View
161
Download
0
Category
Preview:
DESCRIPTION
ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. Caria dentara Definitie: “proces distructiv cronic, care evoluează fără fenomene inflamatorii tipice, provocând necroza ţesuturilor dure dentare şi în final, infectarea pulpei.” ( Harndt ) Boala carioasa are o etiologie multifactoriala. Terenul - PowerPoint PPT Presentation
Citation preview
ETIOPATOGENIA ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARECARIEI DENTARE
Caria dentaraCaria dentara
Definitie:Definitie: ““proces distructiv cronic, care proces distructiv cronic, care evoluează fără fenomene inflamatorii evoluează fără fenomene inflamatorii tipice, provocând necroza tipice, provocând necroza ţesuturilor dure dentare şi în final, ţesuturilor dure dentare şi în final, infectarea pulpei.”infectarea pulpei.”
( Harndt )( Harndt )
Boala carioasa are o etiologie Boala carioasa are o etiologie multifactoriala.multifactoriala.
Un model ecologic simplificat, bazat pe triada etiologică indispensabilă producerii procesului carios a fost imaginat de Keyes
CARIE
Terenul1.str. dentara2.lichid bucal
placa
dentara
alimentatiediagrama luiKeyes
+ timpKoenig1987
I. Terenul favorabilI. Terenul favorabil
1.Calitatea smaltului dentar1.Calitatea smaltului dentar
Rezistenta smaltului: structuraRezistenta smaltului: structura influente exogene influente exogene endogeneendogeneFactori care pot perturba structura smaltului:Factori care pot perturba structura smaltului: alimentatiaalimentatia disendocrinii structura deficitara a disendocrinii structura deficitara a
tesuturilor dentare dure tesuturilor dentare dure
factori genetici distrofii dentarefactori genetici distrofii dentare
Gravitatea modificărilor depinde de: Gravitatea modificărilor depinde de:
momentul apariţiei tulburărilor momentul apariţiei tulburărilor
intensitate factorului perturbatorintensitate factorului perturbator
durata de actiunedurata de actiune
cumularea factorilorcumularea factorilor
nr. de etape de dezvoltare afectate nr. de etape de dezvoltare afectate
Factori care pot actiona perturbator asupra Factori care pot actiona perturbator asupra dezvoltarii tesuturilor dentare in diferitele dezvoltarii tesuturilor dentare in diferitele
etape de dezvoltareetape de dezvoltare
1. Perturbarea formării matricei organice1. Perturbarea formării matricei organice::
a) carente vitaminice Aa) carente vitaminice A
CC
DD
b) principii nutritive: proteine b) principii nutritive: proteine
acizi grasi esentialiacizi grasi esentiali
glucideglucide
c) boli infecto-contagioase: c) boli infecto-contagioase: rujeola – hipoplazia smaltuluirujeola – hipoplazia smaltului
sifilisul sifilisul
2. Perturbarea mineralizării matricei organice2. Perturbarea mineralizării matricei organice
a) carenţa în calciu si fosfora) carenţa în calciu si fosfor
Ca ==> scăderea ţesuturilor dentareCa ==> scăderea ţesuturilor dentare
P ==> scade conţinutul mineral şi afectează structura P ==> scade conţinutul mineral şi afectează structura dentineidentinei
important raportul Ca/ Pimportant raportul Ca/ P
normal : 2/1 1/3normal : 2/1 1/3
raportului ==> acumularea carbonaţilorraportului ==> acumularea carbonaţilor
in smaltin smalt
b) Fluorulb) Fluorul
c) vitamina Dc) vitamina D
d) dereglari endocrine: insuficienta paratiroidianad) dereglari endocrine: insuficienta paratiroidiana
insuficienta tiroidianainsuficienta tiroidiana
3. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului3. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului
Matricea smaltuluiMatricea smaltuluimineralizarea - pina la 30%mineralizarea - pina la 30%in perioada preeruptiva continuarea mineralizarii in perioada preeruptiva continuarea mineralizarii
Important pentru o buna mineralizare:Important pentru o buna mineralizare:a) administrarea de fluora) administrarea de fluorb) mentinerea raportului optim Ca / Pb) mentinerea raportului optim Ca / P
Factori endocrini pot influenta mineralizarea:Factori endocrini pot influenta mineralizarea: nanismul hipofizarnanismul hipofizar hormonii sexualihormonii sexuali
După erupţia dentarăDupă erupţia dentară : :
dintele = membrană semipermeabilă schimb ionicdintele = membrană semipermeabilă schimb ionic şi hidric între lichidul bucal şi pulpa dentară şi hidric între lichidul bucal şi pulpa dentară
posibilitatea substituirii unor ioni din posibilitatea substituirii unor ioni din cristalele decristalele de HA HA modifica rezistenta smaltuluimodifica rezistenta smaltului
permeabilitatea permeabilitatea vârsta vârsta
2. Lichidul bucal2. Lichidul bucal
A)Proprietati fizice:A)Proprietati fizice:
Compozitie:Compozitie:
Volum: 0,5-1,5 l zilnicVolum: 0,5-1,5 l zilnic
importanta cantitate mare autocuratarea dintilorimportanta cantitate mare autocuratarea dintilor
actiune de protectieactiune de protectie
Timpul de clearance:Timpul de clearance:
Vascozitatea salivei - gld. Parotida = 1,5Vascozitatea salivei - gld. Parotida = 1,5 - gld. Submand.= 3,4 - gld. Submand.= 3,4 - gld.Sublinguala=13,4 - gld.Sublinguala=13,4
B)B)Propietăţi chimice:Propietăţi chimice: lichidul bucal este compus din: substanţe organice lichidul bucal este compus din: substanţe organice
anorganiceanorganice
substanţe anorganice:substanţe anorganice:
Calciul salivar - regim alimentarCalciul salivar - regim alimentar
sub formă sub formă ionizată - echilibrul dintre fosfatii de calciu din smalt si ionizată - echilibrul dintre fosfatii de calciu din smalt si lichidul bucal lichidul bucal
neionizată (fosfati , carbonati)neionizată (fosfati , carbonati)
Fosfaţii salivariFosfaţii salivari
Fluorul - fluorura de calciu - protectie anticarieFluorul - fluorura de calciu - protectie anticarie
- fluorura de magneziu - perturba metabolismul florei bucale- fluorura de magneziu - perturba metabolismul florei bucale
substanţe organice: proteine substanţe organice: proteine
glucide glucide
lipidelipide
Sistemele tampon salivareSistemele tampon salivare
menţin pH-ul bucal la un nivel neutral sau uşor alcalin menţin pH-ul bucal la un nivel neutral sau uşor alcalin protecţie anticarioasăprotecţie anticarioasă
variază în funcţie de: perioada de activitatevariază în funcţie de: perioada de activitate
repaosrepaos
tipul de alimentaţie tipul de alimentaţie
Sistemele tampon: bicarbonaţi Sistemele tampon: bicarbonaţi
fosfaţifosfaţi
proteine macromoleculareproteine macromoleculare
capacitatea de tamponare depinde de:capacitatea de tamponare depinde de: variaţiile pH-ului atinsvariaţiile pH-ului atins ritmul secreţiei salivareritmul secreţiei salivare valoarea iniţială a pH-uluivaloarea iniţială a pH-ului mişcarea lichidului bucalmişcarea lichidului bucal
Lichidul bucalLichidul bucal
remineralizează smalţul cariatremineralizează smalţul cariat
precipitarea ionilor de calciuprecipitarea ionilor de calciu
fosfatfosfat
favorizat de F împiedecat de mucinăfavorizat de F împiedecat de mucină
C)Proprietăţi antimicrobieneC)Proprietăţi antimicrobiene
Factorii antimicrobieni acţionează prin:Factorii antimicrobieni acţionează prin: inhibarea metabolismuluiinhibarea metabolismului aderenţei la ţesuturile dentareaderenţei la ţesuturile dentare distrugerea microorganismelordistrugerea microorganismelor
concentraţia- invers proportionala cu fluxul salivarconcentraţia- invers proportionala cu fluxul salivar
sunt reprezentaţi de: sunt reprezentaţi de: IgA, IgG ,IgMIgA, IgG ,IgM lizozim(aderenta, perete celular)lizozim(aderenta, perete celular) peroxidaze : lactoperoxidaza prod de acidperoxidaze : lactoperoxidaza prod de acid aglutinine: glicoproteine cu G moleculară mareaglutinine: glicoproteine cu G moleculară mare mucine mucine Proteine salivare Proteine salivare
II.Flora microbiana - Placa II.Flora microbiana - Placa bacterianabacteriana
Definiţie:Definiţie: este un sistem ecologic microbian -un agregat de este un sistem ecologic microbian -un agregat de
microorganisme unite între ele şi suprafaţa dintelui sau cu microorganisme unite între ele şi suprafaţa dintelui sau cu alte structuri din cavitatea bucală,prin intermediul unei alte structuri din cavitatea bucală,prin intermediul unei matrici organicematrici organice
biofilm
- 400 specii bacteriene distincte- 1,7 x 1011 per g
Placa bacterianăPlaca bacteriană
Localizare: Localizare:
placa supragingivală placa subgingivalăplaca supragingivală placa subgingivală
placa coronară placa marginalăplaca coronară placa marginală
Aspect clinic:Aspect clinic:Placa supragingivalăPlaca supragingivală detectare:detectare:detectabiladetectabila: : prin colorareprin colorare cu ajutorul sondei dentarecu ajutorul sondei dentare vizual de culoare alb gălbuie vizual de culoare alb gălbuie
trebuie diferenţiată de trebuie diferenţiată de materia albă materia albă Placa subgingivalăPlaca subgingivalădetectabilă: detectabilă: prin colorareprin colorare cu ajutorul sondeicu ajutorul sondei
rata de formare şi localizarerata de formare şi localizare depinde de: depinde de: regim alimentar regim alimentar igienă bucalăigienă bucală salivăsalivă gradul de aliniere al d. gradul de aliniere al d.
Compozitia placii dentareCompozitia placii dentare
I. celule bacteriene =microorganismeI. celule bacteriene =microorganisme II.celule epiteliale II.celule epiteliale
III.leucocite III.leucocite IV.macrofage IV.macrofage. .
COMPONENTA ORGANICA:COMPONENTA ORGANICA: Celulele –intr-o Celulele –intr-o matrice extracelularamatrice extracelularaprodusi bacterieni si saliva. produsi bacterieni si saliva. Matricea extracelulara contine:Matricea extracelulara contine: proteine proteine polizaharide polizaharide lipide. lipide. Componenti anorganici :Componenti anorganici :
- calciu - calciu
- fosfati derivati primar din saliva.- fosfati derivati primar din saliva.
Compoziţia plăcii dentare Compoziţia plăcii dentare I. celule bacteriene =microorganismeI. celule bacteriene =microorganisme1.Coci Gram pozitivi1.Coci Gram pozitivi
Streptococii- toate zonele cavitatii oraleStreptococii- toate zonele cavitatii orale-28% din flora placii, 29% a santului gingival,45% din cea a limbii -28% din flora placii, 29% a santului gingival,45% din cea a limbii
si 46% din a salivei. si 46% din a salivei. - - S.mutansS.mutans -S.sanguis- suprafete dentare -S.sanguis- suprafete dentare-S.salivarius - suprafete epiteliale-S.salivarius - suprafete epiteliale
actionează prin: producere de acizi aciditatea pH <4,4actionează prin: producere de acizi aciditatea pH <4,4
polizaharizi extracelulari polizaharizi extracelulari
intracelulariintracelulari stafilococi dextranstafilococi dextran levanlevan
amilopectinăamilopectină
Cocci G+ Bacilles G+ Cocci G- Bacilles G-
StreptococcusMutansRattusSobrinusCricetusFerusSalivariusMitiorAnginosiSanguisPeptococcusPeptostreptococcus
LactobacillusCaseiSalivariusPlantarumFermentumBrevisBacterionema matruchottiActinomycesArachniaPropioni bacteriumRothia dentocariosa
Veillonella BacteroïdesFusobacte
rium
D Raoult : Dictionarde boli infectioase
Flora bacteriana a placii dentare
este similara celei salivare
dar proportia relativa de germeni este diferita
[C] S. mutans :
saliva = 1%placa = 60%
Mecanismul de formare al plăcii bacterieneMecanismul de formare al plăcii bacteriene
La aproximativ 20 min.după periajul dinţilor formarea plăcii La aproximativ 20 min.după periajul dinţilor formarea plăcii dentaredentare
primul strat: primul strat: asigură asigură
vâscozitatea vâscozitatea saliveisalivei
stadiul Istadiul I adsorbţia adsorbţia glicoproteinelor pe glicoproteinelor pe ionii de Caionii de Ca grupările fosfatgrupările fosfatsuprafaţa suprafaţa HAHA substanţă amorfă sub formă de mici cupole substanţă amorfă sub formă de mici cupole
confluează acoperă întreaga suprafaţăconfluează acoperă întreaga suprafaţă
pelicula
Proteine Glicoproteine
Anionice(f.aderente)
Cationice(neaderente)
Pelicula câştigată
Stadiul II:Stadiul II: colonizarea microbiană a peliculei colonizarea microbiană a peliculei
primele bacterii:primele bacterii:
streptocociistreptococii mutans mutans un strat monocelularun strat monocelular
sanguis aderare,ataşare, sanguis aderare,ataşare, implantareimplantare
bacilii bacilii -lactobacilii -lactobacilii apar celelalte bacteriiapar celelalte bacterii
între oorganisme între oorganisme
matricea intermicrobianămatricea intermicrobiană
materii organice materii anorganicematerii organice materii anorganice
dextran dextran
levanlevan Ca,P,Mg,K,Na Ca,P,Mg,K,Na
toxine microbienetoxine microbiene
galactozăgalactoză
Aderenţa microbianăAderenţa microbiană
Suprafaţa bacteriană înconjurată de o matriceSuprafaţa bacteriană înconjurată de o matrice
= heteropolizaharizi = heteropolizaharizi (dextran)(dextran)
străbătut de străbătut de
la capătla capăt
subst. lipicioasa proteină fibrilară=AgI/IIsubst. lipicioasa proteină fibrilară=AgI/II
recunoaşte terminaţiile glucidice din glicoproteinele recunoaşte terminaţiile glucidice din glicoproteinele salivare ale peliculei castigatesalivare ale peliculei castigate
glicocalix
Pili sau fibrili
adezină
1 Adeziunea iniţială =independentă de zaharoză
Stadiul III:Stadiul III: Dezvoltarea plăcii dentare
-2 mecanisme: a). Multiplicarea bacteriilor atașate anterior de suprafața dinteluib). Atașarea și multiplicarea unor noi specii bacteriene la celulele bacteriene deja atașate → colonizatorii secundari specii Gram negative Fusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia, and Capnocytophaga → dețin abilitatea de a adera de specii Gram-pozitive deja prezente în placa dentară Placa de 1-3 zile-Faza dependentă de zaharoză
Stadiul IVStadiul IV Colonizarea terțiară a plăcii dentare
- Se produce la o săpămănă de la debutul formării plăcii dentare Porphyromonas gingivalis, Campylobacter rectus, Eikenella corrodens, Actinobacillus actinomycetemcomitans și spirochete orale (Treponema) - Adeziunea bacteriană duce la apariția unor structuri specifice detipul ”știulete de porumb” sau ”perie”- Apar asocieri metabolice complexe
Suprafata smaltului
Peliculabacteriiadezinebacterienereceptorisalivari
glucan binding protein
dextran, mutan enzime extracelulare
adeziune initiala
agregare interbacteriana
H+
H+
aderenta dependentade zaharoza
7
6
5
pH
10 20 30 40 minute
Formare si eliminarea de acizi dintr-oplaca bacteriana supusa unui adaos de zaharoza (curba lui Stephan, J Am Dent Assoc 1940)
Capacitatea patogenica a placii bacterieneCapacitatea patogenica a placii bacteriene
1. concentrarii unui numar mare de microorganisme pe 1. concentrarii unui numar mare de microorganisme pe o suprafata micao suprafata mica
2. capacitatea microorganismelor de a metaboliza o 2. capacitatea microorganismelor de a metaboliza o varietate mare de hidrocarbonativarietate mare de hidrocarbonati
3. scaderea constanta a ph-ului sub cel critic3. scaderea constanta a ph-ului sub cel critic
4. posibilitatea acestor microorganisme de a produce 4. posibilitatea acestor microorganisme de a produce acizi si in lipsa hidrocarbonatelor din alimentatieacizi si in lipsa hidrocarbonatelor din alimentatie
5. placa bacteriana este impermeabila sistemelor 5. placa bacteriana este impermeabila sistemelor tampontampon
Streptococcus mutansStreptococcus mutansS.mutans - prima dată descoperit în leziunile carioase S.mutans - prima dată descoperit în leziunile carioase în 1924.în 1924.
Necesită suprafeţe nedescuamative pentru colonizare Necesită suprafeţe nedescuamative pentru colonizare şi de aceea este găsit în mod primar în placă. şi de aceea este găsit în mod primar în placă.
Reprezintă Reprezintă 10% din bacteriile placii dentare la 10% din bacteriile placii dentare la indivizii cario-activi indivizii cario-activi
mai putin de 1% la indivizii cario- mai putin de 1% la indivizii cario- indemni.indemni.
Rezistă bine încercării de îndepărtare din cavitatea Rezistă bine încercării de îndepărtare din cavitatea orală de catre majoritatea mijloacelor de igienizareorală de catre majoritatea mijloacelor de igienizare
Rezistă la pH acid Rezistă la pH acid
Transmiterea infecţieiTransmiterea infecţiei cu S.mutans cu S.mutans
11.. La o vârstă tânără, numai odată cu erupţia dinţilor La o vârstă tânără, numai odată cu erupţia dinţilor şi este permanentăşi este permanentă
22.. În majoritatea cazurilor se pare că este vorba În majoritatea cazurilor se pare că este vorba despre un transfer matern.despre un transfer matern.
33.. Achiziţia de streptococ la adu Achiziţia de streptococ la adullti este mai dificil de ti este mai dificil de realizat şi de experimentat, având în vedere flora realizat şi de experimentat, având în vedere flora relativ stabilă. relativ stabilă.
Localizarea în cavitatea bucalaLocalizarea în cavitatea bucala
La om, S.mutans este izolat cu o frecventa maxima din La om, S.mutans este izolat cu o frecventa maxima din fisurile si fosetele ocluzalefisurile si fosetele ocluzale, zonele aproximale si din , zonele aproximale si din apropierea marginii gingivale.apropierea marginii gingivale.
Caracteristicile anatomice ale Caracteristicile anatomice ale
primilor dinti erupti favorizeaza primilor dinti erupti favorizeaza
implantarea si colonizarea implantarea si colonizarea
S.mutansS.mutans
SS. mutans . mutans cauzează caria dentarăcauzează caria dentară Produce cantități Produce cantități
crescute de acid lacticcrescute de acid lactic Toleranță la concentrații Toleranță la concentrații
crescute de zahăr și pHcrescute de zahăr și pH
• • adadezineezine (antigen I/II) (antigen I/II)
răspunzătoare de răspunzătoare de adeziunea primarăadeziunea primară
• • sintesintetiztizaa GTFGTFazeiazei
glucani extracelulari din glucani extracelulari din zahazaharoză roză
••GBPGBP acumularea de placăacumularea de placă
••MutacinMutacin : : proteina proteina atb- atb-
BactericiBactericidă pentru alte dă pentru alte bacteriibacterii
Adezine GBPGTF
Mutans streptococcus
ExtracelularExtracelulareesolubsolubileile (dextran, levan)(dextran, levan)
șiși
insolubinsolubiilele (mutan) (mutan)
polpoliimermerii ai sucrozeiai sucrozei
RolRol: permit : permit aderarea inițială aderarea inițială la placă datorităla placă datorită GBP GBP
IntracelularIntracelularee== amamiilopectinlopectinaa- Rezultă din degradarea Rezultă din degradarea
carbohidraților cu carbohidraților cu greutate moleculară mică greutate moleculară mică (malto(maltozăză, gluco, glucozăză))
Rol: Rol: serveservesc bacteriilor sc bacteriilor drept rezervă energeticădrept rezervă energetică
Multe bacterii care colonizează dintele au capacitatea de a Multe bacterii care colonizează dintele au capacitatea de a sintetizasintetiza din carbohidrații proveniți din alimentație din carbohidrații proveniți din alimentație polizaharidepolizaharide intra-intra- șiși extracelextracelulareulare datorită echipamentului lor enzimatic datorită echipamentului lor enzimatic (GTF)(GTF)
Ambele pot fi metabolizate în acizi organici în lipsa substratului din mediu
Peretelebacterian
glucoza
glicoliză
CH3- CHOH -COOHacid lactic
LDHCH3-CO-COOH
ac. piruvic
Fiziopatologia cariei dentareFiziopatologia cariei dentare
Demineralizare Remineralizare
Placa bogata in SM Placa bogata in SM
zaharozazaharoza
Acid lactic ( alti acizi organici)Acid lactic ( alti acizi organici)
pH –nivel critic 4,5 - 5,5 pH –nivel critic 4,5 - 5,5
Demineralizare Demineralizare even.singular mai deseven.singular mai des
Remineralizare Leziune carioasaRemineralizare Leziune carioasa
Mecanisme de protectie impotriva Mecanisme de protectie impotriva celulelor bacterienecelulelor bacteriene
TerenTeren
Factori - specificiFactori - specifici
- nespecifici- nespecifici
Factori nespecifici:Factori nespecifici: lizozim lizozim lactoferina lactoferina lactoperoxidazalactoperoxidaza glicoproteine cu greutate moleculara mareglicoproteine cu greutate moleculara mare
=> produc aglutinarea celulelor bacteriene=> produc aglutinarea celulelor bacteriene
Factori specificiFactori specifici
anticorpi IgAanticorpi IgA SIMC SIMC mucoasa bucala mucoasa bucala
IgGIgG glande mucozale glande mucozale
limfonodulilimfonoduli
Ig sericeIg serice = transudate din s. gingival(IgA, IgM, = transudate din s. gingival(IgA, IgM, IgG IgG ))lichidul santului gingival uda dintelelichidul santului gingival uda dintele
actioneaza asupra placii bacteriene actioneaza asupra placii bacteriene
Ig pot fi incorporate in placa dentaraIg pot fi incorporate in placa dentara
fagocitarea bacteriilorfagocitarea bacteriilor
Recommended