LEXICALIZAREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ A CONCEPTULUI'CONŞTIINŢĂ*

EUGEN MUNTEANIJ

Conceptul 'conştiinţă5 este una din componentele centrale a ceea ce s-a numit „comunitatea conceptuală europeană”. în acest articol este abordată, intr-o per­spectivă diacronică şi tex tu al -comp ara tiv ă, lexicalizarea acestui concept în vechea română literară. Modelelele „clasice”, gr. ouvsîSyjctii;, slavon, săvăslă şi lat. con- scientia, întilnite de cărturarii traducători români din secolelele al XVI-leâ şi al XVII-lea în izvoarele versiunilor lor, şi in special în textul biblic, au fost imitate în mod divers, în încercarea de a se crea unităţi lexicale care să preia prin tran­sfer respectiva semnificat ie. Se constată patru modalităţi dt$ lexicalizare a acestui concept: 1. calc lexical de semnificat (de exemplu, ştiinţă, cunoştinţă, cuget, gînd, sfat, socotinţă); 2. calc lexical de expresie (de exemplu, împreună, ştiinţă, cuştiinfâ) 3. sintagme explicative (de exemplu, cunoştinţa sufletului, ştiinţa sufletească, ştiinţa sufletului) ; 4. împrumutul lexical (consţienţie).

1. î n ca litate de te x t esenţia l a l creştin ism ului, B ib lia reprez in tă u n u l d in fundam ente le constitu irii „com un ităţii conceptuale eu ropene” (B e t z 1949). T rad u ce re a texte lo r sacre a în sem nat p en tru lim b ile europene m oderne p ia t ra de încercare şi în ceputu l va r ian te i lo r lite ra re : p rin tran ­sfer conceptual d in lim b ile litu rg ice g reacă şi la t in ă 1, lim b ile europene ş i-au însuşit u n fo n d conceptual com un, lex ica lizat, con form d ispon ib ilităţilo r sistem ice p rop rii fiecăreia, p rin d iferite fo rm e de îm p ru m u t sau calchiere lex ica lă .

Pe trec în du -se de re gu lă în actu l traducerii, la n ive lu l textu lu i, acest proces de tran sfe r conceptual şi lin gv istic a re o am p loa re şi o pondere m ult m ai m are decît se crede de obicei şi p oa te f i descris cu re la t iv ă uşu rin ţă . N e p ropu n em să u rm ărim aici re fle c tarea acestui proces în p rincipale le traduceri in tegra le ale B ib lie i în lim b a rom ân ă, ca şi în c îteva d in princi­pa le le texte litu rg ice şi teologice d in secolele a l X V I - l e a şi a l X V I I - l e a , cău tînd să surprindem d inam ica in terferenţelor lingv istice greco -rom âne, porn in d de la lex ica liza rea în rom âneşte a conceptulu i de ‘conştiinţă5.

C u b o g a ta sa s fe ră sem antică şi cu m u ltip le le sale ap licaţii (m o ra lă , teologie, filozo fie , psihologie, v ia ţă cu ren tă e tc .), conceptul de 'conştiinţă* o cu p ă u n lo c cen tra l în p erceperea m o ra lă a existenţei de către sp ir itu l de tip ceuropean . C ercetarea istoriei acestui concept şi a lex ica liză rii sale în lim b ile eu ropene m oderne o fe ră u n b u n exem p lu a l in tim ei le gă tu ri ideo log ice în tre c lasic itatea g reco -la tin ă şi c reştin ism ; căci, deşi precreş­tin , acest concept ş i-a im pus în sem năta tea p rin fi lie ra g înd irii creştine, fiin d adoptat, o d a tă cu creştin ism ul, de p rac t ic toa te lim b ile eu ropene 2.

1 In cazul limbilor slave moderne şi, parţial, al românei, se adaugă şi slavona, care insa, calin; bă de cultură, nu a fost altceva decît,,cin in sîavischc Morpheme travestiertes Gricchiscli” (ISSATSCHENKO, p. 7).

8 Cf. Deroy, p. 219, unde, între calcurile lexicale succesive ale unor termeni savanţi sau religioşi din greacă, sînt citaţi şi cîţiva „urmaşi” ai gr. GUvslS^aic : lat. conscientia, got. mibwissei, vechi germ. giwissi, germ. Gewissen, oland. geweten, dan. somvittighed, sued. samvete, rus. sovesV, finland. omatunto.

SCL, X LIV , nr. 3, p, 221 — 235, Bucureşti, 1993

Iui gen Munleanu222

în linii m ari, începînd cu gr. ouvstS^Gtţ şi lat. *conscientia* şi p înă la corespondenţii acestora în lim bile m oderne, conţinutul sem antic a l ter­menilor pentru 'conştiinţă* polarizează în ju ru l a două grupe m ari de sensuri : 1. (în a ria psihologică) ‘sfera interioară a sentimentelor şi trăi­rilo r om eneşti; percepţia sinelui în rapo rt cu lum ea exterioară (germ . Bewusstsein) şi 2. (în sfera m orală ) 'com plex spiritual şi sufletesc referitor la atitudinea fa ţă de bine şi adevăr* (germ . Gewissen). Am bele grupe de sensuri se regăsesc în m odelul prim ar, gr. auveC&r/nţ, un substantiv com­pus de la verbu l grecesc oiSa 'ştiu*, cu elem entul lexical (prepoziţie şi adverb ) auv 'c u ; împreună*8 9.

în term inologia filozofică grecească, substantivul auveî8y]ai<; desem­nează funcţia p rim ară a raţiunii (vouţ, Stâvoia) de a discerne între bine şi rău ; elem entul de com punere cuv im pune compusului grecesc notele se­mantice de 'repliere spre sine’ a subiectului cunoaşterii şi de 'asociere*. M a ­joritatea cercetătorilor lexicografi, ca şi teologii, converg spre concluzia că gr. auvstSvjai<; este o creaţie lexicală a filozofilor stoici, care, începînd cu Chrysippos (m ort în anul 208 î. d. H r .), s -au servit de acest term en pentru a denum i în special conştiinţa psihică (c f. D iogenes Laertios, V I I , 8 5 ),iar apoi şi conştiinţa m orală, percepută ca sursă a rem uşcărilor pentru cel care a greşit. Cu acest u ltim sens, gr. avveiSrjaitf este atestat la filozofu l iuda izant Ph ilon din A lexan d ria (secolul a l I I I - Ie a î. d. H r . ) şi la Dionysios d in H alicarnas (secolul I î.d. H r . ) 3. în doctrina m orală stoică, se pare că gr. auvst8yj<n<; avea trăsăturile unui adevărat term en tehn ic4, ceea ce explică, p robab il, v igoarea şi perfecta adecvare în lim ba latină a termenului calchiat după m odelu l grecesc, lat. conscientia (g r. auv = lat. cum, gr. eîSTjcju;.^ lat. scientia) . C rearea lat. conscientia, u tilizarea şi im punerea sa în sfera disocierilor de ordin m oral se datorează, fă ră îndoială, lu i Cicero şi lu i Seneca, traducători şi interpreţi în lim ba latină ai scrierilor stoicilor greci. Q u ic h e r a t , s . v ., citează la rga folosire a termenului în latina

clasică la T itus L iv iu s, Tacitus, Quintilian, P lin ius ş.a.D even it term en creştin fundam ental prin adoptarea sa de către S f.

H ieronym us, care îl foloseşte în versiunile pe care le -a dat V T şi N T , sub­stantivu l conscientia v a ajunge un bun comun a l term inologiei eclesiastice occidentale, constituind, în E v u l M ediu, în epoca Eenaşterii sau, în unele cazuri, în epoca m odernă, m odelul pentru crearea unor term eni echivalenţi în lim bile literare moderne. Transferu l d in latină în lim bile vernaculare a l conceptului 'conştiinţă* s -a efectuat fie p r in îm prum ut, ca în franceză, italiană, spaniolă, engleză, fie p rin calchiere, ca în germ ană, m agh iară etc. O ricum , în toate cazurile, cadru l de transfer l -a constituit textu l bi­blic, în special cărţile neotestam entare. D in sondajele pe care le -am efec­tu at în locurile din N T unde apare gr. ctuvsiSy)<ti<;/ lat. conscientia, am constatat că peste to t sînt prezenţi corespondenţii m oderni, creaţi prin calc lex ica l sau p rin îm prum ut, a i acestor term eni : 1 T im . 1 : 19, E o m . 2 :15 , 1 Cor. 10 :2 5 şi 27 : conscience (D o iia y , B i b l . e n g l . 2, B i b l . e n g l . 6, B i b l . e n g l . 9, N . t . e n g l . *, M o f f a t , D a b b y ), cons-

8 Vezi Pirot-Geamer, P- 515, nota la înţei. 17:10-12.4 împotriva părerii curente, conform căreia acest cuvint era un termen tehnic în doctrina

morală stoică, Peirce, p. 13 şi urm., ca şi in tabelul sinoptic de la p. 132—147, argumentează ideea că gr. ouvetSvjciţ a fost un termen comun in greaca elenistică, avind, în general, un sens moral negativ, cu referire la pedeapsa sufletească pe care o resimt, cei care săvîrşesc răul.

3 Lexicaiizarea în limba română a conceptului 'conştiinţă’ 223

c in ic e ( î s . T . F E .), coscienza ( N . t . i t a l .). c o n c ie n d a ( B i b l . s p â n .), G ew issen ( L t t t i ie e l , L u t i i e e 2, E l b e e f e l d , P e e l b i b e l ) , le lld ism eret ( B i b l . M a g i i .1, B i b l . M a g i i . 2), svS d om i ( B i b l . c e h . ), su m ie n ie (îsr. T . P o l .).

F r . conscience, u n îm p r u m u t d in la t in ă , e s te a t e s t a t în s e c o lu l a l X î - l e a (v e z i L A B O U S S E , s .v . ) , în a c e la ş i s eco l în c a re s c r i it o r i e c le s ia s - picl g e r m a n i c r e e a z ă e c h iv a le n t u l g e r m a n , s u b s t a n t iv u l G ew issen , p e n t r u a t r a n s p u n e s e m n if ic a ţ ia m o r a lă a la t . c o n sc im tia . î n s e c o lu l a l X Y I I X - l e a , f i lo z o fu l J . C . W o l f f v a r e -c a lc h ia la t . conscien tia , a lc ă t u in d g e r m . B e w u s - stsein p e n t r u d e s e m n a re a c o n ş t iin ţe i în c a l it a t e d e p e rc e p ţ ie a s in e lu i în r a p o r t c u lu m e a e x t e r i o a r ă 5.

2. B e v e n in d l a g r . cu v e^ ^ a t? , t e rm e n u l s p e c ia l iz a t în t e rm in o lo g ia f i lo z o f ic ă g r e c e a s c ă p e n t r u 'c o n ş t i in ţă ’ , a c e s t a a p a r e d o a r d e t r e i o r i în S E P T . : E c le s . 10 : 20 , în ţ e l . 17 : 1 0 ş i S i r a h 42 :1 8 , în c ă r ţ i c u u n c o n ţ in u t m o ra l -s a p ie n ţ ia l . D a c ă în E c le s . 10 : 20 g r . cuve^rjcric s e rv e ş te l a t r a d u ­c e re a e b r . m a d d a ‘ , t e rm e n c a re în B i b l . h e b e . a r e s e n s u l g e n e r ic d e ‘g în d i r e ’ (c f . S t e o n g , 4093 , G e s e n i u s , s. v . , p . 4 5 1 ), p r e z e n ţa s a în ce­le la lt e c ă r ţ i s a p ie n ţ ia le a le Y T se d a to r e a z ă m e d iu lu i e le n is t ic în c a r e a u fo s t a lc ă t u it e a c e s te d o u ă c ă r ţ i a p o c r i fe a le V T . D e a lt fe l , C a rtea în ţelep ­c iu n i i lu i S o lo m o n n u fa c e p a r t e d in c a n o n u l e b r a ic , e a f i in d c o n c e p u tă şi r e d a c t a t ă d e -a d r e p t u l în g re c e ş te d e u n e v r e u e le n iz a t d in A le x a n d r ia , la o d a t ă în t r e a n i i 15 0 şi 50 î. d . H r . ; a fo s t m a r c a t ă , în c o n sec in ţă , d e m a ­s iv e îm p r u m u t u r i t e rm in o lo g ic e d in f i lo z o f ia g r e a c ă p re c r e ş t in ă 6.

C u e x c e p ţ ia c e lo r t r e i lo c u r i c ita te m a i su s , în S e p t . fu n c ţ ia c o n ş t i­in ţe i n u r e p r e z in tă u n c o n c e p t le x ic a l i z ă t c a a t a r e , v a lo r i l e s a le f i in d a t r i ­b u i t e c e l m a i a d e s e a in im ii (e b r . lebh , g r . xapStx), v ă z u t ă , în a c e s t sen s, c a s e d iu a l r e g re t u lu i , r e m u ş c ă r i i ş i p e n it e n ţ e i (c f . 1 B e g i 2 4 : 6 , 2 B e g i 24 : 10 , P s . 51 : 1 0 e t c . ) 7. M u l t m a i f r e c v e n t a p a r e g r . c u ve iS^g i? în g r e a c a n e o t e s t a m e n t a r ă ; c a te rm e n d e d o c t r in ă c r e ş t in ă , g r . aw sitirpu ; e s te scos d e S f . P a v e l ş i d e s c r i it o r i i e c le z ia s t ic i d in p r im e le s e c o le c re ş t in e d in s fe r a p u r in te le c tu a lă , a ju n g în d s ă s e m n if ic e a p r o a p e e x c lu s iv v a lo r i m o ­r a le c re ş t in e , r e lie fa t e p r in a u t o n o m ia ju d e c ă ţ i i in d iv id u lu i ş i p r in c a r a c ­t e r u l o b l ig a t o r iu a l p r e s c r ip ţ i i lo r s a le 8.

5 Cf. Porzig, p. 207— 208 : „Schon in althochdeutscher Zeit, im 11. Jahrhundcrt, wurde der lateinischc Begriff der Kirchensprache conscientia von Notker deni Deutschen von Gallen diirch gawisso nachgebildel, indem er lateinisch con- Imit’ durch althochdcutsches ga-, unser heutiges ge-, widcrgab und fiir den zweiten Toii -scientia von lateinisch scirc 'wissen* cine Able i- tung von wissan 'wissen’ bildctc. W ie fest diese Lehnubersetzung Gewissen in der deutschen Spra- che Wurzel geschlagen hat, ist bekannt. Ubrigcnsist daslaleinische W ort conscientia in dcrselben Weise einem griechischen nachgebildel. In einer anderen, nicht religibsen, sondern wissenschaft- lichen Verwcndung, wurde dann conscientia im 18. Jahrhundert noch eininal lehniibersctzt von deni Philosophen Wolff aîs Bewusslsein, eine Bildung, die ebenfalls volles Burgcrrecht erhalten hat’'.

6 Vezi Le livre de la Sagesse. Inlroduction, in P irot-Clamer, VI, p. 377 şi 390— 392, şi Le livre de la Sagesse. Introduci ion, In B ib l . Jer., p. 961 — 962.

7 Sensul 'conştiinţă’ al rom. inimă, ilustrat abundent in DA , s.v., cu citate din Psalt . Sch., Coresi, Varlaam ş.a., este, probabil, In textele religioase vechi, rezultatul unui transfer din sfera biblică. Utilizarea cu sensul 'conştiinţă’ a subst. inimă în graiurile populare (cf. D A , s. v. sub senso 5°) poate fi o realizare coincidentă în ebraică şi în română a gindirii primitive, în rnăsura in care nu avem de-a face cu o pătrundere din limba scrisă a textelor religioase în limba vorbită.

8 Pentru ample comentarii teologice şi lexicologice referitoare la acest termen important al doctrinei creştine vezi Stendahl, p. 199— 215, T h iiall , p. 118— 125, Spicq 1938, p. 50—80, Spicq 1970, p. 131 — 134, H. G. Halul. G. Brown, art. Conscience, în D N TT , I, p. 348— 353.

224 Eugen Munteanu 4

Y o m u rm ă r i în co n tin u are p ro ce su l d e le x ic a liz a re în l im b a ro m â n ă l i t e r a r ă v e ch e a acestu i co n ce p t d e so rg in te b ib lic ă , p r in c o m p a ra re a d i­v e rse lo r t ra d u c e r i succesive a le te x te lo r sacre , s itu în d u -n e a ş a d a r la n i­v e lu l te x te lo r , a d ic ă în in t im ita te a a c tu lu i d e t r a s fe r sem an tic d in g re a c ă în r o m â n ă 9. S ă e x a m in ă m , m a i în tîi, ce le tre i a te s tă r i a le con ceptu lu i 'c o n ş t iin ţă ’ în Y T .

L o c u l d in S ira li 42 :1 8 este n e re le v a n t p e n tru d iscu ţ ia d e fa ţă , în tru - c ît în F r a n k f ., sp re d eo seb ire d e m a jo r ita te a ce lo r la lte e d iţ ii a le S ep iu a - g in tei, n u a p a re g r . oovsîSpau; 'c o n şt iin ţă ’ , ci d o a r g r . e fâ q m l 'ş t i in ţ ă * ; o p ţ iu n e a p e n t ru ştiinţă a t ra d u c ă to r ilo r ro m â n i este deci, în ace st caz, fire a scă .

î n în ţ e l . 17 : 1 0 — 11, a v e m în iz v o a d e le t ra d u c e r ii u rm ă to ru l con­t e x t : g r . âei Se npoaziXrjoe t <x yaA snă cruvsxogivx) tţj auvstSvjast. (S E P T ., F r a n k f .), la t . sem per enim praesum it saeva perturbata conscientia ( V u l g .), s la v o n , ky nu&e p riem lju ste Ijutae sodritzim u sovestiju (O s t r o g ) . P r in tra n sp u n e re lite ra lă , în ce le tre i v e rs iu n i b ib lic e ro m ân eşt i d in seco lu l a l X Y I I - l e a a p a r u rm ă to a re le f o r m u lă r i : pu ru rea au luat cele nâsilnice, ţ iin d u -s e cu îm p reu n ă ştiinţa (m s . 42 ), apucînd p u ru rea căle cum plite , care ’s în t ţinute cu sfat (m s . 4389 ) şi p u ru rea au luat cele re le , ţ iin d u -se cu ştiinţa ( B i b l . 1688 ). D u p ă c u m se p o a te o b se rv a , s in g u ru l c a re a re a liz a t in d i­v id u a liz a r e a le x ic a lă a co n cep tu lu i 'con ştiin ţă * p r in ca lch ie re a co respon ­d en tu lu i g recesc a fo s t a u to ru l m s . 45, c a re a c re a t c o m p u su l ro m ân esc îm p reu n ă ştiinţă , e c h iv a lîn d se p a ra t com p on en ţii g r . <ruvsC&7)<nţ (g r . câv -*• ro m . îm preu n ă , g r . e&rpic, ->■ ro m . ştiin ţă ). K e v izo r ii b u e u re ş te n i a i m s . 45, c a re a u p re g ă t it t e x tu l p e n tru t ip a r în 1688, a u re d u s s in ta g m a ca lch ia tă l a te rm e n u l ştiinţă, o b n u b ilîn d , p r in ig n o ra re a a p o rtu lu i sem an tic a l g r . cruv, sem n ific a ţ ia g lo b a lă o r ig in a ră a c o n tex tu lu i b i b l i c 10.

îs ic i o p ţ iu n e a sfat a au to ru lu i m s . 4389 n u constitu ie o so lu ţie b u n ă p e n t ru lex i c a iiz a re a con cep tu lu i ’co n ştiin ţă ’ ; deşi în m u lte cazu ri m a i d ifi­c ile t ra d u c ă to ru l acestu i t e x t îşi m o d e le a ză e c h iv a lă r i le d u p ă V u l g ., a ic i e l ră m în e fo a r te a p ro p ia t d e te x tu l s lavon esc d in O s t r o g ., d a r c o n fu n d ă s la v o n , suvăstî 'c o n şt iin ţă ’ , s. f ., l a r în d u l său u n d e r iv a t c a lch ia t d in g re ­ceşte n , cu s lavon , suvetu 's f a t ’ , s .m .

0 Pentru textul biblic am folosit spre comparare, ca de obicei, ediţiile („izvoadele” ) indicate de traducători in prefeţele ms. 45 şi ms. 4389 (F r a n k f ., Ostrog, V u lg .). Trimiterile la carte, capitol şi verset se fac după numerotarea din B ib i,. 1688, care, urmlnd îndeaproape Fr an k f ., poate diferi, pe alocuri, de cea din ediţiile biblice moderne. Pentru celelalte texte, trimiterile sînt la pagina (coloana) şi rîndul ediţiei originale, cu excepţia Mart. ort., unde trimitem la numărul capitolului şi al întrebării.

10 în B ib l . 1688, substantivul ştiinţă apare eu o frecvenţă foarte mare, transpunînd, de obicei, gr. ZTtioxr^t) 'faptul de a deţine cunoştinţe şi deprinderi sistematice într-un domeniul ştiinţă’ (Iov 38 : 36, Sirali 17 : 6, 19 : 18, 26 : 15, 32 : 4 etc.), gr. et§7)ai? 'capacitatea de a cu­noaşte, ştiinţă’ (Sirali 42 : 25) sau gr. e,u7rsipia 'cunoaştere directă; experienţă’ (înţel. 13 : 1). Acest polisemantism al rom. ştiinţă îl face inapt de a exprima, în context biblic, noţiunea spe­cializată de 'conştiinţă’. Pentru o tratare mai amplă a acestui aspect vezi Munteanu, Co n - fig ., p. 56.

11 Substantivul feminin slavon săveslă este un derivat postverbal (atestat încă din se­colul al X l-lea in Codex Supiasliensis şi bine reprezentat în textele bisericeşti slavone din seco­lele posterioare) al slavon, săvldeti 'conscius esse’, verb construit in slavonă după modelul gr. auveiSevai (slavon, să- * - gr. cniv-, slavon. vbdeti <-gr. sE8£voci). Cf. M iklosicii, s. v . Această creaţie lexicală bisericească a fost păstrată în cele mai multe dintre limbile slave moderne pentru exprimarea noţiunii 'conştiinţă*. Secvenţa neotestamentară â.yct-&r)v auvetSrjcuv (IT im . 1 : 19), de exemplu, apare astfel transpusă în citeva ediţii biblice moderne : dobruju sooesl’ (B ib l . rus .), cisfa săvestî (B ib i., b u lg .), dobm savest (B ib l . sîr b .), dobru saviest (B ib i., croat.).

5 Lexicalizarea in limba româliă a conceptului 'conştiinţă* 225

R evizu irile u lterioare ale textu lu i de la 1688 (M icu , R il o t e i , Ş a ­g u n a ) păstrează intact contextul form ulat în B i b l . 1688, introdueînd însă, pentru exprim area conceptului 'conştiinţă5, substantivul cunoştinţă, deri­v a t rom ânesc din ve rbu l cunoaşte + su f. - inţă, pe care îl întîlnim frecvent cu sensul 'conştiinţă’ în traducerile din U T şi în texte liturgice şi m oral- teo logice12.

în tr-u n a lt loc din Y T , în Ecles. 10 j 20, gr. auvetţbpLţ, lat. consden- tia şi slavon, suvăsti sînt echivalente în B i b l . 1688 prin subst. socotinţă, term en care, datorită polisemiei sale, nu poate nici el susţine, în m od un i­voc, sensul 'conştiinţă*; în consecinţă, M ic u şi Şa g u n a vo r prefera aici subst. cuget, derivat postverbal din cugeta, atestat în D A , s.v., cu sensul secundar 'conştiinţă*, în stilurile bisericesc şi beletristic. în sfîrşit, în versiunile b ib lice rom âneşti m oderne (N i t z ., Co r n ., R a d u -G a l ., B i b l . 1968, B i b l . 1990) vom găsi în acest loc subst. gînd, în consens, de altfel, eu m ulte d intre versiunile europene m o de rn e : not in fhy thought (D o u a t , D a r b y ), even in your thoughts (B i b l . e n g l . 9), in ăeinem Gedanlcen ( L u t h e r 2, E l b e r f e l d , P e r l b ib e l ), mdg gondolatodban (B i b l . m a g h . 1), vii misUlita si (B i b l . b u l g .) u dumei sxoii (B i b l . u c r .), u m isii svojoj (B i b l . c r o a t .), ani x m ysli (B i b l . c e h .), i x mysljach tvoich (B i b l . r u s .), n i aun en tu pensamiento (B i b l . s p â n .).

Aceeaşi instabilitate de traducere, care reflectă absenţa unei norm e lex ica le pentru conceptul 'conştiinţă*, rem arcăm şi în traducerile N T , unde frecvenţa în textu l grecesc a subst. covetâTjcnţ este apreciabilă (cf. Th a y e r , s. v . şi D N T T , I , p. 350— 351). în toate textele vechi rom âneşti care con­ţin traduceri din V T nu există o norm ă lex ica lă indiv iduală unică pentru conceptul de 'conştiinţă5, şi cu atît m ai puţin o norm ă colectivă unică. A stfe l, exam inînd transpunerea gr. în tr-unu l şi acelaşi con­text neotestam entar, poate f i constatată diversitatea soluţiilor oferite de diverşi traducători.

în tr-o secvenţă d in 1 Tim . 1 :1 8 , conceptul 'conştiinţă* prezintă ur­m ătoarele realizări le x ic a le : l^cov Ttiariy xai aya-îHjv- aovsîSrjtnv (N T ), habens fidem et bonam conscientiam (V u l g .), axînd credinţă şi bună ştiinţă (N T B 1648), amnd credinţă ş i bună cunoştinţă (B i b l . 1688, M icu , Ma r t . o r t . 1844 I , 1, Şa g u n a , M a r t . o r t . 1899 ,1 , 1 ), axînd credinţă şi cuget bun (R a d u -G a l ., B i b l . 1968, M a r t . o r t . 1981, I , 1, B i b l . 1990), axînd cre­dinţă ş i conştiinţă bună (C o r n .). P riv in d lucrurile la n ive lu l fiecărui text, o anumită, tendinţă spre stabilirea unei norm e individuale este totuşi sesizabilă. A stfe l, dacă în Co d . V o r . şi Coresi, acolo unde apare slavon. siixesti 'conştiinţa5, acesta se traduce indeterm inat şi generic p rin gînd şi, respectiv, sveat, în m area m ajoritate a locurilor unde în N T apare gr. ew sl- Srjdtc; 'conştiinţă5, în N T B 1648 şi în B i b l . 1688 este utilizat subst. şti­inţă, ignorîndu-se nota sem antică echivalentă prefixo idu lu i grecesc avy-, esenţială pentru trasarea unui contur semantic adecvat. în B i b l . 1688, echi­va len ţa ştiinţă este conturată sporadic de subst. cunoştinţă (sau conoştiinţă),

12 Iată cîteva exemple în acest sens: in curată mărturia cunoştinţei noastre. (Dos. i.iturg- 5S/6), după gr. xocDapto râ papTUptcp -cr/~ cuveiSîjciecoţ ■Jjfxtov (L iturg. gr.), cf. intru mărturie curată a conştiinţei noastre (L iturg. 1895; L iturg. 1902) ; de ar cerceta rteştine’cunoştinţa inimilor voastre (Mărg, 1691 :5Şy/16), după gr. dcv(ffG>£ xat epeuvtjOyj -uviiţ tÎ]v ouvscStjoiv tvfc xapSiaţ aou; (MXrg. gr.); nădejduim şi noi că avem cunoştinţă bună (NTB 1648, Evr. 13: 18), după gr. —si&ojts&oc yap Urci xa?itv ouvet Stativ e^oţiev (NT.).

Eugen M imteanu' 6226

p rezen t frecven t şi în D os. L i t u r g . şi M ă r g . 1891, şi gen era liza tă la M iotr şi Ş a g u n a .

î n aceeaşi m ăsu ră cu ştiin ţă "3, n ici substan tivu l cunoştinţă n u este m ai adecvat p en tru reproducerea conceptu lu i ‘conştiinţă5, d a to rită deosebitei sa le p o lis e m ii; n ici con textu l nu p o a te fa v o r iza în acest caz transferu l sem antic ad ecvat şi s tab iliza rea nou lu i sens în lim b a rom ân ă , căci subst. cunoştinţă ( < v b . cunoaşte -J- suf. - in ţă ) traduce fo a rte frecven t în te x te le sap ien ţia le , teologice şi litu rg ice gr. yv<oaiţ ‘acţiunea d e a cu n o a ş te ; fa p ­tu l de a deţine cunoştinţe* (B i b l . 1688 : P i ld e 8 : 9, în ţe l. 2 : 13, S irah 1 : 16, IC o r . 8 : 1 ; M a r t . o r t . 1 6 9 1 ,1, 73), g r. s7ctyvco<n<; ‘fa p tu l d e a recunoaş­te ; fa p tu l de a f i av iza t a su p ra a ceva* (B x b l . 1688 : P i ld e 2 : o , O sea 4 : 6 ; D o s . L i t u r g . 108/8) sau g r . 8iayv<«><ie.c ‘fa p tu l d e a d iscerne : ap rec iere , eva luare* (B i b l . 1 6 8 8 ): în ţe l. 3 : 18). D e lim ita rea c la ră a sensu lu i ‘con­ştiin ţă ’ a l subst. cunoştinţă se rea lizează d oa r în ace le con texte u n d e aces­ta se o pu n e un or te rm en i sinonim i, p recu m în tr-u n p asa j d in Predoslovia cătră iubitul cetitoriu l a Istoria de Cră iia Ungurească a lu i M iro n C o s t in ; aic i cunoştinţă se o pu n e a t ît lexem atie , c ît şi catego ria l subst. ştiinţă. R ep ro d u cem in extenso acest p a sa j căci p a re a , conţine cea m a i v ech e re ­flec ţie a su p ra conţinu tu lu i m o ra l şi filozo fic a l conceptu lu i ‘conştiinţă5 :

„Dzicc Aristoicl filozoful că tot omul a şli din firea sa pofteşte. Credz că tot omul pofteşte a şti, iar nu tot omul a şti nevoiiaşte. Şi altă nu osebăşte pre om de dobitoace şi de hiare aşca ca cunoştinţa. Şi din cunoştinţă şă naşte ştiinţa şi Dumnedzcu pre om nu cu alt soroc şi sfirşit l-au făcut şie semănătoriu, inţelpt, numai să să cunoască de dinsul; cunoscindu-i să-l ştie, ştiindu-1 să-l laude. Ştiinţa dar şi sufleteşte ieste de folos omului şi trupeşte de treabă şi de mare folos’' (M. Costin, O., p. 277).

în cep în d cu a d ou a ju m ăta te a seco lu lu i a l X l X - l e a şi continu înd cu traducerile b ib lic e d in secolul a l X X - le a , substan tivu l cuget (d e r iv a t p o s tv e rb a l de la cugeta) t in de să d e v in ă o n o rm ă le x ic a lă în stilu l b ise ri­cesc p en tru desem narea noţiun ii ‘conştiinţă, p r in ex ten sia note i sem antice ‘v ia ţă sp iritua lă interioară* a acestui le xem (c f . M a r t . o r t . 1844, passiin , M a r t . o r t . 1899, passiin , L i t u r g . 1902, passim , L i t u r g . 1936, passim , R a d u - G a l ., passim , B i b l . 1968, passim , M a r t . o r t . 1981 passim ).

D eş i fo rm a conştiinţă p o a te f i uneori re p e ra tă în scrierile bisericeşti, în specia l în cele cu u n conţinut teologic , ca racteru l conservato r a l sti­lu lu i b isericesc a l lim b ii rom ân e lite ra re m oderne d e te rm in ă ’ p re fe rin ţa p en tru selecţia soluţiei trad iţiona le cuget în v a r ian te le litu rg ică şi b ib lic ă a le acestui stil, în tru c ît conştiinţă este „ s im ţit” ca p re a m odern . O ediţie recentă a un u i te x t litu rg ic o rtod ox o fe ră o d o v a d ă în acest sens : „ a i în­tă r it în lu m e cugete le noastre” (P e n t ic o s t . 1988, p . 73) sau „c e l ce s -a n ăscu t o rb zicea în cu getu l s ă u ” (ib idem , p . 244 ) lil.

3. O exam inare g lo b a lă , sintetică şi conc luz ivă a m ate ria lu lu i cer­cetat n e perm ite să o b se rvăm că în cercările d e tran spunere în te x tu l tra ­ducerilo r rom âneşti re lig ioase a conceptu lu i ‘conştiinţă* (g r. auvclSvjct?, 13 *

13 Vezi supra, nota nr. 10.l* Pentru Întreaga epocă veche a limbii române literare, utilizarea cu sensul 'conştiinţă* a

subst. cuget pare să fie reprezentat una dintre cele mai stabile norme lexicale. Pe lingă trimiterile de mai sus, cităm aici şi alte texte din epoca veche, redactate la oarecare distanţă unul faţă de altul: ,,Să aducem Dumnedzeului nostru ( . . . ) cugete curate’' ( I eud, p. !86r/5) ; „Cugetele ome­neşti ţi se vor ispovedi ţie” ( I nv. 1642, p. 24r/ l l ) ; „Dumnezeule, lntăreşte-mă în cugetul mieu, prin graţia ta cea atotputernică (Şincai, Catehism, 1783, in ŞA, I, p. 51).

Lexicali zarea In limba română a conceptului ‘ conştiinţă’ 227

la t. conscieniia, slavon, suvăsî) s-au concretizat In trei tipuri de p rocedură: ech ivalarea aproxim ativă p rin term eni preexistenţi în lexiconul traducă­torului (calc d e sem nificat), im itarea „form ei interne” a derivatu lu i g re ­cesc (s lavon sau latinesc) m odel (calc de expresie) şi utilizarea unei sin­tagm e cu caracter explicativ.

a ) E c h i v a l a r e a p r o x i m a t i v ă . E fectuînd în m od in­tu itiv , d a r şi cu ajutoru l lexicoanelor, analiza sem antica a term enului tra ­dus, cărturaru l rom ân selectează din lexiconul propriu term enul rom â­nesc cel m ai aprop iat de sem nificaţia g lo ba lă a com pusului grecesc. Igno ­ra rea com ponentei semantice a p refixoidulu i ouv- conduce la im posibili­tatea transferului lex ica l complet, astfel îneît rezultatul actului d e tra - ducere este un calc de semnificat im perfect, care are ca efect supraîncăr­carea sem antică a lexem ului rom ânesc folosit în acest scop. în m od p a ra ­doxa l, totuşi uzul repetat a l unor echivalări im perfecte precum ştiinţă, cunoştinţă şi cuget tinde să im pună aceşti term eni în calitate de norm e le­xica le alternative pentru desem narea noţiunii d e 'conştiinţă*. în ordinea recurenţei lo r în textele studiate, term enii de acest tip sînt. :

— ş t i i n ţ ă : N T B 1648 (F ap te 23 : 1 ; IC or. : 8 : 10 şi 12 ; 10 : 25 şi 2 9 ; 2Cor. 1 :1 2 ; IT im . : 1 : 5 şi 9 ; 3 : 9 ; E v r . 9 : 14 ; lP e t r . 2 : 1 9 ; 3 : 16 şi 2 1 ); B i b l . 1688 (F ap te 23 : 1 ; 24 : 16 ; Horn. 2 : 15 ; 9 : 1 ; IC or. 8 :1 2 ; IT im . 1 : 5 ; 3 : 9 ; E v r. 9 : 1 4 ; 13 : 18 ; lP e t r . 2 : 19 ; 3 : 16 şi 21).

— c u n o ş t i n ţ ă (sau c o n o ş t i n ţ ă ) : I?TB 1648 (E v r. 13 :1 8 ) ; Dos. L it u r g . p . 58/6; Dos. P a r . p. 127v ; B i b l . 1688 si M icu (IC o r. 8 : 10 ; 10 : 25 şi 29 ; 2Cor. 1 : 12 ; IT im . 1 : 9 ) ; MĂRG. 1691,’p. 58v/16 ; M ă r t . o r t . 1844, I , 1 (IT im . 1 : 1 8 ; 3 : 9 ) ; L it u r g . 1895, passim , M a r t . o r t . 1899, I , 1 (IT im . 1 : 1 8 ) ; L it u r g . 1902, passim.

- c u g e t : Oo r e s i, L it u r g . p. 25r ; M a r t . o r t . 1691, I , 90 şi 110; L it u r g . 1895 passim ; M a r t . o r t . 1899,1, 90 şi 110 ; L it u r g . 1902, passim ; L it u r g . 1936, p a s s im ; R a d u -G a l . (F ap te 24 : 16 ; Rom . 2 : 1 5 ; 9 : 1 ; IC o r . 3 : 10 si 12 ; 10 : 25 ; 2Cor. 1 : 12 ; IT im . 1 : 5, 9 şi 18 ; 3 : 9 ; lP e tr . 3 :1 6 şi 21), B ib l . 1968 (F ap te 24 : 16 ; IC or. 10 : 25 ; IT im . 1 : 5, 9 şi 18 ; 3 :’ 9 ; lP e t r . 3 : 16 şi 2 1 ); MĂRT. ORT. 1981 ,1, 90 şi 110 15 * *.

— g i n ă : Co d . V o r . (F ap te 23 : 1 ; 24 : 16 ; lP e t r . 3 : 16 şi 21).— s f a t ( s v e a t sau s f e a t) : Co d . V o r . ( lP e t r . 2 : 1 9 ) ; Co r e s i,

L it u r g ., p . 58/6; ms. 4389 (în ţe l. 1 7 :1 0 ).— s o c o t i n ţ â : B i b l . 1688 (Ecles. 10 : 20).— f i r e : V a r l a a m , R ă s p ,, p. 117 :11 Mărturisesc înnaintea lui

Dumnedzău cu firea mea. .b ) C a l c . , l e x i c a l d e e x p r e s i e . Rezu ltate din transpu­

nerea literală, în m aterial lexica l românesc, a fiecăruia dintre elem entele derivatu lu i grecesc auvslSYjatţ, însoţită d e transferul sem antic realizat în context, calcurile lexica le de expresie care să exprim e conceptul 'con­ştiinţă* sînt fo arte ra re în traducerile religioase vechi, deşi acest procedeu era foarte productiv în genere.

15 Faptul că subst. cuget deţinea in epoca veche o puternică notă semantică refe­ritoare ia viaţa sufletească, interioară, a omului poate fi argumentat şi prin Împrejurarea căMardarie Gozianul, autorul unuia din cele mai vechi glosare slavono-româncşti, II utilizează tn sintagme diferite, pentru a reda slavon. duSii ‘suflet’ : bun cuget *— blagoduSije; fnlru bun cuget trăiesc *-blagoduSeslvuju; cel tare de cuget *— velikodusntji; cel ce-i intr-un cuget *—inoduSngi; slăbire cugetului * - malodusesivije (vezi Mardarie, Lex., nr. 215, 217, 392, 1330, 1765).

228 Eugen Munteanu 8

S in tagm a ca lch iată îm preună ştiinţă d in m s. 45. (în ţ e l . 17 : 10 ) o regăsim în tocm ai la D o s o fte i16, care tran spune în acest m o d g r . cruvsiSoţ, s. m ., u n sinonim p erfect în greaca .ecleziastică b izan tin ă şi postb izan tină a l gr. cOvsIStjctic, s . f . 17 : cu curată-mpreună ştiinţă (D o s . L i t u r g . 90/15), d u p ă gr. fAera "/.aOapo^ auvsi&oxoc: ( L i t u r g . g r .), cf. cu curată conştiinţă ( L i t u r g . 1895, L i t u r g . 1902) şi cu curat cuget ( L i t u r g . 1936). în d răzn e a la d e a s fid a lim ite le norm elor lex ica le a le epocii, p recu m şi cunoscuta sa in ven tiv ita te le x ica lă i-au în gădu it lu i D o so fte i să încerce, în cad ru l ace­le iaşi t ipăritu ri, o a ltă calch iere a acelu iaşi cu v în t grecesc, ech iva lîn d d e d a ta aceasta sem antism ul gr. <yuv- p rin p rep . rom . cu, p en tru a ră m ân e astfe l în cadre le lite ra lită ţii im puse d e te x tu l litu rg ic : de euştiinţa vicleană (D o s . L i t u r g . 62/5), d u p ă gr. obco aruveiS^aswţ SoXîa? ( L i t u r g . g r . ), cf. de cugetele hitlene (C o r e s i , L i t u r g . 251), de cuget rău ( L i t u r g . 1895), de cugete viclene ( L i t u r g . 1902 şi L i t u r g . 1936) şi întru curată cuştiinţă (D o s . L i t u r g . 177/3), d u p ă gr. ev xa&apŞ auvetSdrt ( L i t u r g . g r . ), c f. întru conştiinţă curată ( L i t u r g . 1895, L i t u r g . 1902).

S o lu ţ ia com odă, frecven tă în te x te le epocii, d e a e x p rim a noţiunea 'con ştiin ţă ’ p rin subst. cunoştinţă, îi e ra şi ea cunoscută lu i D oso fte i, care o utilizează în să sporadic, p recu m în D o s . L i t u r g . 58/6 : în curată mărturia cunoştinţei noastre, d u p ă gr. ev x<x0ap<5 t Ş gapTUptcp t*}<; cruv£i$ri(re<»><; 7ju6>v ( L i t u r g . g r . ), cf. întru mărturie curată a conştiinţei noastre ( L i t u r g . 1895 şi L i t u r g . 1902). C on ceptu l 'conştiin ţă ’ îi era, d e a lt fe l, cunoscut m a ­re lu i m itropo lit şi c ă rtu ra r şi p r in in term ediu l lim b ii la tin e , căci, în a fa ră d e încercările d e calch iere am in tite m a i sus, D o so fte i este singu ru l, în epoca veche, p e lingă D . C a n te m ir18, care ap e le a ză la m o de lu l latinesc conscientia pen tru lex ica liza rea în lim b a ro m ân ă a d ific ilu lu i concept. T ra d u e în d te x tu l Litu rgh iei ,,p re lim b ă rum ânească d e p re lim b ă e linească” , D o so fte i ech iva lează gr. auvst&Tjau; p rin tr-o fo rm ă rom ân ească fo a rte ap ro p ia tă d e corespondentu l său latinesc, b in e cunoscut o ricăru i c ă rtu ra r p o lig lo t d in epocă : întru curată mărturie a conştiinţei noastre (D o s . L i t u r g . 147/15), d u p ă gr. &v xa&apco, gocpTupta ctuvsiS^cteo)? TjfAţov (L lTURG. g r .). D a c ă în acest u ltim caz se o b se rv ă o sem iadap ta re fon etică şi m o rfo ­lo g ic ă a la t . conscientia p r in a trac ţia rom . ştiinţă, în M olitven ic , 102T, D o ­so fte i u tilizează o fo rm ă ap ro ap e id en tică cu etim onu l, transcris în ch irilice consţienţie19, conform rostirii germ ano -po lon e a latinei, p rac t ica tă cu si­g u ran ţă d e D o s o ft e i20. A ceste d iverse op ţiu n i a u sem n ificaţia un u i gest d e lib e rta te p e care şi 1 în gădu ie D o so fte i fa ţ ă d e „o r izon tu l d e a ş tep ta re ”

18 Afectînd un element lexical atlt de 'rar, această coincidenţă ar putea servi ca un pu­ternic argument în sprijinul ipotezei lui N. A. Ursu, care susţine (mai întîi în Ursu 1976 şi apoi într-o suită de studii în LR, XXXVII, 1988, nr. 5 şi urm.) că, după toate probabilităţile, cărturarul moldovean care a revizuit manuscrisul traducerii iniţiale a lui Milescu, înainte ca acesta să fie supus unei noi revizii înainte de a fi tipărit la Bucureşti, a fost Dosoftei.

17 Vezi Sophocles, s. v; ouvs'.S^U'.i; şi cruveiSoţ şi Vlahos s.v. ouveLSo .̂18 Hronicul vechimei a romcmo-moldo-vlahilor (ed. Tocilescu, p. 10, în DA, s.v. conştiinţă) :

Cu întreaga conşlienţie să mărturisim.19 Apud Rosetti-Onu-Ca zaci;, p. 149.20 Acest fapt îl atestă un citat latinesc din Hora. 3: 29, transcris de Dosoftei cu litere

chirilice, în Dos. L iturg. 10/10 : An Judaeorum Dens tantum an non ei ghenfium ? Terţe ei ghen- ţium. Cf. şi Ivănescu, Dos., p. 58: ,,Termenii consţienţie, diferenţie au fost acceptaţi de tra­ducător în forma în care cran ei pronunţaţi în ţările germane, în Ungaria, Polonia, Ucraina şi Rusia” . .

9 Lexicaiizarea în limba română a conceptului 'conştiinţă1 229

lingv istic , c u a lte cuvinte, fa ţă d e p os ib ilită ţile perceperii sensu lu i exac t a l lexem u lu i, in tr -u n m ed iu cu ltu ra l în care lim b a la t in ă era, totuşi, p u ţin cunoscută.

R e ferin du -se la cele d ou ă locu ri d in L itu rgM eru l lu i D o so fte i c itate m ai sus, T im ote i C ip a riu em ite c îteva in teresante ob se rva ţii re feritoare la d in am ica norm ei lite ra re în p r iv in ţa „ ro m ân iză r ii” un or concepte p recum ‘conştiinţă’ . M a re le c ă rtu ra r latin ist consideră recom andab ilă , ca fo rm ă ad ap ta tă , structu ra custiinţăj constitu ită in tegra l cu m ate ria l m orfem atic rom ânesc, ca u n a ce a r avea u n caracter m a i riguros. Totu şi, a d au g ă C i­p a riu , im pun erea p rin consens a acestei fo rm e a r tre b u i să succeadă un e i p erioade în care fo rm a h ib rid ă conştiinţă a r fi „ ac lim at iza t” suficient; con­cep tu l respectiv în u zu l vo rb ito rilo r c u lţ i21.

î n sfîrşit, o tîrz ie încercare d e lex ica liza re p rin calch iere a concep­tu lu i 'conştiinţă* găsim în B ib lia lu i N itzu lescu d in 1908. In ten ţia d e a se m enţine în tre anum ite lim ite a le stilu lu i b ib l i « trad iţion a l i-a im pus acestui traducăto r să ev ite fo rm a , resim ţită ca u n neologism , conştiinţă (p e care o fo loseşte to tu ş i în secvenţe d in a fa ra tex tu lu i b ib lic p ropriu -z is , cum a r f i t it lu l d e p a ra g ra f l a IC o r . 10) şi să încerce reproducerea v a lo r ilo r sem an­tice a le p re fix u lu i con - p r in p ron um ele re fle x iv : ştiinţă de sineţi ( iT im 1 : 19), ştiinţă de şinele (R om .2 :1 5 ) , ştiinţa de sine (IC o r . 10 : 25 şi 27).

’ c ) S i n t a g m e e x p l i c a t i v e . Sesizînd in ex isten ţa în lex i­conu l său a un u i term en ad ecvat şi eficient p en tru desem narea noţiun ii 'conştiinţă* şi p ercep în d în m od corect, p r in ana liză , sem nificaţia gr. cruv- stSvjcic, trad ucăto ru l rom ân se ved e nevo it să renunţe la respectarea strictă a p rin c ip iu lu i litera lităţii, care gu vern ează în epoca veche traducerea te x ­te lo r religioase. D e ş i ra r ap lic a tă cu re fe rire l a conceptu l 'conştiin ţă ’ , acest p rocedeu m erită p u s în ev iden ţă , ca expresie a in tensu lu i e fort de creaţie le x ica lă la care se supuneau vech ii noştri cărtu rari. F o rm u lă r i p erifrastice p recu m cunoştinţa sufletului, ştiinţa sufletului sau ştiinţă su­fletească rep rod u c p rin con ţinu tu l subst. suflet n o ta sem antică 'in fe rio ri­ta te (sp ir itu a lă )’ a e lem entelor d e com punere gr. auv şi la t . cum d in com ­p u su l a lo g lo t m odel.

A sem en ea sintagm e exp licative găsim în tre i locu ri d in N T B 1648 : mărturisindu m ie depreună cunoştinţa sufletului m i eu p ren B u h u l sfînt (R o m . 9 : 1 ), d u p ă g r . oruggapTopouorujţ goi tîjc, oruvsiS^oeoiţ goo ev irveugcnri aytcp (N T ) , cf. ştiinţa (B B ) , cunoştinţa (M ic it , Ş a g u n a ), cugetul (R a d u - G a l .), conştiinţa (C o r k ., B i b l . 1968), consdentia (V u l g .), Gewessen (L u - t h e e 2, P e e l b e b e l ), conscience ( K J V ) ; mărturisind depreună ştiinţa sufle­tu lu i lor (R o m . 2 : 15 ), d u p ă g r . cruggapTupooa-yjţ Ttf, aovetSvjcFSCOţauTtov (N T ) , cf. ştiinţa (B B ) , cunoştinţa (M ic u , Ş a g u w a ), cugetul ( R a d u -

21 Cf. Timotei Cipariu, Principie de limbă şi de scriptură, In Cipariu, O., I, p. 10:_____nici noi n-am românizat cu toată rigoarea ceie luate din latina sau italica, uneori numaipre jumătate, precum cînd am scris conştiinţă ( . . . ) . Causa e că in unele rigoarea nu are loc, precum in cuştimţă, căci deşi zicem noi mai muit cu in locul celui latin cum ( — ), dar avem şi con în contenesci. . . ) . Altă causă era că, românind prea cu rigoare, de o parte era să fim neinţeleşi, mai ales la început, cînd sistema nu era cunoscută decit ur.or prea puţini, de alta putea să ni se impute ca o afectaţiunc. Deci voiam mai întîi încunoaşterea cu cuvintele împrumutate, uşurînd-o prin reţinerea formelor mai usitate, iar formele mai riguroase puteau să urmeze şi mai apoi” .

în Gramatica limbei române. Partea a H-a. Sintetică, p. 222, T. Cipariu se referă din ncu la „composiţul cuştiinţă cu însemnarea latină « conscicntia remareînd că Dosoftei, ca ştiu­tor de latineşte, a folosit în paralel şi „forma latină” conscienţâ (vezi Cipariu, O., II, p. S67).

230 Eugen Munteafiu 10

G a l .), conştiinţa (Co r n ., B i b l . 1968, B i b l . 1990, N . T . B o m -c a t .), cons- cientia (V u l g .), Gewessen (L u t i ie r 2, P e r l b ib e l ), conscience ( K J V ) ; să aib şi eu ştiinţă sufletească fără zminteală înaintea lu i Dumnez ău (F ap te 24 : 16), d upă gr. â7c<5<rxo7rov <xuvec$7}<jiv e^siv 7rpoţ t 6v Oe6v (N T ) , cf. gîndu. (C o d . V o r .), ştiinţa (B B ) , cunoştinţa (M icu , Şa g u n a ), cuget ( B a d u -G a l ., B i b l . 1968), conştiinţă (C o r n .), conscientia (V u l g .), Gewessen (L u t h e r 2, P e r l b ib e l ), conscience (K J V ).

E ste dem n de rem arcat şi fap tu l că îngrijită traducere a lu i B ad u Greceanu (M ă r t . o r t . 1691) transpune gr. auvelSvjaic, oriunde acesta ap are (1 ,110 şi 114, I I , 37 etc.), num ai prin sintagm a cunoştinţa sufletului, ea în secvenţa să-ş curăţeze cum mai de sîrg cunoştinţa sufletului (I , 110), d u p ă gr. va xaOapteouai vopvcopspov tyjv auvstSujatv tg>v (M a r t . ORT. 1699, I , 110). Traducerile ulterioare ale M ărturisirii ortodoxe (d in 1844, 1899 şi 1981) optează la locul citat pentru ech ivalarea sintetică, dar şi mai vagă , cuget. Coincidenţa în tre N T B 1648 şi M a r t . o r t . 1691 în p riv in ţa versetului d in B om . 9 : 1 p are întîm plătoare, întrucît form ularea cunoş­tinţa sufletului este sistematică în M ă r t . o r t . 1691, d ar apare o singură dată în N T 1648. M a i m u lt decît atît, în tr-un a lt citat neotestam entar (IT im . 3 : 9), cuprins în M ă r t . o r t . 1691, I , 1, regăsim aceeaşi sintagm ă cunoştinţa sufletului, p e cînd în N T B 1648, ca şi în B i b l . 1688, se preferă soluţia curentă, subst. ştiinţă.

Acelaşi procedeu explicativ îl vom regăsi la Cantem ir, care, în cîteva locuri din V iranu l înţeleptului cu lumea, desem nează conceptul 'conştiinţă’ prin sintagm a ascunsul inem ii (ech ivalată în textu l grecesc para le l prin gr. ouvetâ-qai;): „vicleşugul şi răutatea carea într-ascunsul inemii ta le ascunzînd ţii” , cf. gr. slţ ttjv auvetSyjcrtv erou xpU7rrovxa<; (CANTEMIR, D lV ., p . 34v) ; „ascunsul inimii ta le m ai v îrtos cu p riv irea străbate” , c f. gr. âîto p iaa tîjv ouvsîSvjatv cfoo (ibidem , p. 136v). în a lt loc, Divanul, p. 109% Cantem ir creează o sintagm ă asem ănătoare, în care include şi substanti­v u l ştiinţă, în încercarea de a cuprinde principalele note semantice corespunzătoare conceptului ‘conştiinţă’ : „D intr-acelaşi a bunii ştiinţe a ascunsului inimii izvor ca acesta curge” , cf. gr. y.vfa&zrp x-îjv xaXr,v quvelSiQaiv dvaJ3>usst. Aceeaşi am plă sintagm ă buna ştiinţă a ascunsului in im ii, fo ­losită de Cantem ir foarte frecvent, apare şi în tr-un subtitlu, unde echiva­lează expresia bona conscientia din textu l latinesc a l lu i A nd reas W issow a- iius, p re lucrat de Cantem ir.

U n surprinzător ecou textua l (datînd p robab il din prim ele ediţii ale Penticostarului d in secolul a l X V I I - le a ) a l sintagm ei ştiinţa, sufletului ca desem nare a noţiunii 'conştiinţă* regăsun într-o ediţie recentă a acestei cărţi de cu lt o r to d o x : „adun înd toată ştiinţa su fletu lu i” (P e n t ic o s t . 1988, p . 286). C ă utilizarea subst. suflet devenise ap roape obligatorie în construirea unei sintagm e care să desemneze 'conştiinţa’ p a re să ne indice apariţia determ inantului sufletului a lături de form a conşciinţă, într-o epocă, în care caracterul recent a l acestei creaţii sem icalchiate nu -i pu tea conferi o deplină „transparenţă” lex ica lă : „d in consciinţa sufletului să delibereze (închee) ce se cuvine” (D am asch in B o jincă, 1828, în Ş A , I I , p . 661).

4. CSt priveşte îm prum utul lex ica l direct a l lat. conscientia, cu toate că încercări d e adoptare şi adap tare la norm ele m orfologice ale lim bii rom âne sînt atestate, după cum am văzu t m ai sus, încă în secolul a l X V I I - lea, la D osoftci şi Cantem ir, ab ia în secolul a l X lX - le a m ode lu l latinesc se

II Lex ica liza rea !n lim ba rom ână a conceptulu i 'conştiin ţă* 231

impune eu hotărîre, fiind adaptat în forme diverse precum conscienţie, consciinţă, conscienlă e tc .; cea mai veche atestare în acest sens în I)A , S.v.f este din lucrarea paharnicului Simeon Marcovici, Datoriile omului creştin . . . date la lumină pe limba patriei, Bucureşti, 1839,. urmată de atestări din A. Russo, Gr. Alexandreseu, C. Negruzzi, T. Maioreseu, M. Eminescu 22 * 24.

După cum se poate constata, deşi primele tentative de lexiealizare a conceptului 'conştiinţă5 au avut loc pe tărîmul traducerilor religioase, fina­lizarea încetăţenirii sale în limba română literară s-a realizat prin lite­ratura laică, în cursul procesului de modernizare şi ,,re-romanizai‘e” a lexicului românesc. Asa se explică neaeceptarea formei conştiinţă în varian­ta biblică (excepţie face Corn. şi, sporadic, Bibl. 1968 şi Bibl. 1990) şi în cea liturgică (exceptînd L ituug. .1895 şi L itiirg . 1902) ale stilului bise­ricesc actual, cu toate că varianta teologică a acestui stil o utilizează cu­rent 2;î.

Forma modernă conştiinţă, impusă şi generalizată ca normă în toate stilurile limbii române literare moderne, este şi ea, în ultimă instanţă, re­zultatul unei semicalchieri; prefixului latinesc con- i s-a adăugat cores­pondentul românesc al lat. scientia24; asemănarea formală a noii formaţiuni româneşti semiadaptate cu modelul latinesc a facilitat si transferul se­mantic propriu-zis, astfel încît substantivul conştiinţă este unul dintre cei mai transparenţi şi mai neechivoci termeni ai vocabularului intelectual românesc.

SIGLE ŞI B IB L IO G R A F IE

Betz 1949 = Werncr Betz, Deutsh und J.atcinisch. Die Lehnbildungen der althochdeut- schen Bencdiklinerregcl, Bonn, 1949. B ib l . 1688/BB — Biblia, adecă dumnezeiasca scriptură a celei vechi şi a celei noao lege ( . . . ) , Bucureşti, 1688. B ib l . 1914 = Biblia adică dumnezeeasca Scriptură a Legii Vechi şi a Celei Nouă, tipărită în zilele majestăfii sale Carol 1 ( — ). Ediţia Sfântului Sinod, Bucureşti, 1911. B ib l . 1968 = Biblia sau Sfînta Scriptură, tipărită ( . . . ) cu aprobarea sfintului Sinod. Bucureşti, 1968. B ib l . 1990 = Biblia sau Sfinta scriptură, tipărită ( . . . ) cu aprobarea sfintului Sinod. Bucureşti, 1990. B ib l . bu lgJ = Biblija iii sveilenata pisanie na sta- rija i novija zavetu. Vlrno i loc no prevedeau otu originala, Bibleisko Dru2estvo, s. 1-, s.a. B ib l . ci-:n. = Bible— Pismo spate starâho a novâho zăkona. Ekumenicky preklad. Ekuuienickâ Rada Cirkvf v CSR , 1984. B ib l . croat. — Biblia iii Svelo Zavetu Sforoga i Novoga Zavjata, preveo Stări Zavjet l)ju ro D a n i ic. N ori Zavjet preveo Vuk Stef. Karadzic, Zagreb, 1971. B ib l . i-:ngl.2 = The Holg Bible conlaining The Old and New Testament. Bevised Standard Vers ion, translatcd from the originallanguages, being the persian sl forthA. D . 1610( . . . ) andrevised A .J ). 1046 — 1963. Oxford Uiîiversiţy Press. 1971. B ib l . E ngi.. ® — The New English Bible with the apocnjpha, Oxford Universlty Press, 1970. B ib i., engl. 9 = The H olg Bible. The Berkeley Version in Modern English ( . . . ) , Zondervan Publishing IIousc, Michigan, 1959. B ib l . H kbh. = Biblia llcbraica Stulfgcrtensio. quae antea cooperantibus A . Alt., O. Eififeldf, P . Kahle edidcral li. Kittel. Ediţia fundituş renovata ( . . . ) ediderunt K . Elliger et W. Rudolph. Textum Masoreticum curavil II . V. Jiiiger, Masor am elaboravil G. E. Weil, Deutsche Bibelgesellschaft, Stuttgarl, 1977. B ib l . Jkr . =

22 Ivâxesci;, T erm., p. 131, atestă Ia Petru Cirapeanu, unul dintre primii noştri profesori de filozofic, utilizarea cu conotaţii filozofice a acestui termen : ,,în mijlocul sufletului nostru, adecă în conştiinţa aceluia ce . . . ” .

28 Clf. Stvn ilOa e , Chipxtl, p. 14 : „răsună In conştiinţa noastră” şi p. 67 : „num ele de conştiinţă___ exprimă natura unei cunoaşteri în care omul nu este singur” . N u rareori, repu­tatul teolog ortodox practică, în spiritul gloselor tradiţionale din textele teologice din secolele al xvn-Iea şi al xvm -Iea, interpretări implicite ale unor valori speciale, ale conceptului 'con­ştiinţă* : „Aceasta înseamnă că ştirea de sine nu este şi o cunoaştere satisfăcătoare a sa” (ib i- deni, p. 55 ); „«con-ştiinţa * c nu numai ştiinţa mea ca subiect cunoscător izolat despre mine ca cu cunoscut, ci şî o ştiinţă a mea despre mine In faţa forului superior” ( ibidem, p. 71).

24 A lte cazuri similare : convorbire «— lat. col loq uium, compunere *— lat. compositio, con­sfinţire lat. consecratio, consimţire lat. consensus, consîngean ■*— lat. consanguineus etc.

232 E u gen Munteanu 12

La Bible de Jârusalem, Paris, 1981. B ib l . Magii x= Biblia, isţennek a: dszovetsâgben es U jszo- vetsegben, adollkijclentesc ( . . . ) , Budapest, 1975. B ib l . Ma g h * — Szcnt Biblia azazi Islennek 6 es iij Testamentomâban, faghdtaiolt egesz Szc.nl Irăs, magyar nyelvre ţarditotiaKâroli Găspâr, Essex, 1988. B ib l . r u s . = Biblija, knigi Sveasennogo Pisanija Vetchogo i Novogo Zaveta. Kanoniceskije, Moskva, 1968. B ib l . s p â n . = La Sania Biblia, Antiguo y Nuevo Testamento. Antigua versiân de Casiodoro de lleina (1560 ), revisada por Cipriano de Valero (1602). Otras revisiones : 1862, 1909 y 1960. llevision de 1960, Madrid, 1986. B ib l . t:cr. = Bibliia, abo knigi sveatogo pisima storogo i novogo zapovitu, iz movi davnocvreisikoi i grecikoi na ukrainsiku doslivrio nanovo perekla- dena, s. I., s.a. Ca nte m ir , D iv . = Divanul sau Gilceava înţeleptului cu lumea ( — ), prin truda şi de oslcninţă iubirea lui Ion Dimitrie Constantin-Voievod ( . . . ) . Iaşi, 1698, în Dimitrie Cânte- mir, Opere complete. Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi comentarii de Virgil Gândea, Text grecesc de Maria Marine seu- Him u, Bucureşti, Editura Academiei, 1984. C ip a r iu , 0 . = Timotei Cipariu, Opere, I, Ediţie Îngrijită de Carmen- Gabriela Painfil. Introducere de Ga vrii Istrate, Bucureşti, Editura Academiei, 1987, II , Ediţie îngrijită de Carmen-Gabriela Pâm îil. Intro­ducere de Mioara Avram , Bucureşti, Editura Academiei, 1992. Con. Vor .=Codicele Voroneţean. Ediţie critică, studiu filologic şi studiu lingvistic de Mariana Costinescu, Bucureşti, Minerva, 1981. Coresi, L itu rg . = Coresi, Liturghicrul. Text stabilit, studiu introductiv şi indice de A l. Mareş, Bucureşti, Editura Academiei, 1969. Corn . = Biblia sau Sfiala Scriptură a Vechiului şi Noului Testament. Societatea B iblică Britanică [Irad. de D. Cornilescu, 1923). Co stin , O. = Miron Costin, Opere. Ediţie critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice şi glosar de P . P . Panaitescu, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi A rtă, 1958. D A = Dicţionarul limbii române, tomul I, partea I, A — B, Bucureşti, 1913; tomul 1, partea a I'i-a, C, ilucureşti, 1940; tomul I, partea a IH -a , D -D e , Bucureşti, 1949; tomul II, partea I, F — l, Bucureşti, 1934 ; tomul II, partea a Il-a , J-Lacustru, Bucureşti, 1937, Ladă-Lepăda, Bucureşti, 1940, Lepăda-Lojniţă, Bucureşti, 1940. DerOy — Lotus Deroy, L ’emprunl linguistique, Paris, 1956. D N N T = Colin Brown (ed .), The New International Dictionary of New Testament Thco- logg *. Translated, with additions and revisions, from German Theologisches Begriffslexikon zum Neuen Testament edited by Lothar Coenen, Erich Beyreuter and Hans Bietcnhard, voi. I, A — F , voi. I I , G -Pre , voi. i i i , P ri-Z , voi. IV , Indcxes, Miehigan, Zondervan, 1986. Dos., L iturg . = Dosoftci, Jhimnedzâiasea Liturghie, 1679. Ediţie critică de N . A . U rsu , laşi, 1980. Dos-, P a r . = Dosoftei, ] >arimiile preste an, Iaşi, 1683. D o u a y — The Holtj Bible, Douay ver- sion, translated from the Latin Vulgate (Douay, A . D . 1609; Rheims, A . D. 1682), w ith a Prefaceby ÎI. E . the Cardinal Archibishop of Westminster ( ___), London, Catholic Truth Society,1963. E lberfeld — Dic Heilige Schrift aus dem Grundtexi ubersetz Wuppertal/Eîberfcld,52. Auîlage, 1971. P ilo te i = Biblia sau Testamentul Vechi şi Nou ( . . . ) tipărit ( . . . ) prin bine- cuvîntarea ( . . . ) iubitorului de Dumnezeu Episcop al sfintei Episcopii Buzăul, D . D . F.iloteiu, Buzău, 1854. F r a n k f . = *H 0 E I A r P A O H ( . . . ) / Divinae Scripturae nempe Veteris ac Novi Teslamenti omnia, Graece, a viro doctissimo recognita el emendata, variisque lectionibus aucta ct illustrata. Frankofurti ad Moenum a pud Aridreae Wecheli haeredes, 1597. Gesenius = Gese- nius’ Hebrew and Chaldce Lexicon to the OldTeslament Scripiures, translated by Samuel Prideaux Tregelles, L L . I)., numerically eoded to Strong’s exhaustive Concordanec, with an english In­dex o f more than 12,000 Entries, Baker Book House, Grand Rapids, Miehigan, 1986. Ieud = Manuscrisul de la Icud. Text stabilit, studiu filologic, studiu de limbă şi indice de Mirela Teo- dorescu şi Ion Gheţie, Bucureşti, Editura Academiei, 1977. Issatschenko = A . Issatschenko, Mythen und Tatsachen iiber dic Fntstehung der russischen Literaiursprache, în seria „Vcrdffentii- chungen der Kommission fiir Linguistik und Kommunikationsforsehung” , I I I , V iena, 1975. Ivănescu , Dos. — G. Ivănescu, Limba mitropolitului Dosoftei, în „Anale le Academiei” , anul 108 (1974), seria a IV -a, voi. X X I V , p. 186— 194. Ivănescu , T erm . = G. Ivănescu, Formarea ter­minologiei filozofice moderne, în voi. Contribuţii la istoria limbii române literare în secolul al X lX -le a , Bucureşti, 1956, p. 171 — 204. K J V — The Holy Bible ( . . . ) , King James Version, s. 1., 1969. L arousse = Larousse de lalangue franţaise. Lexis. Librairie Larousse, 1979. L iturg . 1895 — Dumnezeeşlile Liturghii ale staţilor noştri părinţi loan Chrisostomul, Vasilie cel Mare şi Gri- gorie Teologul, tipărite ( . . . ) cu aprobarea Slutului Sinod al Sintci noastre Biserici Autocefale Ortodoxe Române, Bucureşti, 1895. L itu rg . 1902 = Dumnczeeşiilc Liturghii ale sfinţilor ierarhiloan Gură-de-Aur, Vasilie cel Marc şi Grigorie Teologul ( ___), tipărite(___ ) cu binecuvîntareaînaltpreasfinţcmei sale domnului loan Metianu, Arhiepiscop al Bisericei Ortodoxe Române din Transilvania ( — ), Sibiu, 1902. L it u r g . 1936 = Dumnezeiasca Liturghie a sfîntului loan Gură- dc-aur, tipărită în zilele prcînaltului nostru rege Carol I I şi ale înaitpreasfinţitului Dom n Miron, patriarhul românilor, Bucureşti, 1936. L iturg . gr. = A l © E I A I A E IT O T P P IA I Tcăv sv

dyţoiş; "coreptov •Jjp.cov ’ lwâvvou tou XpuoooTd'j.oi), Bact/.stoo tou M syccaou xal-rtăv npo7ŢYtac- ( . . . ) TCapĂ E uysv£oo nsp5t.xâp>j apx^avSpCrou, Veneţia, 1888. L u th e r 1 = Die

Bibel oder die gatize Schrift des AUen und Neuen Testaments "nach der Obersetzung Martin

13 L e x ic a l iz a r e i in lim b a rom ân ă a con cep tu lu i 'c o n ş tiin ţă ’ 233

Luthcrs m it A pokryphen R evid ierter T ext, Stuttgart, 1953. L u t h e r 3= D ie B ibel oder die ganzeSchrift des Alton und N euen Testamcnts nach der O bcrsetzung M artin L u th er ( ___ ), Stuttgart,1974. M a r d a r ie , L e x . = M ardaric Cozianul, Lexicon slavo-romăn şi Tilcuirea numelor din 1649, publicate ( . . . ) de G rigorie C reţu , Bucureşti, 1900. M ă r g . 1691 — Mărgăritare adecă cuvinte de multe feliuri a celui înalt intru sfinţi Părintelui noastru loan, Arhiepiscopul Ţarigradului ( . . . ) , Bucureşti, 1681 [traducere de Şerban şi R ad u Greceanuj. M ă r g . g r . = M apyap î-îa i ^ oi /oyo i Siacpocoi -rob ( — ) ’lcoâvvoo tou XpuaoaTOfxou ( — ), Veneţia, 1804. M a r t . o r t . 1691 = P r a ­voslavnica mărturisire a soborniceştii şi aposloleşlii Bcsericii răsăritului dupe grecească ( . . . ) , întoarsă în limba românească de Radul Logofăt Greceanul, B uzău . 1691, în ediţia Mărturisirea ortodoxă ( . . . ) ed itată de N ico lae M . Popescu, Gheorghe I. Moisescu, Bucureşti, 1942. M a r t . o r t . 1699 - ’OpOoBo^o- ’OptoXoyia -n )<; - ic -s c o ţ vsxi}<j/.v/-r!q ’A tcocttoaixt]? ’Ey.y.'/.rpLxq ■zrfr- ’Avairo/.Lx% ( . . . ) tou SuvaytoŞou, ev etsi a/_yi> [1699] ( . . . ) , ~ ap a toG jtoo eviepouovaxoic 5A v tî;j.o>j -tou ’lpyjptat;. M a r t . o r t . 1844 = Mărturisirea ortodoxă a aposto- leştei şi caloliceştei biserici de răsărit, alcătuită de mitropolitul Petru M ovilă ( . . . ) , tălmăcită in limba românească de arhim. Filaret Scriban, N eam ţ, 1844. M a r t . o r t . 1899 = Mărturisirea Or­todoxă a lu i Petru M ov ilă ( . . . ) , Bucureşti 1899 [traducere efectuată de o com isie sinodală). M a r t . o r t . 1981 — Mărturisirea de credinţă a B isericii Ortodoxe (1 6 4 2 ). T raducere de A lexandru E lian , Bucureşti, E d itu ra Institutului B ib lic şi de M isiune a l B isericii O rtodoxe Rom âne, 1981. M icu = Biblia , adecă Dumnezeiasca Scriptură a legii vechi şi a ceii noao, B la j. 1795 [ediţie în grijită de Sam uil M icu ]. M o f f a t = A new iranslution o f the B ible, containing thc Old and N ew Testament (Jam es M o ffa t), I.ondon, s.a. Ms. 45 = B ib lioteca Filialei C luj a Academ iei Rom âne, fondu l B la j, m anuscrisul rom ânesc nr. 45, conţine traducerea in tegrală a Vechiului Testament, efectuată de N ico lae M ilcscu şi revizu ită de un anonim m oldovean (p ro bab il D oso fte i) în a doua jum ătate a secolului al X V I I - le a . Ms. 4389 = B iblioteca Academ ie i Rom âne, m anus­crisul rom ânesc nr. 4389, conţine traducerea in tegrală a Vechiului Testament, e fectuată după slavonă şi latină de un anonim m untean (p ro bab il D an iil A ndreau Panoneanul), in a doua ju ­m ătate a secolului a l X V J I-lea . M u n t e a n u , Co n it g . -= E ugen M unteanu, Configuraţia ctmpnlui semantic referitor la noţiunile din sfera cunoaşterii în B ib lia de la Bucureşti (1688), în comparaţie cu originalul grecesc al traducerii, in A U Î , serie nouă, lingvistică, X X X V , 1989, p. 43 — 62. N i t z . — Biblia sau Sfinta Scriptură ( . . . ) , traducere de N . N itzulescu, 1908. N T = N o vum Testa- mentum Gracce el Latine. Texturii G raecum post E bcrh ard N estle et Ervvin Nestle conim uniter ediderunt K u r l A lan d , M atthew B lack, Gario M . M artin i, B ruce M . M ctzger, A llen W ikgren . T extu s Latin us N ovae V u lgatae B ibliorum Sacrorum E dition i debetur utriusquc textus ap pa - ratum criticuni recensuerunt et editionem novis curis elaboruverunt K u rt A la n d et B arba ra A lan d una cum Instituto studioruni textus N ov i Tcstam cnli M onasteriensi (W cstp lia lia ), Deutsche Bibelgescllschaft, Stuttgart, 1984. N T B 1648 = N oul Testament sau împăcarea au l.cagea noao a lu i Iisus Hristos Dom nulu i nostru. Izvodii cu marc socotinţă, den izvod grecescu şi slo- venescu pre limbă rumănească ( . . . ) , B ă lg rad , 1648 (reeditare la Ed itu ra Episcopiei O rtodoxe R om ân e a A lb a -lu lie i , 1988). N . T . E n g l 1 = R ic h a r d Francis W eym outh , The N ew Testament in M odern Speech 5, s. 1., 1938. X . T . f r . = L e Nouvcau Testament de notre Seigtieur Jesus-Clirist. Traduction d ’O s lc rva ld , revision de 1894, s. 1., 1936. N . T . it a i . = 11 Nuovo Tcstamerilo. Vcrsione riveduto sul testo originale dai D ottor G iovanni Luzz i, G enova , Casa clclla B ibb ia G inevra , 1965. N . T . p o l . = Pism o Swiţte Nowego Tcstamentu w przekhidzie z jşzyka grec-kiego opra- cow al B p K azim ierz R om aniuk , W yd an ic V , W arszaw a -S lruga/K rakow , W yd aw m ctw o M icha- lincum , 1989. N . T . r o m .-c a t .— N ou l Testament, tradus şi adnotat de pr. dr. E m il Pasca l, ed. a ÎV -a , P a ris , E d ition s du D ialogue, 1992. N . T . s îr b . — N o v i zavet preveo D r. Em iiian M . Carnik, Beograd , 1973. Ostr o g= B ib lija sireci kriigQ Vclchago i N o v ago Zavcla po Qzykn slovensku( . . . ) , Ostrog. 1581. P e ir g e = C. A . Peirce, , ,Conscience” in the N ew Testament, London , 1955. P e n - t ic o st . 1988 = Peniicostar, adică sfintele slujbe de la Dum inica Paştilor ptnă la Dum inica tu­turor sfinţilor, ed iţia a V l l -a , Bucureşti, E d itu ra Institutului B ib lic şi de M isiune a i Bisericii O rtodoxe Rom âne, 1988. P e r l b ib e l = D ie heilige Schrift aus dem Grundlext iibersetzt, W u p p e r la l, V erlag R . Brockhaus, 1986. P ir o t -C l a m e r = La Sainle Bible. T ext latin et traduction franyaise u ’apres Ies textes orig inaux avec u n com m entaire exegeiique et thcologique ( . . . ) , p ar Lou is

P iro t ( — ) e t A lb c rt C lam er, Tom e V I . Les Livres sapierdiaux, Paris , 1951. P o r z ig = W a lte r

Porzig , Das W undcr der Sprachc, B erna , 1950. Ps. Sen. — Psaltirea Sehciauă, comparată cu

celelalte Psaltiri din sec. X V I şi X V I I traduse din slavoneştc. Ed iţiune critică de I .-A . Candrea, I. Introducere. II. T ex tu l ş i glosarele, Bucureşti, 1916. Q uigh p .r a t — Dictiorinaire latin-franşais ( . , - )p a r . L . Quicherat et A . D ave lu y { . . . ) v in gt et uniem e tirage, Paris , 1867. R a d u -G a l . =

B iblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului ş i a N ou lu i Testament, tradusă d u p ă textele

originalelor ebraice şi greceşti dc Preoţii P rofesori V asiie R ad u şi G a la Galaction, Bucureşti, E d itu ra Fundaţiilo r R egale , 1938. R o s e t t î-C a z a c u -O n u = A lexan d ru R osetti, B o ris Cazacu,

Liviu Onu, Istoria limbii române literare, voi. I. De la origini plnă la începutul secolului al XlX-lea. Ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Bucureşti, Minerva, 1971. Sept. — H IlA A A lA A IA 0 H K H KATA T O Y S EBAOM H KONTA. Vetus Teslamentum Greacum juxta septuc- ginla interpretes, ex auctoritate Sixti Quinti Pontifici Maximi ( . . . ) . Cura et studio I. N . Ja- ger, Paris, 1882. Sophocles = E. A . Sophocles, Grcek Lexicon of the Itoman and Byzantine Pe- riods ( ţrom B. C. 140 io A. D. 1110), Cambridge/Harvard/London, Oxford University Press, 1914. Spicq 1938 = C. Spicq, Laconscience dans le Xouvcau Testament, in „Hevue Bibliquc” , 1938, p. 50—80. Spico 1970 — C. Spicq, Conscienee, în Johannes B. Baucr (ed.), iîncyclopaedia of Biblicul Thcologg, I, 1970, p. 131 — 134. Stăniloae, Chipul = Pr. Prof. dr. Dumitru Stăni- loae, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Craiova, 1987. Stendahl = K. Stendahl, The Apostlc Paul and the Introspective Conscienee of the West, in „Harvard Thcological Kcview” , nr. 56 (1963), p. 199—215. Sthong = The Exhaustive Concordance of the Itible ( . . . ) togelher with a Compara­tive Concordance of the Authorizcd and Jievised Versions ( ), also Brief Dictionaries of the He-brew and Greek Words of the Origina!. with References to the English Words, by James Strong, 31th Ed., Abingdon Press, Nashvllle/New-York, 1973. ŞA — Şcoala Ardeleană, I— II, Ediţie critică, note, bibliografie şi glosar de Florea Fugariu. Introducere de Dumitru Ghişe şi Pompiliu Teodor, Bucureşti, Minerva, 1983; Şaouna = Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a legii cei vechi şi a cei noao, tipărită ( . . . ) sub privegherea şi cu binccuvlntarea excelenţei sale An­drei Şaguna, Sibiu, 1856— 1858. T hayeh = A Greek-English Lexikon of the New Testament, being Grimm’s Wilkc’s Clavis Novi Testamenti, translated, revised and enlarged by Joseph Henry Thayer, 5th Ed., Michigan, 1980. Th r a ll = M. E. Thrall, The Paulinc lise of Concept of sv- keidksis, in „New Testament Studies” , nr. 14 (1967— 1968), p. 118— 125. L’nsu 1976= N. A. Ursu, Dosoftei necunoscut, in „Cronica’’, 11 (1976), p. 5— 6. Vahlaam, I1ăsp . = Yarlaam, Opere. Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc. Ediţie critică, studiu filologic şi studiu lingvistic de Mirela Tcodorescu, Bucureşti, Minerva, 1984. V T = B ih l . H ebr ., Sept ., V u l g . V u lg . = ZIi- bliorum Sacrorum juxta Vulgatam clemcnlinam nova edilio ( . . . ) , curavit Aloisius Grammatica, ’l'ypis polyglotis Vaticanis, 1929 [textul este identic cu cel din Biblia ud vetustissima exemplaria castigata ( . . . ) , Antverpiae, cx officina Christophori Piantini, 1565, utilizat de autorul nis. 4389].

234_____________________________________ Eugen M u n tea n u ________________________________________ 34

Humnnische LexiUalisicriincj vom cjrieehiscîieii auveî^ai?

( Z u s a ni m e n f a s s u n g )

Vom historisch-Lexikografischen Gesichtspunkt gesehen, erforscht diese Arbeit don Proze B der tbernahme, der Einfiigung und der Lexika- lisierung des Begriffs ‘BewuBtsein’ in der rumănischen Althochspraehe. llieser Begriff stellt eine der wichtigsten Komponenten der sogenannen enxopaisch.cn Begriffsgemeinsehaft dar. Von den alten griechischen Den- kern als griech. <rjvst8rj<n<; hervorgebracht, und auch in der Bibel (drei- mal im AT, hâufig im NT) gebrauoht, wurde der Begriff 'BewuBtsein* als lat. conscientia und altkii’chenslasv. sv/oSstu nachgebildet. In (ier rumă­nischen Sprache wurde es das erste Mal durch die religiosea bersetzun- gen der zweiten Halite des 17. J ahrhunderts lcxikaîlsiert.

Mit Hilfe eîner textvergleichenden Arbeitsmet none identifiziert der Verfasser dieser Arbit vier Arton der Lexikalisierung des Begriffs 'BewuB­tsein’ in der obenangefiihrten Periode der rumănischen Althochspraehe, nârrdich ; 1. eine approximative Gleichstellung der Bedeubung, d.h. „calque de signifid” (Lehnbedeutung), z. B. rum. ştiinţă, cunoştinţă, cuget, ginii, sfat, socotinţă; 2. eine Wiederherstellung des griechisclien bzw. kirelieii- slawisehen Lexeins mit ruraânisehen Morphemcn also eine lexikalische

15 Lexicalizarea în limba română a conceptului 'conştiinţă' 235

Lelin iibeitragung, z. B . rum . împreună ştiinţă, cuştiinţă, 3. die Benutzung von erlăutem den Syntagm en, z. B . rum . cunoştinţa sufletului, ştiinţa su­fletească, ştiinţa sufletului, und 4. sporadische Versuche lateinische Lehn - worter als Neologism en zu akzeptieren (bei Dosoftei und Cantem ir).

I )ie moderne F o n ii conştiinţă, die in der ersten H â lfte des 19. Jahrlm n- derts in verseîiiedenen plionetischen Yarianten (conscienţie, consciinţâ, conscienţâ u-S/w.) attestiert w ird, ist gleichfalls das Ergebnis einer H alb le li- nubertragung (lat. P ra f. con- + rum . ştiinţă).

Iulie 1993 Facultatea de Litere Iaşi, B-dul Copou nr. 11