234981077-In-Ingrijirea-Pacientilor-Cu-Bpoc.pdf

8/20/2019 234981077-In-Ingrijirea-Pacientilor-Cu-Bpoc.pdf

1/67

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTILOR CU BPOC


2/67

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

2014

CUPRINS

CAPITOLUL I - INTRODUCERE

1. Argumentarea lucrării ............................................................................................................. 4

2. Scurt istoric al afecţiunii ........................................................................................................ 5

CAPITOLUL II - PARTEA GENERALĂ

1. Definiţie .................................................................................................................................. 6

2. Etiologie ................................................................................................................................. 6

3. Clasificare ............................................................................................................................... 7

4. Localizare ................................................................................................................................ 7

5. Epidemiologie (Frecvenţa)...................................................................................................... 8

6. Anatomia patologică ............................................................................................................... 9

7. Tablou clinic ........................................................................................................................... 11

8. Investigaţii............................................................................................................................... 12

9. Diagnostic ( a ) pozitiv; b) diferenţial) ................................................................................... 12

10. Tratament ( a ) profilactic; b) igieno-dietetic; c) medicamentos; d) chirurgical) ................. 1311. Evoluţie. Complicaţii. Prognostic ......................................................................................... 15

12. Rolul asistentului medical .................................................................................................... 16

13. Descrierea a două tehnici ...................................................................................................... 18

CAPITOLUL III – PARTEA PERSONALĂ – STUDIU DE CAZ

1. CAZ I ............................................................................................................................... 21

2. CAZ II ............................................................................................................................... 31

3. CAZ III.............................................................................................................................. 43

CAPITOLUL IV- CONCLUZII ................................................................................................... 55

CAPITOLUL V – PROPUNERI .................................................................................................. 61

CAPITOLUL VI- BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 62

CAPITOLUL VII- ANEXE .......................................................................................................... 63


3/67

4

CAPITOLUL I - INTRODUCERE

1. ARGUMENTAREA LUCRĂRII

Ce-a mai frumoasă artă este de a îngriji omul. Ce frumos este să cunoști sufletul unui om,

ce mulțumire îți dă gestul de ajutor pentru cel care are nevoie de tine, ce optimism și putere de

viață prinzi după puținul de căldură oferit!

Pentru a putea simți cu adevărat aceste sentimente trebuie să-ți însușești temeiniccunoștințele de nursing care te apropie nu numai de oamenii bolnavi, ci și de cei sănătoși. Am

ales această temă a lucrării mele îngrijirea bolnavului cu BPOC pentru că a fost unul dintre

stagiile ef ectuate în secția de Interne în care mi-a plăcut foarte mult deoarece personalul medico-

sanitar a arătat multă răbdare și încredere, având sentimentul că am fost utilă atât pacienților cât

și echipei care m-a îndrumat.

Pentru că sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului, mi-a placut să acord îngrijiri

pacienţiilor cu BPOC, comunicând cu unii dintre ei, le-am explicat cât de importante sunt unele

lucruri,şi anume cât de mult contează condiţiile de viaţă, de muncă, şi câte benefice pentru

sănătatea lor ar fi dacă ar renunţa la fumat indiferent de stadiul bolii.

De asemenea nu am putut să nu remarc suferinţa fizică, cât şi suferinţa psihica a

bolnavilor de BPOC, bolnavi care, datorita principalelor simptote ale bolii, sunt condamnaţi la o

existenaţă marcata de evoluţia acestei boli care are tendinta de agravare. Boala este şi

invalidantă, capacitatea de muncă a bolnavului fiind compromisă în stadiile mai avansate.

Prezenta lucrare î-şi propune în prima parte aflarea mai multor informaţii teoretice despre

boală, iar în a doua parte studiu a trei cazuri cu BPOC.


4/67

5

2. SCURT ISTORIC AL AFECTIUNII

BPOC este în prezent termenul preferat pentru afecţiunile pacienţilor cu obstrucţie

cronică a căilor aeriene diagnosticaţi anterior ca având bronşită cronică sau emfizem pulmonar.

În afară de fumul de ţigară, alţi factori în special expunerile ocupaţionale, pot contribui la

apariţia BPOC.

BPOC a devenit o problemă îngrijoratoare din punct de vedere social şi economic

pentru sistemele de sănatate la nivel mondial prin creşterea vertiginoasæ atât a prevalenţei cât şia morbidităţii şi mortalităţii.

Deşi nu este vindecabilă, BPOC poate fi prevenită şi tratată eficient, cu importante

beneficii atât pentru pacient cât şi pentru sistemele de sănătate. Date recente arată o prevalenţă

crescută şi în rândul adulţilor tineri (20-44 ani), cu o rată accentuată de creştere în rândul

femeilor.

Bronho- pneumopatia obstructivă cronică reprezintă în acest moment a 5-a cauză de

mortalitate la nivel mondial şi se estimează că va ajunge a 3-a cauză de mortalitate până în 2020.

Aproximativ 200 000 - 300 000 de persoane mor anual din cauza BPOC în Europa.

Rata mortalităţii în BPOC reprezintă o pro blemæ îngrijorætoare, în condiţiile în care, în

cazul altor patologii cronice majore (ex. afecţiuni cardiovasculare), rata mortalităţii a înregistrat

un declin semnificativ în ultimii ani.

România se află pe locul 3 în Europa ca rată a mortalităţii prin BPOC la bărbaţi, după

Ungaria şi Irlanda, cu 60 de decese la 100 000 de locuitori.

BPOC reprezintă o cauză importantă de invaliditate, estimându-se a ocupa al 5-lea loc în

cadrul acestei clasificări până în anul 2020. [3]


5/67

6

CAPITOLUL II - PARTEA GENERALĂ

1. DEFINIŢIE

Bronhopneumopatia cronică obstructivă reprezintă tulburarea ventilaţiei pulmonară

datorită obstrucţiei cronice a căilor respiratorii.

Astfel definită, BPOC nu este o boală, ci consecinţa unor boli respiratorii (bronşita

cronică, emfizem pulmonar, astmului bronşic în stadile avansate), a căror determinare

funcţională comună o reprezintă disfuncţia ventilatorie predominant obstructivă, determinată în

mod curent,cu ajutorul VEMS-lui. [3]

2 . ETIOLOGIE

Principala cauză a bronşitei cronice si a emfizemului pulmonar este considerată a fi în

primul rand:

1. FUMATUL. În studii epidemiologice se constată că mortabilitatea la fumatori este de 6

ori mai mare decat la nefumatori. Efectele tutunului pot fi multiple:

Stimulează secreţia bronşica de mucus;

Inhibă mişcarea cililor bronşice şi activitatea macrofogelor;

Favorizează acumularea macrofagelor si neutrofilelor;

Fumul de ţigari stimulează receptorii de iritaţie din submucoasa

bronşiilor.2. ROLUL POLUARII ATMOSFERICE . Constituie de asemenea un factor etiologic,

astfel muncitori expuşi la profesi organică şi anorganică, din industria materialelor plastice şi a

bumbacului, fermierii, viticultorii, măturatorii, cei din industria materialelor de construcţii fac

mai frecvent bronşită cronică şi emfizem.


6/67

7

3. INFECŢII ACUTE BRONŞ ICE. Este de multe ori mixtă, adica iniţial virală apoi

bacteriană la acelaşi bolnav.

4. FACTORI FAMILIARI Ş I GENETICI

Pot avea de asemenea o importantă ,pentru că copii şi cei nefumatorii, care trăiesc alaturi de

fumatori prezintă concentraţii serice crescute de monoxid de carbon şi fac mai frecvent infecţii

bronhopulmonare acute. [6]

3. CLASIFICARE

1. Bronşita cronică are doua forme clinice:

bronşita cronică neobstructivă sau simplă, care poate fi

procedată sau acompaniată de episoade de bronşită acută şi nu

se însoţeşte de reducerea VEMS;

bronşita cronică obstructivă, care-i o reducere permanentă a

VEMS cu dispnee de efort sau repaus.

2. Emfizem pulmonar poate fi de mai multe feluri:

emfizemul centrolobular, în care leziunile emfizematoase

sunt localizate predominand în zona centrală a lobilor

secundari; emfizemul perilobar (panacinar), corespunde distribuţiei

mai mult sau mai puţin uniforme a leziunilor

emfizematoase la nivelul lobilor secundari, manifestată

clinic prin dispnee de efort;

emfizemul interstiţial, se caracterizeaza prin prezenta

aerului în spaţiile subpleural şi peribronhovascular.

3.

Emfizemul infantil lobar, constă în distensia şi distrucţia alveolara a unui lob

4. LOCALIZARE

Bronhiile împreună cu traheea alcătuesc aparatul traheobronşic.


7/67

8

Traheea:

- este un organ tubular ce se află în continuara laringelui;

- are lungimea de aproximativ 10- 12 cm şi un calibru de 1,6 – 2 cm;

- la exterior este îmbrăcat în ţesut conjunctiv iar în interior se căptuşeşte cu o mucoasă alcătuitădin epiteliu cilindric ciliat.

Bronhiile:

- formează rădăcina pulmonară împreună cu artere, vene, vase limfatice corespunzătoare fiecărui plămân;

- intrapulmonar se ramifică în plămânul drept trei bronhii iar în cel stâng două bronhii ce poartănumele de bronhii lobare deoarece corespund lobilor pulmonar iar acestea prin diviziunea lorformează bronhiolele.

Bronhiolele:

- în număr de două, sunt ramificații ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele cartilaginoase aleacestora sunt complete, iar mucoasa lor conține, de asemenea, celule ciliate.

5. EPIDEMIOLOGIE

BPOC este a patra cauză de deces atât în America cât şi în Europa şi singura din primele

10 cauze de deces pentru care mortalitatea este încă în creştere. GOLD estimează că BPOC, care

reprezenta în 1990 a şasea cauză de deces, la nivelul anilor 2020 va ajunge a treia cauză de

deces. Are o frecvenţă mai mare la bărbaţi decât la femei precum şi o prevalenţă mai mare la

persoanele cu un nivel socio-economic mai scăzut şi cu greutate scăzută la naştere.

Prevalenţa bolii a crescut în ultimii ani la adulţii tineri şi la femei, ajungând în acest

moment la 2,5% din populaţia peste 30 de ani. Este o boală mult mai costisitoare decât astmul,consumând peste jumătate din bugetul alocat bolilor respiratorii în Uniunea Europeană.În

România 4,6% dintre bărbaţii şi 2,3% dintre femeile peste 40 de ani sunt afectaţi de BPOC,

procentele fiind mai ridicate la fumători. România ocupă locul trei în Europa ca rată a

mortalităţii, după Ungaria şi Irlanda, cu 60 de decese la 100000 de locuitori.


8/67

9

6. ANATOMIA PATOLOGICĂ

Fig. 1. Anatomia şi fiziologia aparatului respirator [1]

Modificări anatomice caracteristice pentru BPOC (figura 1) se găsesc la nivelul căilor aeriene

centrale şi periferice, parenchimului pulmonar şi vascularizaţiei pulmonare. Sediul major al

obstrucţiei în BPOC se găseşte însă în căile aeriene periferice (< 2 mm). Modificările la nivelul

căilor aeriene mari se întâlnesc mai degrabă în bronşita cronică şi conduc la tuse şi expectoraţie.

Emfizemul şi boala căilor aeriene mici sunt prezente împreună la majoritatea persoanelor

cu BPOC, şi contribuţia lor diferenţiată la obstrucţie variază de la o persoană la alta. Obstrucţia

căilor aeriene mici se întâlneşte mai degrabă la debutul bolii, în timp ce emfizemul predomină în

formele cu evoluţie îndelungată.

Căile aeriene mari. Principalele modificări la acest nivel sunt hipertrofia glandelor

submucoase în trahee şi bronhii asociată cu hipersecreţia de mucus. Aceste modificări sunt proporţionale cu tusea şi expectoraţia ce definesc bronşita cronică, dar nu sunt legate de limitarea

fluxului aerian. Celulele mucipare (goblet) ajung să reprezinte 30-40% (normal = 4-5%) din

totalul epiteliului bronşic. Bronhiile suferă metaplazie scuamoasă, modificare care pe lângă

faptul că este carcinogenetică, perturbă profund şi clearance-ul muco-ciliar. Influxul de


9/67

10

neutrofile se asociază cu purulenţa sputei din infecţiile de tract respirator superior care pot afecta

aceşti pacienţi. Prezente uneori, hipertrofia muşchilor netezi bronşici şi bronhospasmul, nu sunt

la fel de importante ca în astm.

Căile aeriene mici. Sediul major al modificărilor îl reprezintă căile aeriene mici, sub 2

mm în diametru. Modificările celulare caracteristice includ metaplazia celulelor mucipale,

înlocuirea celulelor Clara ce secretă surfactant cu celule muco-secretoare, infiltraţie inflamatorie

cu celule mononucleate iar uneori şi hipertrofia muşchilor netezi.

Fibroza peretelui bronhiolar este o altă cauză de reducere a a diametrului lumenului

bronşic. Infiltratul inflamator prezent la nivelul căilor aeriene distale este sursa proteazelor,

urmată de distrugerea proteolitică a fibrelor elastice din bronhiolele respiratorii ş i ducturile

alveolare.

Rezultanţa acestui proces, distorsiunea şi îngustarea căilor aeriene, ar putea fi explicaţia bronhoobstrucţiei precoce întâlnite la fumători. Deoarece căile aeriene mici sunt menţinute

deschise de către parenchimul înconjurător integru, prin ancorarea lor radială la nivelul septurilor

alveolare, pierderea acestei ataşări ca urmare a distrugerii matricei extracelulare conduce

deasemeni la distorsionări şi la îngustarea căilor aeriene.

Parenchimul pulmonar. Emfizemul se defineşte prin distrugerea suprafeţei de schimb

gazos: bronhiole respiratorii, ducturi alveolare, alveole. Se întâlneşte sub două variante:

emfizemul centriacinar şi emfizemul panacinar.

Emfizemul centriacinar (centrilobular) afectează părţiile centrale sau proximale ale

acinilor formate din bronhiolele respiratorii, în timp ce alveolele distale sunt cruţate. Se

localizează mai frecvent în lobii superiori, în special în segmentele apicale cu posibilitatea

existenţei de mari bule apicale. Pereţii spaţiilor emfizematoase conţin frecvent pigmenţi negri şi

inflamaţia este prezentă în jurul bronhiilor, bronhiolelor şi în septuri. Se întâlneşte la marii

fumători, ades în asociere cu bronşita cronică.

Emfizemul panacinar (panlobular) este mai frecvent în lobii inferiori, şi mai sever la

baze. Acinii sunt uniform lărgiţi, începând de la nivelul bronhiolelor respiratorii, prefixul pan-

referindu-se la întregul acin, nu la întregul plămân. Macroscopic plămânii sunt voluminoşi,

hiperinflaţi, putând ascunde cordul.


10/67

11

7. TABLOU CLINIC

Tabloul clinic al pacienţiilor cu BPOC cuprinde manifestările a două

bolii, acestea fiind:

1. Bronşita cronică

Tlaboul clinic al bronşitei cronice variază în funcţie de stadiul boli, este foarte banal şi

sărac în acuze , ceea ce face ca bolnavul să nu-i dea atenţie. Primele episoade bronşice trecaproape neobservate , în special la fumători, la care atât puseurile iritative, cât şi cele infecţioase

sînt puse pe seama fumatului.

Tusea este deci simptomul dominant în aceasta faza a boli, fiind însoţită sau nu de

expectoraţie mucoasă, timp de mai mulţi ani fară afectarea stari generale.

Un alt simptom care poate apărea dar mai rar este hemoptiziea, de un aspect particular,

sub forma sputelor hemoptoice repetate, care durează timp de cateva zile.

Dispneea poate fi totuşi acuzată de bolnav dupa un efor t de tuse prelungit .La ascultaţie

apare o respiraţie uşor înăsprită numită wheezing.

Un alt simptom important este reducerea VEMS (valoarea nor mală fiind 80%).

Hipoxemia şi hipercapnia, apar la reducerea cu 25 % a VEMS-ului.

În bronşita cronică asistăm la episoade repetate de acutizare a infecţiei bronşice, a căror

expresie clinică o constituie creşterea cantitativă a expectoraţie care din mucoasă devine

purulentă, apariţia dispneei, apare febra şi insuficienţa pulmonară.

2. Emfzemul pulmonar

Simptomul principal în EP este dispneea, ia apare dupa ce o parte din ţesutul pulmonar

este distrus. Dispneea este progresivă în efort, coborandu-se bine cu gradul de scădere a VEMS-

ului. Tusea este absentă, minimă sau episodică şi expectoraţia este nesemnificativă.

Simptomele obiective constau în:

La inspecţie: - creşterea diametrului toracic antero-posterior;


11/67

12

- fosele supraclaviculare pline,gatul scurt;

- limitarea mişcarilor toracelui;

- hiperinflamaţie pulmonară.

La percuţie: - sindrom de hiperinflaţie pulmonară;

- limita inferioară- posterioară a sonorităţi pulmonare coborată;

- reducerea mişcarilor diafragmului;

La asculţie: - diminuareai intensităţii respiraţiei de fond, cu prelungirea expirului.

8. INVESTIGAŢII

Investigaţiile clinice cuprinde următoarele:

- semne și simptome

- istoricul bolii

- antecedente personale fiziologice și patologice

- antecedente heredo-colaterale (familiale)

- mediul de viață și de muncă

- examenul fizic al aparatelor și sistemelor

Examenele si explorarile funcţinoale fac parte din investigaţile BPOC-ulu, care au un

scop fiecare, şi anume:

- radiografia pulmonară care confirmă sau infirmă că nu există afectare

pulmonară sau cardiacă care să cauzeze simptomele;

- examenul de spută poate evidenţia o predominantă a eozinocitelor ;

- examenul electrocardiografic, poate evidenţia hiper tensiune în mica

circulaţie;

- gazometria, se poate evalua oxigenarea sangelui;

- bronhoscopic sau tomografie computerizată;

- EKG-ul care arata modificari ale inimi drepte;

- radiografia toracică.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiziologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Patologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Patologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fiziologie


12/67

13

9. DIAGNOSTIC ( a. pozitiv, b. diferenţial)

a) Diagnostic pozitiv al BPOC se sisţine pe asocierea criterilor de bronşită cronică cu elementul

obstructiv persistent şi după controlul spasmului bronşic şi episoadelor de acutizare, documentat

prin reducerea VEMS. b) Diagnosticul diferenţial al BPOC ca şi al bronşitei cronice obstructive, se face cu

câteva boilii pulmonare cronice, în principal pe baza datelor din istoric, examen clinic şi

explorare funcţională respiratorie şi anume:

1. Astmul bronşic "ascuns" sau astmul vechi, infectat, imbracă uneori tablou clinic de

BPOC.

2. Fibroza chistică trebuie bănuită la un copil sau adult tînăr care fac un sindrom clinic

asemanator BPOC-ului cu predominanţă bronşică. 3. Emfizemul panacinar sever,se caracterizează prin prezenţa unui sindrom emfizematos

sever sub 30 de ani.

4. Sindroamele cu "cili imobili sau deschinetici" se caracterizează prin precocitatea

tabloului clinic de bronşită asociat cu sinuzita cronică şi bronşiactazii.

5. Prezenţa unei plicetemii asociate sau nu cu cord pulmonar .

Aceste modificari se pot asocia cu BPOC sau pot exista înafara acesteia. În astfel de situaţii se

impune uneori diagnostic diferenţial cu :

sindromul de apnee în somn la obezi, alcolici mari sforăietorii;

sindromul Pickwick, care care constă în obezitate, hipoventilaţie alveolară,

hipersomnie, respiraţie periodică, apetir crescut;

afectarea cutiei toracice şi unele boli neuromusculare;

sindromul apneei centrale din unele boli neurologice(sindromul Ondine).

Diagnosticul de certitudine este bronhografia.

10. TRATAMENT ( a) profilactic; b) igieno-dietetic; c) medicamentos; d) chirurgical )


13/67

14

a) Tratamentul profilactic al pacienţilor cu BPOC constă în: combaterea fumatului, poluării,

infecţiilor respiratorii, al recidivelor sezoniere cu antibiotice (o săpt/lună), vaccinul antigripal

anual, antipneumococică şi polivalent care reduce severitatea evoluţiei şi mortalitatea BPOC

cu 50%. Farmacoterapia BPOC în evoluţia stabilă reduce expresivitatea semnelor clinice şi

previne dezvoltarea complicaţiilor OLD sporeşte supravieţuirea bolnavilor cu IR . Eradicarea

tuturor infecţiilor de focar (dentare, ORL). Efectuarea tratamentului de susţinere în

perioadele de remisie. Un rol important profilaxia bolnavilor cu BPOC îl are Screening-

ul,de exemplu examinarea persoanelor cu risc înalt în dezvoltarea BPOC, anamneza

minuţioasă, calcularea indicelui fumătorului.

b) Ca tratament igienico-dietetic se recomandă un regim de viaţă ordonat, cu respectarea orelor

de somn şi veghe, evitarea eforturilor fizice şi psihice. Odihna activă, dar şi un psihic

echilibrat au un rol important atât pentru menţinerea apetitului, cât şi pentru grăbirea procesului de vindecare a gastritei. Regimul alimentar va fi variat şi compus din alimente

bine tolerate. Vor fi evitate alimente iritante pentru stomac: sosuri, conserve, condimente,

rântaşuri, dulciuri concentrate. Ca alimente permise sunt: laptele, carnea de vită şi pasăre

fiartă, grăsimi vegetale, untul proaspăt, oul fiert, supa de legume. Administrarea meselor se

va face fracţionat, la ore regulate, urmate de repaus şi, eventual, comprese calde pe regiunea

gastrică. Ca regim alimentar, se va începe cu un regim lacto-făinos pe o perioadă de 6-7 zile,

apoi se va adăuga supa de legume, carnea fiartă şi oul fiert.Tratamentul cauzelor bolii constăîn îndepărtarea factorilor care determină iritarea sau ulcerarea mucoasei gastrice. Vor fi

eliminate alimentele sau lichidele prea reci sau prea fierbinţi, condimentele, medicamentele.

c) Tratamentul medicamentos al pacienţilor consta în:

majoritatea pacientilor, indiferent de vârsta, pot invata modalitatea de folosire a

inhalatoarelor; corticoterapia, recomandata in perioadele de agravare (exacerbare) pentru

a reduce inflamatia accentuata de agravari, care pot scadea productia de

mucus, oxigenoterapie prelungita;

mucolitice: bromhexin (Bisolvon, Bromhexin 3/zi oral sau aerosoli), acetilcisteină

(mucosolvin aerosoli), fluidifiante: siropuri expectorante, tablete expectorante 3-4/zi,

iodură de potasiu, ingestie lichidiană, inhalare vapori apă


14/67

15

antibiotice pentru infecţia bronşică: ampicilină 2 g/zi p.o., i.m., tetraciclină 2 g/zi p.o.,

asocieri (Ampicilină + Gentamicină i.m., i.v.) după antibiogramă în infecţii severe,

Biseptol 2 x 2 tb./zi în infecţii uşoare

combaterea spasmului bronşic: Eufilin (3 x 100 mg/zi), Miofilin i.v. (1-2 f/zi),

simpaticomimetice în aerosoli 3-4 puf./zi (Alupent, Salbutamol, Fenoterol, etc.),

Corticoizi: Hemisuccinat de hidrocortizon 100-200 mg/zi i.v. în urgenţe, Prednison oral

40-60 mg/zi cu scădere treptată, câteva săpămâni, în formele severe.

d) Tratamentul chirurgical : bulectomia sau transplantul pulmonar trebuie recomandate, cu

atenţie, în cazuri selecionate de pacieni cu Stadiu IV de BPOC foarte sever.

11. EVOLUŢIE. COMPLICAŢII. PROGNOSTIC

Evoluţia bronşitei cronice depinde de factorii etilogici care au generat-o.

Repetabilitatea, masivitatea lor in mediul de muncă sau in condiţiile habituale au o importanţă

mare. După părerea mea, factorii constituţionali au un rol de prim-ordin, astfel unele persoane

puse în aceleşi condiţii de impurificare climatica şi de viaţă reacţionează diferit; uni prezintă

bronşite cronice care evolueaza spre bronhobronşiolită, cu insuficienţa respiratorie şi uneori cord

pulmonar cronic, iar alţii, doar o iritaţie bronşica fără o evoluţie gravă.

Boala evolueaza de obiceii intr-o perioadă lungă de timp spre insuficenţă respiratorie şi

cord pulmonar cronic,poate fi influenţată favorabil prin excluderea fumatului şi a altelor poluanţi

atmosferici.

Principala complicaţie a BPOC- ului, adică insuficenţa respiratorie, o constituie infecţia

căilor respiratorie, agravarea ei este anunţată de insomnie, agitaţie psihomotorie şi accentuarea

dispneei. De subliniat că pacienţii cu BPOC fac frecvent ulcer septic a căruia primă manifestare

este hemoragia digestivă. Celelalte complicaţii fiind:

-infecţii şi supuratii bronho – pulmonare;

-pneumotorax spontan sau emfizem mediostnal;

-tromboflebite;

-insuficienta pulmonară cronică;


15/67

16

-cord pulmonar cronic.

Prognosticul este unul sever, iar speranţa de viaţă minimă, polipnee cu buzele

protuzionate, cianoză de repaus, aritmiicardiace şi VEMS sub un litru.

Supraveţuirea medie după depistarea sa este de peste 6 ani, iar dupa prima decompensare

de aproximativ 5 ani.

12. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

Moto: "sănătatea este o stare de echilibru bio - psiho - social, cultural şi spiritual, stare de

autonomie şi independenţă, fără a fi egală cu absenţa bolii sau a infirmităţii".

Virginia Henderson.

Pentru a putea suplini familia unui pacient, puterea fizică, psihică şi mentală care îl

părăseşte vertiginos în momentele de suferinţă, asistenta medicală va trebui să întrunească mari

calităţi morale si umane, o deplină disponibilitate afectivă, dar si o bună si continuă pregătire

profesională.

Respectând si iubind oamenii, prin activitatea noastră, ne respectăm pe noi si profesia

nobilă pe care ne-am ales-o!

De aceea rolul meu ca asistent medical este să fiu pregătit să î-mi exercit profesia în

mod responsabil şi conform pregătirii profesionale.

La începerea programului de lucru mă notez în condica de prezenţă,purtând echipamentul

de protecţie care este prevăzut de regulamentul interior.Respect şi aplic regurile de sepsie şi

antisepsie.

Astfel ca asistentă medicală am multiple intervenţii în îngrijirea pacienţilor cu BPOC.

Rolul meu propiu constând în:

educ pacientul să renunţe la fumat şi să î-şi facă igiena bucală,ajut la

stimularea tusei;

învăţ pacientul să expectoreze în batistă de unică folosinţă sau în

recipiente speciale cu capac ,s ă-şi clătească gura şi să se spele pe mâini

după expectoraţie, să-şi acopere gura atunci când tuşeşte sau strănută;

sigur o poziţie sezând sau semişezând pentru ameliorarea dispneei;


16/67

17

asigur permeabilitatea căilor respiratorii şi ameliorez respiraţia prin

tapotament cu lovituri uşoare ,cu partea cubitală a mâinii în regiunea

interscapulară,timp de 1-2 minunte,rog pacientul să respire lent şi adânc;

explic pacientului să evite alimentele care generează flatulenţă şi

băuturile carbogazoase întrucât limitează expansiunea diafragmului şi

perturbă respiraţia;

însoţesc pacientul la investigaţi şi explic necesitatea accestora;

din 30 în 30 de minunte schimb poziţia pacientului;

îmi pregătesc materialele necesare oxigenări pacientului, reorganizez

locul de muncă;

verific identitatea pacientului, verific calitatea medicamentelor: culoare,

aspect, data expirări şi dacă medicamentul nu a fost administrat anterior mă spăl pe mâini şi dezinfecţie cu alcool, înainte şi după orice tehnică

efectuat;

schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie;

asigur îmbracăminte lejeră;

menţin igiena tegumentelor ;

urmăresc perioadele de odihnă,repaus,număr de ore de somn

supraveghez starea pacientului : funcţii vitale, facies, greutate;

explic şi lămuresc pacientul asupra necesităţii respectării unuii program

de odihnă şi recuperare;

învăţ pacientul cum să execută tehnicii de relaxare cum ar fi: exerciţii de

respiraţii, exerciţii fizice uşoare ale capului, gâtului, membrelor, lectură;

educ pacientul pentru evitarea poluării atmosfere cu praf,încărcătură

microbiană prin ştergerea umedă a mobilierului şi aerisirea încăperilor ;

învăt pacientul să renunţe la fumat şi îi explic că încetinarea fumatului

este benefic în orice moment al evoluţiei bolii,deoarece este benefic

ameliorarei tusei;

respect măsurile de prevenire a infecţiilor nosocomiale;

monitorizez funcţiile vitale a pacientului si saturaţia în O2;

asigur o dietă hiposodată;


17/67

18

alimentez pacientul prin mese mai dese şi hrană fracţională în cantităţi

mai mici, întervalele dintre mese nu vor depăşi 4-5 ore, comunic cu

aparţinători accestui.

Rolul meu delegat a constat în :

administrez oxigen pe sondă endonazală sau pe mască,umidificat

pentru a nu irita mucoasele;

recoltez analize de laborator: VSH, HLG, TGO, TGP,

hemoleucograma, biochimie;

recoltez sânge pentru testul gazele sanguine arteriale

recolteaz sputa pentru examenul de citologie si examenul

bacteorologic

îndepărtez secreţile nazale aspir secreţile bronşice

administrez oxigen la indicaţii

dministrez medicamente bronhodilatatoare , expectorante,

antiniflamatoare steroidiene;

administrez cu cel puţin 4 ore înainte de bronhoscopie un sedativ

administrez calmante,vitamine,sedative

12. DESCRIEREA A DOUĂ TEHNICI

1. Recoltarea sputei.

Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile

respiratorii prin tuse. Recoltarea sputei este necesară pentru stabilirea agenţilor patologici ai

infecţiilor tractului respirator. Se face:

- înainte de inceperea unui tratament antibiotic sau la 5 zile dupa terminarea tratamentului;- înainte de recoltare se va efectua igiena cavitarii bucale (per iajul dintilor, clatirea gurii şi

gargară);

- se face dimineaţa pe nemâncate, fără a consuma lichide, fără a se spăla pe dinţi, fără a utiliza

apă de gură sau a fuma, înainte de a-şi pune proteza.

Materiale necesare:


18/67

19

Fig.2. 1.Recipient împachetat steril. 1.2. Recipient despachetat.[3]

recipient cu capac înşurubat cu capacitate de 10-20 ml, baloane cu apă

sterilă, mănuşi chirurgicale;

pacientul va fi instruit să-şi sufle nasul, să-şi debaraseze secreţiile din

cavum, să scuipe secreţia bucală, după care î-şi va clăti gura şi va face

gargară repetată cu apă fiartă şi răcită, după care în urma unui effort de tuse

secreţia “ruptă din piept” va fi eliminată în cutia Petri sau recipientul steril

cu borcan înşurubat;

transportul se face în 2 h; în situaţia când se depăşesc 24 h de la recoltare

până la prelucrare se adaugă un mediu conservant;

se recoltează 5-10 ml de seceţie bronho- alveolară adevărată.

2. Bronhoscopia.

Bronhoscopia este examinarea arborelui traheo- bronşic cu ajutorul bronhoscopului.

Se face în scop:

Fig.3. Brunhiile [2] - diagnostic

- therapeutic.

Materiale necesare:

casoleta cu mănuşi şi măşti, trusa cu pense şi porttampoane, depărtător de

gură, oglinda laringiană, seringă laringiană de 5 ml;

tăviţă renală , oglindă frontală;


19/67

20

aspirator electric + sonde aferente-sterile;

aparatura de oxigenoterapie + bronhoscop;

medicamente: anestezice (cocaina 2-4%, xilină 2-4%, pantocaină 1% ) –

incălzite 35°C; cardiotonice, vasodilatatoare, etc.

Pregătirea pacientului constă în cea psihică şi fizică:

a) psihică:

- se explică necesitatea tehnicii;

- pacientul este avertizat în privinţa gustului anestezicului şi a senzaţiei de

îngroşare a limbii şi gâtului.

b) fizică:

- în ziua precedent se face testare la xilină;

- în seara precedentă şi în dimineaţa examinării – la indicaţia medicului – calmant;

- nu mănâncă în dimineaţa examinării;

- premedicaţie: atropină, Diazepam;

- pentru bronhoscopia rigidă: anestezie general;

- este transportat în camera de bronhoscopie .

Tehnica:

tehnica este efectuată de către medic, ajutat de 2 asistente medicale:

1. menţine poziţia pacientului şi îl supraveghează

2. serveşte medicul

pacientul este aşezat pe masa de examinare în decubit dorsal cu capul în extensie şi

gura deschisă; sub umerii pacientului se aşează o pernă tare, ridicându-l la 12-15 cm, de la

suprafaţa mesei

e efectuată în scopul realizării:

biopsia bronşică prin fibroscopie asigură prelevarea de material bioptic

brosajul (peria jul) bronşic: se obţine material pentru axamenul citologic

spălătura bronşică:


20/67

21

- se instilează 5-10 ml ser fiziologic la temperature corpului cu recuparare

prin aspirare;

- explorare citologică, microbiologică. [7]

CAPITOLUL III – Partea Personală- Studiu de caz.

1. CAZ I

1. CULEGEREA DATELOR

a) Date relativ stabile : Nume: A

Prenume: I

Vârsta: 63 de ani

Sex: masculin

Religie: ortodoxă

Domiciliu: Săcele, Judetul Braşov

Stare civilă: căsătorit

Ocupaţie: lucrează în industria materialelor plastice

Condiţii de viaţă: corespunzătoare

Grup sanguin: OI

Rh: pozitiv

Obiceiuri: - somn: 6h/noapte + 2h/ziua.

- alimentaţie: 2 mese principale/zi + 2-3 gustări.

- eliminare: 5-6 micţiuni/zi, 1 scaun/zi.

-

igienă: cavitatea bucală: 3/săptămână, duş: de 3 ori/zi, baie generală: de 2ori/zi.

- consumă alcool: 100 ml vin/săptămână, 100 ml ţuică/săptămână, o cană de

cafea/zi.

- fumător de 20 de ani şi fumează 5-6 ţigări/zi.


21/67

22

AHC: nu prezintă.

APP: BPOC din 2002.

Deficite senzoriale: nu prezintă.

b) Date variabile:

TA: 120/80mmHg.

AV: 78 b / min.

Temperatura: 39 °C.

Greutatea: 70kg.Talia: 1, 65 m

Stare psihică: anxietate din cauza spitalizării.

Data internări: 02.05.2014.

Manifestări de dependenţă ( semne şi simptome) :

- tuşe seacă

- dispnee de effort

- febră moderată (39°C)

- transpiraţii

- fatigabilitate

- anxietate.


22/67

23

Analize de laborator

EXPLORAREA VALORI DETERMINATE VALORI NOLMALE

TGP 45 U/ l 7-56 U/ l

TGO 35 U/ l 5 - 40 U/ l

VSH 12 mm / h 3 - 10 mm / h

VEMS / CV 65 % 70 – 80 %

PaO 98 mm Hg 80 - 100 mm Hg

PaCO 40 38 - 42 mm Hg

UREA SANGUINĂ 35 / mg / dl 14 – 45/ mg / dl

Ht 52 % 42 – 52 %

Hb 17 g % 14,18 – 16,1 g %

Alte explorări: Radiografie toracică, EKG, Radiografie pulmonară.


23/67

24

2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR (Diagnostice nursing).

Nevoi afectate Diagnostice nursing (p e s)

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună

respiraţie.

Respiraţie anevoioasă din cauza BPOC manifestată

prin dispnee la efort, tuşe seacă.

2. Nevoia de a menţine temperatura corpului

în limite normale.

Hipertermie din caza infecţiei respiratorie

manifestată prin febră moderată (39°C).

3. Nevoia de a elimina. Diaforeză din cauza febrei.

4. Nevoia de a evita pericolele. Vulnerabilitate faţă de pericole din cauza boli

manifestată prin fatigabilitate. 5. Nevoia de a comunica. Comunicare ineficientă la nivel senzorial din cauza

bolii, a spitalizări manifestată prin anxietate.


24/67

25

3. PLAN DE ÎNGRIJIRE

PROBLEME DE

DEPENDENŢĂ

OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING

- AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE

1. Respiraţie

anevoioasă

Pacientul să

prezinte o

respiraţie

adecvată pe

perioada

spitalizării.

- educ pacientul să renunţe la fumat şi ajut la

stimularea tuşei;

- asigur o poziţie şezândă sau semi şezândă

pentru ameliorarea dispneei;

- asigur permea bilitatea căilor respiratorii şi

ameliorez respiraţia prin tapotament cu lovituri

uşoare, cu partea cubitală a mâinii în regiunea

interscapulară, timp de 1-2 minute, rog

pacientul să respire lent şi adânc;

- pregătesc bolnavul, îl informez, explic şi

obţin consimţământul pentru investigaţii;

- o bserv culoarea tegumentelor şi măsor

funcţiile vitale: (R, P, TA, T°C) şi le transmit

medicului;

- urmăresc efectul medicamentelor; - recoltez sânge: hemoleucogramă, VSH, uree

sanguină, creatinină, TGO, TGP, Ht, Hb.

- recoltez sputa pentru examenul

bacteriologic;

02.052014

Pacientul

prezintă

dispnee.

03-04.05.2014

Pacientul

respiră mai

uşor, căile

respiratori sunt

mai libere,

tuşea se

menţine.

05.05.2014Frecvenţa

respiratorie sa

redus, tuşea s-a

mai ameliorat.


25/67

26

- însoţesc pacientul la: radiografie toracică,

EKG, radiografie pulmonară.

- administrez oxigen pe mască 6l / min ,

umidificat pentru a nu irita mucoasele;

- administrez medicamente bronhodilatatoare:

HHC -1 fl/zi iv + pev-500 ml SF;

antiinflamatoare: Eurespal 80 mg 1-0-1.

06.05.204

Pacientul nu

mai prezintă

tuse şi dispnee

de efort.


26/67

27

2. Hipertermie Pacientul să

prezinte

temperatura

corpului în

limitele

normale în 72

h.

- asigur condiţii de microclimat (T°C 20-22,

umiditate 60-80%);

- o bserv, măsor şi notez în F.O temperatură şi

o transmit medicului;

- asigur hidratare eficientă, servesc pacientul

cu cantităţi mari de lichide;

- a plic comprese reci, încălzesc pacientul în

caz de frison;

- asigur repausul la pat în perioada febrilă;

- schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte

ori este nevoie;

- asigur îmbrăcăminte lejeră; - menţin igiena tegumentelo;

- administrez medicaţia şi urmăresc efectele

acesteia asupra organismului:

Paracetamol 1tb 1-1-1

Axetin 1 fl la 6 ore i.v.

Gentamicină 1 f, 40 mg la 12 ore, i.v.

Analgezice antiinflamatoare: brufen,fenilbutazonă.

02.05.2014

Ora 9°°

T°C =39°C

Ora 16

T°C=38°C

03.05.201

Ora 9°°

T°C =38,1°C

Ora 16

T°C =38,5°C

04.05.2014

Ora 9°°

T°C =37,5°C

Ora 16

T°C =37,6°C

05.05.2014Pacientul nu

mai prezintă

febră.


27/67

28

3. Diaforeză Pacientul să

nu mai

prezinte

diaforeză în

decurs de 72 h

- supraveghez temperatura şi o notez în FO;

- o bserv şi notez aspectul tegumentelor, a

cantităţii de transpiraţie şi a mirosului

transpiraţiei;

- menţin tegumentele pacientului curate şi

uscate, igiena riguroasă a plicilor şi a spaţiilor

interdigitale;

- s păl tegumentele ori de câte ori este necesar;

- schimb lenjeria de pat şi de corp;

- învăţ pacientul să poarte şosete din bumbac şi

să le schimbe frecvent;

- asigur îmbrăcăminte uşoară şi comodă; - administrez antibiotic: Gentamicină 80 mg la

8 ore.

02.05.2014

Pacientul

prezintă

transpiraţi

abundente.

03.04.2014

Pentru că febra

a mai scăzut

pacientul nu

mai transpiră

aşa de mult.


mai prezintă

transpiraţii.

4. Vulnerabilitate

faţă de pericole.

Pacientul să

nu fie

vulnerabil faţă

de pericole pe perioada

spitalizări.

- o bserv cât de gravă este star ea fatigabilitate a

pacientului;

- comunic cu pacientul şi îl întreb de ce crede

că e atât de oboist; - informez pacientul în legătură despre boala să

şi îl liniştesc;

- asigur condiţii de mediu adecvate, pentru a

evita pericolele prin accidente;

- informez şi stabilesc împreună cu pacientul

planul de recuperare a stării de sănătate şi

creştere a rezistenţei organismului;

- învăţ familia cum să îngrijească pacientul în

vederea reintegrări sale sociale;

- administrez: Diazepan 2 mg 1-0-1, Piafen 1 f

la nevoie.

02-03.05.2014

Pacientul

prezintă

fatigabilitate.

04-05.05.2014

Gradul de

fatigabilitate e

în scădere.

06.05.2014

Pacientul nu

mai prezintă

fatigabilitate.


28/67

29

5. Comunicare

ineficientă la

nivel sensorial.

Pacientul să

prezinte o

comunicare

eficace la

nivel senzorial

pe perioada

spitalizări.

- învăţ pacientul să evite emoţiile, alcoolul,

fumatul, să utilizeze mijloace de comunicare

conform posibilităţilor sale;

- f urnizez explicații clare și deschise asupra

îngrijirilor programate;

- încerc implicarea pacientului în anumite

activităţi\discuții cu ceilalţi pacienţii pentru a

alunga starea și gândurile negative;

- evaluez gradul capacităţii de comunicare cu

pacientul;

- asigur condiţii de îngrijire, să fie comod,

liniştit, mă asigur să doarmă bine; - îl încurajez aducându-i exemple de pacienţii

cu evoluţie favorabilă;

- familiarizez bolnavul cu mediul său ambient;

- încerc să comunic cu pacientul;

- explic factorii care iau declanşat boala;

- încerc să îl calmez şi să-l încurajez, să evite

stresul;- încurajez familia să comunice cu pacientul

.Administrez calmante: Aprazolam 0,5mg 0-0-

1 pe cale orală; Somnifere: Fenobarbital 0-0-1

pe cale orală.

02-03.05.2014

Pacientul este

îngrijorat, nu

înţelege ceea ce

se întâmplă în

jurul lui, e

anxios.

04-05.05.2014

Anxietatea

pacientului este

în scădere.

06.05.2014

Pacientul este

mai activ, este

mai încrezător

în propriile

forţe, în echipamedicală şi

comunică cu ei,

nu mai e anxios.


29/67

30

4. EVALUAREA CAZULUI

Pacientul A I,63 de ani, este internat la data de 02.05.2014 în spitalulu Clinic Judeţean deUrgenţe Braşov cu următoarele semne şi simptome:

- tuse seacă, dispnee de efort, febra mderată (39°C), transpiraţii, fatigabilitate, anxietate.

În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC.

Rolul meu autonom a constat în:

- educa pacientul să renunţe la fumat;

- asigur o poziţie şezând sau semişezând pentru ameliorarea dispneei;

- asigur permeabilitatea căilor respiratorii şi ameliorez respiraţia prin tapotament cu lovituri

uşoare , cu partea cubitală a mâinii în regiunea interscapulară, timp de 1-2 minunte, rog pacientul

să respire lent şi adânc;

- pregătesc pacientului pentru aplicarea tehnicilor de înjrijire şi în vederea aspirării secreţiilor

bronşice;

- observ culoarea tegumentelor şi măsor funcţile vitale: R,P,TA, supraveghez menţinerea lor ;

- urmăresc efectul medicamentelor ;

- observ culoarea tegumentului; -a schimba lenjeria de pat ori de câte ori este nevoie

- informez pacientulul în legătură despre boală; - asigur condiţi de îngrijire, să fie comod, liniştit, mă asigur să doarmă bine;

- îl încurajez aducându-i exemple de pacienţii cu evoluţie favorabilă.

Rolul meu delegat a constat în:

- recoltez sânge :hemoleucograma, VSH, uree sanguina, creatinina , TGO, TG, Ht, Hb.

-recoltez sputa pentru examenul bacteriologic ;

- însoţesc pacientul la diferite investigaţii: radiografie toracică, EKG, radiografie pulmonară.

-administrez medicaţia: Gentamicină, Piafen, Aprazolam,Eurespal, Fenobarbital, Paracetamol,

Axetin, Diazepan;

- administrez medicamente bronhodilatatoare: HHC -1 fl/zi iv + pev-500 ml SF;

- administrez oxigen pe mască 6l / min , umidificat pentru a nu irita mucoasele.

În urma obiectivelor, a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate, evoluţia pacientului

a fost favorabilă şi se externează cu următoarele recomandări:


30/67

31

să evite factorii de risc: alcoolul , tutun, mediu poluat;

să evite efortul fizic intens;

să respecte tratamentul recomandat de doctor : Paracetamol 1tb 1-1-1, Axetin 1 fl la 6 ore

i.v., Gentamicină 1 f, 40 mg la 12 ore, i.v., Diazepan 2 mg 1 -0-1, Aprazolam 0,5mg 0-0-1

pe cale orală;

să se prezinte la control periodic.


31/67

32

2. CAZ II

1. CULEGEREA DATELOR

a) Date relativ stabile :

Nume: M

Prenume: N

Vârsta: 75 de ani

Sex: masculin

Religie: ortodoxă

Domiciliu: Stupini,Judetul Braşov

Stare civilă: divorţat

Ocupaţie: pensionar

Condiţii de viaţă: Pacientul e divorţat de 8 ani de zile, locuieşte singur intr -o garsonieră,

încăperea fiind plină cu praf şi gandaci.

Grup sanguin:B2

Rh:pozitiv

Obiceiuri: - somn:6h/noapte şi 2 h/zi;

- alimentaţie: o dată pe zi + 1 gustare;

- eliminării: micţiuni fiziologice normale, un scaun/zi ;

-igienă: - cavitate bucală:1/ săptămână; - duş: 1/ săptămână;

- baie generală:1 la două săptămâni cu ajutor;

- alcool: - consumator de cafea, câte o cană pe zi, de 15 ani;

- de 10 ani nu mai fumează.

AHC: - mama boală ischemică, tatăl TBC pulmonar ;

APP: bronşită acută în 2001, BPOC din 2005;

Deficite senzoriale: nu prezintă;

Alergii: neagă.


32/67

33

b) Date variabile:

TA : 130/80mmHg

AV: 110 b/ min

Temperatura: 37°C

Greutatea: 67 kg

Talia: 1, 60 m

Stare psihică: orientare temporo-spaţială

Data internări: 05.05.2014

Diagnostic: BPOC, IR

Manifestări de dependenţă (semen şi simptome) :

- dispnee cu whezingtuse

- tuse cu expectoraţie - ameţeli, tahicardie (P = 110 b/min)

- cianoză difuză

- durere cînd tuşeste

- anorexie

- astenie

- cunoştinţe insuficiente.


33/67

34


EXPLORAREA VALORI DETERMINATE VALORI NOLMALE

TGP 31 U/ l 7-56 U/ l

TGO 48 U/ l 5 - 40 U/ l

VSH 13 mm / h 3 - 10 mm / h

PaO 115 mm Hg 80 - 100 mm Hg

PaCO 43 38 - 42

VEMS / CV 42 % 75- 80 %

UREA SANGUINĂ 55/ mg / dl 14 – 45/ mg / dl

Ht 55 % 42 – 52 %

Hb 18 g % 14,18 – 16,1 g %

Na 125 mmoli / l 132 – 144 mmoli / l

K 3.1 mmoli / l 3.5 – 4.5 mmoli / l

Cl 102 mmoli / l 96 – 105 mmoli / l

Alte explorări: Bronhoscopie, Spirometrie, EKG, Ecocardiografie.


34/67

35

2. A NALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR (Diagnostice nursing)

Nevoi afectate Diagnostice nursing (p e s )


respiraţie.

a) Respiraţie anevoioasă din cauza BPOC

manifestată prin dispnee cu whezing, tuse cu

expectoraţie, cianoză difuză.

b) Circulaţie inadecvată din cauza decompensării

respiratorii manifestată prin, ameţeli, tahicardie.

2. Nevoia de a evita pericolele. Durere din cauza tusei

3. Nevoia de a dormi şi a se odihni. Oboseală din cauza BPOC IR manifestată prin

astenie.

4. Nevoia de a bea şi a mânca. Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza

respiraţiei anevoioase manifestată prin anorexie.

5.Nevoia de a învăţa cum să î-ţi păstrezi

sănătatea.

Ignoranţă din cauza lipsei de cunoştinţe

manifestată prin cunoştinţe insuficiente.


35/67

36

3.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PROBLEME DE

DEPENDENŢĂ


-AUTONOME ŞI DELEGATE

EVALUARE

1 .a) Respiraţie

anevoioasă.

Pacientul să

respire fără

dificultate pe

perioada

spitalizări.

- educ pacientul să facă exerciţii de

gimnastică respiratori uşoare;

- menţin temperatura şi umiditatea

necesare în încăpere;

- protejez pacientul de orice effort,

asigur un aport suficent de lichide pe 24

de ore;

- supraveghez respiraţia şi dacă apar

modificări le notez în FO şi le transmit

medicului;

- asigur permeabilitatea căilor

respiratorii şi ameliorez respiraţia prin

tapotament cu lovituri uşoare, cu partea

cubitală a mâinii în regiuneainterscapulară, timp de 1-2 minunte, rog

pacientul să respire lent şi adânc;

- explic pacientului necesitatea pregătiri

pentru bronhoscopie, să nu mănânce şi

să bea cu cel puţin 4 ore înainte de

investigaţie, şi îl însoţesc;

-pregătesc bolnavul pentru măsurarea

spirometrică a fluxului expirator forţat

- pregătesc fizic şi psihic bolnavul

pentru investigaţii şi îl insoţesc;

- observ pacientul timp de câteva ore

05.05.2014

Pacientul prezintă

dispnee cu

whezing, tuse cu

expectoraţie, şi

cianoză difuză.

06.05.2014

Frecvenţa

respiratorie s-a

ameliorat, tusea

cu expectoraţie

este persistent,

pacientul nu prezintă cianoză.

07-08.05.2014

Pacientul începe

să respecte

tratamentul,

tuşeşte mai puţin

decât în ziua

precedent.


36/67

37

după bronhoscopie şi îi explic că nu

trebuie să mănânce sau să bea cel puţin

2h după tehnică;

- pregătesc pacientul pentru aplicarea

diferitelor tehnici de îngrijire;

- pregătesc materialele necesare

diferitelor tehnici;

-recoltez sânge pentru examenele de

laborator: creatininei, ionogramă, TGP,

TGO, VSH, Na, K, Cl, Ht, Hb.

-recolteaz sputa pentru examenul de

citologie si examenul bacteorologic;-însoţesc pacientul şi particip la

investigaţiile paraclinice: bronhoscopie,

radiografie toracică,spirografie;

- administrez cu cel puţin 4 ore înainte

de bronhoscopie un sedative: Diazepan

tb 0-0-1;

- administrez oxigen 3-4 l/minunt;- administrez mucolitice: Mucosolvan tb

0-1-1;

-administrez anticolinergic: Ipratropium

cu ajutorul unui inhalator de 3 ori/zi;

-administrez perfuzie 500ml SG +

500ml SF + 2 f de Miofilin;

-administrez perfuzie:hemisuccinat de

hidrocortizon 200 mg, deslanosid 1 f a

0,4 mg , 30 pic/min (supravegheat).

09-11.05.2014

Pacientul a învăţat

şi respectă

postura de drenaj,

respiră mai uşor R

în repaus 19

/1min,

expectorează mai

puţin.

12.05.2014

Pacientul seexternează;

Obiectuv realizat.


37/67

38

b) Circulţie

inadecvată.

Pacientul să

prezinte

circulatie

adecvată în

decurs de 24

h.

- învăţ pacientul să aibă o alimentaţie

echilibrată, fără exces de grăsimi, să

evite sedentarismul, să poarte

îmbracăminte lejeră, care să nu

stânjească circulaţia;

- asigur o dietă hiposodată;

- o bserv culoarea tegumentelor şi măsor

funcţile vitale: (R, P, TA, T°C)

supraveghez menţinerea lor ;

- educ pacientul pentru asigurarea

condiţiilor igienice din încăpere;

- educ pacientul să evite sedentarismul;

- urmăresc efectul medicamentului;

- pregătesc pacientul pentru EKG,

ecocardiografie;

- administrez antiinflamatoare:

Predninson în doze de 20 mg /zi 1-1-1 a

5 mg;

- administrez : Miofilin iv. ; Eurespal80 mg 1-1-1;

- administrez antibiotic: Tetraciclină 2g

/zi, iv.

05.052014

Pacientul este

ameţit, prezintă

tahicardie P=110

b/min.

06.05.2014

Pacientul nu mai

prezintă ameţeli şi

tahicardie.

2. Durere. Pacientul să

nu mai

prezinte

durere pe

perioada

spitalizări.

- ajut pacientul pentru stimularea tusei,

prin a-i oferi lichide calde, supe, ceai;

- educ pacientul să renunţe la fumat;

- aerisesc încăperea;

- respect măsurile de prevenire a

infecţiilor nosocomiale;

- monitorizez funcţiile vitale a

pacientului si saturaţia în O2 şi le

transmit medicului;

05-07.05.2014 -

Pacientul prezintă

durere atunci când

tuşeşte.

08.05.2014

Prezintă în

continuare durere

atunci când

tuşeşte.


38/67

39

- administrez Bromhexin de 3 ori pa zi,

Biseptol 1-1-1;

- administrez Algocalmin 1f .iv.

09-11.05.2014

După

administrarea

tratamentului,

tusea pacientului

e mai puţin

persistentă.

12.05.2014

Pacientul nu mai

prezintă tuse.

3. Oboseală. Pacientul să

nu mai prezinte

oboseală pe

perioada

spitalizări.

- stabilesc cauza oboselii;

- asigur condiţi optime pentru odihnă: salon curat, liniştit, aerisit, ferit de

zgomote, cu luminozitate adecvată;

- urmăresc perioadele de odihnă, repaus,

număr de ore de somn;

- identific cauza şi gradul de oboseală;

- asgur condiţii optime pentru odihnă

facilitez discuţii care să-i redeaîncrederea şi liniştea, să poată fi

echilibrat psihic;

-observ şi notez toate schimbările care

survin în starea pacientului;

-stabilesc împreună cu pacientul un

program de activităţi zilnice, agreate de

pacient, corespunzătoare stări fizice şi

psihice;

-învăţ pacientul să evite statul prelungit

în pat în timpul zilei;

O5-07.05.2014

Pacientul prezintăastenie.

08.05.2014

Gradul de astenie

al pacientului e în

scădere.

09-11.05.2014

Pacientul începe

să fie mai

cooperent cu

cadrele medicale,

nu mai e atât de

obosit.

12.05.2014

Pacientul nu mai

prezintă astenie.


39/67

40

4. Alimentaţie

inadecvată

prin deficit.

Pacientul să

prezinte o

alimentaţie

adecvată pe

perioada

spitalizări.

- explorez gusturile şi obiceiurile

alimentare ale pacientul;

- servesc pacientul cu alimente la o

temperatură moderată, la ore regulate şi

prezentate atrăgător ;

alimentez pacientul prin mese mai dese

şi hrană fracţională în cantităţi mai mici,

întervalele dintre mese nu vor depăşi 4-5

ore;

- alimentez pacientul în special

dimineaţa cu produsele bogate în

proteine: peşte, leguminoase, carne, ouă, fructe, îl învăţ să consume lichide;

- administrez o perfuzie cu 500 ml. SF +

500 ml. SG 5% +2 g KCI + 4 g NaCI

cu un debit de 28 pic/ min + Vit – B6 1f,

Vit C 1 f.

05.05.2014

Pacientul este

zlăbit, nu

mănâncă.

06-07.05.2014

Pacientul doreşte

să respecte

regimul alimentar

şi mănîncă puţin

nu are poftă de

mâncare.

08-11.05.2014

Pacientul respectă

intervalul de ore

dintre mese şi

mănâncă susţinut

de membriifamiliei.

12.05.2014

Pacientul prezintă

o alimentaţie

adecvată.


40/67

41

5. Ignoranţă Pacientul să

nu mai

prezinte

ignoranţă pe

perioada

spitalizări.

- văd care sunt nevoile pacientul şi

explorez nivelul de cunoştinţe privind

boală;

- identific sursele de dificultate ale

pacientului, obiceiurile şi deprinderile

greşite ale acestuia

- comunic cu pacientul pentru a-i

stimula dorinţa de cunoaştere;

- motivez importanţa acumulării de noi

cunoştinţe;

-corectez deprinderile dăunătoare

sănătăţii;- învăţ pacientul prin lecţii de formare,

care sunt deprinderilor igienice, de

alimentaţie raţională, mod de viaţă

echilibrat, de administrare a diferitelor

tratamente;

- încurajez şi ajut la dobândirea noilor

deprinderi.

05-06.05.2014

Pacientul nu are

cunoştinţe despre

boala sa.

07.05.2014

Pacientul nu

înţelege ceea ce se

întâmplă în jurul

lui.

08-11.05.2014

Pacientul prezintă

semne ca ar fiînteresat,

comunică şi are

dorinţa de a

deprinde noi

informaţii despre

boala sa.

12.05.2014Pacientul a

acumulat noi

cunoştinţe din

spital despre

boala sa.


41/67

42


Pacientul M N, în vârstă de 75 de ani, se internează la data de 05.05.2014 în Spitalul

Clinic Judeţean de Urgenţe Braşov pe secţia Interne cu următoarele semne şi simptome:

-dispnee cu wheezing, tuse cu expectoraţie mucoasă, ameţeli, tahicardie, durere când

tuşeste, anorexie, astenie, cunostinte insuficiente.

În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC acutizată.


- educ pacientul să facă exerciţii de gimnastică respiratorie;

- pregătesc bolnavul pentru investigaţii: bronhoscopie, radiografia toracică, EKG,

ecocardiografie, spirografie şi il insoţesc;

- supraveghez funcţile vitale: (R, P, TA, T°C);

- observ culoarea tegumentelor,facies,greutate;

- ajut pacientul să-şi menţină postura semişezând;

- respect măsurile de prevenire a infecţiilor nosocomiale;

- urmăresc numărul orelor de somn;

- observ şi notez toate schimbările care survin în starea pacientului;

- însoţesc să facă mişcare şi evit statul prelungit în pat în timpul zilei;

- asigur condiţi optime pentru odihnă: salon curat, liniştit, aerisit, ferit de zgomote;- asigur o dietă hiposodată, servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată, la ore

regulate şi prezentate atrăgător, alimentez pacientul prin mese mai dese;

- comunic cu pacientul pentru a-i stimula dorinţa de cunoaştere, motivez importanţa acumulări

de noi cunoştinţe, corectez deprinderile dăunătoare sănătăţi.

- stabilesc cauza oboselii;

- asigur condiţi optime pentru odihnă: salon curat, liniştit, aerisit, ferit de zgomote, cu

luminozitate adecvată;

- urmăresc perioadele de odihnă, repaus, număr de ore de somn;

- identific cauza şi gradul bolii.


42/67

43


- recoltez sânge pentru testul gazele sanguine arterială şi pentru examenele de laborator:

creatininei, ionogramă, TGP, TGO, VSH, hemoleucograma, Ht, Hb.

- recolteaz spută pentru examenul de citologie şi examenul bacteorologic;

- însoţesc pacientul la investigaţii: bronhoscopie, EKG, radiografie toracică, spirografie;

- administrez oxigen;

- administrez medicamentaţia: Mucosolvan, Ipratropium, Predninson, Eurespal, Tetraciclină,

Diazepan;

- administrez vitamine B6, C şi SG 5 % + SF + KCl + Na Cl;

- administrez perfuzie: hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg, deslanosid 1 f a 0,4 mg , 30

pic/min (supravegheat).

În urma obiectivelor propuse, a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate, evoluţia pacientului a fost favorabilă şi se externează cu următoarele recomandări:

repaus la pat şi odihnă corespunzătoare

regim alimentar echilibrat;

respectarea tratamentului medicamentos: Mucosolvan 0-1-1, Diazepan tb 0-0-1, Biseptol

1-1-1, Predninson în doze de 20 mg /zi 1-1-1 a 5 mg, Eurespal 80 mg 1-1-1, Tetraciclină

2g / zi, iv şi continuarea antibioterapiei cu Vibramicin 100 mg / zi, şi controlul periodic la

medicul de familie sau revenirea în caz de acutizarea bolii.


43/67

44

3. CAZ III

1 . CULEGEREA DATELOR

a) Date relativ stabile :

Nume: F

Prenume: H

Vârsta: 65 de ani

Sex: masculin

Religie: ortodoxă

Domiciliu: Braşov

Stare civilă: căsătorit

Ocupaţie: pensionar

Condiţii de viaţă: locuieşte la ţară, într -o casă de chirpici cu igrasie Grup sanguin: B2

Rh: pozitiv

Obiceiuri: - somn: 7h/noapte şi 3 h/zi;

- alimentaţie: mic dejun+ o masă la pzânz + 1 gustare seara;

- eliminării: micţiuni fiziologice normale, un scaun/zi ;

- igienă:

- cavitate bucală: 2/ săptămână;

- duş: 3/ săptămână;

- baie generală: 1 la o săptămână;

- alcool: 2l de vin pe săptămână;

- consumator a 2 căni pe zi de cafea;

- fumează: 1 pachet de ţigări pe zi;

AHC: - operat în 2002 de adenom de prostată;

APP: - IRA în anul 2010.

Deficite senzoriale: nu prezintă.

Alergii: neagă.


44/67

45

b) Date variabile:

TA :150/90mmHg.

AV:110 b/min.

Temperatura:37°C.

Greutatea: 51 kg.

Talia: 1,63 m.

Stare psihică: apatie, orientare tempo- spaţială.

Data internări: 26.03.2014

Diagnostic: BPOC acutizată.

Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :

- dispnee cu polipnee

- cefalee- HTA

-tahicardie

- hipoxemie + hipercapnie

- transpiraţii abundente

-vărsături

- scădere în greutate

- apatie

- incapacitate de a se spăla singur.


45/67

46


EXPLORAREA VALORI DETERMINATE VALORI NOLMALETGP 49 U/ l 7-56 U/ l

TGO 50 U/ l 5 - 40 U/ l

VSH 15 mm / h 3 - 10 mm / h

PaO 120 mm Hg 80 - 100 mm Hg

PaCO 43 38 - 42 mm Hg

VEMS / CV 44 % 75 – 80 %

UREA SANGUINĂ 55/ mg / dl 14 – 45/ mg / dl

Ht 55 % 42 – 52 %

Hb 21 g % 14,18 – 16,1 g %

Na 130 mmoli / l 132 – 144 mmoli / l

K 2.6 mmoli / l 3.5 – 4.5 mmoli / l

Cl 108 mmoli / l 96 – 105 mmoli / l

Alte explorări: Bronhoscopie, EKG, Radiografie toracică, Spirografie.


46/67

47

2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR (Diagnostice nursing)

Nevoi afectate Diagnostice nursing ( P E S)


respiraţie.

a) Respiraţie anevoioasă din cauza BPOC

manifestată prin dispnee cu polipnee.

b) Circulaţie inadecvată din cauza BPOC acutizat

manifestat prin HTA, tahicardie (P=130/min),

hipoxemie (PaO250mmHg) şi cefalee.

2. Nevoia de a elimina. a) Diaforeză din cauza BPOC.

b) Varsaturii alimentare (4/zi) din cauza cefaleei.

3. Nevoia de a bea şi a mânca. Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza

situaţiei de criză (BPOC) manif estată prin scadere

în greutate ( a scăzut 4 kg în 2 săptămâni).

4. Nevoia de a comunica. Comunicare ineficientă la nivel afectiv din cauza

bolii, a spitalizarii manifestată prin apatie.

5. Nevoia de a fi curat şi a proteja

tegumentele.

Deficit de autoîngrijire din cauza vârstei, faptului că

e singur şi a bolii, fară ajutorul nimănui manifestat prin incapacitate de a se spăla singur .


47/67

48

3. PLAN DE ÎNGRIJIRE

PROBLEME DE

DEPENDENŢĂ


-AUTONOME ŞI DELEGATE

EVALUARE

1. a) Respiraţie

anevoioasă.

Pacientul să

prezinte o

respiraţie în

limitele

normale pe

perioada

spitalizări.

- ajut pacientul să stea în semişezând pentru a

realiza tapotajul toracic;

- asigur menţinerea unor niveluri acceptabile

ale ventilaţiei şi oxigenarii;

- monitorizez gazele sanghine( O2, CO 2) şi

starea clinică în deaproape;

- monitorizez şi notez din 2 în 2 ore in FO

funcţile vitale (TA,P R T );

- pregătesc fizic şi psihic pacientul pentruCT;

- însoţesc medicul la vizita;

- recoltez sânge pentru examenele de

laborator: creatininei, ionogramă, TGP, TGO,

VSH, hemoleucograma,Hb, Ht, Na, K, Cl;

- îl însoţesc la diferite investigaţii:

bronhoscopie, EKG, radiografie toracică,spirografie;

-administrez oxigen în concentraţie mică

pentru menţinerea PaO2, 1-2 l/ min;

-administrez:

- pev. cu hemisuccinat de

hidrocortizon 200 mg, cloramfenicol

hemisuccinat 1 g, Miofilin 1 f, Deslanosid 1

f, 30-40 picături/min + Atb: Ampicilină 2-3 g

1 fl/zi, Cefort (orele 06-18)

26-27.03.2014

Pacientul

prezintă

dispnee cu

polipnee.

28-30.03.2014

Dispneea cu

polipneea e înscădere R=

21r/min,

pacientului

i-se

administrează

O2

.31.03.2014

Pacientul nu

mai prezintă

dispnee cu

polipnee.


48/67

49

b) Circulaţie

inadecvată.

Pacientul să

prezinte o

circulaţie

adecvată în

decurs de 24

de ore

- măsor funcţiile vitale ale pacientului şi

suptaveghez menţinerea lor din 2 în 2 ore, le

notez în FO şi le transmit medicului;

- asigur o dietă hiposodată;

- observ culoarea tegumentelor;

- învăţ pacientul cum să-şi asigure igiena

personal;

- învăţ pacientul să aibă o alimentaţie

echilibrată, fără exces de grăsimi;

- să evite sedentarismul, să poarte

îmbracăminte lejeră, care să nu-i stânjească

circulaţia;-asigur condiţii de asepsie / antisepsie;

-verific data de valabilitate a medicamentelor;

-efectuez la patul pacientului un ECG şi se

face consult cardiologic;

-administrez medicaţia:

- O2 - 1-2 l/min;

- pev. cu hemisuccinat dehidrocortizon 200 mg, cloramfenicol

hemisuccinat 1 g, Miofilin 1 f, Deslanosid 1

f, 30-40 picături/min;

- Enap tb 1-1-1;

- Furosemid 1/2 f iv.

26.03.2014

Pacientul

prezintă HTA

(150/90 mm

Hg),tahicardie

(P=130/min),

hipoxemie +

hipercapnie şi

cefalee.

27.03.2014Pacientul

prezintă o

circulaţie

adecvată.

2. a) Diaforeză Pacientul să

nu mai

prezinte

diaforeză pe

perioada

spitalizării.

- observ şi notez aspectul pielii, a cantităţii de

transpiraţie şi a mirosului transpiraţiei;

- menţin tegumentele pacientului curate şi

uscate;

- spăl tegumentele ori de câte ori este

necesar;

26-27.03.2014

Pacientul

prezintă

transpiraţii

abundente


49/67

50

b)Vărsături Pacientul sănu mai

prezinte

vărsături în

decurs de 24

h

- schimb lenjeria de pat şi de corp;

- fac toaleta pacientului pe regiuni;

- asigur îmbrăcăminte uşoară şi comodă

absorbantă;

- calculez bilanţul ingesta / excreta;

- monitorizez funcţiile vitale;

- hidratare parenterală cu SF 500 ml.

- învăţ pacientul să inspire profund cu capulridicat în hiperextensie;

- aşez pacientul în decubit dorsal cu capul

într-o parte, aproape de marginea patului;

- ajut să-şi menţină o postură comodă;

- îl liniştesc din punc de vedere psihic;

- îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez

produsul eliminat pentru a-l arăta Medicului; - îi ofer un pahar de apă să-şi clătească gura

după vărsătură;

- rehidratez pacientul cu cantităţi mici de

lichide reci, calmez pacientul;

- fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate;

- îngrijesc cavitatea bucală a pacientului, îl

servesc cu ceai de lămâie, mentă;

-supraveghez aspectul, cantitatea şi

componenţa vărsăturilor;

- notez numărul vărsăturilor în FO;

- administrez Metoclopramid 15 mg – 1f i.v

de 2 ori/zi.

28-30.2014

Pacientul nu

mai prezintă

transpiraţii

atât de

abundente.

31.03.2014

Pacientul nu

mai prezintă

diaforeză.

26.03.2014Pacientul de la

ora internări

prezintă 4

vărsături

alimentare.


mai prezintă

vărsăturii.


50/67

51

3. Alimentaţie

inadecvată

prin deficit.

Pacientul să

fie alimentat

pe perioada

spitalizări.

Obiectiv

parţialrealizat.

- explorez gusturile şi obiceiurile alimentare

ale pacientul;

- servesc pacientul cu alimente la o

temperatură moderată, la ore regulate şi

prezentate atrăgător ;

- alimentez pacientul prin mese mai dese şi

hrană fracţională în cantităţi mai mici,

întervalele dintre mese nu vor depăşi 4-5 ore;

- pregătesc pacientul pentru diferite

investigaţii şi materialele necesare pentru

diferite investigaţii;

- încurajez pacientul explicându-i importanţaunei alimentaţii parenterale;

- alimentez pacientul pe cale parenterală;

- administrez perfuzie:

- SF 500 ml + SG 5% 500 ml + 2f

vit B6 + 1 f vit. C.

26.03.2014

Pacientul a

scăzut în

greutate 4 kg

în 2

săptămâni,

G= 51 kg.

27.03.2014

G= 51,100

kg..

28.03.2014

G= 51,150 kg29.03.2014

G= 51,250 kg

30.03.2014

G= 51,400 kg

31.03.2014

Obiectiv

parţial realizat. Se continuă

tratamentul

ambulator.

4.Comunicare

ineficientă la

nivel afectiv

Pacientul să

prezinte o

comunicare

eficientă la

nivel afectiv

pe perioada

spitalizării.

-dau posibilitatea pacientului să-şi exprime

nevoile, sentimentele, ideile şi dorinţele sale;

- îl ajut să identifice posibilităţiile sale de a

asculta, de a schimba idei cu alţii, de a crea

legături semnificative

- observ şi notez modificările apărute în

exprimarea verbală şi nonverbală;

-supraveghez în per manenţă bolnavul;

- asigur un mediul de siguranţă liniştit;

26-27.03.2014

Pacientul este

apatic.

28-30.03.2014

Pacientul nu

mai este atât

de apatic, este

atent de ceea

ce se întâmplă


51/67

52

- liniştesc bolnavul cu privire la starea sa,

explicîndu-i scopul şi natura intervenţiilor;

- supraveghez efectul medicamentelor;

în jurul lui, e

mai cooperent

cu personalul

medical.

31.03.2014

Pacientul nu

mai prezintă

apatie,

comunică

eficace la

nivel afectiv.

5. Deficit deautoîngrijire

Pacientul să nu mai

prezinte

deficit de

autoîngrijire

pe perioada

spitalizării.

- evaluez capacităţile persoanei de a desfăşuraactivităţi de autoîngrijire şi sesizes că are

nevoie totală de ajutor ;

- asigur mijloace de igienă adaptate gradului

de independenţă şi îl a jut ori de câte ori este

nevoie;

-efectuez toaleta la pat cu regurozitate;

- inspectez tegumentele pacientului iar dupătoaletă, şterg bine tegumentele prin

tamponare;

- explic pacientului utilitatea şi simplitatea

tehnicii;

- din 30 în 30 de minunte schimb poziţia

pacientului

-încurajez pacientul, comunic cu el şi încerc

să-i dau exemple că şi alte persoane au trecut

prin situaţii similare şi s-au adaptat bine;

- permit pacientului să-şi exprime

sentimentele de neputinţă;

- evidenţiez şi laud progresele acestuia;


poate să se

spele singur.

27.03.2014

Pacientul se

simte

neputincios, seefectuează

igiena

personală, cu

ajutorul

cadrelor

medicale.

28-30.03.2014

Pacientul s-a

mai adaptat

situaţiei, a

început să

coopereze cu


52/67

53

- asigur pacientului un pat comod, cu lenjerie

curată, uscată, cerşaful bine întins, cute;

- mă spăl pe mâini şi dezinfecţie cu alcool,

înainte şi după orice tehnică efectuată;

cadrele

medicale în

ceea ce

priveşte igiena

personală, îşi

dă interesul

atunci când i

se efectuează

toaleta.

31.03.2014

Pacinetul se

externează.


53/67

54


Pacientul F G, în vârstă de 65 de ani, se internează la data de 26.03.2014 în Spitalul

Clinic Judeţean de Urgenţe Braşov pe secţia Interne cu următoarele semne şi simptome: dispneecu polipnee, cefalee, HTA, tahicardie, hipoxemie + hipercapnie, transpiraţii abundente, vărsături,

scădere în greutate, apatie, deficit de autoîngrijire.

În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC acutizată.


- monitorizez şi notez din 2 în 2 ore in FO funcţile vitale (TA,P, R ,T ) şi le transmit medicului;

- observ şi notez aspectul pielii, a cantităţii de transpiraţie şi a mirosului transpiraţiei;

- menţin tegumentele pacientului curate şi uscate, spăl tegumentele ori de câte ori este

necesar;

-educ pacientul să renunţe la fumat;

- îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat;

- îi ofer un pahar de apă să-şi clătească gura după vărsătură;

- supraveghez aspectul, cantitatea şi componenţa vărsăturilor;

- îl ajut să identifice posibilităţiile sale de a asculta, de a schimba idei cu alţii, de a crea legături

semnificative;

- evaluez capacităţile persoanei de a desfăşura activităţi de autoîngrijire şi sesizes că are nevoietotală de ajutor .


- recoltez sânge pentru examenele de laborator: creatininei, uree, ionogramă, TGP, TGO, VSH,

hemoleucograma, Ht, Hb;

- recoltez urina pentru examenele de laborator şi notez diureza;

- însoţesc pacientul la investigaţii: CT, bronhoscopie, EKG, radiografie toracică şi spirografie;

- administrez medicaţia: Enap, Furosemid, Metroclopramid.

- administrez : - pev. cu hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg, cloramfenicol hemisuccinat 1 g,

Miofilin 1 f, Deslanosid 1 f, 30-40 picături/min + Atb: Ampicilină 2-3 g 1 fl/zi, Cefort (orele 06-

18);

- administrez perfuzie: - SF 500 ml + SG 5% 500 ml + 2f vit B6 + 1 f vit. C.


54/67

55

În urma obiectivelor propuse, a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate, evoluţia

pacientului au fost favorabilă, se externează cu următoarele recomandări:

evitarea frigului, a umezelii

îmbunătaţirea condiţiilor de viaţă

evitarea fumatului, alcoolului

respectarea tratamentului medicamentos: Miofilin, Enap 2 tb / zi + HHC +

Furosemid 1 tb la nevoie

revenirea la medic în caz de recidivă.


55/67

56

CAPITOLUL IV - CONCLUZII

Bronhopneumopatia cronică obstructivă reprezintă tulburarea ventilaţiei pulmonară

datorită obstrucţiei cronice a căilor respiratorii. Principala cauză a bronşitei cronice si a emfizemului pulmonar este considerata a fi in

primul rând a fi fumatul.

Tabloul clinic al pacientului cu BPOC care cuprinde şi bronşita cronocă şi emfizemul are

următoarele manifestării: dispnee, tuse cu expectoraţie, wheezing, hipoxemie şi hipercapnie,

transpiraţii, febră.

Investigaţiile clinice cuprinde următoarele: semne și simptome, istoricul bolii,

antecedente personale fiziologice și antecedente heredo-colaterale (familiale), mediul de viață șide muncă, examenul fizic al aparatelor și sistemelor.

Investigaţiile paraclinice cuprinde următoarele: bronhoscopie, tomografie computerizată, EKG-

ul, radiografia toracică şi spirometria.

Diagnosticul pozitiv al BPOC se sisţine pe asocierea criterilor de bronşită cronică cu

elementul obstructiv persistent şi după controlul spasmului bronşic şi episoadelor de acutizare.

Diagnosticul diferenţial se va face cu cateva boilii pulmonare cronice: astmul, artrita, cancerul

pulmonar, cancerul colorectal, osteoporoza, boli cardiovasculare ischemice, fibroza chistică, etc.

Tratamentul în BPOC este:

a) profilactic: combaterea fumatului, poluării, infecţiilor respiratorii, al recidivelor sezoniere

cu antibiotice, vaccinul antigripal anual, antipneumococică şi polivalent care reduce severitatea

evoluţiei şi mortalitatea BPOC cu 50%.

b) igieno-dietetic: se recomandă un regim de viaţă ordonat, cu respectarea orelor de somn şi

veghe, evitarea eforturilor fizice şi psihice, odihnă activă, dar şi un psihic echilibrat.

c) medicamentos:

- oxigenoterapie prelungită 1-2 l/ min;- mucolitice: bromhexin (Bisolvon, Bromhexin 3/zi oral sau aerosoli), acetilcisteină;

- antibiotice pentru infecţia bronşică: ampicilină 2 g/zi p.o., i.m., tetraciclină 2 g/zi p.o.,

asocieri (Ampicilină + Gentamicină i.m., i.v.) după antibiogramă în infecţii severe, Biseptol 2 x 2

tb./zi în infecţii uşoare;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiziologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fiziologie


56/67

57

- combaterea spasmului bronşic: Eufilin (3 x 100 mg/zi), Miofilin i.v. (1-2 f/zi),

simpaticomimetice în aerosoli 3-4 puf./zi (Alupent, Salbutamol, Fenoterol, etc.), Corticoizi:

Hemisuccinat de hidrocortizon 100-200 mg/zi i.v. în urgenţe, Prednison oral 40-60 mg/zi cu

scădere treptată, câteva săpămâni, în formele severe.

d) chirurgical: bulectomia sau transplantul pulmonar trebuie recomandate.

Evoluţia BPOC-ului depinde de factorii etilogici care au generat-o. Repetabilitatea,

masivitatea lor in mediul de muncă sau in condiţiile habituale au o importanţă mare .

Principala complicaţie a BPOC este, adică insuficenţa respiratorie, o constituie infecţia

căilor respiratorie, agravarea ei este anunţată de insomnie, agitaţie psihomotorie şi accentuarea

dispneei.

Prognosticul este unul sever, iar speranţa de viaţă minimă, polipnee cu buzele

protuzionate, cianoză de repaus, aritmiicardiace şi VEMS sub un litru. Supraveţuirea medie dupădepistarea sa este de peste 6 ani, iar dupa prima decompensare de aproximativ 5 ani.

Am avut în studiu trei cazuri de pacienţii cu BPOC cu următoarele caracteristici:

Cazul I

Pacientul A I,63 de ani, este internat la data de 02.05.2014 în spitalulu Clinic Judeţean de

Urgenţe Braşov cu următoarele semne şi simptome:

- tuse seacă, dispnee de effort, febra mderată (39°C), transpiraţii, fatigabilitate, anxietate.

În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC


- educa pacientul să renunţe la fumat;

- asigur o poziţie şezând sau semişezând pentru ameliorarea dispneei;

- asigur permeabilitatea căilor respiratorii şi ameliorez respiraţia prin tapotament cu lovituri

uşoare , cu partea cubitală a mâinii în regiunea interscapulară, timp de 1-2 minunte, rog pacientul

să respire lent şi adânc;

- pregătesc pacientului pentru aplicarea tehnicilor de înjrijire şi în vederea aspirării secreţiilor

bronşice;

- observ culoarea tegumentelor şi măsor funcţile vitale: R,P,TA, supraveghez menţinerea lor;

- urmăresc efectul medicamentelor;

- observ culoarea tegumentului; -a schimba lenjeria de pat ori de câte ori este nevoie

- informez pacientulul în legătură despre boală;

Documents

234981077-In-Ingrijirea-Pacientilor-Cu-Bpoc.pdf