View
222
Download
0
Category
Preview:
DESCRIPTION
Pacientul Si Perspectiva Acestuia Asupra Drepturilor Sale
Citation preview
PACIENTUL SI PERSPECTIVA ACESTUIA ASUPRA DREPTURILOR SALE
Maria Liliana Iliescu *
* Sef lucrari dr. Disciplina de Sanatate Publica si Management, U.M.F. "Gr.T. Popa", Iasi; medic
primar Sanatate Publica si Management.
E-mail: mliliescu@yahoo.com.
Relatia dintre medici si pacienti, precum si a acestora cu societatea, a suferit modificari
substantiale, in acord cu schimbarile culturale si socio-economice contemporane. Tendinta
centrala a teoriilor moderne despre calitatea ingrijirilor de sanatate este reprezentata de
suprematia consumatorului, a beneficiarului, deci a pacientului, in final. Cresterea cunoasterii
asupra sanatatii si bolii, consecinta a ramificarii fluxului informational prin mass-media, este
asociata cu tendinta pacientilor de a solicita explicatii medicului in privinta tratamentului. Odata
cu imbunatatirea "competentei" pacientilor, se mai observa si o crestere a exigentei acestora, in
paralel cu scaderea "docilitatii" acestora. Medicii, alaturi de alte persoane si institutii care acorda
servicii de ingrijiri de sanatate, au o responsabilitate individuala pentru a cunoaste si a respecta
autonomia si drepturile pacientilor. Conform Declaratiei Asociatiei Medicale Mondiale privind
drepturile pacientului, acestea au la baza urmatoarele principii:
1. Dreptul la ingrijiri medicale de calitate
2. Dreptul la libera alegere a medicului
3. Dreptul la decizie
4. Conduita in cazul pacientului inconstient
5. Conduita in cazul pacientului incapabil (pacient minor, fara raspundere juridica, sau fara
discernamant)
6. Proceduri care se aplica contrar vointei pacientului
7. Dreptul la informare
8. Dreptul la confidentialitate
9. Dreptul la educatie sanitara
10. Dreptul la demnitate
11. Dreptul la asistenta religioasa
Dreptul pacientului de a-si alege liber medicul este mai bine exprimat in cadrul practicii
medicinii de familie, comparativ cu cea din mediul spitalicesc. Pentru specialitati ca anatomia
patologica, radiologia si, posibil, anestezia terapie intensiva, acest act de libera alegere are mai
putina relevanta. Adesea optiunea este limitata la alegerea medicului de familie, la exprimarea
preferintelor pentru un consult particular sau la garantarea dreptului de a afla o a doua parere a
unui alt specialist. Pastrarea libertatii de a alege un medic in cadrul resurselor disponibile, poate
asigura pacientului un nivel ridicat de confidentialitate si calitate a ingrijirilor, indiferent de
sistemul de sanatate al tarii. Cu toate ca ingrijirile de sanatate nu mai sunt acum doar de
competenta unei singure profesiuni, prima responsabilitate pentru ingrijirea fiecarui pacient este
in mod normal alocata unui medic anume, dar poate fi transferata de la un medic la altul. In cazul
pacientilor internati in spitale, tratamentul implica o gama larga de specialitati pentru investigatii
si diagnostic, insa medicul detine rolul de coordonator, asigurandu-se ca toate nevoile pacientului
vor fi acoperite. Majoritatea studiilor internationale releva o concluzie comuna, consecutiva
opiniilor pacientilor cu privire la serviciile medicale si ingrijirile ce le-au fost acordate, si anume
aceea ca cei mai multi dintre pacienti sunt nesatisfacuti de calitatea si cantitatea informatiei
primite in cursul ingrijirii intr-o masura mult mai mare decat oricare alt aspect al tratamentului
primit.
Avand drept baza de plecare "Declaratia drepturilor pacientului", am dorit realizarea unui studiu
care sa furnizeze informatii despre respectarea acestor drepturi la pacientii care s-au prezentat la
consultatie sau erau internati in diferite clinici din spitalele iesene (medicina interna, obstetrica-
ginecologie, chirurgie). Scopul studiului nu este identificarea proportiei de pacienti nemultumiti,
ci evidentierea zonelor "slabe" din relatia medic-pacient si propunerea de solutii pentru
optimizarea acesteia, cu atat mai mult cu cat, in conditiile de transformare a sistemului de
ingrijiri de sanatate din Romania, calitatea acestor ingrijiri este prevalenta. Cresterea calitatii
actului medical se poate realiza, deci, si cu investitii minime financiare (lipsa de fonduri este
mereu invocata drept obstacol in atingerea unor standarde dorite), prin optimizarea contextului
relational, informational-educativ si afectiv-emotional.
Ca instrument de lucru a fost utilizat un chestionar cu autoadministrare care contine 13 itemi cu
raspuns de tip "inchis". Prima parte a chestionarului (itemi 1-7) exploreaza respectarea
drepturilor pacientilor in privinta obtinerii informatiilor specifice cu privire la diagnostic si
tratament (tip, risc si eficienta, consecintele refuzului), acord pentru interventii medicale. Itemii
8-11 aduc informatii despre calitatea serviciilor si a gradului de satisfactie in raport cu atitudinea
personalului medical. Itemii 12 si 13 apreciaza oportunitatea existentei unor asociatii pentru
protectia drepturilor pacientilor. Lotul de studiu a cuprins un numar de 116 pacienti, toti cu
varsta peste 18 ani. Pentru o mai mare veridicitate a raspunsurilor si crearea posibilitatii de
exprimare libera a opiniilor, chestionarele au fost, bineinteles, anonime, avandu-se in vedere doar
date referitoare la sex, stare civila si ocupatie.
Rezultate si discutii: Structura pe grupe de varsta a lotului studiat evidentiaza o pondere mai
mare a grupei 45-54 ani, datorita cresterii morbiditatii odata cu inaintarea in varsta, si anume
30% din total. Ponderea pacientilor de sex feminin este mai mare decat cea a pacientilor de sex
masculin, confirmand faptul ca, in general, exista o supramorbiditate feminina, indiferent de
varsta (M: 39,7%; F: 60,3%). In ceea ce priveste distributia dupa starea civila, peste jumatate din
cei chestionati sunt casatoriti. Structura lotului studiat dupa ocupatie este urmatoarea: persoane
active - 47,4%; pensionari - 18,1%; casnice - 11,2%; studenti - 10,4%; elevi - 4,3%; someri -
8,6%. Trecand la partea propriu-zisa a chestionarului, mentionam ca pentru itemii 1-11, optiunile
de raspuns au fost "intotdeauna", "deseori", "uneori" si "niciodata". Prezentam in continuare
rezultatele mai relevante ale studiului (vezi anexa).
ITEM 1: "Personalul medical va comunica si va explica datele medicale concrete despre starea
sanatatii dvs. (analize de laborator, examinari)". Interpretarea calitativa a rezultatelor obtinute
evidentiaza faptul ca la nivelul comunicarii, mesajul este receptionat de pacient intr-o proportie
relativ mare (63,8% dintre pacienti). Cei care se situeaza la polul opus, fie nu au sesizat, inteles
si acumulat informatia transmisa, fie intr-adevar le-a fost neglijat dreptul la informatii. Sigur, aici
nu putem vorbi cu certitudine de o vina unilaterala; putem asuma posibilitatea ca pacientul sa nu
fi constientizat dorinta medicului de a continua si aprofunda discutia, ceea ce este totusi putin
probabil. Un posibil obstacol in calea comunicarii adecvate poate fi insuficienta timpului acordat
pacientilor. Conform unui studiu desfasurat de Cartwright si O'Brien - 1976 (citat de Is. Lupu si
I. Zanc), medicii sunt mai satisfacuti de consultatiile in care timpul afectat unui pacient nu a
durat mai mult de cinci minute si in care pacientul a pus doar o singura intrebare.
ITEM 2: "Personalul medical va ofera informatii despre diferitele metode de tratament ale bolii
dvs.". Aflat in impas existential (boala), pacientul are dreptul de a accepta sau nu o anumita
procedura terapeutica. O decizie pertinenta este consecutiva unei informari eficiente. Ponderea
mare a variantei "uneori" (38,8%) evidentiaza un deficit important in informatiile despre
diferitele forme de tratament. In acest context, pot fi puse in discutie doua aspecte: fie existenta
unui numar redus de alternative terapeutice pentru afectiunea in cauza, fie accesibilitatea redusa
a celei mai mari parti dintre pacienti la unele metode de diagnostic si tratament datorita
cheltuielilor substantiale pe care acestea le-ar presupune. Prin urmare, medicul omite
mentionarea acestora, considerand-o inutila, datorita lipsei posibilitatii pacientilor de a face o
optiune.
ITEM 3: "Primiti informatii de la personalul medical despre riscul si eficienta interventiei
medicale sau a tratamentului recomandat" Cele mai multe informatii despre riscurile unei
anumite proceduri terapeutice se dau in sectiile de chirurgie. In acest caz, informatia adecvata
cantitativ si calitativ are nu numai rolul de a proteja medicul, ci si acela de a obtine
consimtamantul explicit al pacientului, in acelasi timp determinand reducerea stresului pre si
postoperator. Dintre cei chestionati, 68,1% au primit informatii in acest sens "intotdeauna" si
"deseori".
ITEM 4: "Sunteti informat de consecintele refuzului tratamentului sau a interventiei medicale"
Peste jumatate din pacientii participanti la studiu se declara informati in privinta riscurilor ce pot
surveni prin refuzul acceptarii tratamentului. Implicit, putem deduce ca pacientii constientizeaza
dreptul lor de a accepta sau nu un act terapeutic, avand in vedere faptul ca au fost familiarizati cu
existenta riscurilor unei proceduri terapeutice anume.
ITEM 5: "Vi s-a cerut acordul in cazul unor interventii medicale (operatii, examinari, teste)"
Insemnand o exercitare a drepturilor pacientului, obtinerea acordului acestora presupune
functionarea unui model decizional coparticipativ (medicul si pacientul), model care este in
acelasi timp si o metoda protectiva pentru practica medicala.
Urmatorii doi itemi exploreaza global gradul de exercitare a drepturilor pacientului in ceea ce
priveste descrierea naturii (continutului) deciziei medicale, descrierea optiunilor conexe cu
decizia luata, abordarea riscurilor si beneficiilor tratamentului propus, discutarea incertitudinilor
legate de tratament, gradul de obtinere a consensului in cunostinta de cauza. Rezultatele obtinute
releva faptul ca peste 60% din cei chestionati au obtinut frecvent informatii despre boala si
tratament. Rezultate comparabile s-au obtinut si in ceea ce priveste respectarea deciziei
pacientilor - 65%.
Satisfactia pacientului fata de ingrijirile medicale primite este explorata prin intermediul
raspunsurilor de la itemii 8 si 9, care fac referire la calitatea serviciilor medicale de care au
beneficiat in ultima perioada, precum si la atitudinea personalului medical in general. O treime
din cei chestionati s-au declarat satisfacuti rareori de calitatea serviciilor medicale ai caror
beneficiari au fost, calitate influentata si de situatia economico-financiara din sanatate. Studiile
asupra pacientilor multumiti de ingrijirile medicale primite evidentiaza faptul ca acestia pun
accent mai mult pe calitatile personale ale medicului, pe abilitatile sale, care pot estompa
dificultatile tehnice din sistemul de ingrijiri. Rezultatele studiului demonstreaza ca jumatate din
cei chestionati au fost frecvent multumiti de atitudinea personalului medical.
ITEM 11: "Ati simtit o atitudine discriminatorie fata de dvs. din partea personalului medical (pe
motive politice, religioase, etnice, sociale sau antipatii personale)" Acest item comporta o doza
mare de subiectivism din partea celui chestionat. Sigur, fiind vorba de pacienti spitalizati,
intotdeauna acestia vor analiza supunand comparatiei nivelul de "atentie" pe care personalul
medical il acorda celorlalti, putandu-se considera defavorizati. Ei vor incerca eventual sa faca o
conexiune intre statusul lor social mai scazut si apartenenta etnica sau chiar cu antipatiile
personale. Nu putem nega existenta unui adevar in aceasta problema, dar confirmarea nu o putem
obtine decat in mod obiectiv, pe anchete care sa evidentieze situatiile reale care conduc la
perceptii de acest fel. Peste jumatate dintre pacientii chestionati reclama atitudinea
discriminatorie a personalului medical, manifestata deseori/intotdeauna.
Faptul ca un individ are dreptul de a alege intre mai multe lucruri sau situatii care il privesc sau
care il pot afecta personal (iar ceilalti trebuie sa respecte aceste alegeri) este o stare de fapt ce
caracterizeaza in profunzime cultura vestica. Oricum, sunt multe societati in care lucrurile nu
sunt atat de clare, iar aceasta situatie caracteriza si tara noastra pana nu de mult. Valorizarea
optiunilor a devenit un principiu important in medicina moderna din mai multe considerente. In
primul rand este reactia la "doctorul stie mai bine", sau abordarea paternalista, care a condus
activitatea medicala. Puterea medicala si a medicului permite si incurajeaza doctorii si asistentele
sa faca ceea ce dansii cred ca este mai bine, fara a considera necesara permisiunea pacientilor.
Cresterea nivelului de intelegere asupra multiplelor cai de urmat si a diverselor modalitati de
rezolvare a unor situatii, a fost un triumf al consumatorului, al beneficiarului. S-a inteles ca a
face "ceva" fara acord poate fi considerat un afront, iar recuperarea poate fi intarziata prin non-
complianta pacientilor. Se presupune probabil, ca atunci cand cineva este bolnav, in mintea
acestuia se petrece un anume proces care nu poate fi controlat, si care conduce la pierderea
abilitatii de a face distinctii intre mai multe optiuni (este negata deci autonomia personala). Prin
urmare, boala devine un factor de risc pentru autonomie, facand abstractie de anumite
circumstante medicale (pacient inconstient, de exemplu), cand ceilalti trebuie sa ia decizii. De
aici decurge necesitatea existentei unor organisme care sa apere interesele si drepturile
pacientilor. Din cei 116 pacienti participanti la studiu, 102 (87,9%) au raspuns ca ar apela la
astfel de comisii ori de cate ori s-ar simti nedreptatiti. Aceste comisii ar putea media relatia
dintre pacientii nemultumiti si personalul medical. Desi pacientii s-au aratat favorabili infiintarii
acestor comisii, doar 81 dintre ei (adica 70%) si-au exprimat dorinta de a participa activ intr-un
asemenea organism.
Concluziile si propunerile care deriva din acest studiu releva faptul ca respectarea drepturilor
pacientilor, mai precis nivelul atins in acest domeniu, se poate constitui intr-un indicator de
rezultat al serviciilor de sanatate, precum si al modului cum sunt acordate aceste servicii.
Experienta in acest domeniu este oarecum restransa, atat la nivel de furnizor de servicii, cat mai
ales la nivel de beneficiari. Rezultatele evaluarilor periodice calitative de acest tip trebuie
comparate cu cele obtinute in urma unor anchete mai largi, care sa cuprinda si pacienti dupa
externare, disparand astfel un important factor de distorsiune, reprezentat de ?teama
deconspirarii? si pierderea anonimatului pe perioada internarii. Informatiile obtinute in acest mod
ar putea fi o baza pentru procesul de imbunatatire a calitatii in domeniul respectarii drepturilor
pacientilor, iar primul pas revine optimizarii comunicarii medic-pacient, asigurandu-se astfel
feed-back-ul consumator-furnizor. Responsabilitatea imbunatatirii fluxului informational revine
in ultima instanta medicului, atat timp cat acesta detine controlul asupra actelor diagnostice
si/sau terapeutice. Profesionistii din domeniul medical trebuie sa inteleaga nevoia pacientului de
a fi bine informat, iar, in unele cazuri, chiar sa determine pacientul sa fie constient de propriile
drepturi. Organizatiile pentru promovarea si apararea drepturilor pacientilor nu vor putea
functiona la un nivel macar acceptabil, atat timp cat medicul si pacientul se vor afla pe pozitii
conflictuale a priori, conflicte care in unele cazuri sunt fundamentate real, dar care in mare
majoritate sunt mentinute artificial prin campanii mass-media, cu ajutor din afara institutiei
spitalicesti, dar si din interiorul acesteia.
Anexa
CHESTIONAR
Subliniati raspunsul care vi se potriveste:
1. Varsta (ani) 18-24 25-34 35-44 45-54 55-64 >65
2. Sex M F
3. Studii primare scoala prof. liceale postliceale superioare
4. Stare civila casatorit/a necasatorit/a divortat/a vaduv/a
5. Ocupatia elev/a student/a angajat/a somer/a casnic/a pensionar/a
Va rugam sa raspundeti la urmatoarele intrebari, alegand un singur raspuns (subliniati):
Intodeauna Deseori Uneori Niciodata
1. Personalul medical va comunica si va explica datele medicale concrete despre starea sanatatii
dvs. (analize de laborator, examinari) ? 1 2 3 4
2. Personalul medical va ofera informatii despre diferitele metode de tratament ale bolii dvs. ? 1
2 3 4
3. Primiti informatii de la personalul medical despre riscul si eficienta interventiei medicale sau a
tratamentului prescris ? 1 2 3 4
4. Sunteti informat de consecintele refuzului tratamentului sau interventiei medicale ? 1 2 3 4
5. Vi s-a cerut acordul in cazul unor interventii medicale (operatii, examinari, teste) ? 1 2 3 4
6. Ati obtinut toate informatiile dorite in legatura cu starea sanatatii dvs. si modalitatile de
tratament ? 1 2 3 4
7. Medicul a solicitat sau a tinut cont de opinia dvs. in stabilirea modului de tratament ? 1 2 3 4
8. Ati ramas multumit de calitatea serviciilor medicale de care ati beneficiat in institutiile
medicale in ultimii 5 ani ? 1 2 3 4
9. Sunteti multumit de atitudinea personalului medical fata de dvs. ? 1 2 3 4
10. Aveti incredere in personalul medical ? 1 2 3 4
11. Ati simtit o atitudine discriminatorie fata de dvs. din partea personalului medical (pe motive
politice, religioase, etnice, sociale sau antipatii personale) ? 1 2 3 4
12. Daca ar exista o comisie de experti pentru aprecierea calitatii serviciilor medicale si protectia
intereselor si drepturilor pacientilor, ati apela la ajutorul acesteia ? DA NU
13. Ati dori sa participati activ intr-un grup pentru protectia drepturilor pacientilor ? DA NU
Bibliografie
[1] Jeszenszky, F.: Drepturile fundamentale ale pacientilor si medicilor. Declaratii si rezolutii
comentate. Ed. Medicala, Bucuresti, 1999, pp. 87-90.
[2] Lupu, Is.; Zanc I.: Comunicarea in practica medicala, in Sociologie medicala. Teorie si
aplicatii, Ed. Polirom, Iasi, 1999, pp. 128-137.
Recommended