i p ro iec te lor
participante si a deliberarilor juriului,
rezultatelesunturmatoarele:
PremiulIex-aequo,400eurofiecare
14-09LK-autori:LenkaKormanikova,
MatúšKaboš-Slovacia
23-09MB-autor:
MateiBogoescu-România
PremiulIInus-aacordat.
PremiulIII,200euro10-10SB-autori:
CătălinaBibire-Cosmescu,Oana
AlexandraSiserman-România
Juriulaalcatuito listade9proiecte
mentionate onorific pentru conceptele
prezentatesipunerealorınpagina:
27-09RM - autori: Rodrigo Garcıa Macchiavello,
AndresBruzzese-Uruguay
23-09GG-autor:GiseleGraca-Portugalia
12-10VG - autor: Valentin Gheorghian - UK /
Romania
23-10RL-autor:RazvanLacraru-Romania
10-09AC-autor:AlexandruIoanCetea-Romania
12-09CM-autor:CalinaManisor-Danemarca
25-09LS-autor:MitziVargasdePigna-Venezuela/
Spania
14-09LS-autor:LauraSabau-Romania06-09AB-
autor:AndreeaBoldojar-Romania.
Juriul premiilor „Arhitectura” ıi
felicita pe toti participantii la concurs
pentru calitatea proiectelor si pentru
emotiasisensibilitateacucareauabordat
temaacestuiconcursfoartespecial.
Proiectele au fost expuse ın spatiile
Universitatii de Arhitectura si Urbanism
„IonMincu”Bucuresti ın27octombrie, ın
cadrulBNA2016sipotfivizualizatepesite-
ul sectiuneagrief.www.icarch.us
Revista „Arhitectura” va anunta
publicarearezultatelorconcursului„Ocasa
a durerii” (A House of Grief) ın numarul
urmatoralrevistei.
Premiilesuntınsumabruta,iarplata
lor se va face ın conditiile prevazute de
Codul fiscal, autorului principal sau
lideruluideechipaparticipantalaconcurs,
dupacaz.Autorilorproiectelorpremiatesi
mentionate li se va oferi un exemplar al
numaruluiıncarevafipublicatconcursul.
linkvideo:https://we.tl/ZUSICbInuL
, a fost ziuaJoi, 27 octombrie
dedicataBienaleidelaVeneția2016,unde
s-a discutat Pavilionul României la
BAV. Au vorbit Attila KIM, comisarul
Rom an i e i s i p re s ed i n t e l e j u r i u l u i
concursului pentru selectarea proiectului
pentruPavilionulRomaniei,OanaBOGDAN,
secretar de stat ın Ministerul Culturii,
membru al juriului, Andrei ȘERBESCU,
coautor al proiectului HILARIOPOLIS,
Arsenal, BAV 2016, membru al juriului,
TiberiuBUCȘA,reprezentantulRomanieila
BAV2016.
Tiberiu BUCȘA: „Selfie Automaton
vorbeștedespremecanismeșirolulindividual
în alcătuirea și funcționarea acestora.
Alcătuireavinedintreidirecții-aarhitecturii,
alumiispectacoluluișiaartei-șifuncționează
în jurul unui nucleu comun, automatele
mecanice. Obiecte bizare și comice, acestea
sunt pretext și modalitate de comunicare,
între autori și publicul bienalei. Automatele
animă caricaturi umane sau animale
fantasticeșisuntasamblateînformădescene
predefinite, frânturide spectacol, în careun
locspecialesterezervatvizitatorului.Plasat
pescenă,acestadevinedinamșiactorîntr-un
scenariucuformăfixășirepetitivă,unposibil
portret generic al relațiilor sociale, pus în
fragmente.
Marioneteledevinpersonajeprincipale,
dar sunt private de libertățile din lumea
spectacolului,undepotsfidalegilegravitației
sau pot deveni „conștiente” (în extremă
tragică,îșipotrecunoaștefirelecareleleagăși
sepotelibera).
Deși alcătuite cu articulații care le
permit „libertateademișcare”, în acest caz,
acesteasuntprivatedecorziși literalmente
fixate în cuie, într-un mecanism care le
permite o s ingură mișcare , ș i aceea
predefinită. Iar vizitatorul nu face excepție.
Poziționatcaoparteamecanismului,areo
singură opțiune: să-i asigure funcționarea
prinpropriasaacțiune,repetitivă…
Proiectul SelfieAutomatonpropune o
reflecție asupra caracterelor și acțiunilor
blocate în automatisme, dar și o temă
deschisă, cea a tiparelor, predefinite: există
elecuadevărat,facempartedinele,suntem
victimilelor,sauceicarelegenerează?”
A fost lansat numărul 2/2016 al
revistei ARHITECTURA, al carui dosar
tematic este ,Bienala de laVeneția 2016
prezen ta t de Cr i s t i an BL IDARIU ,
coordonatorulnumarului.
De asemenea, a fost prezentat
catalogul Expoziției Concurs Bienala
Națională de Arhitectură ediția a XII-a,
Bucurest i , 2016, de c atre Georgică
MITRACHE.
Festivitatea de ınchidere a Bienalei
Nationale de Arhitectura, editia a XII-a a
avut-o drept gazda pe doamna arhitect
Ileana TUREANU, presedintele Uniunii
ArhitectilordinRomania.
linkvideo:https://we.tl/Ujdp9aYZsR
INFO 2 LASIBIU,
TREIEVENIMENTEÎNTR-UNULSINGUR!
atade13decembrieafostoziDcunorocpentruparticipanţiilaevenimentul
organizatınSucursalaUARdinSIBIU.Aavut
loc amembrilorîntâlnireafestivăanuală
sai, gata sa-şi povesteasca ce s-a mai
ıntamplat peste an, cat de draguţi le sunt
nepoţii,cumomaiduccusanatateaetc.,etc.
Iarlafinals-auımbraţişatsis-aufelicitatcu
ocaziaSarbatorilordeIarna. Even imen t u l s - a p e t r e c u t l a
BibliotecaASTRA,gazdadejatradiţionala,
unde din 2011 s-a desfasurat majoritatea
evenimentelor organizate de Sucursala
noastra.I�ntalnireaamarcatsiaici,laSibiu,
SEMICENTENARUL DUILIU MARCU
(1966-2016) „Omul, arhitectul ș i
profesorulDuiliuMarcu“.
dearh.MirceaȚIBULEAC
I�n deschidere, am avut parte de o
conferinţa interesanta susţinuta de dna
profesor -dr. arh. Mariana CROITORU
coordonatorul acestui proiect cultural,
finanţatdeUniuneaArhitecţilordinRomania
ın par tener ia t cu Un ivers i ta tea de
Arhitectura si Urbanism „Ioan Mincu“ din
Bucureşti.
Dupa conferinţa, care ne-a potolit
seteadecunoştinţelegatedeviaţa siopera
marelui arhitect, a urmat deschiderea
sticlelorcuşampanie.I�ntimpcepaharelese
umpleau, a avut loco tombola ai carui trei
caştigatori au intrat ın posesia cate unei
broşuri „Duiliu Marcu”, pe care doamna
profesor,coordonatorulproiectului,le-adat
sicateunautograf.
Cu paharele ın m an a si ıntr-o
atmosferarelaxata,amfacutturulexpoziţiei.
Eaafostparcursadeıntreggrupulprezent,
beneficiinddeghidajuldneiCROITORU,care,
cupasiunesirabdare,adatexplicaţiiculux
deamanunteındreptulfiecaruipanou.
Dupaacestefortintelectual,foameade
cunoaştere s-a transformat ın foame
adevarata, stimulati fiind si de mirosul
bucatelor care erau etalate la vedere, care
mai de care mai ımbietoare. Petrecerea si
poveştileanimatedeoţuicadecasasiunvin
bundeRecasauduratpanasearatarziu,cand
cugreucolegiimeis-audesparţit,cuparere
derausicuangajamentulcaosaıncercamsa
nevedemmaides.
Va doresc, cititorilor acestor randuri,
saaveţisivoiideeaunorasemeneaıntalniri
ın care sa ımbinaţi cele doua obiective
principale aleUniunii noastre, promovarea
activitaţilorcultural-arhitecturale si a celor
sociale, ın interesul membrilor sai si a
vizibilitaţii noastre ca breasla ın randul
societaţiicivile.
SĂRBĂTORIșiCRĂCIUNFERICIT!
LaMulțiAni!
arh.MirceaȚIBULEAC
linkvideo:https://we.tl/jgp9ej1eC2
linkaudio:https://we.tl/ikJ9RollLu
linkfoto:https://we.tl/qD8SipAkhZ
linkcapturideecran:https://we.tl/cElgQxxsXH
INFO3 PROIECTECULTURALEfinanțatedeUAR-2016
Sesiunedecomunicări
,Luni, 28 noiembrie 2016
ıncepand cu orele 11.00, la Centrul de
CulturăArhitecturalăalU.A.R.dinStrada
Jean Louis Calderon, nr. 48, a avut loc
sesiunea de comunicare a rezultatelor
proiectelor culturale, finanțate de
Uniunea Arhitecților din România, din
fondul „Timbrul Arhitecturii”, în anul
2016.
Deschidereasesiuniiafostonoratade
profesorul dr. arh. ,Nicolae LASCU
presedinte al Comisiei de Selectie si
EvaluareaProiectelorCulturale:
„Deaproximativ 10ani, în fiecare an
acele finanțări ale Uniunii Arhitecților pe
diverseproiecteculturalesuntprezentatela
sfârșitul lunii noiembrie, pentru a vedea
rezultateleacestorproiecteșipentruaface
schimbdeexperiență,pentruacunoaștece
au realizat colegii noștri. În Comisia de
SelecțieșiEvaluareaProiectelorCulturaleau
fost: 1.Prof.dr.arh.NicolaeLascu 2.arh.AurelBotez 3.Prof.dr.arh.IulianaCiotoiu 4.Prof.dr.arh.VasileMitrea 5.Prof.dr.arh.LilianaRoșiu Membrisupleanți: 1.Prof.dr.arh.IoanLucăcel 2.arh.AlexandruPanaitesacu”linkvideo:https://we.tl/7x4SwTaQun
foto&videoarh.MirceaȚIBULEACdeAnaDONTU
Prof.dr.arh.NicolaeLASCU
PrimulproiectprezentatafostDealu
CERULUI în meșteșug , de Fundatia
Archaeus,coordonatorproiect:arh.Marius
MICLĂUȘ.
Arh.Marius MICLĂUȘ: „Prezentarea
meavaaveacelpuțindouăpărți,adicăomini-
istorie a evenimentului Dealu CERULUI în
meșteșug - denumirea nu-mi aparține, este
numele vechi găsit în cărțile austriece și
locațiaesteundevala40dekmdeHerculane,
RezervațianaturalăCheileNerei–Beusnița.
Fundația Archaeus dezvoltă la Dealu'
Cerului,demaimultde10anioplatformăde
studii interactive și interdisiplinaritate
aplicată, conferințe, întâlniri interactive și
workshop-uri, aducând împreună domenii
precum arhitectura, arta, filmul, fotografia,
dansul, muzica, design-ul…în cheie de
meșteșug,totulîmpletitcuaromedeviață.În
RezervațianaturalăCheileNerei–Beusnița,
vechiul “sălaș” (mai mult de 109 ani),
reabilitatși transformatadevenitcentrude
arhitectură experimentală. Aici, în locul în
care creativitatea este o stare de spirit,
dealurileseînalțășicerulcoboarăînnatura
înconjurătoare, în peisajul ce devine
conținător și în același timp o resursă de
materialdeconstrucție.”linkvideo:https://we.tl/wTbUgtr7PR
Restauratori români: ArhitectulȘtefan Balș (1902-1994) / InstitutulNational al Patrimoniului / coordonatorproiect:arh.AncaFILIP.
Arh. Anca FILIP: „Ciclul de proiecteculturale«Restauratoriromâni», finanțatdeUniuneaArhitecțilordinRomâniadinFondul«Timbrul Arhitecturii» e menit să evoce, săreaducă înactualitate și săpună în valoareopera înaintașilor arhitecți, cu contribuțiimajoreladezvoltareadomeniuluiprotecțieișirestaurării monumentelor istorice, care auactivat în cadrul Comisiunii MonumentelorIstoriceșialDirecțieiMonumentelorIstorice,cu un proiect menit să evoce complexaactivitateaarhitectuluiȘtefanBalș,celcarepoatefinumit«părinteleșcoliiromâneștiderestaurare». În cele peste șase decenii deactivitate,ȘtefanBalșarestauratmaimultde50demonumenteșiansambluriistorice,esteautorulazecidestudiipublicateînrevistedespecialitate, a unor lucrări cu caractermonografic, a importante comunicăriștiințificeșiaformatnoigenerațiidearhitecțirestauratori.Proiectulculturals-adesfășuratînperioadamartie-noiembrie2016,princarene-am propus cercetarea, reconsiderarea șipunerea în valoare a operei lui Ștefan Balș,atâtprinperspectivapractică,câtșiprinceaadiscursului teoretic . Prin cercetarea,inventarierea și digitizarea bogatului fonddocumentar datorat arhitectului, aflat înarhiva și biblioteca Institutului Național alPatr imoniu lu i , fondur i le Comis iun i iMonumente l o r I s to r i ce ș i D i re c ț i e iMonumentelor Istorice, care includ și odonațiededocumentefăcutădearhitectcătrearhiva institutului la începutul anilor `90,proiectul va contribui și la salvgardarea șipunerea în valoare a documentelor dearhitectură,care,printr-olargăpromovareșidifuzare,vafacilitaaccesulspecialiștilorșiapublicului larg interesat la arhiva derestaurare.”
linkvideo:https://we.tl/9ulySBg6RA
Brâncoveni–Undrumspretrecut,
o cale către viitor / Asocia t ia Art
ConservationSupport/coordonatorproiect:
restauratorAncaDINA,autori:profesordr.
ist.deartaTerezaSINIGALIAsiprof.univ.dr.
OliviuBoldura–expertrestaurator.
Coord. Anca DINA: „Cele 200 pagini
coloralecărțiisuntstructuratepedouăpărți,
prima fiind o prezentare foarte bogată în
informații a Ansamblului Domnesc de la
Brâncoveni–azidispărutșidesprecareexistă
puținetextescrise-,aMănăstiriiBrâncoveniși
a Bolniței sale. Sunt expuse date istorice
desprectitorișievoluțiaansamblurilor,sunt
prezentate programele iconografice, este
înțeleasășiarătatăimportanțaloculuipentru
arta și arhitectura medievală românească.
Parteaadouaacărțiiestededicatăprocesului
de conservare-restaurare a ansamblului
muraldinBolnițaMănăstiriipunândaccentul
peparticularitățileintervenției”.
Prof.univ.dr.OliviuBOLDURA:„Prin
restaurarea picturilor murale de la bolnița
mănăs t i r i i B râncoven i s - a u rmăr i t
recuperarea mesajului artistic autentic al
unei epoci cu totul remarcabile. Vom
descoperi că odată cu trecerea timpului
acțiuneafactoruluiumanafostagresivă,iar
degradările produse picturilor din Bolnița
mănăstirii au redus mult din întregul de
odinioară. Din acest motiv, dificultatea
intervenți i lor de restaurare a impus
adoptarea unei metodologii complexe prin
care s-a urmărit o eficientă conservare a
picturilor. În ansamblu, modalitățile de
prezentareesteticăauconstituitoprovocare
pentru echipa de restauratori, care a dat
dovadă de o remarcabilă sensibilitate și
abilitatetehnică,reușindojustăraportarela
mesajulartisticoriginal.”linkvideo:https://we.tl/gOW58JUW2a
C a p a c i t a t e a d e p r e d a r e ș i
promovare în școli /De-a Arhitectura /
coordonatorproiect:arh.ClaudiaPAMFIL
Arh. Claudia PAMFIL: „Voi face o
scurtă introducere încontext,tocmaipentru
căactivitateafinanțatădeUAResteobucățică
din tot ce facem, însă cea pe care se
construieștetotul.
Înprimulrândvreausăvăspuncăam
auzitînprezentareaprecedentănumedragi,o
perioadă dragămi-ați evocat, între 1993 și
1997 am lucrat la Direcția Monumentelor
Istoriceșiacumamajuns,dupănișteani,să
măocupdetransferulcătreeleviadragostei
pentru patrimoniu, eu elaborând în cadrul
cursuluidearhitecturăpentrucopiicapitolul
dedicatmemorialului.Darmăocup,defapt,în
cadrul asociației noastre de această
componen tă s p r i j i n i t ă d e Un i unea
Arhitecților, care sereferă lacapacitateade
predare și promovareaarhitecturii în școli,
deci nu cursul efectiv, ci gestiunea lui, de
pregătirea cadrelor didactice, împreună cu
arhitecții voluntari, să contribuim astfel la
cultura generală refritoare la mediul
construitacelormici,prinasta lacreșterea
rolului arhitectului în societate și creșterea
calitățiiarhitecturiișiacalitățiivieții.
Poatesunăpreamult,darsăștițicănu
este. Am observat deja efectele și prin
activitateaelevilorînșcolișiprinschimbarea
percepțieicadrelordidactice.”linkvideo:https://we.tl/kyYa9qR3KG
Arhitectul Victor ȘTEPHĂNESCU
întreStilulNaționalșiModernism/OAR–
F i l i a l a Te r i t o r i a l ă D o b ro g e a /
coordonator proiect/ autor: arh. Radu
ȘtefanCORNESCU.
Arh . Radu CORNESCU : „ Î n t re
arhitecții români mai însemnați care au
activat la început de secol XX în Constanța,
VictorȘtephănescuocupăpedeparteprimul
loc,atâtpentrunumărulconstrucțiilor,câtși
pentru importanța lor – toateaudevenit în
zilele noastre monumente istorice, făcând
parte din Patrimoniul Național. Victor
Ș t e p h ă n e s c u ( 1 8 7 6 - 1 9 5 0 ) , f i u l
compozitorului George Ștephănescu ,
întemeietoralOpereiRomânedinBucurești,
terminăFacultateadeArhitecturădelaParis
înanul1901cașefdepromoțieșidevinefoarte
rapid unul dintre arhitecții în vogă din
București, astfel că în 1905 este numit
arhitect-șefalexpozițieijubiliaredin1906,la
aniversareaa40deanidedomnieaRegelui
CarolI.Elproiecteazăsaucoordoneazăpealți
arhitecțipentruridicareaclădirilordinParcul
Carol,printrecare:PalatulArtelor,Pavilionul
Regal,PavilionulDobrogei,AreneleRomane,
TurnulluiȚepeș,BisericaCuțituldeArgintetc.
Victor Ștephănescu exersează, de-a lungul
cariereiluimaimultestiluri,înprincipalneo-
românesc (în primele decenii ale veacului
trecut) și modernist, dar a creat și în alte
stilurica:victorian,academist,neoclasicsau
neo-brâncovenesc. Astfel că, în 1911, el
primește,înBucurești,comandasăproiecteze
Biserica Anglicană (terminată în 1914, dar
funcționalădupă1922),realizatăînstilgotic-
victorian.Influențatdeaceasta,Ștephănescu
combină stilul victorian cu elemente neo-
românești,avândaspectmonumental,pentru
proiectarea înConstanțaa trei clădiri:Casa
Ecsarhu,CasaParianoșiCasaCănănău.”l ink v ideo : h t tps : //we . t l /KapKbYlrOw,
https://we.tl/jmQTK7xVCG
Tabăra de restaurare castelul
Banffy / Fundația Transilvania Trust /
coordonator proiect dr. ing. Makay
DorottyaLilly/prezintă:EKEZsuzsanna.
E K E Z s u z s a n n a : „ F u n d a ț i a
TransylvaniaTrustacontinuatși înaceastă
varăprogramulinternaționaldeinstruireîn
restaurarea patrimoniului construit ,
organizândtabăraderestaurareîntre25iulie
și7august2016,undeauparticipatstudenți
arhitecți, ingineri constructori, arheologi,
istoricideartă,darșimuncitoridinindustria
construcțiilorcareaudoritsăsespecializeze
în domeniu, persoane din Grecia, Anglia și
România.
O b i e c t i v u l p r o g r amu l u i e s t e
rev igorarea ș i instruirea meser i i lor
tradiționaledindomeniulconstrucțiilor.Timp
dedouăsăptămâniparticipanțiiaubeneficiat
deinstruireteoreticășipractică,astfelauluat
cunoștință cu principiile și metodologiile
reabilităriipatrimoniuluiconstruit.Alăturide
atelierele de zidărie (restaurare de zidărie,
restaurare/construcție de bolți, tehnici
murale), tâmplărie și restaurare mobilier
vechi, conduse de meșteri restauratori din
țarășidinstrăinătate,participanțiiauavut
posibilitateadeaoptapentrudouătipuride
cercetări,unaderelevarearheologică,altade
cercetare în domeniul i storie i artei ,
implicându-seactivînlucrărilederestaurare
alecastelului.”
linkvideo:https://we.tl/NL6LcJRr9d
Digitalizarea datelor de arhivăculese de istoricul de artă CezaraMUCENIC de la Arhivele Naționale –Direcția Municipiului București (1830-1 9 6 0 ) / A s o c i a ț i a R h a b i l l a g e ,coordonator proiect: arh. LoredanaBRUMĂ / prezintă: arh. AlexandraARDELEANU.
Arh.AlexandraARDELEANU:„Istoriaarhitecturală a Capitalei este de curândpublică, în format digital. Sunt documente,hărţi sau planuri care recompun istoriaCapitalei, salvate de criticul de artă CezaraMUCENIC. În anii '80, pe când coordonabiblioteca Institutului de Arte, CezaraMUCENICaaduslaluminăculturaurbanădinMicul Paris. Când în București se demolamasiv, Cezara Mucenic a făcut o pasiunepentruistoriaarhitecturalăaCapitalei.Voiasăafledecânddateazăpreocupărilepentruesteticaorașuluișicums-aconstruitînMiculParis,așacăamers laArhive.O întâmplarecareasalvatdeladistrugerepaginivaloroasedinistoriaCapitalei.
CezaraMucenicaaflatcăînBucureștiau început să se construiască monumenteistorice,maialesdupăPrimulRăzboiMondial.În 1911, s-a finalizat primul plan desistematizareaaBucureștiului.Particulariișistatulinvesteauînconstrucțiidinmaterialedecalitate, durabile. Așa au apărut și primeleregulideurbanism.PlanultrasamarilearteredecirculațiealeCapitalei,caresuntfolositeșiazi. Multe cladiri publice au fost construitepr in co lec te publ i ce . Legea as iguraconstructorilor scutirea de impozite pe operioadădezeceani.Între1920și1934s-auconstruitînCapitalăpeste29demiideclădiri.
Oricinedoreştesăaflecums-aconstruitînCapitală,înperioada1830-1960,vaputeacurând să descopere online, la adresahttp://www.arhivacezaramucenic.rhabillage.ro”linkvideo:https://we.tl/LzYPiIBgtC
Destineparalele:RaduMĂNĂILĂși
Ștefan LUNGU / Asociația Culturală
Arcatech/coordonatorproiect:prof.dr.
arh.MariusMarcu LAPADAT / prezintă:
dr.arh.MarianaCELAC
Dr.arh.MarianaCELAC:„Suntlegați
deocopilăriepetrecutăînacelașicartier,deo
adolescență petrecută în același liceu și în
aceeași clasă, o decizie comună de a face
arhitectura, colegi de an la Institutul (pe
atunci)IonMincușiprietenioviațăîntreagă,
așa că am dezvoltat un mic studiu care a
începutprintr-oincursiuneîncontextulepocii.
Am ales câteva exemple care să ilustreze
tendințele mari ale arhitecturii europene.
Momentul șaizecist în cultura românească
marcat de contribuțiile extraordinare ale
generațieideliterațișiartiștiplastici,darși
arh i tecț i , momentul dezghețu lu i , a l
deschiderii după perioada realismului
socialist care a funcționat ca un atractor
destuldeputernicînceledouădeceniicareau
urmat.Bineînțeleselementeleetnograficeau
format un corp separat de investigații și
analize.Ceeacevăprezintaicisuntplanșele
dinexpozițiacareaîncheiatproiectulnostru.”
linkvideo:https://we.tl/7ts9RFGukZ
/Batem fierul la conac! 2016
Asociația Maria / coordonator proiect:
arh.AlexandraMIHALCIUC.
Arh.AlexandraMIHALCIUC: „Batem
fierul la conac! Este un workshop de
meș teșugur i t rad i ț i ona le ș i t ehn i c i
experimentale de la Țibănești, care anul
acestaaavutlocîntre24iulie-7august.
Toate activitățile grupate în jurul
conaculuiPetreP.Carpconstituieoșcoalăde
meșteșuguri, destinată în primul rând
sătenilordinzonaȚibăneștiului,darșituturor
celor care conșt ient izează valoarea
patrimoniului cultural și nevoia de a-l
transmiteurmașilor.
AjunselaedițiaaX-a,workshop-urileau
coagulat ateliere ca: fierărie, metaloplastie,
frescă, sculptură în lemn, restaurare,
termoizolație cu baloți de paie, tencuieli
tradiționale cu lut și balegă, tencuieli
experimentale, dulgherie, nuielărit, sobărit,
olăritsauhârtiemanuală.
Adresatstudențilordelafacultățilede
arhitectură, restaurare, artă, construcții,
a rheo log ie , fo togra f i e , l oca ln ic i lor,
specialiștilor, precum și celor interesați de
subiect, “Batem fierul la conac!” este o
alternativălaofertastandarddeînvățare.
Anulacesta,școaladevarădelaȚibăneștia
fost cofinanțată deUniuneaArhitecților din
Român i a p r i n f o n du l " T imb r u l d e
arhitectură".
Atelierele au fost susținute de către
echipa: SebastienPalomas(fierărie), Vasilica
Martin și Maria Coltofean(pictură murală),
Constantin Palaghiu(sobărit), Alexandru
Rusu(tencuieli tradiționale). Școala de
Fotopoetică “Francisc Mraz” a susținut
prelegerileșiworkshopuldefotografie.”
linkvideo:https://we.tl/oBI67eOvam
Camera cu relevee. Digitizarea șidocumentareaarhiveidereleveeDITACP-UAUIM/UniversitateadeArhitectură șiUrbanism „Ion Mincu", coordonatorproiect:dr.arh.IrinaCALOTĂ/prezintă:dr.arh. IrinaCALOTĂ,dr.arh.AlexandraTEODOR.
Dr.arh.IrinaCALOTĂ:„Arhivaconținereleveele realizate de studenții UniversitățiideArhitecturășiUrbanism„IonMincu”,de-alungul existenței sale (vezi istoric UAUIM).Majoritatea lucrărilor au fost redactate încadrulpracticiidereleveu,careafăcutșiîncăface parte integrantă din pregătireastudenților arhitecți. Este dificil de estimatvaloareadeansambluaarhivei,eaalcătuindun patrimoniu artistic și documentar cumultiple fațete. O prezentare sumară acriteriilorcarepotdefinivalorilearhiveiesteîn măsură să contureze importanța ei. Unaspect esențial îl constituie vechimeareleveelor.Dinceeaceștimpânăînprezent,peste600dereleveeaufostrealizateînaintede anul 1950, iar celmai vechi datează dinanul 1903. Alte aproximativ 700 au redatstarea unor monumente între anii 1950 și1976.”
Dr.arh.AlexandraTEODOR:„Înanul2006 a demarat acțiunea de digitizare aarhiveiderelevee,subcoordonareadoamneiprof.dr.habil.arh.HannaDerer,continuatăapoi printr-un proiect bazat inițial pevoluntariat (2008-2012), sub coordonareadoamneiprof.dr.arh.AncaBrătuleanu,careulterior a beneficiat de finanțarea UniuniiArhitecților dinRomânia (2014 și 2015, dinfondul „Timbrul Arhitecturii”). Digitizareaarhivei se impune ca măsură de siguranțăpentru salvgardare a informației conținute;deasemenea, formatuldigitalo faceșimultmai accesibilă – atât specialiștilor, cât șipubliculuilarg.”
linkvideo:https://we.tl/oPbQ9BFScX
MeșteșugșiPatrimoniu.Țiglăritulîn viziunea arhitecților / AsociațiaMONUMENTUM / coordonator proiect:arh.VeronicaVAIDA.
Arh. Veronica VAIDA: „Proiectulcultural«MeșteșugșiPatrimoniu.Țiglăritulînviziunea arhitecților» este organizat deAsociaţia Monumentum, în parteneriat cuUniversitatea Politehnică Timişoara şiAsociaţiaSinapticașiestebeneficiaraluneifinanţări dinparteaUniuniiArhitecţilor dinRomâniadinFondul«TimbrulArhitecturii»înanul2016” şi cofinanţatdeARTTAşiGlobalHeritageFund.
Ceurmăreșteacestproiect:
1. protejarea arhitecturii tradiţionale asatelor,agresatede«arhitecturade import»(uneori realizată chiar cu concursularhitecţilor).
2.ameliorareacolaborăriidintreproiectantșiexecutanți, relație care a suferit în urmadesființării școlilor de meserii; aceastaînseamnă un plus de experiență și pentruexecutanți,darșipentruviitoriiarhitecți.
Proiectul s-a desfășurat între 19-28august 2016. S-au realizat două atelierepentru 15 s tudenț i arhi tecț i pentrudeprinderea prin practică a secretelormeseriei tradiționale, importantă pentrures taurarea c lăd ir i lor t rad i ț ionale :confecționareadețiglășicărămidămanuală.Atelierele au durat 10 de zile și au fostc o o r d o na t e d e m e ș t e r i i l o c a l i , d ereprezentanții celor două asociații și dereprezentanții Facultatății de Arhitectură șiUrbanism. Au fost efectuate toate fazeleprocesulu i tehnologic : se lectarea ş imăcinareaargilei,confecționareaformeiprinmatrițare și arderea în cuptor. Atelierul dețiglăritafostcompletatdeprezentărișivizitetematiceșideunatelierpracticderealizareaune i înve l i tor i t rad i ț iona le in s i tu .Participanțiiaubeneficiatdeasemeneadeunatelier despre managementul de proiectcultural.”
linkvideo:https://we.tl/uoicHGlWlm
Crucea–elementdeamprentarea
spațiului locuit / Asociaţia CENTRO /
coordonator proiect: etnolog Monica
BERCOVICI.
Monica BERCOVICI : „Expoziț ia
«Crucea-elementdeamprentareaspațiului
locuit»,vernisatăîncadrulBienaleiNaționale
de Arhitectură, este realizată de Asociația
Centro în parteneriat cu Facultatea de
UrbanismaUAUIMșiAsociația37,încadrul
concursuluiUniuniiArhitecțilordinRomânia-
sesiunea2016pentruacordareadefinanțare
proiectelor culturale din Fondul «Timbrul
Arhitecturii».
Proiectul produce documentaţia unor
elementedepeisajculturallocal(crucile)prin
materialulrezultatdinstudiuldeterenatrei
zone geografice cu specificităţi diferite
(localități din județele Prahova, Buzău,
Dâmbovița, Argeș, Vâlcea și Gorj), prin
cercetarea integrată a acestora de diferiţi
experţi în domenii conexe: etnologie,
urbanism, i s tor ia arte i , conservare-
restaurare.”
linkvideo:https://we.tl/W6GH3kBAMi
Unsecoldearhitecturăromânească(perioada 1918-1944) / FundațiaCulturală META / coordonator proiect:AndreeaDRĂGHICESCU.
Andreea DRĂGHICESCU: „Proiectulenciclopedic, inițiat de Fundația CulturalăMETA,afostdemaratlaînceputulanilor2000subformaunuidicționartipărit,primaetapămaterializându-seîn2001,odatăcuaparițiadicționarului «Un secol de sculpturăromânească»,publicat înColecția«Sinteze»,Editura META. În 2015, Fundația CulturalăMETAarevenitcuonouăenciclopedie,dedataaceastă dedicată arhitecturii românești șiintegrată într-un program cultural maiamplu,careconstădindouăproiecteculturalecomplementareșicareanulacestaseaflălaceade-adouaedițieasa:
1.Enciclopediabilingvăon-linedearhitecturăromânească,edițiaaII-a,1918-1944-www.e-architecture.ro;
2. Expoziția de fotografie Un secol dearhitectură românească (1918-1944),deschisăînperioada9noiembrie-4decembrie2016.
Cuunconținutspecificcomplexșibinedocumentat, enciclopedia și expoziția îșipropunrealizareauneiviziuniextinseasupraarhitecturiiromâneștidinultimiiaproximativ100deaniînpatruetapedistincte,înformatulpropus–on-lineșibilingv/expoziție,carevaconțineinformațiicuconținutistoricșicriticdeopotrivă, informații ample din istoriasecoluluiXX,darșiinformațiirecenteprivindactivitatea arhitecturală a celor selectați,nume consacrate, dar și numenoi, ale celormaitineriarhitecți.Edițiaon-lineesteprimaenciclopedie bi l ingvă de arhitecturăromânească cu acces l iber dedicatăarhitecțilordinspațiulromânescșireuneștepână în acestmoment fișele a peste 120 dearhitecți, care au activat în perioada 1890-1918,respectiv1918-1944.”
linkvideo:https://we.tl/UYvn1EDNWI
delaing.VintilăDĂSCĂLIȚĂtehnoredactare:AnaDONȚU
COMOARADINCENTRULVECHI
NucredsaexistepreamultiromanicaresanufiauzitdeHanulluiManuc.Darsunt
sigur ca-i numeri pe degete pe cei care mai stiu cate ceva despre soarta batranului
stabiliment.Iaraceloracarenustiu,lespuneu:ıncurteainterioara,stadeaproapecinciani
unCantacuzin,careısizidestetotibaniiınperetiihanului. Documente"secrete“
"Habarn-amavut,maibinede30deani,cămăleagăcevadeaceastăclădire.Abiaîn'90,
aimeiauscoslaivealădocumentele.Nutata,eleradusdin'82".Constantin(Dinu)Serban
Cantacuzinoeunbarbatdistins,carenuıncearcasaepatezeprinnimic.Poartaınprivire
calmulsicondescendentageneticaastripeisipareunpicıncurcatcaaıntarziat,maimult
decatpromisese,lafrizer. "Cândaapărutlegea,în'96,ne-ammobilizat,ampusacteleînordineșiamfăcutcerere
de retrocedare. În '97, am începutprocesul, iar în '99amavutprimul câștigde cauză, la
tribunal", spune Cantacuzino, odata asezat la masa, sorbind dintr-un ceai fierbinte.
"Judecătoreraunul,FloreaVișan-extraordinarom.Eleradeparteaproprietarilor.Edreptul
lui,domnule!Areomultoatedocumentele:semnate,parafate-cesăfac?!Îidau",zicea, si
restituia."Adatlatoțicareauavutdocumenteleînregulă".
CumaratănoulHanalluiManucrenovatdefamiliaCantacuzino.
Petimpulala,AVASpatrona"Carulcubere","HanulManuc"si"Gambrinus","printr-un
manager general care aduna o grămadă de bani negri din toată afacerea", spune Dinu
Cantacuzino.PrintrehartiileramasedelaTrocaderoSA-administratorahanului,controlata
deAVAS-,proprietaruldedreptagasitofisacare,ıntrealtele,faceareferirelagestiunea
hotelului."Nicimăcarnuși-aumaiascunsfărădelegile.Hotelulfiguracu24decamere,iarel
are32.Probabilcăbaniileintraudirectînbuzunar",povestesteCantacuzino.Untestamentdubios
"Eibine,în'97,cândsăîncheiemprocesul,aapărutuntestament,olograf,lăsatdesora
mea,unuicolaborator.Opovestedubioasă...Ceafostacolo,numaiDumnezeuștie",spune
Cantacuzino.I-aufostnecesariıncasapteanicas-oscoatalacapat. Din2007,castigatordefinitivsiirevocabil,s-aapucatdetreaba."Amîmprumutatla
bancăunmilionșijumătatedeeuroșim-ampuspetreabă.Doardinpodamscosaproape300
demetricubidegunoișimoloz.Cutotul,amevacut5600demetricubi,adicăpeste800de
containere.Unjaf,onenorocire.Totuleralapământ-instalațiielectrice,sanitare,canalizare.
Oindolențăfărămargini,cumnumaiîncazuladministratorilordestatpoțisăvezi".Hanul"penal"
Si,dacaaflatınexploatareastatului,zecideani,hanuln-ainteresatpenimeni,odata
retrocedat,si-arecapatat,pedeplin,interesulistoricsiarheologicınochiiedililor."Avenit
unuldelaprimărieșimi-afăcutplângerepenalăcăamschimbatoțeavășiamcârpitoparte
dintencuialacăzută",spune,farasaseenerveze,DinuCantacuzino.
"M-amdusșieulajudecătorșii-amspuscăam"stricat"maimultedecâtaleadouă,pe
carele-avăzutomulmeu.Darcă,totcefăcusem,eraimperiosnecesar,casămenținclădireaîn
picioare.Șiapoi,ce-arfifostdepăstrat,cusfințenie,dincemaireprezentahanul?Ruina?!
Rețetamaterialelorfolositeîn'70,larenovareacomunistă?Caremaieravaloareaistoricăa
hanului,trecutprinatâtearenovărișitransformăribezmetice?Pânălaurmă,s-adoveditcă
amavutnorocdeunjudecătordestupatlacap". Asezat seriospe treaba, Constantin SerbanCantacuzinoa schimbat, cuvoiede la
primarie,darpebaniisai,aproapetot:sasekmdeconducteıninstalatiisanitare,zecidemii
demetrideconductoriıninstalatiileelectrice,sutedemetripatratidepavajsiacoperis,a
refacuttocaria,aschimbatfagulcustejaracoloundeeracazul,areamenajat,delazero,toate
saloanele,restaurantelesianexele,azidit,avopsit,atencuit."Maiamsărezolvhotelulși
crama.Acumlucrezlacamere.Nu-iușor,pentrucăvreausăpăstrezstiluldeboutique.De-a
lungulvremii,pânăînanii'50,hanulaavuttotfeluldeclienți:ofițeri-turci,ruși,francezi-,
negustori,medici,somitățipolitice.Văimaginațică,stândlunișianiprinBucurești,oameniiși-
auadusdeacasămobilier,casăseinstalezecâtmaicomod.Sigur,dupăTrocadero,potopul.N-
ammaigăsitnimicdinceeravechi.Doaroparteamobilieruluimasiv,făcutdeArtaMobileișia
Tapițeriei,prinanii'60.Acumvreausărefactotul.Cautmobilăveche.Instalezobiectesanitare
dinpiatră,cubateriiclasice.Ampusparchetdestejarpestetot". Cucramaeoproblemaserioasa.Odatacuınaltareastrazilorıncentrulistoric,cupeste
30decm,toataapapluvialaseadunaıncurteahanului,implicitınsubsol,afectandzidurile
vechi,dincaramida.
Acoperiș,cubanieuropeni Pariul lui Serban Cantacuzino este sa puna toate lucrurile la punct. "Cu banii din
crediteșicuceamîncasatpânăacumdinspațiilereamenajate,amcheltuitcamdouămilioane
deeuro.Casăfiusincer,numaiambanișinicicreditenumaifac.Încercsărefacacoperișulcu
banieuropeni.M-aucertattoțică,înlocsăcautfinanțareUE,amluatbanidinbancă.Ceerasă
fac?!Sămaiașteptîncădoi-treiani,pânăsedărâma?!"Despreeventualecolaborari,Dinu
Cantacuzinos-alamurit."Amprimitcâtevaoferte...nesimțite.Deexemplu,șaptemilioanepe
tot.Oporcărie.Alții,căsăle vândnumaihotelul.Încăunii,că,dacăinvestesceiînhotelșiîl
administrează,săledaușirestaurantulșigrădina.Fiecarevrealade-agata...".Intentioneaza
ca,pemasuraceıncaseaza,sarezolvehotelul.Cucramaramanedevazut.Manucpegustultuturor
"Varaeminunatîngrădină.Eliniște;zgomotulorașuluinurăzbește.Osăfrigemmieiși
berbecilaproțap.Osănecânteoformațiedelăutariadevărați.Deschidemșirestaurantul...",
spune Cantacuzino. Pana acum, pe fatada dinspre Dambovita, sunt gata trei saloane:
Cafeneaua - "Manuc Cafe", Salonul "Manuc Levantin" si "Manuc Bistro". Totul arata
impecabil,delamobilierlanarghilea,iarofertaculinaraepusaın"opera"deunpremiantın
alebucatarieiorientale.Maisunt sitreispatii"externalizate"- ıncaocafeneaspreChiu'
Garlii,unPlafarsio"pravalie"demozaicuripelaturadinspreCurteaDomneasca.Peinterior,
suntgata"SalonulVoievodal",laprimuletaj,"SalonulHanului",ıncare,la1812,s-asemnat
TratatuldePaceruso-turc,ınurmacaruia,RomaniaapierdutBasarabia-nedenumitınca,
oficial-,siRestaurantulManuc.
"Măgândesccăîntoatespațiileasteasepotorganizatotfeluldeevenimente:culturale,
artistice,serideteatrușimuzică,deșah,întâlniri,recepții;untârgîncurte,săvinălumeasă
vândă...Da'trebuiebani,cătoatecostă." Constantin Serban Cantacuzino, priveste fix, ıntr-un punct, cumana lunecata jos,
langacanadesticlaıncareceaiuls-aracit.Poatevedeistorii,trecuteoriviitoare.Tuınsuti
simtiadiereatimpuluicaopaladevantpelangaureche... IstoriahanuluipovestitădeConstantinȘerbanCantacuzino
"Știți cum e - legenda sună întotdeaunamai bine decât istoria seacă.ManucBei,
armeandeorigine,afostunpersonajcutotuldeosebit.SespunecăsoartaMoldoveișiaȚării
Româneștiadepins,cuadevărat,deel.Eracelmaibogatomalvremiișicelmaiputernic
negustordinzonă.Cunoștea12limbi,miideoameni,șiîncercasălaseimpresiacă"lucrează"
pentruelînsuși.Inițiațiispuncălucrapentruruși. Hanul, început la 1806, l-a terminat pe la 1808, când a venit dinMoldova în Țara
Românească.În1812,lamasalungădinSalonulHanului,sesemnapaceaRuso-Turcă,înurma
căreiaRomâniapierdeaBasarabia. Arhitecturaînconfigurațiasainițialăsecunoaștepreapuțin.Descrierileînceputuluide
secolXIXspuncălasubsolseaflau15pivnițeboltite,laparterexistau23deprăvălii,două
saloanemari,10magazii,camerepentruservitori,bucătăriișiuntunelundeintraulavreo500
depersoane.Laetajerau107odăi,celemaimultefolositepentruoaspeți.Încurteainterioară
existaocafeneașiomicăgrădinăcufântânăarteziană.ÎntrefațadadinspreDâmbovițașirâu
se construise un chei de piatră, lat de peste un metru. Mai târziu, după ce gârla a fost
canalizată, în vederea deschiderii Halei de Carne, lângă fațadă s-aumai adăugat câteva
prăvălii.
Pe20iunie1817,Manucmoare,delocîntâmplător,într-unaccidentdecălărie,elfiind
altfel,unexcelentcălăreț.Chingacaluluidepecareacăzut,sespunecăeracrestată.
Așadar,Hanulrămânecopiilorsăi,care,nefiinddeaceeașianverguracuceaatatălui,se
retraglamoșiadelaHăncești,defricarepresaliilor.Vândhanulunuigrupdetreinegustori,
întrecareungrec,DimitrieIconomidis.Sepoatespunecăn-auprinsoperioadăpreabună-
incendiu,cutremur.Ziduldinspregârlăeragatasăcadăcutotul.
Înconsecință,pela1862hanulintrăînproprietateaaltuinegustorromân,penume
LambruVasilescu,careinvesteșteosumăimportantăînrenovareaclădiriișioredenumește
"MareleHotelDacia" - "GrandHotelde laDacie".Doar căVasilescu rămâne cuodatorie
frumușică,fiindgata-gatasăpiardăHanul.Înconsecință,în1881,îșimăritatfata,Aurelia,cu
AlexandruBăicoianu, boier de viță șimagistrat, care, odată cuhanul, preia și ipoteca lui
Vasilescu.
După război, hanul este naționalizat de comuniști și intră în circuitul unităților de
alimentație publică, scăpând ca prin minune de la demolare. În furia sa "novatoare",
CeaușescucerecaHanulluiManucsăfiedemolatînscopulsistematizariiPiețeiUnirii.
Numaicăarhitectulșef,cunoscându-l,sevedetreaba,destuldebine,îispunecăarfi
păcat să dărâme o clădire în încăperile căreia se întâlneau, adesea, în ședințe, ilegaliștii
comuniști. Încântatde veste, Ceaușescu, nunumai căa renunțat la idee, ba chiara cerut
renovareasubstanțialăaclădirii.
Din căsătoria Aureliei cu Alexandru, s-au născut doi copii - Cleopatra și încă un
Alexandru.CleopatraBăicoianuestestrăbunicamea.Eaaavut-opeElena-cares-amăritat
Cantacuzino,intrândînfamilie-șialtedouăfiice,fărămoștenitori.Elena(Ella)șiConstantin
Cantacuzinoauavutunfiu,MihaiCantacuzino,mortîn1982.
MihaiCantacuzinos-acăsătoritcuCorneliaPetrescușiauavutdoicopii:Smaranda,
soramea,careamuritîn1998șisubsemnatul,ConstantinȘerbanCantacuzino.Așaaajuns
HanulluiManucpânălanoi,surorilebuniciimeleneavândmoștenitori".
dearh.DorinBOILĂ
nafaraunorizvoareminore,colaterale,chestiuneacareastăziÎfaceravagiiînEuropa,atâtînestcâtșiînvest,apornitînprincipaldin
centrulGermanieișisepoatenumiscurt„ȘcoaladelaFrankfurt”(am
Main). Aceasta a fost creată de o adunătură de așa-ziși sociologi,
majoritateadeorigineevreiască,laînceputulperioadeiinterbelice.Fără
a fi prea pătrunzătoare filosofic, fără a-și asuma, cuminimă decență
academică,mileniiledecuceririeticealepre-creștinismuluișimaiales
aleCreștinismului,respectiviiauaruncatpepiațaideilor„novatoare”un
amestecdemarxismșifreudism(crescute,ambele,peacelașisubstrat
mocirlosde ateismanti-mozaic) – amestec ce și-adovedit potențialul exploziv în toate etapele luptei
ideologicededupăcelde-aldoilearăzboimondial!!
RefugiațiînSUAîncăînanii*930,pseudo-savanțiisociologiaucontinuat,subumbrela„democrației
universitare”naiv-americane,luptalorîncrâncenatăcuvalorilecreștine,umaniste,pacifiste...Bachiarau
preluatasemeneanoțiunișile-auinversatsensulșirostul,deschizândcaleaunorteribilerăsturnăridelegi
alesociologiei,antropologiei,conviețuiriișicomuniuniiîntreoameninormali,întreneamurișicategorii
socialenaturale!! Dupăzecideanideîndoctrinărialestudențilorceauaudiatcursurilemajoritățiiuniversităților
americane, și care au ajuns conducători în toate domeniile societății occidentale, au devenit posibile
modificărideanvergurăalefilosofieiviețiisociale,economiceșipoliticeațărilorcelormaiavansate–pe
caretoatecelelalteleluaudreptetalon...
Așas-aajunsca,înlocsăsedealovituridecisivecomunismuluișiterorismuluimondial,maiales
prinforțaideilorceconstruiescosocietatesănătoasășidurabilă,ceimaimaridușmaniaioccidentuluisă
poatăarăta,disprețuitorșicredibil,sprederapajeledenedescrisdinchiarprincipaleleinstituțiiceaufăurit
„LumeaI-a”!!
Pentrucăacesteinstituțiiauajunssăpromoveze,cupatalamaoficială,anti-creștinismul,mișcări
violentanti-bisericășianti-familiatradițională,auajunssăprediceauto-învinuireapropriilornațiuni,state
șigrupurisociale!!
Acestedeosebitdegravedistorsiuni,obținuteprinzecideanidepropagandăsubtilășimanipulare
printoatecanaleledeinformațiiexistentesaunou-apărute,explicăaceledeconstrucțiiideologice,detipul:
VIEȚILEASCUNSEALEORAȘULUISERIALPENTRUMINTE,INIMĂȘIARHITECTURĂ DECONSTRUCȚIAIDENTITARĂAEUROPEI
tehnoredactare:AnaDONȚU
„flower-power”- deturnarea tineretului de la problemele reale ale vieții sale și ale scenei
internaționalecătreviațaindividualistă,sexși„distracțiemaximă”!Erauanii60,cândpăreacăcelemai
importante chestiuni sunt clasamentele de muzică ușoară, drogurile și eliminarea „constrângerilor”
religioase...Deundes-aajunslaaface„tabularasa”(exactconcepțiaunuirăzboicedistrugeoriceurmă!)
din tradiția etnică și religioasă a popoarelor, până la a credita toate emanațiile sulfuroase ale unor
analfabeți,darcareauavutmereuacceslamicrofoane...Pânălaaseoferi,înzilelenoastre,premiiNobelde
toatămirarea:unuipreședinteamerican„deculoare”,înaintesăfacănimic!!(casăvedemapoicăprestigiul
acestuipremiu„pentrupace”acauționatrăzboaieporniteînperioadamandateloracestuipreședinte...)
SAU premiul „pentru literatură” unui cântăreț din perioada „flower-power”, pentru textele sale de o
mediocritateincredibilă!!DovadăcăpânășiîncomitetulNobels-ainstalatmanipulareaideologică,dândla
oparteValoarea,BineleșiAdevărul...
„noua stângă”, „noua eliberare”, „noua revoluție” – când toate încercările comunităților de
oameninormali,careaucunoscutrăzboiulșidificultățileeconomice,deasesolidarizaînjurulideilorde
comunitate, într-ajutorarecivică,non-segregare,aufostdeturnatespremișcărilefeministe,amorliber,
ecologismși„bunăînțelegere”cuconducătoriicomuniști...
Deundes-aajunslasinistra„corectitudinepolitică”,careimplicăopermanentăauto-cenzurarea
cetățeanuluinormal,ofavorizaredecisivăaminoritățiicontraintereselornaturalealemajorității,unatac
concertatasuprapreceptelorviețiicreștinedinîntregalume,nunumaidințăriletradițional-creștine!!
„minimalismul”–onouăideologieagresivă,care,pentruaocolidificultățilestatuluibirocratizatși
manipulatdeinteresefinanciarecovârșitoare,proclamăcainteresantășifolositoaresărăciademijloaceși
„epurarea”înoriceartefactșioriceacțiunecupatalamadecontemporaneitate,adecvareșiprogresism...
Nutrebuieamintitdecâtvalulminimalistdinarteleplastice(undes-așialiatcusărăciadeideișide
expresie),dinarhitecturășiurbanism(undes-aajuns,dinnou,laeliminareaSpirituluiLoculuișiridicare
unorcartiereanti-umane,capentruoameni-roboți...),spreaneînglodaînminimalismeticșireligios,de
faptscopulfinal–casăseobținărenunțarealatradiții,normalitateșiluptăpentrucomunitate!!
Iatăcătoateacestea,spresatisfacțiadușmanilorasiațiaicivilizațieicreștine,seîntorcînEuropape
toate căile posibile, nu pentru a construi o lume mai bună și mai liniștită, ci pentru a deconstrui
IDENTITATEAȘINORMALITATEAcomunitățilorumane!!Nuartrebuisănelăsămpăcăliți–acesteasuntde
fapt singurele valori, aflate deasupra oricăror interese de grup social, care pot asigura coerența și
viabilitateagrupurilor,neamuriloreuropene!!
Cesemaipoate face,când„minunata lumenouă”a formatdejazecidemilioanedeanalfabeți-
funcțional,peambelemalurialeAtlanticului??Iată,dinnou,exemplulabsolutmiraculosalPoloniei,cucea
maicurajoasășicredincioasăclasăpoliticădinEuropaactuală:BIBLIAafostproclamatăLegesupremăîn
Polonia,iarIisusHristosafostproclamatRegelePoloniei!!
Aceastaesteîntr-adevărceamaimarevestededupă1990înEuropa!
arh.DorinBoilă.
AGERPRESS Modificăriînlegislaţiaprivindurbanismul
icepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, aVanunţatcăînurmătoarelesăptămânivorfifăcutemodificăriînprivinţalegislaţieilegatedeurbanismşi
planificareateritoriului."Înceeacepriveşteadministraţialocală,credcăîntr-osăptămânăsaudouăosă
vedeţicâtevamodificăriînceeacepriveşteLegea350şi50,caresuntlegatedeurbanismşiplanificarea
teritoriului,undemodificămuneleelementecareţindeangajareaspecialiştilorînurbanism,deexemplu,
sauaarhitecţilor".
"Unadintremodificăriestelegatădeposibilitateacamaimultelocalităţi(...)rurale,deexemplu,sau
unoraşmaimic,ozonă,săpoatăsăpartajezeunasemeneapost,săplăteascămaibineunpostdearhitect
(...),pentrucăînaintelegeanu-ţipermitea",adeclaratDîncu,laconferinţa"OraşulmeuînEuropanoastră",
organizatălaBucureşti,întrebatcareestestrategiapecareGuvernuloareînvederepentrualisepermite
autorităţilorlocalesăangajezespecialiştiîndomeniulurbanismului. VicepremierulDîncuamaispuscă
este o problemă lipsa specialiştilor în acest domeniu, la nivelul autorităţilor locale. "Este una dintre
problemelecucareneconfruntăm.Înmaimulterânduri,amdiscutatcudomnulministrualFondurilor
Europene,cudomnulGhinea,şicudomnulministrualMuncii,DragoşPîslaru,pentruaconstruinişte
programe integrate în ceea cepriveşte formarea în aceste domenii, parteneriate cu universităţile, cu
Academia.(...)Dupăcem-amîntâlnitcucâţivaprimari(...),m-amîntâlnitcumaimulţirectori(...)şii-am
întrebatsăvedemcâtemastere,deexemplu,avemîndezvoltareurbanăşiînplanificareşisăvedemce
capacităţi au facultăţiledeurbanismşi cele (...) de arhitectură şiconstrucţii.Amobservat că în acest
momentnustămfoartebineînacestdomeniu",aspusDîncu.Acestaaprecizatcăselucreazăşilaunnou
Cod al urbanismului. "Lucrăm la un nou Cod al urbanismului. (...) Împreună cu societatea civilă, am
declanşatacestproiect,încaresăadunămtoatălegislaţiaînaceastădirecţie",aprecizatDîncu.
Totodată, vicepremierul Dîncu a vorbit despre necesitatea dezvoltării parteneriatelor între
autorităţilelocaleşiONG-uri."CredcăparteneriatulpecareautorităţilelocaleîlpotfacecuONG-urileeste
unlucrucarevaschimbaRomâniaînviitorşieucredînasemeneainiţiative,darnusepottransmitedesus
înjos,maidegrabădejosînsus",aspusDîncu.
Acestaaprecizatcă,dacăadministraţialocalăvafaceparteneriatecuONG-urile,atuncişiGuvernul
sevaputeaimplicamaimult."Eucredcăacoloundeadministraţialocalăvagăsicucalesăfacăparteneriate
cuONG-urile,cuceiveniţicuideicreative,cuideiinovative,atuncişiGuvernulvaputeafacemaimult
pentruasta.(...)Vinuneleorganizaţiicunişteideifantastice,vinlaGuvern(...)săprimeascăunfelde
acreditare.(...)Nupotsă-lsunpeprimaruldintr-olocalitatesă-ispun:'Terogfrumossăfaciunproiectcu
ONG-ulăsta'.(...).Lanoietraficdeinterese,cred,saudeinfluenţă",amaiafirmatDîncu.
delaarh.DorinBOILĂtehnoredactare:AnaDONȚU
ȘTIRIAGERPRESCOMENTATE
O inițiativă excelentă a unui mic consiliu județean, care însă are o viziune strategică asupra
dezvoltăriilocale!Unsprijinpentrucadreledespecialitate,inclusivproiectanți,carevadovedică1leu
investitîncercetare-proiectareseîntoarceînsutitcabeneficiidurabilepentruinvestitorșicomunitate!
Câteconsiliilocaleaufacutastaînultimele2decenii??
ConsiliullocalSfântuGheorgheoferă25debursepentrustudenţi,masteranzişidoctoranzi.
Consiliul local Sfântu Gheorghe va acorda anul viitor (2017) 25 de burse pentru studenţi,
masteranzişidoctoranziaflaţiînultimulandestudiu,carevorfifinanţatedinbugetullocalcusumade
100.000delei,adeclaratconsilierullocalZsigmondJozsef.
Potrivit acestuia, bursele se vor acorda pentru o perioadă de patru luni, studenţii urmând să
primească300delei,masteranzii500delei,iardoctoranziicâte1.000deleipelună.Aplicanţiitrebuiesă
aibădomiciliulînmunicipiulSfântuGheorghe,săfrecventezecursuriuniversitarelazioriundeînlume,
într-ounitatedeînvăţământrecunoscutăoficialdeţararespectivă,sănufiîmplinit35aniladatadepunerii
dosaruluişisăseafleînfazădepregătireatezeidelicenţă,disertaţiesaudoctorat.Oaltăcondiţieesteca
lucrărilesăfieaxatepesubiectelegatedemunicipiulSfântuGheorghesaujudeţulCovasnaorisăpoatăfi
transpuseînpracticăînzonă.TermenullimităpentrudepunereadosarelorlaPrimăriaSfântuGheorghe
este30ianuarie2017. Programuldeburseafost lansat în2014, la iniţiativaluiZsigmondJozsef, iar,potrivitacestuia,
bugetulalocatnuafostepuizatînniciunan,numărulsolicitărilorneacoperindsumaalocată.Zsigmon
Jozsefadeclaratcălucrărilerealizatedebursieriauvizatdiversedomeniideactivitate,aufostutileşi
interesante,iarunadintrealeaşifostpusăînaplicare,fiindvorbadespreunproiectdereabilitareaunei
străzidinmunicipiuaflatîncursdeexecuţie. Burselepentrustudenţivinîncompletareaprogramuluidebursedeexcelenţăpentrueleviidin
ultimulandeliceu,instituitînurmăcuaproapeşapteanideCLSfântuGheorghelapropunereafostului
consilierlocalMădălinGuruianu.
Recommended