227481332 Comunicarea Cu Pacientul

8/18/2019 227481332 Comunicarea Cu Pacientul

1/14

TEHNICI DE COMUNICARE

“Avem doua urechi si o singura gura ca sa ascultam de doua ori mai multdecat vorbim!

Retineti ca intre dvs ca emitator si persoana din fata dvs, receptorul, se interpune canalul decomunicare in care pot apare bariere in calea mesajului

Pentru ca mesajul sa treaca prin acest canal, el trebuie redat intr-o forma apta de transmisie.

Mesajul (limbaj verbal, non-verbal, para-verbal) poate fi descifrat uneori distorsionat decatre receptor, de aceea este important modul in care transmitem acest mesaj.

Comunicarea interumana vehiculeaza si un continut emotional ce se caracterizeaza printr-ungrad de consonanta psihica, de acceptare sau inacceptare, de concordanta sau neconcordanta,ceea ce se manifesta intr-un fel sau altul in atitudinea celor ce participa la comunicare.

rice emitator devine la randul sau receptor in procesul comunicarii.

Ca receptor este important sa invatam sa ascultam in mod activ !!!

A"CU#TAREA ACTI$A

A asculta activ inseamna%

Ascultarea mesa&ului ' este important sa acordam atentie informatiilor care se transmit, saauzim si sa intelegem mesajul transmis

Identi(icarea emotiilor )e care le contine mesa&ul " aceste emotii pot fi e#primate direct, prin cuvinte sau trebuie sa le identificam singuri, in functie de mimica, gesturi, tonalitate, pauze in vorbire

Inlaturarea )osibilelor bariere in calea comunicarii ' evitati sa dati ordine, saamentintati, sa criticati neconstructiv, sa interogati, sa ironizati etc. $ceste bariere se potdatora interlocutorului sau chiar dvs.

$eri(icarea intelegerii corecte a mesa&ului ' punem intrebari, urmarim daca limbajulnonverbal este in concordanta cu mesajul verbal transmis.

Incura&area vorbitorului )entru a continua

Elementele ascultarii active sunt%

- feedbac%-ul - sumarizarea - formularea intrebarilor

&


2/14

*EED+AC,-U#

Presupune oferirea unui raspuns la cele comunicate de vorbitor.

'e multe ori il dam sau il primim in stil nonverbal inclinarea capului, gesturi de incurajare, gesturi care arata ca suneti pacientul este atent si interesat.

Rolul (eedbac.-ului%

ajuta la construirea relatiei interumane arata vorbitorului ca mesajul sau este inteles creeaza vorbitorului sentimentul ca este acceptat

ajuta vorbitorul sa continue si face ca situatia sa nu se transforme intr-unsimplu monolog

Tehnici de (eedbac.

&. *na din tehnicile de oferire a feedbac%-ului, utila in relatia noastra cu pacientul, este (eedbac.-ulechilibrat. $ceasta tehnica presupune urmatoarele elemente

o se ofera o prima perspectiva pozitiva asupra unui anumit comportamento se e#prima ingrijorarea cu privire la comportamentul negativ.

'e e#empluo “Este foarte bine ca ati apelat la servicii specializate pentru problema dumneavoastra.o Psihoterapia va poate ajuta in multe feluri. Ma ingrijoreaza dorinta dumneavoastra de a nu

lua medicatie pentru problemele pe care le aveti”

+. Tehnica sand/ich " este o tehnica in care oferim feedbac%-ul negativ impachetatintre douafelii de pozitiv.

'e e#empluo “V-ati facut foarte bine tema de casa si apreciez atentia si meticulozitatea cu care lucrati.

(!

o "ceasta tema de casa nu este totul in munca noastra in terapie. #elelalte e$ercitii sunt si ele

foarte importante si am sa va rog sa le realizati% altfel nu putem continua. (-!

o &iind atat de atenta la detalii% cum va vad ca sunteti la teme de casa% sunt convinsa ca si

e$ercitiile le veti face cu multa atentie si foarte corect. (!”

o *OARTE IM0ORTANT

+


3/14

o ntre partea pozitiva si cea negativa, evitati sa folositi conjunctiile DAR1 IN"A1 CU

TOATE A"TEA1 CI222 /le contracareaza efectele pozitive ale frazei, determinandconcentrarea atentiei pacientului doar asupra partilor negative ale feedbac%-ului.

"UMARI3AREA

Presupune sa rezumati sintetic, concis, precis mesajul care vi se transmite

Rolul sumari4arii%

pastreaza coerenta in comunicare intareste feedbac%-ul marcheaza aspectele importante

*ORMU#AREA INTRE+ARI#OR

n cadrul comunicarii cu pacientul un rol important il au intrebarile si modul in careformulam aceste intrebari, astfel incat sa obtinem afirmatiile dorite.

Rolul intrebarilor%

va ajuta sa colectati informatii sa clarificati informatiile primite sa conduceti discutia spre diferite aspecte.

Ti)uri de intrebari

• n general, intrebarile pot fi clasificate ca intrebari inchise si intrebari deschise.

• ntrebarile inchise sunt intrebari la care se poate raspunde monosilabic, de e#emplu cu da!sau “nu!2

• Avantajele folosirii intrebarilor inchise: sunt usor de formulat primirea unor raspunsuri simple, directe

0

*a asa Nu (a asa

- ncepe cu aspectele pozitive- 1ii sincer - 1a referire la fapte

- 1ii constructiv, adica ofera sisolutii

- 2u da feedbac% negativ in public- 2u ataca persoana ci atacasubiectul

- 2u il face pe celalalt sa se apere


4/14

compararea raspunsurilor date de mai multe persoane sunt foarte utile la persoanele care vorbesc foarte mult si pentru incheierea

unei conversatii.

Dezavantajele folosirii intrebarilor inchise:

nu permit obtinerea unor informatii detaliate pot crea tensiune, interlocutorul neavand posibilitatea sa ofere e#plicatii

• Intrebarile deschise (C$2', C*M, *2'/, C2/, C$R/) permit libertate in alegerearaspunsului.

• Avantajele folosirii intrebarilor deschise:

obtinerea de informatii mai detaliate e#primarea opiniilor, sentimentelor

• Dezavantajele folosirii intrebarilor deschise:

dureaza mai mult timp se pot obtine informatii, detalii irelevante pot aparea devieri de la subiect se pot evita raspunsurile directe la intrebari

$laturi de aceste intrebari de baza mai e#ista si intrebarile justificative ('/ C/, C/).

$cest tip de intrebari folosite in anumite conte#te si cu anumite conotatii inchid dialogul,determinand interlocutorul sa se simta vinovat pentru ceea ce s-a intamplat, inainte de a aveatimp sa e#plice ce anume s-a intamplat.

E5em)le de e5)resii inde4irabile in relatia cu )acientul%

&. /#presii din familia 6negarea negativului62 3tergeti din vocabular toate e#presiile prin care seneaga ceva. Motivul4 Chiar daca la nivelul constientului cel care va asculta va intelege perfect, lanivelul subconstientului creierul nu intelege negarea si se va forma chiar imaginea pe care nu ovreti!

$dica, daca spuneti 'ici o problema'% subconstientul celor care va asculta va retinee#istenta unei probleme5

daca spuneti 'u va ingrijorati'% se va intelege ca e#ista niste motive de ingrijorare5 daca spuneti 'u e grav'% se va intelege tocmai ca e grav.

$sadar, de fiecare data cand sunteti tentat sa folositi o e#presie cum sunt cele de mai sus,mai bine cautati o formulare echivalenta, dar pozitiva. 'e e#emplu, in loc de 6 u va suparati...6,spuneti 6 &iti amabil ...6

+. 6Da1 dar226 $ceasta e#presie este obligatoriu sa fie eliminata. 7a nivel subliminal pacientul percepe oricum un 6nu6 (o pozitie diferita de a lui, o critica la ceea ce a spus) si, in loc sa asculteceea ce urmeaza dupa 6dar6, va deveni mai rigid.

Ceea ce aveti de facut este sa inlocuiti 'dar' cu 'si'. 'in punctul de vedere a ceea ce avetide spus, sensul e#presiei nu se va modifica, in schimb pacientul nu va mai percepe critica implicita.

8


5/14

0. 6$a rog6 " este o varianta care se foloseste in alte domenii si nu in medicina.

$ fi prea politicosi sau prea servili cu pacientul nostru este gresit. Chiar ar fi dedorit sa fimatenti la momentele in care suntem tentati sa fim prea politicosi si sa ne intrebam de ce facem asta.

8. $desea auzim e#presia 6Imi )are rau7 dar222“1 singurul 6rezultat6 pe care il obtinem este

pierderea respectului din partea pacientului.

'aca e#ista un motiv pentru care trebuie sa ne cerem scuze, putem formula altfel, dee#emplu '#eea ce s-a intamplat este% intr-adevar% ceva foarte neplacut. )aideti sa vedem cum

putem gasi o rezolvare'.

9. 6$oi incerca62 $ spune 6 sa incerc6 sau ceva asemanator inseamna, evident, a pregati terenul pentru a putea spune mai tarziu 6$m incercat, dar nu a fost posibil6. :erbul 6a incerca6 nu creeazadeloc incredere si ii da imediat de banuit pacientului.

'aca rezultatul pe care il va aduce tratamentul nostru nu este garantat, este profesionist sa

spunem ceva de genul '*in e$perienta mea pot sa va spun ca...'.

;. 6Nu sunt sigur62 Cum sa convingem un pacient atata timp cat noi insine nu suntem convinsi (silasam si sa se vada lucrul acesta)4 'aca ne aflam in dificultate cand trebuie sa raspundem la oobiectie, iata ce vom spune

'+ntrebarea dvs. e foarte interesanta. "m sa caut in literatura de specialitate raspunsul si

am sa va pregatesc un material pe data viitoare cu privire la acest aspect.”


6/14

>nt?lnirea barierelor comunic@rii reprezint@ at?t o eficienAa c?t Bi o ineficienA@ a acesteia, faptcare determin@ o nou@ strategie cognitiv@ n ceea ce priveBte, n acest conte#t, actul relaAiei medic-

pacient.

$stfel, Doldevici . (+EEE), comunicarea e(icient8 are urm8toarele caracteristici%

- subiectul Bi e#prim@ sentimentele n mod des-chis Bi direct5- l ncurajeaz@ pe partenerul s@u s@ fac@ acelaBi lucru.

Mai precis, primul spune ce g?ndeBte Bi ce simte Bi ncearc@ s@ nAeleag@ ce g?ndeBte Bi cesimte cel din urm@.

Furns ' (&G=G) prezint@ o list@ ce cuprinde caracteristicile comunic8rii ine(iciente1 sub(orma%

♣ adev@rul mi aparAine H persoana insist@ afir-m?nd c@ numai ea are dreptate Bi c@ cel@lalt senBeal@5

♣ blamul H subiectul afirm@ c@ problema creat@ se datoreaz@ greBelii celuilalt5♣ maturizarea H subiectul susAine c@ este o vic-tim@ inocent@5♣ descalificarea H persoana afirm@ c@ celalalt greBeBte sau este un Iratat, pentru c@ acesta

Itotdea-una face sau Iniciodat@ nu face anumite lucruri5♣ lipsa de speranA@ H subiectul abandoneaz@ disputa, susAin?nd c@ nu merit@ s@ ncerce5♣ spiritul revendicativ H individul susAine c@ are dreptul la un tratament mai bun, dar refuz@ s@

cear@ ceea ce doreBte ntr-un mod deschis Bi direct5♣ negarea H persoana insist@ c@ nu se simte su-p@rat@, lovit@ sau deprimat@ atunci c?nd de fapt

aBa stau lucrurile5♣ agresivitate pasiv@ H subiectul se retrage f@r@ s@ spun@ nimic, eventual iese Ica o furtun@

din ca-mer@, tr?ntind uBa5♣ autoblamarea H n loc s@ rezolve problema, subiectul se comport@ ca Bi cum ar fi o problem@

demn@ de dispreA, autoacuz?ndu-se5♣ acordarea ajutorului cu orice preA H n loc s@ ascult@m c?t de trist, lovit sau sup@rat este

cel@lalt, ncerc@m cu orice preA s@ rezolv@m problema sau s@-i acord@m ajutorul nostru5♣ sarcasmul H cuvintele sau tonul reflect@ ten-siune Bi ostilitate, pe care subiectul nu le

recunoaBte deschis5♣ tactica IAapului isp@Bitor H subiectul pretinde c@ cealalt@ persoan@ are o problem@, n timp

ce el este fericit, echilibrat Bi neimplicat n conflict5♣ defensivitatea H refuz de a admite c@ facem ceva greBit sau c@ avem vreo imperfecAiune5♣ contraatacul H n loc s@ conBtientiz@m ceea ce simte cel@lalt i r@spundem la critic@ cu

aceeaBi moned@5♣ diversitatea H n loc s@ se preocupe de modul n care cei doi parteneri se simt Iaici Bi acum,

unul dintre ei sau ambii prezint@ liste ale nenAelegerilor Bi conflictelor trecute.

Motivele care 9i 9m)iedic8 )e oameni s8 comunice adecvat unii cu al:ii1 o)rindu-se la• fobia de conflicte H subiectul se teme de con-flicte sau de sentimentele de ostilitate

e#primate de alte persoane, Ipolitica struAului5 perfecAionismul emoAional H subiectul este convins de faptul c@ oamenii l vor privi de sus

dac@ vor afla ce simte cu adev@rat5 teama de dezaprobare Bi respingere H subiec-tul se teme c@ oamenii nu l vor agrea dac@ Bi

va e#prima propriile idei Bi sentimente5

;


7/14

agresivitatea pasiv@ H subiectul Bi reprim@ sentimentele de frustrare Bi ostilitate, n loc s@ see#prime n mod deschis5

lipsa de speranA@ H subiectul crede c@ a ncer-cat totul Bi c@ nimic nu a dat rezultat, ajunge lacon-cluzia c@ situaAia este ntr-adev@r lipsit@ de speranA@5

nivelul sc@zut al autonomiei H subiectul consi-der@ c@ nu are dreptul s@-Bi e#primesentimentele sau s@ le cear@ celorlalAi anumite lucruri5

spontaneitatea H subiectul consider@ c@ orice modificare n stilul s@u personal de cunoaBtere,este ridicol@ Bi pare fals@5

Icitirea g?ndului H subiectul crede c@ ceilaAi trebuie s@ Btie ce simte Bi ce doreBte el, f@r@ a fine-cesar s@-Bi e#prime n mod deschis sentimentele Bi dorinAele5

teama spre maturizare H subiectul se teme s@ recunoasc@ faptul c@ este sup@rat, deoarece nuvrea s@ dea nim@nui satisfacAia de a afla c@ l-a r@nit, suferind n t@cere5

nevoia de a rezolva problema H subiectul are un conflict cu cineva, ncearc@ a rezolva problema, n loc s@ mp@rt@Beasc@ n mod deschis sentimentele Bi s@ asculte ceea ce simtecealalt@ persoan@.

0ACIENTU#Pentru a defini calitatea de pacient a unei persoane, consider@m c@ e necesar a porni de la ceea

ce '/J (&Gn actul cotidian al comunit@Aii, este folosit de cele mai multe ori n cadrul rolului social pecare l indeplineBte persoana care apare n tripl@ ipostaz@ de om ce alin@ suferinAa, vindec@

boala Bi salveaz@ (uneori) viaAa bolnavului " acesta fiind medicul c?t Bi cea a persoanei bolnave Bi suferinde, identific?nd " bolnavul.

Rolul social al bolnavului a determinat apariAia mai multor concepte privind raportareaacestuia la comunitate, prin rolul social nou pe care-l dob?n-deBte pe o perioad@ de timp

limitat@ sau nu. $stfel, .F. amandescu (&GG


8/14

a) " degrevarea de sarcini Bi responsabilit@Ai normale n funcAie de natura Bi gravitatea bolii5

b) " bolnavul nu se poate ns@n@toBi singur, printr-un act de decizie propriu, de aceea, elnu este f@cut responsabil de incapacitatea sa5

c) " boala trebuie considerat@ ca indezirabil@ Bi bolnavul trebuie s@ doreasc@ Is@ se fac@

bine, aceasta fiind o legitimitate condiAionat@ a rolului de bolnav5d) " obligaAia bolnavului de a c@uta ajutor com-petent Bi de a coopera cu cei ce r@spundde ngrijirile de s@n@tate.

Ca o chintesenAa la cele enunAate anterior, tipul de rol al bolnavului n comunitate depinde deo serie de factori cum ar fi

a) " felul bolii (somatici, psihici)5 b) " gravitatea bolii5c) " cronicitatea bolii5d) " genul de tratament ambulator, staAionar, spitalicesc.

3e poate nt?mpla ca pacientul s@ ncerce s@ trag@ foloase de pe urma st@rii sale Bi s@considere boala ca pe un mijloc de a sc@pa de responsabilit@Ai pe care nu le poate sau nu vreas@ Bi le asume.

Medicul trebuie s@ p@streze n acest sens un echilibru ntre a ajuta bolnavul Bi a-l refuza. $-lajuta n relaAia terapeutic@ pentru a-Bi dep@Bi starea de dependenA@ cauzat@ de boal@ Bi a-irefuza tenta-tiva de Imanipulare prin recompense viz?nd cereri ce nu decurg din starea de

boal@.

MEDICU#Ca rol social, medicul este definit prin cinci elemente, acestea fiind

&) " com)eten:a tehnic8 H se delimiteaz@ ca fiind prioritar@ din punct de vedere al eficienAeiac-tului medical5+) " universalism H nu poate refuza bolnavii dup@ criterii arbitrare, el fiind medic pentru toat@lumea, indiferent de pozitia social@, se#, ras@, religia bolnavului50) " s)eci(icitatea (unc:ional8 H este specializat ntr-un domeniu, bine precizat, limitat las@n@tate Bi boal@, neav?nd dreptul s@ dep@Beasc@ limitele dome-niului medical58) " neutralitate a(ectiv8 H raportul cu bolnavul trebuie s@ fie obiectiv Bi nonemoAional,asigur?ndu-i obiectivitatea, nefiind p@rtinitor Bi neconfes?ndu-se pacientului59) " orientarea s)re colectivitate H ideologia profesiunii medicale pune accent pedevotamentul faA@ de colectivitate, consider?nd c@ n medicin@ pro-fitul este cel mai puAinc@utat, medicul fiind un pro-motor al moralit@Aii.

0ACIENTU# CO0I#

>ncadrat n aceast@ perioad@ a evoluAiei sale de la naBtere Bi p?n@ n jurul v?rstei de && ani (apare pu-bertatea sau preadolescenAa), copilul manifest@ o a-numit@ atitudine n dezvoltarea Bi evoluAia sa.

$stfel, se constat@ ciclic momente n care&) " are nevoie stringent@ de mam@ cu care are o leg@tur@ special@ de la naBtere Bi p?n@ la un an5+) " se dezvolt@ ntre cei doi " mam@ Bi copil- o dimensiune a compatibilit@Aii lor, adic@

=


9/14

a) " potrivirea parental@, Icontabilizeaz@ ar-monia Bi nAelegerea p@rinAilor cucopilul, cre?ndu-se n timp structuri comportamentale s@n@toase5

b) " slaba potrivire parental@ duce la incompa-tibilitate Bi n timp, la dezvoltarea uneiatitudini afective carenAiale5

0) " apariAia n jurul primilor trei ani de viaA@ ai copilului, a st@rilor de ruBine, autonomie, acuriozi-t@Aii (Idesface, Idistruge juc@rii)5 cogniAiei prin lu-mea ntreb@rilor " de ce4 c?t4 Bi a

jocului ce-n multe cazuri l ajut@ n socializ@rile dar Bi raporturile sale la un grup social58) " iniAiativa, nevinov@Aia c?t Bi Ipsihologia buzunarelor pline, apare n perioda preBcolarit@Aii

" 0 " ;< ani " unde jocul, comunicarea, independenAa n miBcare, descoperirea lumii, punamprenta pe v?rst@, se recunoaBte ca individ separat de ceilalAi, ajung?nd chiar a se identifica cu

p@rinAii care devinun ideal de viaA@, de aceea aceBtia pot s@ fie, dup@ amandescu . F. (+EE+) - autoritari5 - hipertoleranAi5 - indulgenAi5 - severi5 - agresivi5

- raporturile dintre ei doi fiind deosebite.9) " copil@ria mijlocie " ;< " &E&& ani, se identific@ cu v?rsta Bcolar@ mic@, unde copilul setransform@ n elev, timpul devine un timp pedago-gic, apar elemente ca h@rnicia, perseverenAa,activi-tatea variat@, inferioritatea, dezvolt@ o anumit@ sensi-bilitate, este mai sigur pe el n cadrulfamiliei, fapt ce-i determin@ o conduit@ atipic@ n cazul apariAiei unor disfuncAionalit@Ai, cum ar fidivorAul, certurile, b@t@ile, etc.

Lin?nd cont de cele menAionate anterior medicul trebuie s@ Btie c@, faAa de boal@, $thanasiu$. (&G=0), copilul poate manifesta o atitudine ce de-pinde n mare m@sur@ de atitudinea p@rinAilor5atitu-dinea de supraprotecAie ca Bi cea pesimist@ este egal de d@un@toare, neuit?nd c@ de obicei boalase nso-AeBte de o emoAionalitate crescut@.

Practic, o boal@ ndelungat@ afecteaz@ statusul social n grupul de copii, st?njeneBtedezvoltarea comportamentului social, creaz@ labilit@Ai n partici-parea la joc iar legat de

performanAele Bcoalre, gene-reaz@ sentimente de frustrare. 'e aceea, e necesar ca medicul s@cunoasc@ at?t etapele de dezvoltare bio-psiho-sociale ale copilului, dar mai ales s@ dove-deasc@metod@ n a aborda copilul, f@c?ndu-l cooperant Bi reuBind a realiza o anamne48 e(icient82

:a trebui s@ cunoasc@ relaAia dintre copil Bi p@-rinAi vs p@rinti Bi copil, s@ Btie cum Bi petreceacesta timpul liber c?t Bi cel pedagogic, dar mai ales s@-l trateze pe pacient cu foarte mult@res)onsabilitate2 $stfel, medicul e necesar a aborda sub form@ de joc ntreaga consultatie, aceastaAin?nd cont de v?rsta pacientului, av?nd grij@ de a nu crea st@ri de panic@ Bi destructur@ri

comportamentale.

/ indicat ca medicul n comunicarea Bi relaAionarea sa cu co)ilul1 amandescu .F. (+EE+), s@a) " cunoasc@ Bi s@ nAeleag@ dezvoltarea copilului5

b) " evalueze comportamentul copilului av?nd n vedere c@ multe comportamente sunt doarinadap-t@ri situaAionale sau manifest@ri normale la o anu-mit@ v?rst@ (n unele cazuri nefiind

justificat un consult psihiatric)5c) " Bi construiasc@ un set de tehnici cu ajutorul c@rora s@ poat@ rezolva diferite tulbur@ri decopor-tament, Ain?nd cont ns@ de faptul c@ e#ist@ o tehinc@ unic@, valabil@ pentru toAi copiii Bi c@aceste tehnici se modeleaz@ dup@ nevoile copilului Bi ale familiei sale.

>n asemenea condiAii, se diminueaz@ at?t atitu-dinea copilului c?t Bi implicit a familiei faA@de tot ce nseamn@ prevenAie Bi intervenAie medical@ la acest nivel, comunicarea Bi

G


10/14

relaAionarea medic " copil vs copil " medic, av?nd la baz@ elementele de cunoaB-tere,acceptare, inAelegere Bi ajutor reciproc.

'e asemenea, Ain?nd cont de faptul c@ atitudi-nea de baz@ n prima faz@ a copil@riei este jocul, medicul e necesar a porni de la acest deziderat, folosindu-l direct n comunicarea BirelaAionarea sa cu pacientul " copil, aBa nc?t n cabinetul s@u s@ se afle, dac@ nu un colAiBor

special cu juc@rii, m@suA@ Bi scaune speciale pentru copii unde s@-Bi desf@Boare consultaAia,cel puAin c?teva juc@rii ndr@gite de copii pe care s@ le foloseasc@ la momentul oportun(acolo unde situaAia o cere).

$stfel, n timpul consultaAiei aBa cum aminteam anterior, copilul se poate bloca, de aceeatransferul f@cut pe o juc@rie (pe ursuleA l doare tare r@u g?tul, p@puBa are m?na rupt@,motorul-burtic@ o doare pe maBinuA@, etc.) l ajut@ pe medic n realizarea at?t a anamnezeic?t Bi a investigaAiei de specialitatea la care este supus copilul.

Copilul s-ar putea s@ nu doreasc@ pe moment s@ vorbeasc@, dar s@ vrea s@ dese-neze (deaceea, c?teva coli albe, creioane colorate) sau s@ coloreze p?n@-Bi aBteapt@ intrarea ncabinet, n c@rAi de colorat, fac ca medicul n cunoBtinA@ de cauz@, s@ aplice n aceste cazuri,anumite e5erci:ii-&oc de comunicare ;i rela:ionare ce-l vor ajuta mult n deblocarea unorsituaAii mai dificile.

>n acest caz, poate s@ apeleze la&) " cartea de vi4it8 < l roag@ pe copil s@-i de-seneze ce-l reprezint@ pe el n mod deosebit (Bide acolo se poate porni discuAia)5+) " acesta sunt eu < o reprezentare printr-un personaj de poveste, un obiect sau o nsuBire50) " ast84i m8 simt H un cerc ce reprezinta fa-Aa, copilul poate prin desenarea ochilor Bi gurii s@transmit@ mesajul st@rii sale emoAionale la momentul respectiv5

8) " conturul )almei


11/14

0ACIENTU# ADO#E"CENT

Perioada celor apro#imativ zece ani (&E&&-+E de ani) a preadolescenAei Bi apoi adolescenAeieste codificat@ ca o etap@ a identit@Aii Bisau a confuziei de rol, unde c@ut@rile sunt cele care dau notadefini-torie timpului. $ceast@ perioad@, Kudose 1l. (+EE0), este conceptualizat@ n termenii nevoii

de a r@spunde la dou@ sarcini majore - transformarea dintr-o persoan@ dependent@5 - stabilirea unei identit@Ai.

>n acest conte#t c@utarea de sine Bi permanentele ntreb@ri Icine sunt4, Ice fac4O, Ila cinem@ raportez4 transform@ aceast@ perioad@ ntr-una n care, structurile de personalitate se bazeaz@

pe cogniAie Bi comportament.

1iind n c@utare de rol, adolescentul se poate al@tura anumitor Ig@Bti, cre?nd totodat@ conflicte privind relaAia sa cu familia, Bcoala Bisau societatea. $re situaAii n care Bi manifest@nonconformis-mul, sfidarea dar Bi teribilismul ce poate duce la consumul de alcool Bisau drog. Cu

toate acestea, adolescentul se poate conforma unor standarde, reguli, dar Bi asumarea unorresponsabilit@Ai, acestea fiind rezultatele elementelor de fle#ibilitate Bi compatibilitate cu un nousuper ego, d?nd n timp, stabilitatea Bi coerenA@ n creBtere Bi dezvoltare.

/ste perioada n care adolescentul se crede perfect s@n@tos, lui nu i se poate nt?mpla nimic r@u,apel?nd doar n cazuri de forA@ major@ la medic Bi n general la asistenAa medical@.

Cu un asemenea pacient, medicul are nevoie de mult@ subtilitate 9n abordare1 astfel nc?t,aman-descu .F. (+EE+) interviul luat unui adolescent1 trebuie s@ furnizeze informaAii utile Bi realesub aspecte ca realizarea unei relaAii interpersonale medic- pacient, bazat@ pe ncredere5 tratarea cu respect, f@r@ a fi criticat5 asigurarea din partea medicului c@ discuAia este confidenAial@5 discuAia s@ se desf@Boare conform v?rstei Bi nivelului de dezvoltare cognitiv@ a

adolescentului5 abordarea unor subiecte cu caracter intim s@ fie f@cut@ cu tact Bi delicateAe5 ascultarea activ@ Bi empatic@ a adolescentului5 e#plicarea importanAei abord@rii unor com-portamente sanogenetice5 fle#ibilitatea, simAul umorului Bi lipsa de pre-judec@Ai n unele situaAii, favorizeaz@

comunicarea.

0acientul ' adolescent pare Bi este destul de ambiguu n comunicarea Bisau relaAionarea sa cumedicul, de aceea acesta din urm@, e necesar a cu-noaBte Bi aborda situatia Bi din alt unghi,folosindu-se (sub o form@ sau alta) de c?teva e5erci:ii ' &oc ;i>sau )ove;ti tera)eutice1 PaBca M.'.(+EE


12/14

- >mi place s@... - M@ pricep la... - Prefer s@... - /ste bine c?nd... - M@ bucur@...

R@spunsurile privind n general g?ndirea pozi-tiv@, dar pot fi abordate Bi din prisma negaAiei(e#p. 2u mi place s@...)5

@ Ce (ac cu valorile mele= H i se cere adoles-centului s@-Bi construiasc@ o scar@ a valorilor sau nu,g@sindu-le locul n

a) " rucsac H depozit personal, locul unde mi p@strez valorile Bi de unde le iau c?nd am nevoiede ele5

b) " maBina de sp@lat H obiectul cu ajutorul c@-ruia Icur@A valorile pentru a le folosi Bi alt@ dat@5c) " coB de gunoi H recipientul unde arunc valo-rile de care nu mai am nevoie5

MotivaAia alegerilor f@cute, fiind considerat@ deja un pas n cunoaBtere.

@ Ce culoare au emo:iile tale= n a-ceeaBi categorie se nscriu Bi poveBtileterapeutice menite a responsabiliza persoana n cauz@ (partea de teorie- aceeaBi ca la pacientulcopil).

0ACIENTU# ADU#T

/ste perioada pe care, n literatura de specia-litate, +E-;9 de ani, o g@sim compartimentat@ subforma

- +E ani " +9+= ani adolescenAa t?rzie5- += ani 090= ani tinereAe5- 0


13/14

creBterea rolului de p@rinte5 prezenAa divorAului5 st@ri Bi reacAii stresante n caz de boal@5 conBtientizarea decesului n viaAa unei familii5 apariAia statutului de pensionar5 Bi lista imaginar@ dar plauzibil@ ar putea continua deoarece pentru fiecare individ n parte

viaAa Bi are priorit@Aile ei Bi spectrul accept@rii sau neaccep-t@rii reuBitei sauBi eBecului, ducela apariAia diferen-Aelor ntre concept, atitudine, conduit@ Bi comporta-ment individualizat.

>n aceast@ perioad@ putem vorbi n cele mai multe cazuri de realizarea unei situa:ii stabilede rol ceea ce face ca adultul s@ dovedeasc@ n timp, capacitatea sa de a se raporta prin munc@ lastatusul social ca parte a satisfacAiei sau insatisfacAiei perso-nale. Cu toate acestea, apare Icriza

perioadei medii sau de mijloc a vieAii, atunci c?nd evenimentele vieAii declanBeaz@ stagnarea Biadultul se simte vul-nerabil, stare ce se poate evidenAia n timp, odat@ cu naintarea n v?rst@.

'ac@ munca nnobileaz@ viaAa de adult, d?ndu-i prestanA@, siguranA@, responsabilitate Bi

valoare, mai ales n perioadele de randament ma#im, n c@derea brusc@ sau f@r@ preg@tirea psihologic@ special@ vi-z?nd ncetarea activit@Aii profesionale c@reia i-a dedi-cat Io viaA@ de omdeci, apariAia statusului de pen-sionar, poate crea turbulenAe Bi chiar dizarmonii des-tul de evidente,uneori accentuate, n viaAa adultului.

$ici e momentul n care, dac@ v?rsta Bi capaci-tatea fizic@ Bi psihic@ permit, s@ intervin@elementele de reconversie profesional@ Bi resocializare astfel ca adultul s@ se detaBeze de st@rile deizolare Bi ipohon- drie care pot interveni n momentele mai dificile din viaAa sa.

$cum este timpul ca medicul s@ devin@ un ali-at n menAinerea Bi p@strarea s@n@t@Aiidevenind n unele cazuri

aliat5 sf@tuitor5 prieten de... s@n@tate, calit@Ai care-i permit s@ devin@ cu adev@rat din medic de familie, membru al acesteia,

acord?ndu-i adultului Bansa de a-l menAine s@n@tos.

>n relaAia sa de comunicare cu )aci-entul-adult, medicul trebuie s@ dea dovad@ de profesionalism5 ncredere5 responsabilitate5

respect reciproc5 acceptare5 toleranAa5 credibilitate, n aBa fel nc?t toat@ investigaAia medical@ s@ se desf@Boare cu seriozitate Bi probitate

profesional@. 'e data aceasta medicul nu va mai face apel la e#erciAiu-joc sau alte elementede poveBti terapeutice pentru v?rstele mai naintate1 dar pentru adolescenAa t?rzie Bi pentrutinereAe unde munca este nc@ o necunoscut@

0ACIENTU# IN $AR"TA

&0


14/14

$m renunAat cu bun@ BtiinA@ la termenul de b@-tr?n-b@tr?neAe, deoarece, n literatura despecialitate este acreditat@ terminologia legat@ de

a) " v?rsta cronologic@ H privit@ ca o constant@, variabil@, relativ egalitar@ pentru toate persoanele n@scute la aceeaBi dat@5 b) " v?rsta psihologic@ H ca entitate general@ nu se refer@ at?t la comple#itatea personalit@Aii, c?tla stratificarea de conduite adaptative care permit for-me ascendente de adaptare Bi de aport

social,

$stfel nc?t, la peste ;9 de ani putem vorbi des-pre nAelepciunea dob?ndit@ n timp.

$Ba cum spunea $thanasiu $. (&G=0), 9mb8-trBnirea trebuie nAeleas@ ca un proces comple# deinvoluAie Bi restructurare, declin Bi compensare, eventual Bi de c?Btig, fiind considerat@ uneori ca oschimbare de interese, dac@ reprezinta e#presia adapt@rii la ierarhia nevoilor fundamentale.

$titudinea faA@ de munc@, dar Bi cea legat@ de propria viaA@, face ca perioada n sine s@ fie pentru unii, destul de stresant@. $ avea sau nu o familie, a fi sau a nu fi singur, a fi s@natos sau bolnav, dar mai ales, a te teme sau nu de moarte Bi a fi preg@tit pen-tru Ilunga c@l@torie reprezintatot at?tea ntreb@ri dar Bi mai multe r@spunsuri pe care persoana bolna-va aflat@ la senectute le

tr@ieBte, f@c?nd de cele mai multe ori trimitere la un Istil de viaA@ personal, cre?ndu-se n timpIbiografii.

'up@ amandescu .F. (+EE+), vBrstnicul tr@-ieBte un veritabil comple# de inferioritate,amplificat de apropierea pension@rii sau de ieBirea la pensie, c?t Bi de anturajul s@u social, const?ndn sentimentul de inutilitate social@5 subapreciere personal@5 pierderea sensului e#istenAei toate reg@sindu-se ca modi(ic8ri ale imaginii de sine2

Kot n aceast@ perioad@, asist@m de asemenea la tulbur8ri cognitive ;i a(ective ce aparconcretizate n sc@derea memoriei5 sc@derea funcAiilor senzorio-motorii5 probleme legate de apariAia st@rii de depresie5 elemente de an#ietate5 modific@ri structural-comportamentale5

7egat de rela:ia medicului cu )acientul 9n vBrst81 cel dint?i are calit@Ai umane Bi profesionale n vederea aprecierii corecte a st@rii de s@n@tate a celui consultat. / nevoie s@ apreciezemodific@rile psihologice ale individului, conserv?nd de regul@, nucleul personalit@Aii. $cest mod de

a vedea bolnavul ajuns n zona senectuAii, permite medicului s@ recunoasc@ elementele de baz@ ale personalit@Aii bolnavului conservate sub trecerea timpului Bi, n acelaBi timp, s@ sesizeze eventualaapariAie a unor modific@ri patologice n afara procentului de mboln@vire.

i al@turi de ascultare, r@bdare, ncredere Bi certitudine, nAelegerea Bi respectul reciproc, daugi-rul n comunicarea InAeleptului cu lumea (at?t me-dicul c?t Bi pacientul n v?rst@), Ipiatra dencerca-re dovedindu-se a fi Idezamorsarea similitudinii pensionare H inutilitate, de aceeaconsider@m c@ cele ce urmeaz@, ajut@ at?t o parte c?t Bi cealalt@ (Ferne, +EE+)

&8

Documents

227481332 Comunicarea Cu Pacientul