DEPOZIT ECOLOGIC PENTRU DEŞEURILE REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE FORAJ ŞI PRODUCŢIE SONDE GAZE NATURALE SCHEIA, JUDEŢUL SUCEAVA

Ministerul Educaţiei Naţionale UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII

BUCUREŞTI CATEDRA DE GEOTEHNICĂ ŞI FUNDAŢII

Bdul. Lacul Tei, Nr. 124 Tel: +40.21.242.12.08; Fax: +40.21.2420781

DDEEPPOOZZIITT EECCOOLLOOGGIICC PPEENNTTRRUU DDEEŞŞEEUURRIILLEE

RREEZZUULLTTAATTEE DDIINN AACCTTIIVVIITTAATTEEAA DDEE FFOORRAAJJ ŞŞII

PPRROODDUUCCŢŢIIEE SSOONNDDEE GGAAZZEE NNAATTUURRAALLEE

SSCCHHEEIIAA,, JJUUDDEEŢŢUULL SSUUCCEEAAVVAA

- STUDIU DE FEZABILITATE -

CONTRACT NR. 107/2002 BENEFICIAR: S.N.G.N. ROMGAZ – SUCURSALA MEDIAŞ

- 2003 -

Ministerul Educaţiei Naţionale UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII

BUCUREŞTI CATEDRA DE GEOTEHNICĂ ŞI FUNDAŢII

Bdul. Lacul Tei, Nr. 124 Tel: +40.21.242.12.08; Fax: +40.21.2420781

DEPOZIT ECOLOGIC PENTRU DEŞEURILE

REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE FORAJ ŞI

PRODUCŢIE SONDE GAZE NATURALE

SCHEIA, JUDEŢUL SUCEAVA

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

CONTRACT NR. 107/2002 BENEFICIAR: S.N.G.N. ROMGAZ – SUCURSALA MEDIAŞ RESPONSABIL CONTRACT, Prof. dr. ing. Sanda Manea COLECTIV DE ELABORARE, Conf. dr. ing. Loretta Batali Conf. dr. ing. Tudor Bugnariu Asist. Ing. Ernest Olinic Ing. Victor Cristescu Ing. Marian Popescu Ing. Elena Bolog CONSULTANT SPECIALITATE: M-I PETROGAS SERVICES ROMÂNIA Ing. Cristian Martinescu

Bucureşti, Aprilie 2003

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI CATEDRA DE GEOTEHNICĂ ŞI FUNDAŢII

Depozit ecologic pentru deşeurile rezultate din activitatea de foraj şi producţie sonde gaze naturale – Şcheia, judeţul Suceava – Studiu de fezabilitate

0

CUPRINS

PIESE SCRISE 1. DATE GENERALE pg. 1 1.1. Denumirea lucrării pg. 1 1.2. Elaborator pg. 1 1.3. Ordonatorul principal de credite pg. 1 1.4. Autoritatea contractantă pg. 1 1.5. Amplasamentul pg. 1 1.6. Tema pg. 2 1.7. Descriere funcţională şi tehnologică pg. 2 1.8. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului pg. 5 1.9. Caracteristicile geotehnice ale terenului din amplasament pg. 5 2. DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂŢI pg. 7 2.1. Memoriu tehnic construcţii şi arhitectură pg. 7 2.2. Memoriu tehnic instalaţii pg. 12 2.3. Memoriu tehnic – celule de depozitare pg. 26 2.4. Memoriu tehnic – monitorizare factori de mediu pg. 30 3. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ pg. 31 4. DEVIZUL GENERAL AL LUCRĂRII pg. 32 5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI pg. 38 6. FINANŢAREA LUCRĂRII pg. 41 7. AVIZE ŞI ACORDURI pg. 41 PIESE DESENATE BORDEROU PIESE DESENATE pg. 42



1

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea lucrării DEPOZIT ECOLOGIC PENTRU DEŞEURILE REZULTATE DIN

ACTIVITATEA DE FORAJ ŞI PRODUCŢIE SONDE GAZE NATURALE – SCHEIA, JUDEŢUL SUCEAVA

1.2. Elaborator UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI CATEDRA DE GEOTEHNICĂ ŞI FUNDAŢII 1.3. Ordonatorul principal de credite SNGN ROMGAZ S.A. MEDIAŞ 1.4. Autoritatea contractantă SNGN ROMGAZ S.A. MEDIAŞ 1.5. Amplasamentul Amplasamentul viitorului depozit aparţine din punct de vedere

administrativ localităţii Şcheia, Judeţul Suceava, fiind situat la cca 4 km sud vest de cartierul Sf. Ilie al municipiului Suceava, în locul numit „GROPI”, Parcela 49/781 (vezi plan de încadrare în zonă – planşa 1).

Terenul, care în prezent este folosit ca păşune şi/sau teren arabil, are o pantă naturală care variază între 1:10 şi 1:6.

Dezvoltarea în plan a depozitului se va realiza pe o suprafaţă de 3.7 ha cu o formă poligonală şi un perimetru de 769 m şi care este delimitată la Vest de un drum agricol de pământ care permite accesul în amplasament.

În vecinătatea amplasamentului propus există, pe direcţie NE – SV, o linie electrică de medie tensiune, faţă de care împrejmuirea depozitului proiectat este situată la o distanţă de minim 12 m.

În aval de perimetrul ce va fi construit, la cca 300 m distanţă, există pârâul Cimbrina (Pripasna).



2

1.6. Tema Depozitul ecologic de la Şcheia este destinat depozitării deşeurilor

rezultate din activităţile de foraj şi producţie a sondelor de gaze naturale din zona Moldova pe o perioadă de minim 20 ani.

Conform datelor comunicate de beneficiar, SNGN ROMGAZ SA Mediaş, prin adresa nr. 20/24.02.2003, cantitatea maximală prevăzută a fi prelucrată şi depozitată anual în depozit este de cca 3000 mc, fiind compusă din:

- detritusul provenit din rocile întâlnite în procesul de forare a sondelor;

- fluidul de foraj rezidual format din apă şi aditivi (bentonită, barită, antifiltranţi, fluidizanţi etc.); acesta poate conţine cloruri de sodiu sau potasiu („fluid sărat”) sau nu, în funcţie de tehnologia de execuţie a sondei.

- ape şi şlamuri provenite din decantarea apelor de zăcământ. Aceste tipuri de reziduuri sunt aduse separat pentru depozitare. Conform aceleiaşi adrese, depozitul de deşeuri trebuie să asigure printr-

un sistem distinct şi stocarea şi prelucrarea fluidului de foraj pentru a putea fi reutilizat la construcţia sau punerea în producţie a altor sonde.

Deşeurile ce urmează a fi depozitate în cadrul depozitului Scheia se

încadrează în categoria deşeurilor periculoase, conform HG nr. 856/16.08.2002. 1.7. Descriere funcţională şi tehnologică Investiţia necesară amenajării Depozitului ecologic Scheia prevede

realizarea următoarelor obiective (planşa 2): - 3 celule de depozitare a materiilor solide, cu o suprafaţă totală de

25300 mp, amenajate în semidebleu – semirambleu, delimitate de diguri perimetrale realizate din materiale pământoase locale,

- o hală industrială pentru procesarea şi stocarea fluidelor de foraj, cu o suprafaţă construită de 621 mp,

- o clădire anexă de tip parter ce adăposteşte birouri, laborator chimic, centrală termică, cu o suprafaţă construită de 97.75 mp,

- platformă betonată circulabilă cu o suprafaţă de 1700 mp, - utilităţi pentru alimentare cu apă, energie electrică, circulaţie în

incintă etc.



3

Depozitul este proiectat a funcţiona în circuit închis, nici o cantitate de lichid poluat nefiind evacuată în amplasamentul acestuia sau în zonele limitrofe.

Depozitul ecologic Şcheia este conceput pentru a răspunde următoarelor cerinţe:

1. depozitarea detritusului rezultat în urma activităţii de forare sonde; Detritusul adus cu mijloace mecanizate, fără a fi amestecat cu alte tipuri de reziduuri, va fi depozitat în celulele de depozitare de tip halde, etanşate corespunzător legislaţiei în vigoare pentru a împiedica pătrunderea oricăror substanţe poluante în terenul de fundare şi apa freatică. Starea în care este adus detritusul la depozit nu necesită o tratare a acestuia.

2. prelucrarea şi depozitarea fluidelor de foraj nereutilizabile; Datorită conţinutului foarte mare de apă, fluidele de foraj necesită o prelucrare prealabilă în vederea eliminării parţiale a apei, micşorând în acest fel volumul de depozitat. Tratarea fluidelor se va face printr-un sistem de floculare/centrifugare, care asigură obţinerea unei proporţii solid/lichid de maximum 80%/20%. Materiile solide rezultate în urma tratării vor fi depozitate în celulele de depozitare etanşate, împreună cu detritusul. Lichidul rezultat după centrifugare va fi depozitat temporar în habe, după care va fi preluat de beneficiar şi va fi injectat în sonda de injectie 204 Valea Seacă, situată la 10km de localitatea Gura Humorului. Fluidele mineralizate („sărate”) vor fi prelucrate separat, iar lichidele „sărate” rezultate în urma centrifugării vor fi depozitate separat de celelalte. Lichidul rezultat în urma centrifugării fluidelor nemineralizate („dulci”) va putea fi folosit pentru prepararea altor fluide de foraj, necesare pentru activităţi ulterioare. Levigatul colectat la baza celulelor de depozitare va fi stocat într-un bazin tampon, după care va fi preluat de beneficiar pentru a fi reinjectat împreună cu lichidele rezultate din centrifugare.

3. prelucrarea apelor de la decantarea apelor de zăcământ Dacă aceste ape nu conţin cantităţi mari de substanţe solide acestea vor fi depozitate în habele corespunzătoare apelor ce vor fi reinjectate în sonda de injecţie. În caz contrar, acestea vor fi supuse centrifugării.

4. stocarea şi prelucrarea fluidelor de foraj reutilizabile Fluidele de foraj reutilizabile sunt tratate în vederea recondiţionării, stocării temporare şi refolosirii lor la alte sonde.



4

Lucrările şi construcţiile aferente constau în: 1. hală industrială ce va adăposti:

habele de stocare a fluidelor de foraj nereutilizabile, pe categorii („dulci” şi „sărate”), până la tratarea lor prin floculare şi centrifugare;

habele de stocare a lichidului rezultat în urma tratării fluidelor prin centrifugare, pe categorii („dulci” şi „sărate”), până la preluarea lor de către beneficiar în vederea injecţiei în sonda de injecţie 204 Valea Seacă sau în vederea utilizării acestora pentru prepararea altor fluide de foraj;

habele de stocare şi prelucrare a fluidelor de foraj reutilizabile; unitatea de centrifugare a fluidelor de foraj, prevăzută cu o habă

tampon pentru lichidul rezultat; unitatea de floculare, prevăzută cu un laborator chimic propriu

pentru prepararea şi dozarea substanţelor ce vor fi adăugate fluidelor de tratat;

pompe pentru vehicularea fluidelor şi lichidelor între diferitele habe şi centrifugă;

grup preparare fluid de foraj; spaţiu de depozitare a substanţelor chimice necesare unităţii de

floculare; cabină alimentări şi acţionări electrice.

2. habe exterioare pentru preluarea şi stocarea unora din lichidele obţinute în urma centrifugării fluidelor de foraj

3. clădire anexă, care va cuprinde: birouri necesare personalului de deservire a depozitului; laborator chimic; centrala termică, care deserveşte atât hala industrială, cât şi

anexa; vestiare; grupuri sanitare.

4. celule de depozitare a materialelor solide – destinate stocării permanente a detritusului şi a materiilor solide obţinute după centrifugarea/flocularea fluidelor de foraj nereutilizabile. Sunt prevăzute pentru a asigura depozitarea pentru o perioadă de 20 ani.

5. alimentare cu apă – captare subterană cu puţ forat şi rezervor îngropat din beton, plus staţie de pompare

6. alimentare cu GPL (sau gaz metan) – pentru centrala termică a halei şi anexei

7. alimentare cu energie electrică – pentru diferitele echipamente din hala industrială şi clădirea anexă, pompele de alimentare cu apă, iluminat interior şi exterior



5

8. amenajare drumuri acces principale – reabilitarea drumului agricol de pământ existent pe o lungime de 2 km;

9. amenajare drumuri de incintă în cadrul depozitului 10. împrejmuirea incintei Toate obiectivele, ca şi fluxul tehnologic sunt descrise detaliat în

paragrafele următoare. 1.8. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului Suprafaţa ocupată de depozit este de 3.7 ha, cu un perimetru de 770 m. Acest teren este pus la dispoziţia beneficiarului de către Primăria

Comunei Scheia, prin adresa nr. 2650/22.07.2002, suprafaţa necesară urmând a fi vândută beneficiarului lucrării.

1.9. Caracteristicile geotehnice ale terenului din amplasament Terenul propus pentru amplasarea « Depozitului ecologic pentru

deşeurile rezultate din activitatea de foraj şi producţie gaze naturale Şcheia » se găseşte pe teritoriul administrativ al localităţii Şcheia, judeţul Suceava, între localităţile Sf. Ilie la NE, Zahareşti la S şi Stroeşti la V (vezi plan de încadrare în zonă – planşa nr. 1).

Conform Studiului geotehnic şi hidrogeologic nr. 900/457 elaborat de PETROSTAR Ploieşti şi pus la dispoziţie de beneficiar, terenul este situat pe versantul stâng al văii pârâului Cimbrina (Pripasna), în cuprinsul unei viroage.

Amplasamentul propus se găseşte în partea de Nord – Vest a teritoriului investigat prin Studiul geotehnic, în vecinătatea drumului de pământ, conform planului de situaţie (planşa nr. 2) .

Panta terenului în această zonă variază între 1:6 – 1:10. Din punct de vedere al zonării seismice, perimetrul cercetat se găseşte în

zona seismică de calcul E (conform P100-92), cu coeficientul seismic ks = 0.12 şi perioada de colţ, Tc = 0.7 sec.

Adâncimea medie de îngheţ este de 1.00 m, iar frecvenţa medie a zilelor cu temperaturi sub 0º este de 129.8 zile/an.

Cercetările de teren şi de laborator efectuate au relevat o stratificaţie a terenului de fundare în zona viitorului depozit (pe adâncimea investigată, de cca 10m) caracterizată printr-o alternanţă de materiale coezive, argile, argile prăfoase, nisip argilos şi materiale nisipoase prăfoase, cu rar pietriş. În orizonturile nisipoase prăfoase se întâlnesc intercalaţii argiloase şi straturi de nisip gresificat.



6

În perimetrul viitorului depozit, pe adâncimea cercetată, nu există un strat acvifer. Apa subterană a fost întâlnită în unele dintre forajele executate, la cote diferite, ea circulând prin intercalaţiile nisipoase din straturile argiloase, ca şi prin numeroasele orizonturi de concreţii calcaroase. Strict în zona viitorului depozit, apa subterană a fost întâlnită, la data cercetărilor, la cca 8 m adâncime în zona de pante medii, având tendinţa de a ieşi la suprafaţă la baza pantei, formând zone mlăştinoase. Zonele mlăştinoase identificate sunt în afara perimetrului viitorului depozit.

Probele de apă recoltate au arătat o posibilă poluare deja existentă cu azotaţi, azotiţi, fosfaţi, amoniu, fenoli.

În ansamblu, straturile de materiale coezive întâlnite în amplasamentul viitorului depozit pot fi caracterizate ca fiind materiale cu plasticitate mare şi foarte mare, în stare de consistenţă plastic vârtoasă, cu permeabilităţi reduse (cca 10-9 m/s), cu excepţia straturilor nisipoase prăfoase care au permeabilităţi de cca 10-5 m/s. Terenul poate fi considerat ca fiind bun de fundare în conformitate cu STAS 3300/1-85 şi poate fi utilizat pentru amplasarea viitorului depozit de deşeuri şi a construcţiilor anexe, pentru care pot fi adoptate soluţii de fundare directă, presiunea convenţională fiind de cca 400 kPa.

Din punct de vedere al cerinţelor HG 162/2002 privind condiţiile de depozitare a deşeurilor periculoase şi nepericuloase, terenul de fundare prezintă o barieră naturală argiloasă cu permeabilitate scăzută, de cca 10-9 m/s, de grosime variabilă, funcţie de configuraţia terenului şi de cea a viitorului depozit.



7

2. DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂŢI

2.1. Memoriu tehnic construcţii şi arhitectură Investiţia presupune următoarele lucrări de construcţii propuse în incinta

adiacentă celulelor de depozitare: 1. hală industrială pentru adăpostire procese tehnologice

reciclare/tratare fluide, 2. clădire anexă, 3. fosă septică vidanjabilă, 4. staţie de pompare şi rezervor de apă tampon, 5. platformă GPL, 6. amenajare platformă circulabilă şi căi de acces, 7. rezervor îngropat pentru colectarea levigatului produs în celulele de

depozitare, 8. amenajări căi de acces, 9. împrejmuire incintă. Amplasarea acestora în incintă se face conform planşei 3, cu respectarea

distanţelor minime dintre obiecte şi ţinând seama de panta generală a terenului (planşa 4).

2.1.1. Hala industrială Hala industrială este destinată a adăposti procesele tehnologice

reciclare/tratare fluide şi asigurarea unei temperaturi minime de 10°C pe întreaga perioadă a anului şi cuprinde:

- incinta principală pentru amplasarea utilajelor şi a habelor pentru depozitare fluide;

- incintă acţionări electrice; - spaţiu depozitare chimicale. Elementele de trasare stabilite pe baza elementelor tehnologice sunt

(planşa 5): - 2 deschideri egale L = 8.00 m; - 5 travei T = 7.20 m; - înălţime liberă H = 6.00 m. Rezultă o suprafaţă construită Sc = 621 m2, o suprafaţă utilă Su = 590 m2

şi un volum util Vu = 3540 m3.



8

Dimensiunile în plan sunt 36.85 m × 16.85 m, iar înălţimea maximă la coamă faţă de nivelul platformei amenajate este Hmax = 7.30 m.

Structura de rezistenţă este formată din următoarele elemente (planşa 6): - fundaţii independente cu talpă şi cuzinet din beton slab armat; - grindă-soclu perimetrală şi dală suport pardoseală din beton slab

armat; - stâlpi de beton armat la intersecţiile axelor principale; - grinzi principale longitudinale de beton armat în lungul şirurilor A, B

şi C; - ferme metalice transversale la interax de 3.60 m; - pane metalice longitudinale la interax 0.80 m - contravântuiri metalice în planul acoperişului. Anvelopa este formată din (planşele 7, 8): - pereţi laterali de închidere din panouri tristrat tip Rompan (tablă

emailată cu termoizolaţie din vată minerală rigidă), montaţi perimetral pe structură metalică verticală;

- învelitoare din panouri tristrat tip Rompan (tablă cutată emailată cu termoizolaţie din vată minerală rigidă); acoperişul are două ape simetrice faţă de axul longitudinal al clădirii, cu pante de 5° (cca 9%);

- tâmplărie metalică la uşi şi ferestre, cu rupere de punte termică (uşi cu izolaţie termică de vată minerală şi ferestre cu geam termopan).

Compartimentări interioare şi circulaţii: - compartimentări uşoare din gips-carton pe schelet metalic din tablă

ambutisată; - pasarelă metalică şi scări de acces la nivelul superior al habelor. Mobilarea halei cu utilajele şi capacităţile de stocare a fluidelor este

descrisă în planşa 5 şi în memoriul tehnic instalaţii tehnologice (paragraful 2.2.1).

Categoria de importanţă a clădirii este normală, conform HG 766/97 –

Anexa 3, categoria D de pericol de incendiu, conform P118/99. 2.1.2. Clădirea anexă Clădirea anexă reprezintă o clădire parter cu 6 încăperi care asigură

următoarele funcţiuni (planşa 9):



9

- birou cu suprafaţa de 13.60 m2; - sală calculatoare cu suprafaţa de 14.30 m2; - laborator cu suprafaţa de 7.80 m2; - vestiar cu suprafaţa de 11.80 m2; - grup sanitar salariaţi (duş, cabine WC, spălător) cu suprafaţa de 13.60

m2; - încăperea pentru centrala termică, cu suprafaţa de 13.40 m2. Sistemul constructiv asigură condiţiile obişnuite de izolare termică

(fonică şi hidrofugă) pentru o clădire cu destinaţie de locuit sau birouri. Încăperile sunt decomandate, iar accesul şi circulaţia se fac printr-un

coridor comun cu suprafaţa de 11.50 m2.

Suprafaţa construită a clădirii este de Sc = 97.75 m2 (11.50 m × 8.50 m), cu o suprafaţă utilă Su = 86.0 m2. Înălţimea liberă la interior este de H = 2.70 m, cota pardoselii finite fiind la cca 50 cm deasupra nivelului platformei amenajate (3 trepte). Înălţimea maximă la coamă Hmax = 4.70 m (planşa 9).

Structura de rezistenţă este formată din următoarele elemente (planşa

9): - fundaţii continue sub pereţii structurali şi soclu din beton slab armat; - dală suport pardoseală din beton slab armat; - pereţi portanţi exteriori şi interiori din cadre metalice; - şarpantă cu ferme metalice pentru învelitoare din tablă cutată. Pereţii laterali de închidere sunt prevăzuţi din panouri tristrat tip

Rompan (tablă emailată cu termoizolaţie din vată minerală rigidă), iar pereţii interiori de compartimentare din panouri de gips-carton pe schelet metalic din tablă ambutisată.

Termoizolaţia orizontală la nivelul tavanului este prevăzută din saltele

de vată minerală, rezemată pe structura metalică a tavanului fals din panouri de gips-carton, pe întreaga suprafaţă utilă.

Tâmplăria metalică (sau PVC) exterioară este prevăzută cu rupere de

punte termică şi geam termopan. Finisajele interioare sunt obişnuite: zugrăveli cu vopsea lavabilă, faianţă

în grupul sanitar, centrala termică şi laborator. Pardoselile sunt prevăzute din gresie şi parchet lamelar pentru trafic intens.

Categoria de importanţă a clădirii este normală, conform HG 766/97 –

Anexa 3, categoria D de pericol de incendiu, conform P118/99.



10

2.1.3. Fosa septică vidanjabilă Fosa septică constă într-un bazin (cuvă) de beton armat îngropat, cu un

volum util de cca V = 32 m3, dimensiuni în plan 4 m x 4 m, amplasat în vecinătatea corpului anexă (planşa 3).

Radierul şi pereţii au grosimea de 25 cm. Izolarea hidrofugă se asigură la exterior prin membrane bituminoase lipite cu mastic de bitum, iar la interior prin tencuieli sclivisite.

2.1.4. Staţia de pompare şi rezervorul tampon Gospodăria pentru alimentarea cu apă este formată dintr-un puţ forat

echipat cu pompă imersată (tip HEBE), un rezervor tampon cu un volum util de 20 m3 şi o staţie de pompare. Puţul forat, staţia de pompare şi rezervorul sunt amplasate în amonte de platforma amenajată pentru accesul mijloacelor de transport, în zona taluzului de racordare cu nivelul terenului natural (planşa 4). Cota superioară a rezervorului asigură o acoperire minimă de 1.0 m faţă de suprafaţa terenului, asigurând astfel protecţia împotriva îngheţului.

Atât rezervorul de apă, cât şi incinta pentru pompe sunt amplasate

subteran, sub formă de cuve de beton armat. Izolaţia hidrofugă se asigură la exterior prin membrane bituminoase lipite cu mastic de bitum, iar la interior prin tencuieli sclivisite.

2.1.5. Platforma GPL Montarea rezervoarelor pentru gaz natural lichefiat (în cazul adoptării

acestei soluţii pentru alimentarea cu combustibil a centralei termice) se face pe o platformă betonată cu suprafaţă de 50 m2 (5 x 10 m), în imediata apropiere a drumului de acces (planşa 3). Platforma pentru rezervoare are o fundaţie perimetrală din beton simplu, un soclu şi o dală de beton armat realizată pe un strat de umplutură de balast.

2.1.6. Platforma circulabilă Suprafaţa necesară pentru asigurarea accesului şi a circulaţiei în incintă

este de cca 1700 m2 (58 m x 36.85 m). Ea este realizată pe suport de balast, având un strat de beton de 0.20 m

grosime. Obţinerea unei suprafeţe orizontale pentru amplasarea construcţiilor şi a

suprafeţei de circulaţie şi acces în amonte faţă de celulele pentru depozitarea noroiului presupune excavarea a cca 14500 m3 în incintă. Racordarea la terenul



11

natural se face cu o pantă de 1:2, prevăzută cu o bermă de 4.0 m lăţime (planşa 4).

Platforma este racordată la drumul principal de acces (drum agricol de pământ) prin două bretele de 5 m lăţime.

2.1.7. Rezervor pentru colectarea levigatului

În aval de celulele de depozitare este amplasat un rezervor îngropat din

beton armat (planşa 2), cu un volum util de 700 mc, având diametrul de 15 m şi înălţimea de 4.0 m, destinat a colecta levigatul format prin infiltrarea apelor de precipitaţii prin reziduurile depuse, în timpul perioadei de exploatare.

Levigatul este preluat şi transportat în afara depozitului, la sonda de injecţie.

2.1.8. Drumuri

Pentru circulaţia în incinta depozitului se vor amenaja: - 2 bretele de acces din drumul principal, amplasate în zona platformei

betonate, cu lăţime de 5 m şi lungime cca 18 m (planşa 3); - 2 bretele de acces din drumul principal, amplasate în dreptul celulelor

de depozitare 2 şi 3 (planşa 2); - drum perimetral de acces de-a lungul laturilor de nord şi est ale

incintei, din macadam, cu lăţimea de 5.0 m (planşa 2); - coronamentele şi bermele digurilor sunt prevăzute a fi circulabile,

având o lăţime de 4.00 m (planşa 2); Drumul existent pe amplasament este un drum agricol de pământ, cu

lăţimea de cca 2.5 m. El este prevăzut a fi reamenajat prin lărgirea sa până la 5 m, modificarea traseului pentru a se asigura o pantă medie de cca 1:15 între cota terenului natural şi cota platformei betonate (planşa 4) şi realizarea unei îmbrăcăminţi rutiere din macadam.

Lungimea care va fi reamenajată este de cca 2 km. Lucrările de excavaţii necesare pentru reducerea pantei drumului sunt de

cca 20000 mc. 2.1.9. Împrejmuire incintă

Incinta este prevăzută a fi împrejmuită pe toate laturile (planşa 2) cu un

gard alcătuit din plasă de sârmă fixată pe stâlpi metalici cu fundaţii din beton simplu, având o lungime totală de 770 m.

În dreptul bretelelor de acces din drumul principal se vor amplasa porţi de acces.



12

2.2. Memoriu tehnic instalaţii 2.2.1. Instalaţii tehnologice Instalaţiile tehnologice vor fi adăpostite de hala industrială şi au drept

scop asigurarea fluxului tehnologic pentru tratarea fluidelor de foraj în vederea depozitării sau reutilizării lor.

Fluxul tehnologic de tratare/prelucrare a fluidelor de foraj este prezentat în figura 1 şi planşa 10.

În hala de prelucrare sunt prevăzute 8 habe a câte 70 m3 fiecare (1 – 8), iar în exteriorul halei mai sunt prevăzute încă două habe de aceeaşi capacitate (9 – 10) (planşa 5).

Haba 1 este destinată depozitării apelor rezultate din centrifugarea fluidelor „dulci”.

Haba 2 este destinată depozitării fluidului nemineralizat („dulce”), nerefolosibil, înainte de centrifugare.

Haba 3 este utilizată pentru stocarea fluidului „sărat”, nereutilizabil, în vederea centrifugării.

Habele 4 - 6 sunt utilizate pentru depozitarea fluidului care va fi recondiţionat pentru refolosire, sau pentru fluidele care vor fi centrifugate (mineralizate sau nu, stocate separat unele de altele), în funcţie de necesităţile de moment.

Habele 7 – 8 sunt destinate fluidului refolosibil, înainte sau după recondiţionare.

Habele din exteriorul halei, 9 şi 10, sunt destinate a primi apele rezultate din centrifugarea fluidelor mineralizate („sărate”), ca şi, eventual, a celor nemineralizate („dulci”). Apele „dulci” nu vor fi depozitate în habele exterioare pe timpul iernii. Nu se vor amesteca în aceeaşi habă ape „dulci” şi „sărate”.

Habele 2 – 8 sunt legate între ele prin intermediul unor pompe de noroi (poziţia 11), care permit transportul fluidului din orice habă în oricare alta. Se asigură în acest fel o flexibilitate a sistemului, în sensul folosirii oricărei habe pentru depozitarea oricărui tip de fluid.

Habele 1, 9 şi 10 sunt legate între ele prin intermediul unor pompe de ape (poziţia 17), care permit exploatarea lor pentru orice tip de ape. Pompele (17) asigură şi transferul apelor procesate rezultate de la centrifugă colectate în haba tampon (poziţia 16).

Habele de stocare a fluidelor sunt prevăzute fiecare cu câte 3 agitatoare mecanice cu elice pentru omogenizare.



13

Figura 1. Schema de tratare/prelucrare/depozitare a deşeurilor



14

Fluidele, mineralizate sau nu, sunt aduse cu vidanjele şi sunt descărcate într-una din habele de depozitare. Descărcarea fluidelor în habele de recepţie se face cu ajutorul pompelor vidanjelor prin intermediul unor furtune flexibile racordate la ştuţurile de descărcare. Fluidele vor fi aduse pe sortimente şi nu vor fi amestecate nici la sonde şi nici în cadrul staţiei de tratare.

Din haba de depozitare fluidul nereutilizabil este preluat cu pompa de noroi a centrifugii (poziţia 13). Pompa centrifugii poate prelua fluidul din oricare din habele de depozitare (poziţiile 1 – 7). Pe refularea pompei (13) se face injecţia de floculant. Cantitatea de reactivi necesară pentru floculare se determină prin dozări de laborator pentru fiecare şarjă în parte, iar dozarea se face prin intermediul reglării debitului pompei de injecţie. Floculantul este preparat în cadrul unităţii de floculare (poziţia 14), în conformitate cu reţeta dată de laborator.

Fluidul amestecat cu floculant este introdus în centrifuga separatoare. Centrifuga (poziţia 12) este un separator centrifugal de mare viteză şi mare capacitate de procesare, cu sistem de reglare a turaţiei în mod continuu, funcţie de parametrii fluidului procesat. Aceasta permite atât reglarea gradului de uscare, cât şi a gradului de încărcare a centrifugei. Materiile solide rezultate în urma centrifugării sunt preluate de la centrifugă şi sunt încărcate direct într-un mijloc de transport cu ajutorul căruia sunt duse la celula de depozitare aflată în exploatare.

Lichidele rezultate în urma centrifugării sunt colectate prin cădere liberă (centrifuga este montată deasupra habelor) într-o habă tampon (poziţia 16) de unde, prin intermediul pompelor de transfer (poziţia 17) sunt trimise, pe tipuri, în habele destinate colectării acestor lichide (poziţiile 1, 9, 10). De aici, tot pe tipuri de lichide, acestea vor fi încărcate în vidanje cu ajutorul pompelor acestora, prin intermediul unor furtune flexibile şi duse la sonda de injecţie sau la staţiile de preparare a altor fluide de foraj.

Fluidele de foraj reutilizabile sunt aduse la depozit cu vidanje şi sunt

stocate într-una din habele 4 – 8. Tratarea acestora se poate face în modul următor:

a) Se pot centrifuga pentru a li se reduce densitatea prin eliminarea solidelor uşoare înglobate ce depăşesc un procent de 4 – 5%. Restul de solide se va păstra pentru a menţine suportul coloidal şi suportul turtei de colmatare a fluidului ce va fi refolosit. În acest scop, fluidul este preluat din haba în care a fost stocat cu ajutorul pompei de noroi (poziţia 13) şi trimis în centrifugă. Nu se va face adaos de floculant. Centrifuga va fi reglată la turaţii corespunzătoare scopului dorit. Materiile solide rezultate în urma acestei operaţii vor fi trimise la celulele de stocare. Fluidul rezultat va fi stocat temporar în haba tampon (poziţia 16), de unde este preluat de pompele de noroi (poziţia 17) şi trimis la habele de depozitare a fluidelor reutilizabile.

b) Se pot trata în vederea conservării pe perioade mai lungi de timp (1 – 2 luni) cu agent conservant (antibacterian) şi reglarea pH-ului. Reţetele de



15

tratare se vor stabili după o analiză în laboratorul staţiei, având în vedere perioada estimată a stocării şi condiţiile meteo din perioada respectivă. Tratamentele se vor face la mixerul pentru chimicale, având grijă ca ritmul de adăugare să se facă în conformitate cu specificaţiile producătorului respectivelor substanţe. În acest scop fluidul este preluat din haba de depozitare cu ajutorul grupului de preparare fluid de foraj (poziţia 15), cu care se face dozarea de reactiv dorită, apoi fluidul astfel obţinut este trimis în alta habă destinată noroiul recondiţionat. Se menţionează că pe perioada stocării se va asigura amestecarea periodică a fluidelor cu ajutorul agitatoarelor de pe habe (2 - 3 ore la fiecare 2 – 3 zile) şi se vor monitoriza parametrii principali (reologie, pH, alcalinităţi şi filtrare) lunar, prin analize în cadrul laboratorului aflat la staţie.

Notă: În cadrul staţiei de tratare de la Depozitul Scheia se va face doar

tratament de conservare. Fluidul conservat va fi preluat cu vidanjele şi transportat la sonde, unde se pot face şi alte tratamente şi adaosuri de aditivi, conform reţetelor dorite.

Întreaga instalaţie tehnologică este prevăzută cu alimentare cu apă

industrială (descrisă la paragraful 2.2.2) care asigură: - prepararea reactivilor în unitatea de floculare (poziţia 14), - spălarea habelor, - spălarea centrifugei, - spălarea pompelor, - spălarea şi întreţinerea halei. Apele provenite din spălarea habelor, centrifugei, pompelor de noroi şi a

halei vor fi colectate şi depozitate în haba destinată lichidelor provenite de la centrifugarea fluidelor „sărate”. Colectarea apelor de spălare a habelor, centrifugei şi pompelor se face pe circuitele obişnuite ale instalaţiilor. În hală este prevăzută o başă pentru colectarea apelor de spălare a halei, echipată cu o pompă de epuisment. Întrucât apa de spălare a utilajelor poate fi încărcată cu materii solide, ea poate fi introdusă în centrifugă pentru a fi eliminate.

Hala care adăposteşte instalaţia tehnologică va fi încălzită, asigurându-se

o temperatură minimă de 10ºC (vezi paragraful 2.2.3). De asemenea hala va fi alimentată şi cu apă caldă pentru a asigura

spălarea pe timp de iarnă.



16

2.2.2. Instalaţii de alimentare cu apă, instalaţii sanitare şi PSI Alimentare cu apă Instalaţiile de alimentare cu apă, instalaţiile sanitare precum şi

instalaţiile P.S.I. sunt proiectate în conformitate cu I9. Alimentarea cu apă necesară instalaţiilor tehnologice precum şi

necesarul de apă aferent clădirii anexă se obţin de la o captare cu puţ forat. Adâncimea şi gradul de potabilitate a apei puţului vor fi stabilite printr-o

documentaţie tehnică de specialitate ce va însoţi execuţia puţului forat. Necesarul de apă cerut la puţul forat va fi în conformitate cu necesarul

de apă tehnologică şi pentru consum igienico – sanitar. Calculul necesarului de apă s-a făcut conform SR 1343 - 1 / 95 şi STAS

1478 / 90. Conform SR 1343 - 1 / 95 debitele caracteristice utilizate sunt: - debitul zilnic mediu Qzi med = 1/1000 x Σ ( Ni x qs I ), [m3 / zi ],

în care Ni - numărul de utilizatori fizici de apă Numărul de utilizatori de apă pentru cazul prezentului imobil : N1 = 10 - reprezintă numărul de lucrători ( utilizatori fizici de apă ) qi - debit specific. Conform STAS 1478 / 90: q1 = 75 l / zi, om, din care 30 l apă caldă la 60 0C. Rezultă din calcul Qzi med1 = 0,75 [m3 / zi] La acest debit se adaugă consumul tehnologic de apă constituit din

spălare pardoseală interioară hală ( 5 l / m2 ), spălare habe şi instalaţii tehnologice de prelucrare:

600 [ m2 ] x 5 [ l / m2 ] = 3000 [l] 120 [ m2 ] x 2 [ l / m2 ] = 240 [l] 10 [ buc ] x 500 [ l / buc ] = 5000 [ l ] TOTAL = 8240 [ l / zi ] Deci: Qzi med = Qzi med1+ Qtehnologic Qzi med = 9000 [ l / zi ] - debitul zilnic maxim



17

Qzi max = 1/1000 x Σ ( Ni x qs I x Kzi x Kp), [m3 / zi ];

în care: Kzi - reprezintă valoarea maximă de abatere a valorii consumului zilnic. Kzi = 1,15 Kp - coeficient ce ţine seama de pierderile tehnic admisibile de apă în

reţea, Kp = 1,08 Rezultă din calcul Qzi max = 11,178 ≅ 12,0 [ m.3 / zi ]. Instalaţia de canalizare interioară Este alcătuită din ansamblul conductelor interioare de canalizare care

racordează echipamentele sanitare la coloanele verticale cu rol de colectare, şi care se racordează la un cămin exterior C1, pozat lângă clădirea anexă şi care va racorda instalaţia interioară de canalizare cu cuva vidanjabilă..

Apele meteorice Apele meteorice vor fi colectate prin pante adecvate pe suprafaţa

terenului şi trimise în afara spaţiului perimetral al al construcţiilor menţionate şi vor fi dirijate prin pante adecvate spre valea pârâului Cimbrina.

Debitul de ape uzate

Debitul total de ape uzate care trebuie evacuat din clădire la canalizarea exterioară este dat de relaţia Qu = 0.8 x Qzi med [m3 / zi]; Rezultă Qu = 0,8 [m3 / zi ].

Apele uzate rezultate din spălările tehnologice sunt colectate în hală în başa existentă – în cazul spălării halei sau direct prin ansamblul instalaţiilor – în cazul spălării habelor şi sunt trimise la haba de colectare de unde sunt preluate de vidanje şi trimise la injecţie.

Necesarul de apă aferent clădirii anexe este asigurată prin intermediul

unui hidrofor cu o capacitate de 200 l Asigurarea necesarului de apă tehnologică aferent halei se va asigura de

la acelaşi puţ, prin intermediul unui rezervor tampon îngropat, cu un volum util de 20 mc.

Apa acumulată în rezervor este trimisă în instalaţie prin intermediul unei staţii de pompare, aflată la acelaşi nivel cu rezervorul.



18

S-a estimat un volum maxim necesar de apă de 9000 [l/zi.] conform celor prezentate mai sus.

Evacuarea apelor uzate Apele uzate de la clădirea anexă se vor colecta într-un bazin vidanjabil

de 32 mc, în care poate fi prevăzută o ministaţie compactă de tratare biologică. Apa rezultată din spălarea habelor şi halei se va colecta în başa

prevăzută în hală şi se va stoca apoi în haba destinată apelor provenite de la centrifugarea fluidelor mineralizate, după care va fi preluată cu vidanja şi trimisă la sonda de injecţie.

Protecţia şi stingerea incendiilor În conformitate cu I9, pentru clădirile izolate, cu deficit de apă şi cu o

suprafaţă mai mică de 600 m2, nu este necesară reţea de hidranţi. Pentru consumul tehnologic s-a prevăzut un rezervor de stocare de 20

m3de apă. Reţeaua de alimentare de la rezervor la hală este constituită dintr-o conductă de alimentare Dn 100 mm. În exteriorul clădirii se vor prevedea totuşi două racorduri de hidranţi pe această conductă.

Pentru siguranţa în exploatare, ca măsuri P.S.I s-a prevăzut o remiză dotată cu unelte şi ladă de nisip, două stingătoare cu spumă mobile de 100 l fiecare, iar la interior hală precum şi în centrala termică din anexă stingătoare cu spumă de CO2 .

Instalaţii sanitare Instalaţiile sanitare aferente clădirii anexe vor deservi personalul din

hala industrială de tratare a fluidelor de foraj precum şi personalul din clădirea anexă

Instalaţiile sanitare sunt constituite din instalaţiile sanitare aferente grupului sanitar, vestiarului, centralei termice şi laboratorului.

Numărul de persoane estimat a desfăşura activitatea pe platformă este de 10.

În conformitate cu STAS 1478/90, s-a prevăzut în clădire un grup sanitar cu două WC – uri, două lavoare şi un duş. Pentru laborator s-a prevăzut un spălător, iar la centrala termică o chiuvetă.

Necesarul de apă calculat, în conformitate cu STAS 1478 / 90 este conform calculului anterior de 1 m3 / zi, iar restituţia la cuva vidanjabilă, de 0,8 m3 / zi.

Alimentarea cu apă aferentă acestor instalaţii este asigurată prin instalaţia de hidrofor şi de boilerul de preparare apă caldă menajeră din centrala termică.



19

2.2.3. Instalaţii termice şi ventilaţii Instalaţii termice Instalaţiile termice sunt formate din: - echipamentele din centrala termică, - ansamblul instalaţiilor de transport al agentului termic, - corpurile statice de încălzire, - sursa de energie. Echipamentele din centrala termică sunt impuse prin calcul, de necesarul

de căldură cerut de clădirea anexă şi hală. Calculul necesarului de căldură se face în conformitate cu SR 1907/1-97

şi SR 1907/2-97, cu respectarea C107/1- 97 ÷ C107/5 –97. Conform calcului preliminar, necesarul de căldură ce trebuie asigurat

este de 180000 kcal/h. Acest necesar de căldură va fi asigurat de două cazane automatizate

model VIESSMAN, cu funcţionare în cascadă, precum şi un boiler pentru asigurarea necesarului de apă caldă în scop igienico – sanitar.

Astfel, centrala termică va avea în compunere - 2 cazane de încălzire – 125 kW, - 2 coşuri de fum (Dn 200 mm), - vasul de expansiune, - boiler cu acumulare de 200 l, - 2 sisteme de automatizare ( câte unul pe fiecare cazan, cuplate între

ele cu asigurarea funcţionării în cascadă ), - distribuitorul de căldură, - colectorul de căldură, - 2 pompe de circulaţie, - 2 pompe de recirculare. Sursa de energie este constituită fie din GPL, fie gaz metan. În cazul utilizării de GPL, sunt necesari maxim 3 recipienţi de 5000 l

asigurând consumul lunar. Corpurile statice de încălzire sunt diferenţiate în funcţie de destinaţia

clădirilor: - corpuri statice din clădirea anexă – constituite din radiatoare de

aluminiu sau OL ( conform opţiunii beneficiarului ). - registre de încălzire dispuse pe pereţii laterali în hală, opuşi zonelor

de acces exterior la habe. Întrucât centrala termică este amplasată într-o încăpere amenajată în

clădirea anexă, alimentarea cu energie termică a halei se va face prin intermediul conductelor tur / retur montate în canivou, în zona dintre hală şi clădirea anexă



20

Centrala termică este amplasată într-o încăpere special amenajată din clădirea anexă, care va fi categoria D pericol de incendiu.

Instalaţii de ventilaţie Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii în hală se vor lua măsuri

pentru ventilarea aerului. Instalaţiile de ventilare sunt compuse din: - ventilare naturală organizată şi - ventilare mecanică. Ventilaţia naturală organizată se realizează prin suprafeţele vitrate cu

ochiuri mobile, prevăzute cu dispozitive de acţionare manuală. Dimensionarea acestora pentru asigurarea numărului de schimburi orare este stabilit în conformitate cu I5 – asigurarea unui schimb orar de minim 0.5.

Prin construcţie se va asigura deschiderea ferestrelor la un unghi de 45 – 90°, deschiderea unghiulară fiind preferată faţă de sistemele de deschidere cu rotire în jurul axei orizontale.

Ventilaţia mecanică este alcătuită dintr-un ansamblu de 10 ventilatoare axiale montate la partea superioară a pereţilor halei (la cca 4 m înălţime), în zonele nevitrate: evacuarea se face pe peretele din partea habelor, iar aspiraţia de aer proaspăt pe peretele opus.

Se asigură astfel o circulaţie continuă de aer generând totodată evacuarea aerului viciat chiar în zona de producere a acestuia



21

2.2.4. Instalaţii electrice Depozitul ecologic va fi deservit de următoarele instalaţii electrice: - post de transformare de MT/0.4 [kV], prevăzut în baza avizului de

racordare la reţeaua de energie electrică, adresat S.C. Electrica S.A. – Suceava, la cererea beneficiarului;

- instalaţii de distribuţie 380/220 [V], 50 [Hz], amplasate în sala de aparataj din incinta halei industriale;

- reţele de cabluri electrice de joasă tensiune; - instalaţii de acţionări electrice pentru diferitele echipamente; - instalaţii de iluminat interior, normal şi de siguranţă, în hală şi clădirea

anexă; - instalaţii de prize 380 [V] sau 220 [V] c.a. pentru alimentarea

diferiţilor consumatori mobili; - instalaţii de iluminat exterior a drumurilor de acces şi a perimetrului

incintei; - instalaţii de protecţie prin legare la pământ; - instalaţie de protecţie contra trăsnetului; - instalaţie video de supraveghere a incintei, în circuit închis. Incinta este traversată de o linie electrică aeriană (LEA) de medie

tensiune faţă de care locaţiile diferitelor obiective din incinta depozitului respectă distanţele de gardă prevăzute de normativul PE 104.

Post de transformare Conform normativului PE 124/95, din punct de vedere al importanţei,

acest consumator se încadrează în categoria 2, ceea ce presupune lipsa obligativităţii asigurării unei a doua surse de alimentare cu energie electrică, întrucât, în cazul căderii alimentării generale, nu se produc pagube importante sau pierderi de vieţi omeneşti.

Depozitul ecologic este un consumator mediu, având o putere medie absorbită de 317 [kW].

Tensiunea de 380 V, 50Hz va fi distribuită prin intermediul unui post de transformare de medie tensiune/0.4 [kV], de 630 [kVA], care se amplasa în centrul de consum, conform planşei nr. 11.

Postul de transformare va fi complet capsulat, montat într-o amenajare constructivă specială, având şi tabloul general de distribuţie (cu plecările spre diversele tablouri) încorporat.

De la acest post de transformare în aval, toate instalaţiile electrice din incinta depozitului sunt proprietatea SNGN ROMGAZ.



22

Distribuţia energiei electrice Distribuţia energiei electrice către diverşii receptori de pe platformă se

realizează de la un tablou alimentat de la tabloul general din post (planşa 11). Acest tablou se amplasează în camera de acţionări electrice din hală. Cele aproximativ 10 – 11 dulapuri conţin aparatajul electric aferent

alimentării, acţionării şi comandării următoarelor echipamente: - pompele din hală, - pompele de la staţie de pompare a alimentării cu apă, - ventilatoarele care deservesc hala şi - cofretele de stâlp ale reţelei de iluminat exterior. De la aceste dulapuri reţeaua de distribuţie se ramifică radial către

diferitele cutii locale, cofrete etc. montate lângă utilajele pe care le deservesc. Toate dulapurile şi cutiile cor fi echipate cu aparataj fiabil, silenţios, cu

consumuri specifice de energie reduse. Reţeaua de cabluri de joasă tensiune Aceasta va fi realizată din cabluri de cupru, cu mare stabilitate chimică,

rezistenţă mecanică mare şi pierderi mici de energie, după cum urmează: Reţelele de cabluri se vor realiza cu respectarea prevederilor

normativelor NP-I7-02, P118 şi PE 107, astfel încât traversările pereţilor şi planşeelor să nu diminueze rezistenţa la foc a acestor elemente de construcţii.

De asemenea, aceste reţele vor fi protejate împotriva şocurilor mecanice şi acţiunii produselor utilizate în diferitele incinte, prin utilizarea de cabluri armate.

Din punct de vedere al siguranţei contra incendiilor, cablurile care converg spre sala de aparataj (dulapurile electrice) se protejează cu dulapuri ignifuge.

De asemenea, se vor prevedea etanşări speciale la trecerea cablurilor prin medii umede sau cu pericol de explozie (în zona de racord la centrala termică).

Construcţiile metalice tipizate se folosesc la montarea cablurilor în canale subterane (în sala de aparataj) şi aparent pe construcţie, în rest.

Acţionări electrice Acţionările electrice asigură: alimentarea, protecţia, comanda şi

semnalizarea diferitelor stări ale motoarelor electrice care deservesc gospodăria chimică, staţia de pompare apă şi centrala termică.

Schemele statice de funcţionare au la bază temele tehnologice şi permit: - alegerea pompei în funcţiune (faţă de cele de rezervă),



23

- selecţia locului de comandă – de lângă motor sau de la dulapul electric amplasat în sala de aparataj,

- alegerea regimului de funcţionare: manual sau automat. Pompele se rezervează reciproc, alegerea pompei în funcţiune făcându-

se manual, de către operatorul care supraveghează procesul tehnologic. Astfel, se va lucra într-un regim semiautomat în care operatorul va interveni manual şi vizual în procesul tehnologic.

Pe dulapurile electrice de acţionări vor fi semnalizate optic următoarele stări ale instalaţiilor: funcţionare, deconectare la scurtcircuit şi la suprasarcină.

Instalaţia de iluminat interior Instalaţiile de iluminat sunt alcătuite din corpuri de iluminat cu tuburi

fluorescente, în construcţie normală sau etanşă, după mediul ambiant al încăperii în care se montează şi conductori din cupru, tip FY – 1.5 [mm2], protejaţi în tub IPEY.

Circuitele sunt dimensionate astfel încât să permită creşterea/scăderea fluxului luminos prin modificarea puterii lămpilor.

Distribuţia energiei electrice la circuitele de iluminat se realizează în sistem 380/220 [V], 50 Hz.

Traseele conductorilor vor fi pozate îngropat în tencuială, în zonele cu cerinţe de estetică a încăperilor sau aparent, în rest.

Reţelele de prize Reţelele de prize sunt prevăzute pentru diferiţii consumatori mobili care

deservesc hala şi anexele. Reţeaua de prize de 380 [V], 50 [Hz] (de 63 – 25 [A]) se extinde şi în

exteriorul halei, paralel cu reţeaua aferentă iluminatului exterior, la anumiţi stâlpi din incintă montându-se şi câte o priză necesară la intervenţii cu aparatul de sudură, compresorul etc.

Reţeaua de prize trifazice, destinată alimentării utilajelor mobile sau portabile (din şantier) este protejată de dispozitive de protecţie diferenţiale de înaltă sensibilitate, datorită riscului mărit de accidentare prin şoc electric.

Pentru interior s-a prevăzut o reţea de prize de 220 [V], 50 [Hz], 16 [A], contact de protecţie, realizată cu conductori de cupru tip FY – 2.5 [mm2], protejaţi în tub IPEY.

Instalaţia de iluminat exterior Pentru instalaţia de iluminat exterior al incintei şi al drumurilor de acces

a fost prevăzută o reţea subterană de contur şi de interior, realizată cu stâlpi de



24

beton şi corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu vapori de mercur, de înaltă presiune.

Reţeaua electrică subterană aferentă iluminatului exterior se realizează cu cablu din cupru armat tip CYAbY, montat în şanţ, pe pat de nisip.

Comanda iluminatului exterior se realizează centralizat, de la o cutie amplasată în sala electrică, modul de comandă fiind manual sau automat, în funcţie de sesizoarele de lumină diurnă. Instalaţia a fost dimensionată pentru un nivel de iluminare de 10 [Lx] la nivelul planului general (cotă teren amenajat).

Instalaţia de împământare Instalaţia de împământare se compune din: - prize singulare naturale (formate din construcţia metalică a stâlpilor

şi armăturile fundaţiilor stâlpilor sudate între ele) şi artificiale (formate din ţevi de OLZn de D = 2 1/2”, cu L = 3 [m]).

- Conductorul principal al prizei de pământ, realizat din platbandă OLZn 40 x 4 [mm], care se leagă galvanic cu prizele singulare, într-un tot unitar.

Principala măsură de protecţie împotriva tensiunilor accidentale, de

atingere, o constituie legarea la nulul de protecţie prin al 3 (4)-lea conductor al cablului de alimentare.

De asemenea, s-au prevăzut protecţii diferenţiale pe circuitele de iluminat şi prize care deconectează secvenţial, la apariţia unor curenţi reziduali, în scopul protejării personalului de exploatare.

Instalaţie de protecţie contra trăsnetului Întrucât construcţia, cu instalaţiile tehnologice aferente este amplasată

într-o zonă cu indicele K > 30, conform normativului I20/2000, trebuie prevăzută o instalaţie de protecţie contra trăsnetului.

Zona de protecţie va fi delimitată de conturul platformei industriale, unde sunt concentrate cele mai importante echipamente.

Se va folosi o instalaţie cu dispozitiv de amorsare compus dintr-un vârf de captare, un dispozitiv de amorsare şi o tijă suport pe care se găseşte un sistem de conexiune cu conductorii de coborâre la priza de pământ.

Întrucât priza de pământ va fi comună pentru ambele instalaţii (de împământare şi de paratrăsnet) va trebui să aibă o rezistenţă de dispersie de maximum 1 [ohm] la intrarea în funcţiune a instalaţiei, calculată conform STAS 12604/4.5.



25

Instalaţia de supraveghere video Instalaţia de supraveghere prin televiziune cu circuit închis se compune

din: - 10 camere mobile de luat vederi, pentru montaj exterior, pe catarge

de înălţimi corespunzătoare, astfel încât să acopere zonele de acces de risc potenţial;

- un „videomatrix” cu procesor care să prelucreze imaginile luate din câmp;

- două sau trei monitoare care se vor amplasa într-o încăpere din clădirea anexă, cu personal permanent;

- reţea de cabluri (coaxiale şi de comandă) de interferenţă între echipamente.



26

2.3. Memoriu tehnic - Celule de depozitare 2.3.1. Lucrări de terasamente Pentru depozitarea materiilor solide (detritus şi materii solide rezultate

după centrifugare) sunt prevăzute 3 celule de depozitare ecologice (planşa 2), din care două sunt compartimentate în două subcelule.

Volumele utile ale acestor celule sunt: - celula C1: 7625 mc - celula C2: subcelula C2.1 – 7270 mc, subcelula C2.2 – 7270 mc,

total C2: 14540 mc - celula C3: subcelula C3.1 – 6445 mc, sucelula C3.2 – 5135 mc, total

C3 – 11580 mc Volumul total de depozitare este de 33735 mc. Suprafeţele totale în plan ale celulelor, respectiv perimetrele lor sunt

(planşa ): celula C1: 6400 mp (360 m) celula C2: 10400 mp (500 m) celula C3: 8500 mp (400 m)

Volumul materiilor solide de depozitat (detritus şi materii solide

rezultate din centrifugarea fluidelor de foraj) a fost considerat de 1500 mc/an, rezultând un volum total de depozitat în timp de 20 ani de cca 30000 mc.

Celulele de depozitare sunt realizate în semidebleu – semirambleu şi sunt dispuse în trepte, urmând configuraţia naturală înclinată a terenului existent (planşa 12).

Celulele sunt delimitate de diguri perimetrale, iar celulele 2 şi 3 sunt prevăzute cu diguri de compartimentare, realizate parţial în debleu, parţial în umplutură, având înălţimi cuprinse între 1 m şi 6.5 m. Cotele coronamentelor digurilor perimetrale variază între 404 m (cel mai din amonte) şi 391 m , iar cele ale bazelor celulelor între 397.5 m (celula 1) şi 384.5 m (celula 3).

Umplutura din diguri este realizată din materialul argilos local excavat şi din material argilos de aport, compactate. În cazul în care nu este posibilă asigurarea întregii cantităţi necesare de umplutură argiloasă, corpul digurilor poate fi realizat şi din alte tipuri de materiale slab coezive (prafuri argiloase, prafuri nisipoase, etc), cu condiţia ca paramentul digului să fie realizat din min. 0.5 m argilă compactată.

Baza celulelor de depozitare se află la cote diferite faţă de nivelul actual al terenului, ca şi faţă de apa subterană. Distanţa minimă dintre baza celulelor şi nivelul apelor subterane este de 2 m (considerând nivelul apei subterane raportat în Studiul geotehnic).



27

Taluzurile digurilor au pante de 1:2, ceea ce conferă stabilitate atât digurilor propriu-zise, cât şi sistemului de etanşare ce va fi instalat pe taluzuri.

Taluzurile digurilor de separaţie între celule sunt prevăzute cu berme circulabile, având 4 m lăţime.

Nivelul maxim de umplere este situat la 1.0 m sub nivelul coronamentului digurilor.

Pentru realizarea celulelor de depozitare este necesar un volum de excavaţii de cca 17300 mc, iar pentru realizarea digurilor este necesar un volum de umpluturi de cca 50000 mc. Deficitul de umplutură de 32700 mc poate fi asigurat din excavaţiile pentru platformă şi reamenajarea drumului de acces (cca 34500 mc).

Pentru asigurarea accesului utilajelor în faza de execuţie, fiecare celulă este prevăzută cu un drum tehnologic de acces. De asemenea, este prevăzut un drum tehnologic care deserveşte zona de E şi NE a amplasamentului.

2.3.2. Sistemul de etanşare şi drenaj al celulelor Depozitul de reziduuri Scheia este un depozit ecologic, ce respectă

prevederile HG 162/2002 şi Legii mediului privind depozitarea deşeurilor. Astfel, celulele de depozitare vor fi prevăzute cu sisteme de etanşare –

drenaj de bază şi pe taluz care să asigure o protecţie maximă a terenului de fundare şi a apelor subterane (planşa 13).

Sistemul de etanşare – drenaj de bază este alcătuit din (de jos în sus): - barieră naturală argiloasă, cu permeabilitate de cca 10-9 m/s, cu

grosimi variabile, de minim 0.5 m; - geocompozit bentonitic alcătuit din geomembrană din polietilenă de

înaltă densitate de 1.5 mm grosime şi strat de bentonită sub formă de granule, lipit de geomembrană;

- geotextil de protecţie a geomembranei, de 1200 g/m2; - strat drenant din pietriş, de 0.50 m grosime, în care sunt încorporate

tuburi perforate de drenaj, din polietilenă de înaltă densitate, riflate, învelite în geotextil cu rol filtrant; panta tuburilor de drenaj este de 2°/°°.

- geotextil de separaţie între stratul drenant şi cel de deşeuri. Sistemul de etanşare este extins şi pe taluzuri, după cum urmează (de jos

în sus): - barieră naturală argiloasă constituită din corpul digurilor, care sunt

realizate din material argilos compactat sau al căror parament este realizat din argilă compactată cu grosime de min. 0.5 m;

- geomembrană rugoasă pe ambele feţe, din polietilenă de înaltă densitate, de 2 mm grosime;

- geotextil de protecţie a geomembranei, de 1500 g/m2.



28

Geomembrana şi geotextilul de protecţie vor fi ancorate în tranşee de ancoraj dimensionate corespunzător, amplasate pe bermele şi coronamentul digurilor perimetrale şi de compartimentare.

Levigatul preluat prin sistemul de drenaj aşezat la baza celulelor va fi condus prin intermediul unor colectoare perimetrale din polietilenă de înaltă densitate, rezervorul de colectare a levigatului amenajat în aval de celula C3 (planşele 14 - 15). Vor fi prevăzute cămine de vizitare la intersecţia colectoarelor celulelor cu colectorul perimetral (planşa 15).

Din rezervor, levigatul va fi preluat cu ajutorul unei pompe şi transportat cu vidanjele, împreună cu apa provenită de la centrifugarea noroaielor „sărate”, către sonda de injecţie.

Rezervorul de colectare a levigatului are un volum util de cca 700 mc. În faza de exploatare, în cazul unor precipitaţii extraordinare, apele care

se strâng la suprafaţa deşeului depus pot fi preluate de un colector din polietilenă de înaltă densitate, amplasat la cota maximă de umplere a celulei, care va avea rolul unui „prea-plin” şi care va conduce apele în căminul intermediar de colectare a levigatului şi apoi spre rezervorul de colectare a acestuia (planşa 16). Colectorul cu rol de „prea-plin” va fi servi ulterior la evacuarea apelor de precipitaţii, în faza post – închidere (vezi paragraful 2.3.4).

Având în vedere panta naturală a terenului în zonă, ca şi regimul de precipitaţii specific amplasamentului, se impune prevederea unui sistem de drenare a apelor de suprafaţă, provenite din precipitaţii şi şiroire, ca şi din izvoarele existente, pentru ca acestea să nu erodeze taluzurile digurilor şi să nu se acumuleze în interiorul celulelor. Drenarea apelor de suprafaţă pe zona din amonte de amplasament se va face cu ajutorul unor şanţuri umplute cu piatră, învelită în geotextil, dispuse în spic în lungul pantei (planşa 14). Drenarea apelor de adâncime din amonte se va face cu o tranşee drenantă poziţionată la baza stratului de pietriş cu nisip. Apele colectate de drenuri vor fi transportate prin intermediul rigolelor dispuse în lungul depozitului către valea pârâului Cimbrina.

2.3.3. Exploatarea celulelor Celulele vor fi construite etapizat, pornind de la celula C1. Începerea lucrărilor la o celulă se va realiza în momentul umplerii

celulei anterioare în proporţie de 70%. Exploatarea unei noi celule este condiţionată de începerea lucrărilor de

acoperire pentru celula anterioară. Materiile solide se vor depune în celule prin descărcare directă în puncte

special amenajate (1 – 2 pentru fiecare celulă), conform instrucţiunilor de exploatare ce vor fi elaborate în faza de proiectare.

Detritusul transportat cu mijloace auto va fi deversat prin basculare, cu ajutorul unor dispozitive de tip jgheab montate pe taluzuri. El va fi nivelat la



29

anumite intervale de timp cu ajutorul unei dragline ce va circula pe coronamentele sau bermele digurilor.

Materiile solide provenite din prelucrarea fluidelor de foraj vor fi transportate cu remorci ataşate unui tractor şi vor fi depuse peste detritus.

Nivelarea cu ajutorul draglinei va asigura şi o amestecare a celor două tipuri de materiale solide.

Operaţiile de manipulare şi depozitare a deşeurilor în celule se vor efectua cu atenţie pentru a nu deteriora sistemele de etanşare şi drenaj.

2.3.4. Acoperirea celulelor Conform legislaţiei în vigoare (HG 162/2002), celulele vor fi acoperite

cu un sistem multi-barieră care să asigure izolarea reziduurilor depuse faţă de atmosferă.

Sistemul de etanşare – drenaj de suprafaţă va fi alcătuit din (de jos în sus, planşa 13):

- geotextil de separare şi drenare a suprafeţei reziduurilor depuse; - geomembrană din polietilenă de joasă densitate, flexibilă, de 1 mm

grosime; - geotextil de protecţie a geomembranei, de 800 g/m2, - strat mineral de drenaj din pietriş de 50 cm grosime; - geotextil de separaţie între stratul drenant şi acoperirea minerală; - acoperire cu pământ, 1.0 m grosime, din care 0.30 m sol vegetal. Apele colectate în sistemul de drenaj de suprafaţă vor fi preluate de

colectorul din polietilenă amplasat la cota maximă de umplere a celulelor (planşa 17) şi dirijate către rigolele perimetrale destinate colectării apelor de şiroire şi din precipitaţii (planşa 14), care dirijează aceste ape, considerate convenţional curate, către valea pârâului Cimbrina.

Natura reziduurilor depuse nu impune realizarea unei sistem de colectare a gazelor în suprafaţa depozitului. De asemenea, nu există pericolul de antrenare a deşeurilor de către vânt, nefiind deci necesară realizarea unei acoperiri periodice.

După închiderea fiecărei celule sau subcelule se va planta vegetaţie pentru a se asigura încadrarea în peisaj. În acelaşi scop se va realiza de-a lungul drumului o perdea vegetală de protecţie alcătuită din arbori.

Categoria de importanţă a celulelor de depozitare este normală, conform HG 766/97 – Anexa 3.



30

2.4. Memoriu tehnic - Monitorizare factori de mediu În scopul monitorizării calităţii factorilor de mediu se vor lua

următoarele măsuri: - înaintea începerii depozitării se vor realiza măsurători ale calităţii

apei subterane pe amplasament cu ajutorul unor foraje piezometrice ce vor fi amplasate în amonte şi în aval de celulele de depozitare, pe direcţia de curgere (unul în amonte şi două în aval, conform HG 162/2002);

- se va monitoriza calitatea apei subterane pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, ca şi după închiderea acestuia, conform prevederilor HG 162/2002.

- se va urmări calitatea apelor de suprafaţă din vecinătatea depozitului (pârâul Cimbrina) pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, ca şi după închiderea acestuia, conform prevederilor HG 162/2002.

Volumul de levigat colectat în rezervor va fi monitorizat şi înregistrat

regulat, ca şi compoziţia acestuia. Frecvenţa probelor se va stabili conform HG 162/2002.

Prin proiect se va stabili o procedură de urmărire şi control a depozitării deşeurilor în celulele de depozitare, ca şi pentru volumele de fluide stocate şi/sau procesate, conform legilor în vigoare.



31

3. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ

Pentru deservirea depozitului ecologic Scheia se estimează a fi necesare

10 persoane cu următoarele atribuţii: - paza şi supravegherea depozitului – 2 persoane - înregistrarea cantităţilor de deşeuri aduse la depozit, a tipului şi

cantităţilor de fluide stocate şi/sau procesate – 1 persoană - supravegherea activităţilor tehnologice în hală – 1 persoană - realizarea dozajelor în unitatea de floculare – 1 persoană - realizarea analizelor chimice în laboratorul chimic – 1 persoană - întreţinerea şi repararea utilajelor tehnologice – 1 persoană - întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice – 1 persoană - transportul materiilor solide de la hală la celula de depozitare şi

organizarea depozitării în celulă – 1 persoană - personal necalificat – 1 persoană.



32

4. DEVIZUL GENERAL AL LUCRĂRII

DEVIZ GENERAL Privind cheltuielile necesare realizarii investitieiDepozit ecologic pentru deseurile rezultate din activitateade foraj si productie sonde gaze naturale Scheia, Judetul Suceava

in mii lei/EURO la cursul lei/EURO din data 8.04.20031EURO = 36432 lei

Nr. Crt.Mii lei EURO

PARTEA ICAPITOLUL 1

1.1.1.2. 182,160 5,0001.3 728,640 20,000

CAPITOLUL 22,185,920 60,000

CAPITOLUL 3Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1. 145,728 4,0003.2. 2,550,240 70,0003.3. 5,464,800 150,0003.4. 109,296 3,0003.5. 728,640 20,0003.6. 2,550,240 70,000

CAPITOLUL 4Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1.Ob.1 5,202,490 142,800Ob. 2 867,082 23,800Ob. 3 86,404,681 2,371,670Ob. 4 24,508,061 672,707

116,982,314 3,210,9774.2.Ob.1 13,027,901 357,595Ob. 2 0 0Ob. 3 99,714 2,737Ob. 4 3,034,786 83,300

16,162,401 443,632

necesare obiectivului

Proiectare

Hala industrialaCladire anexaCelule depozitareUtilitati, instalatii

Total cap. 4.1.

Constructii si instalatii

Hala industrialaCladire anexa

ConsultantaAsistenta tehnica

Montaj utilaj tehnologic

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor

Studii de terenObtinere de avize, acorduri si autorizatii

Organizarea procedurilor de achizitie publica

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

Obtinerea terenuluiAmenajarea terenuluiAmenajari pentru protectia mediului

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (inclusiv TVA)

Celule depozitareUtilitati, instalatii

Total cap. 4.2.



33

4.3.Ob.1 28,180,152 773,500Ob. 2 0 0Ob. 3 455,218 12,495Ob. 4 0 0

28,635,370 785,9954.4.Ob.1 0 0Ob. 2 237,580 6,521Ob. 3 0 0Ob. 4 0 0

237,580 6,521

CAPITOLUL 5Alte cheltuieli

5.1. 8,144,847 223,5635.2. 4,050,437 111,1785.3. 4,050,437 111,178

CAPITOLUL 6Cheltuieli pentru darea in exploatare

6.1. 218,592 6,0006.2. 364,320 10,000

193,491,962 5,311,044144,386,282 3,963,172

Partea a II-a

Partea a III-a

193,491,962 5,311,044144,386,282 3,963,172

Intocmit, Verificat,ing. Marian Popescu dr. ing. Sanda Maneaing. Victor Cristescu

Utilitati, instalatiiTotal cap. 4.4.

DotariTotal cap. 4.3.

Utilaje si echipament tehnologic

Hala industrialaCladire anexa

Hala industrialaCladire anexaCelule depozitareUtilitati, instalatii

existente incluse in cadrul obiectivului de investitie

Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de

TOTAL GENERALDIN CARE C+M

productie

Probe tehnologice

TOTALDin care C+M

Valoarea ramasa actualizata a mijloacelor fixe

Organizare de santierComisioane, taxe, cote legaleCheltuieli diverse si neprevazute

Pregatirea personalului

Celule depozitare



34

A. DEVIZUL OBIECTULUI: HALA INDUSTRIALA



1 728,640 20,0002 3,643,200 100,000

4,371,840 120,000830,650 22,800

5,202,490 142,800

3 10,947,816 300,50010,947,816 300,5002,080,085 57,09513,027,901 357,595

4 Utilaje si echipamente tehnologice 23,680,800 650,00023,680,800 650,0004,499,352 123,50028,180,152 773,50039,000,456 1,070,5007,410,087 203,39546,410,543 1,273,895


I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATIITerasamenteConstructii: rezistenta si arhitectura

TOTAL I (fara TVA)

II. MONTAJMontaj utilaje si echipamente

TOTAL II (fara TVA)TVA (19 %)

TOTAL II (cu TVA)III. PROCURARE

TOTAL III (fara TVA)TVA (19 %)

TOTAL III (cu TVA)TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara TVA)

TVA (19 %)TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA)

Nota: Instalatiile electrice, sanitare, termice sunt cuprinse in devizul D

TVA (19 %)TOTAL I (cu TVA)

Denumire Valoarea pe categorii de lucrari (fara TVA)



35

B. DEVIZUL OBIECTULUI: CLADIRE ANEXA



1 182,160 5,0002 546,480 15,000

728,640 20,000138,442 3,800867,082 23,800

3 0 00 00 00 0

4 199,647 5,480199,647 5,48037,933 1,041

237,580 6,521928,287 25,480176,375 4,841

1,104,662 30,321





Dotari





II. MONTAJMontaj utilaje si echipamente


I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATIITerasamenteConstructii: rezistenta si arhitectura

TOTAL I (fara TVA)



36

C. DEVIZUL OBIECTULUI: CELULE DEPOZITARE



1 36,432,000 1,000,0002 72,864 2,0003 32,788,800 900,0004 400,752 11,0005 2,914,560 80,000

72,608,976 1,993,00013,795,705 378,67086,404,681 2,371,670

3 83,794 2,30083,794 2,30015,921 43799,714 2,737

4 382,536 10,500382,536 10,50072,682 1,995

455,218 12,49573,075,306 2,005,80013,884,308 381,10286,959,614 2,386,902


I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATIITerasamenteConstructii: rezistenta

TOTAL I (fara TVA)

Izolatii (etansari)Instalatii drenareImprejmuire

II. MONTAJMontaj utilaj tehnologic




Procurare utilaj tehnologic








37

D. DEVIZUL OBIECTULUI: UTILITATI PENTRU ALIMENTARI CU APA, ENERGIE TERMICAENERGIE ELECTRICA, CIRCULATIE INCINTA



1 145,728 4,0002 415,325 11,400

platforma GPL, cuva vidanjabila3 528,264 14,500

pompe recirculare, pompe tragere/alimentare,pompa epuisment, put forat

4 207,662 5,700obiecte sanitare interioare, statie hidrofor,camin canalizare, cuva vidanjabila

5 1,092,960 30,000centrala termica, conducte transport,registre incalzire hala, corpuri statice cladireanexa

6 Instalatie alimentare cu GPL (sau gaz natural) 353,390 9,700rezervoare depozitare, conducte racord(sau magistrala transport gaz natural)

7 Instalatii electrice: post trafo, alimentari, 6,922,080 190,000actionari, iluminat, retele, supraveghere TV

8 Drumuri acces: modernizare drum existent, 10,929,600 300,000amenajare drumuri interioare, platforma

20,595,010 565,3003,913,052 107,40724,508,061 672,707

3 2,550,240 70,0002,550,240 70,000484,546 13,300

3,034,786 83,30023,145,250 635,3004,397,597 120,70727,542,847 756,007




TOTAL (TOTAL I + TOTAL II fara TVA)TVA (19 %)

TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA)

TOTAL II (cu TVA)

II. MONTAJMontaj utilaj tehnologic


I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATIITerasamenteConstructii: rezervor apa, statie pompe,

TOTAL I (fara TVA)

Instalatii alimentare cu apa:

Instalatii sanitare si canalizari

Instalatii termice si de ventilatie



38

5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO –

ECONOMICI

5.1. Valoarea totală Valoarea totală: 5.311.044 EURO (preţuri la data de: aprilie 2003) Din care construcţii – montaj: 3.963.172 EURO 5.2. Eşalonarea Anul I: 3.719.776 EURO

(hala industrială, clădirea anexă, utilităţi, utilaje, instalaţii, celula C1, drumuri, platforme)

Anul IV: 795.634 EURO (celula C2) Anul XIII: 795.634 EURO (celula C3) 5.3. Durata de realizare Durata de realizare: în etape 5.4. Maşini şi utilaje necesare procesului tehnologic vezi Tabelul 1



39

Tabelul 1. Lista principalelor utilaje necesare procesului tehnologic

Nr. crt. Denumire Caracteristici Cantitate UM Obiect 1. Hala industrială

1 Habe depozitare V = 70 mc 10 buc 2 Habă tampon V = 2 mc 1 buc 3 Centrifugă turaţie variabilă

(0 – 3000 rpm), motor 35 kW

1 ans

4 Pompe recirculare noroi

Q = 250 mc/h, H = 40mCA, P = 55

kW

2 buc

5 Pompe recirculare ape decantate

Q = 250 mc/h, H = 40m CA,

P = 55 kW

2 buc

6 Grup preparare fluid foraj

Q = 500mc/h, H = 40 m CA,

P = 55kW

1 ans

7 Unitate floculare 1 ans 8 Agitatoare mecanice

cu elice h = 1.9 m,

n = 94 rpm, P = 7.5 kW

21 buc

Obiect 4. Utilităţi, instalaţii 1 Pompe recirculare apă Q = 5 mc/h

H = 10 m CA P = 4 kW

2 buc

2 Pompe alimentare apă Q = 10 mc/h H = 30 m CA

P = 11 kW

2 buc

3 Pompă epuisment Q = 5 mc/h H = 10 m CA

P = 4 kW

1 buc

4 Pompă submersibilă Q = 20 mc/h H = 70 m CA

P = 7 kW

1 buc

5 Cazan model Viessman

P = 125 kW alimentat cu gaz natural

sau GPL

2 buc

6 Boiler apă caldă, model VITOCELL

V = 200 l

1 buc



40

Tabelul 1. Lista principalelor utilaje necesare procesului tehnologic (continuare)

Nr. crt. Denumire Caracteristici Cantitate UM

7 Pompe recirculare cazan

Q = 2 mc/h, H = 700 – 1200 mm

CA

2 buc

8 Vas expansiune V = 350 l tip VAREM, MAXI

VAREM LL500

1 buc

9 Coş fum φ 200 2 buc 10 Instalaţie completă

hidrofor vas cu membrană

V = 200 l 1 ans

11 Ventilator pentru asigurare ventilaţie

mecanică

Q = 2.5 mc/h P = 3 kW

16 buc

5.5. Consumuri combustibil, apă şi energie Consumurile au fost evaluate la metrul cub de deşeu prelucrat şi/sau

depozitat. - energie electrică: cca 40 kWh/mc - GPL (gaz metan): cca 25 l/mc - apă: cca 140 l/mc



41

6. FINANŢAREA LUCRĂRII

Lucrarea va fi finanţată din fondurile proprii ale SNGN ROMGAZ S.A.

Sucursala Mediaş.

7. AVIZE ŞI ACORDURI

Este anexată prezentului studiu: - documentaţia pentru obţinerea certificatului de urbanism. După obţinerea certificatului de urbanism se vor anexa celelalte

documentaţii pentru obţinerea tuturor avizelor şi acordurilor cerute prin acest certificat.



42

BORDEROU PIESE DESENATE

Nr. crt.

Titlu Număr document

Format Scara

1 Incintă depozit ecologic şi construcţii anexe. Plan de încadrare în zonă

223-1-03 A 3 1:25 000

2 Incintă depozit ecologic şi construcţii anexe. Plan de situaţie

223-2-03 A 3 1:1000

3 Platforma construcţii şi utilităţi anexe. Plan amenajare platformă

223-3-03 A 3 1:500

4 Platforma construcţii şi utilităţi anexe. Secţiune transversală

223-4-03 A 3 1:500

5 Hală industrială. Plan parter

223-5-03 A 3 1:100

6 Hală industrială. Secţiuni

223-6-03 A 3 1:100

7 Hală industrială. Faţada N-E. Faţada laterală

223-7-03 A 3 1:100

8 Hală industrială. Faţada S-V. Faţada laterală

223-8-03 A 3 1:100

9 Clădire anexă. Plan parter, secţiune transversală, faţade

223-9-03 A 3 1:100

10 Flux tehnologic. Schema generală 223-10-03 A3 - 11 Distribuţia energiei electrice. Schemă

de principiu 223-11-04 A4 -

12 Celule de depozitare. Profile caracteristice

223-12-03 A 3 1:1000

13 Celule de depozitare. Sisteme de etanşare – drenaj şi acoperire

223-13-04 A4 -

14 Incintă depozit ecologic. Sistem de drenare şi evacuare a levigatului şi a apelor meteorice

223-14-03 A3 1:1000

15 Colectarea levigatului. Schemă de principiu pentru faza de exploatare

223-15-04 A4 -

16 Colectarea apelor meteorice. Schemă de principiu pentru faza de exploatare

223-16-04 A4 -

17 Colectarea levigatului şi apelor meteorice. Schemă de principiu pentru faza post-închidere

223-17-04 A4 -

Documents

DEPOZIT ECOLOGIC PENTRU DEŞEURILE REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE FORAJ ŞI PRODUCŢIE SONDE GAZE NATURALE SCHEIA, JUDEŢUL SUCEAVA