tumori maligne 2011.ppt

Tumori maligne

Carcinom bazocelular Carcinom spinocelular Schir mamar Adenocarcinom de colon Metastaza limfoganglionara de adenocarcinom Sarcom Osteosarcom Condrosarcom

Caracteristicile tumorilor maligne

Crestere rapida Crestere infiltrativa Celule anaplazice (pleomorfism celular,

hipercromazie, nuclei cu nucleoli mari) Figuri mitotice frecvente Mitoze anormale Recurente locale Metastaze la distanta

Carcinom bazocelular

Sinonime: epiteliom bazocelular

Carcinom bazocelular Leziune care apare la persoane varstnice

Predilectie pentru pielea expusa la soare (fata, maini)

Tumora epiteliala cutanata maligna caracterizata prin proliferarea de celule bazaloide (celule germinale) cu formarea de insule, cordoane si travee.

Macroscopie:

Leziune mica, ferma, bine circumscrisa, perlata cu vase de sange ce au un aspect de panza de paianjen (telangiectazii)

Tumora ulcerata, cu margine perlata; poate invada si distruge structurile profunde

Carcinom bazocelular

Microscopic: Cuiburi sau insule de celule bazaloide ce au la

periferie dispozitie in palisada Celulele bazaloide au nucleu ovalar, cromatina

densa, citoplasma redusa Celulele bazaloide sunt uniforme, cu activitate

mitotica intensa si numerosi corpi apoptotici Caracteristic apare artefact de retractie intre celulele

periferice dispuse in palisada si stroma normala Limita profunda este neteda fapt ce ne indica o

capacitate infiltrativa redusa

Carcinom spinocelular

Sinonime: carcinom epidermoid, carcinom cu celule scuamoase

Carcinom spinocelular

Tumora maligna cu origine la nivelul epiteliului scuamos

Mai frecventa la ♂ peste 60 ani Tipic apare la nivelul zonelor expuse la

soare: partea superioara a fetei, urechi, buza inferioara, fata dorsala a mainilor

Macroscopic:

Formatiune tumorala excavata, indurata cu hiperkeratoza si ulceratie in suprafata

Microscopic:

Parakeratoza (moderata→confluenta) Proliferare epidermala cu atipii celulare prezente

pe intreaga grosime a acestuia Formarea de perle de keratina (ortokeratozice;

parakeratozice) Necroza parcelara Partea inferioara a tumotii prezinta un pattern

infiltrativ Celulele au nuclei mari, hipercromi

Adenocarcinom de colon

Mucoasa colonica normala

Notiuni de histologie

Sectiune transversala Sectiune longitudinala

Sectiune transversala Sectiune longitudinala

Definitie

Tumora maligna epiteliala avand originea la nivelul colonului

Incidenta maxima: 60-79 ani

< 20% inainte de 50 ani

Factori de risc:

Polipi colorectali

Antecedente herodocolaterale de cancer de colon

Colita ulcerativa

Dieta

Macroscopic: Localizare frecventa: cec, colon ascendent si

sigmoid Tumorile colonului drept sunt mai mari, exofitice

(polipoide) si in general nu produc obstructie (exceptie – afectarea valvei ileocecale)

Tumorile maligne ale colonului stang sunt frecvent obstructive (ulcero-infiltrative) si au tendinta de a ocupa intreaga circumferinta

Etiopatogenie

Macroscopic:

Microscopic:

Structuri glandulare delimitate de celule neoplazice

Celulele pot fi stratificate si au nuclei hipercromi, de dimensiuni mari, nucleoli

Absenta celulelor caliciforme Activitate mitotica ↑

Adenocarcinom colonic bine diferentiat

Microscopic:

Carcinom colorectal

Metastaza ganglionara de adenocarcinom

Metastaza

Extinderea unei boli de la nivelul unui organ/ a unei parti dintr-un organ la un alt organ/ la o parte a unui organ non-adiacent

De la nivelul tumorii primare celulele tumorale patrund in limfatice sau in vasele sanguine si ajung la nivelul altui tesut → tumora metastatica/secundara

Osteosarcomul

Osteosarcomul

Tumora maligna primara osoasa producatoare de osteoid; cea mai frecventa t.m. primara osoasa

distributia bimodala, primul varf (10-20 ani) iar al II-lea (>50 ani)

60% dintre pacienti <25 ani Mai frecvent la ♂

Localizare: metafiza femurului distal (cel mai frecvent), tibie proximala, metafiza ssi diafiza humerusului proximal

Pacienti> 50 ani, scheletul axial si oasele plate sunt mai frecvent afectate

Clinic: durere, tumefactie, limitarea miscarii membrului afectat

Tegumentul supraiacent regiunii afectate este cald si are o vascularizatie accentuata

LDH si fosfataza alcalina ↑ in ser

Macroscopic Tipic tumora este localizata la nivelul

metafizei oaselor lungi Pe sectiune aspect neomogen dpdv al

culorii, consistentei si gradului de osificare 25% dintre t. au o cantitate importanta de

cartilaj Cand tumora creste la suprafata osului,

periostul ridicat de tesutul tumoral formeaza un triunghi (triunghiul Codman)- aspect identificat radiologic

Microscopic: Celule tumorale sarcomatoase producatoare

de osteoid si matrice extracelulara Osteoidul:

apare ca o substanta eozinofila sticloasa avand contur neregulat

este inconjurat de osteoblaste prezent in cantitati variabile

Pleomorfism celular: celule fusiforme, rotunde, ovalare, epitelioide, plasmocitoide, celule gigante mono- si multinucleate

Microscopic: Celulele tumorale au atipii marcate si

numeroase mitoze, frecvent atipice Matricea extracelulara poate fi:

osteoblastica (50%), fibroblastica (25%) si condroblastica (25%)

Diferentierea cartilaginoasa poate sa fie extensiva, dar productia de osteoid este prezenta

Diferentierea fibroblastica →aspect de fibrosarcom / HFM cu celule pleomorfe si mitoze frecvente

Condrosarcomul

25% dintre tumorile primare osoase

Incidenta: decadele 5-6; rar<40 ani

Repartitie egala pe sexe

Localizare: pelvis, coaste, femur proximal, humerus proximal

Dureri intermitente, mai accentuate noaptea

Macroscopic

Pe suprafata de sectiune: lobuli cu aspect cartilaginos normal cu mineralizare periferica

Focal arii de hemoragie ± necroza Cortex frecvent erodat sau distrus,

extensie in tesutul adipos adiacent

Condrosarcom

Microscopic:

Celulele tumorale produc matrice cartilaginoasa Celulele tumorale sunt uniform distribuite si au

aspectul condrocitelor normale si ocupa lacune intr-o matrice mixoida sau hialina calcificata

Arhitectura lobulata evidenta, lobulii sunt neregulati, separati prin benzi fine de tesut fibrovascular

La periferia leziunii lobulii pot infiltra corticala si/sau medulara osoasa

3 grade de diferentiere Gradul I (G I): aspect asemanator cu t

cartilaginoasa benigna (encondromul), dar celularitatea este ↑; ocazional nuclei hipercromi ↑ in volum si nuclei dubli

Gradul II (G II): celularitate ↑, nuclei hipercromi ↑/ nucleoli proeminenti; celule binucleate frecvente, nuclei atipici; modificari mixoide frecvente

Gradul III (G III): celularitate ↑, atipii nucleare proeminente, mitoze multiple (>1/mitoza pe HPF)

Condrosarcom bine diferentiat (GI)

Condrosarcom (G II)

Condrosarcom

Schir mamar

Notiuni de anatomie

Ducte sau aciniLobuliDucte terminale

Duct lactifer

Sinus lactifer

Mamelon

Glanda mamara -histologie

Cancerul de glanda mamara

Cel mai frecvent in USA Diagnosticat frecvent dupa 50 de ani Masa palpabila/anomalii pe mamografie In stadii avansate→aderenta la tegument,

edem (aspect de coaja de portocala), retractie mamelonara, sangerari, ulceratii tegumentare

Macroscopic: Masa tumorala de consistenta crecuta, cu

aspect stelat Leziunea stelata are culoare albiciosa-galbuie

cu striuri ce pleaca din centru spre tesutul adipos din jur; tipic leziunea stelata se asociaza cu fibroza extensiva (“carcinom schiros”)

Nodul alb-galbui cu zone de necroza si mici focare de calcificare

Dimensiuni variabile

Microscopic: Celule tumorale dispuse in grupuri, cuiburi, cordoane,

plaje solide ± celule neoplazice izolate Structurile glandulare/tubulare nu prezinta stratul de

celule mioepiteliale T. bine diferentiate, compuse din celule cu nuclei

mici, rotunzi, uniformi, lipsiti de nucleoli, care formeaza tubi sau glande; activitate mitotica redusa/absenta

T. slab diferentiate au nuclei mari, pleomorfi, cu nucleoli proeminenti si mitoze frecvente; predomina patternul solid; formare redusa de tubi.

Microscopic Infiltrat limfoplasmocitar peritumoral dens in

20% dintre cazuri Invazie vasculara (sanguina si limfatica) ±

perineurala este frecventa Leziuni in situ in zonele adiacente Gradul histologic (scor Bloom- Richardson) in

functie de:Formarea de tubiPleomorfismul nuclearActivitatea mitotica

Stabilirea gradului histologic in functie de aspectele arhitecturale si citologice

Gradul histologic Formare de tubi:

1 punct > 75% din tumora; 2 puncte: 10-75% din tumora; 3 puncte: < 10% din tumora)

Numarul mitozelor din cea mai activa arie; 10/HPF

Pleomorfism nuclear 1 punct: nuclei de marimea celor din ductele normale; 2 puncte: moderata variabilitate de forma si marime; 3 puncte:marcata variabilitate de forma si marime)

Principalele tipuri histologice de cancer de glanda mamaraCarcinom in-situ Carcinom invaziv

15-30% 70-85%

ductal (DCIS) 80% ductal 80% lobular (LCIS) 20% lobular 10%

tubularcoloid 10%medularpapilar

Carcinom lobular infiltrativ 5-15% dintre carcinoamele invazive ale

gl. mamare 45-55 ani Macroscopic: masa tumorala cu margini

slab definite, nedureroasa→usoara ingrosare sau nodularitate

15-30% multicentrice

Microscopic: Tipul clasic de crestere este cel liniar/ in “sir indian”

intr-o stroma fibrotica Alte tipuri de crestere:

Solid: insule tumorale neregulate Tubulo-lobular: formare de tubi mici cu infiltrare liniara Alveolar: agregate de celule mici, rotunde, separate prin

tesut fibros

Celulele mici si uniforme pot prezenta vacuole intracitoplasmatice (contin sialomucine- coloratii speciale cu mucicarmin si Alcian blue-PAS)

Frecvent asociat cu LCIS

Carcinom lobular invaziv