Proiect Merceologie Caracterizarea merceologica a laptelui si a produselor derivate

Introducere

Merceologia, ca noiune, este un termen format din expresia latin mercis (= al mrfii) i expresia greceasc logos (=tiin, cunoatere). In general noiunea de Merceologie sau tiina mrfurilor este urmat de expresii (textile, electrice, agricole, de construcii, de instalaii, ), care localizeaz domeniul concret de studiu i care, n coninutul lor, cuprind probleme strict specifice domeniului merceologic: descrieri generice, proprieti, nomenclator, sortiment, clasificri, marcare, ambalare, pstrare, transport, comercializare etc.Definiii: 1. Merceologia este tiina cercetrii multilaterale a mrfurilor, reunind ntr-o

concepie integratoare aspectele tehnico-economice i sociale ale mrfurilor precum i calitatea, utilizarea i msura n care acestea satisfac nevoile de consum ale populaiei n condiii de eficien economico- social maxim. 2. Merceologia studiaz calitatea ca element esenial al progresului economico-social n strns legtur cu trebuinele oamenilor i mai ales ntr-o manier sistemic innd cont de factorii care o determin. Cmpul tematic al merceologiei vizeaz o palet extrem de larg de elemente avnd ca numitor comun marfa. Marfa este o categorie economic de mare complexitate care constituie obiectul schimburilor economice ca urmare a utilitii i valorii produselor. Produsele sunt bunuri materiale obinute ca rezultat al unei activiti productive sau a unui proces de producie care include o succesiune de activiti productive. Merceologia studiaz produsele sub multiple aspecte n toate etapele circuitului fizic al acestora de la productor pn la consumator distingnd: etapa fabricaiei, etapa transportului, etapa stocrii, etapa de utilizare efectiv, etapa postconsum. Mrfurile se schimb pe pia ca urmare a valorii de ntrebuinare. Msura n care un produs satisface nevoile consumatorului poate fi caracterizat prin: valoarea de ntrebuinare conferit de acele proprieti ale produsului care satisfac funciile pentru care acesta este destinat; are un coninut tehnic, economic, social, uman prin raportarea la necesitile societii. valoarea de schimb proprietile, calitile unui produs care confer posibilitatea de a fi schimbat cu altul (interschimbul pe pia). valoarea estetic proprietile, caracterul, elementele de form i culoare care determin satisfacerea nevoilor estetice ale utilizrii. costul de producie ca sum a cheltuielilor materiale de manoper i indirecte necesare fabricrii unui produs. Merceologia studiaza marfurile dpdv : 1. TEHNIC: Proprietatile produselor finite; Factorii care determina/influenteaza calitatea; 2. ECONOMIC: Implicatiile economice ale calitatii; Optimizarea calitatii si a structurii sortimentale; 3. SOCIAL : Relatia produs confort sanatate mediu inconjurator.

Merceologia studiaza marfurile in toate etapele logistice ale acestora :

NEVOI PRODUCTIE - COMERT/TURISM CONSUM MEDIUStudiul pietei Receptie Vanzare Grad de poluare

Nevoi

Productie

Comert/Turism

Consum

Mediu Inconjurator

Nevoi noi

Produse noi

Grad satisfacere

Nu/Da

FEEDBACKConexiunea merceologiei cu alte domenii Merceologia se afl n strns interdependen i cu alte discipline. Astfel: cu "Tehnologia", deoarece merceologia studiaz influena procesului tehnologic asupra calitii produselor, relaia produs-necesitate, eficiena economico-social a produsului; cu "Biologia", ntruct studiaz componentele din diferite plante i respectiv influena lor asupra strii sntii organismului uman. cu "Dreptul", deoarece trebuie cunoscute legile i actele normative n vigoare, referitoare la calitatea produselor, la recepie, marcare, etichetare, la protecia mediului nconjurtor. cu "Marketingul", pentru c practic, nu poi cunoate cerinele consumatorilor fr un studiu de pia, nu poi produce i desface mrfurile fr o bun logistic, o publicitate corespunztoare, o amplasare raional a reelei comerciale. cu "Chimia", deoarece multe din mrfurile care se analizeaz sunt supuse verificrii proprietilor chimice prin metode de laborator. cu "Fizica", n special la mrfurile electrocasnice i electronice la care verificarea caracteristicilor tehnico-funcionale implic i cunotine de fizic. Putem afirma c merceologia este o disciplin cu un profund caracter interdisciplinar, ce contribuie la formarea unei imagini ct mai corecte a bunurilor care se comercializeaz i care sunt utile.

CAP. I - Aprecierea merceologica a Laptelui si a produselor derivate

Pn la sfritul secolului al XIX-lea laptele

i produsele lactate au

constituit circa 50% din hrana zilnic a poporului romn, plasand laptele pe locul II lea, dupa carne, in ceea ce sursa de proteina animala ieftina si cu valoare biologica ridicata. Necesitile obiective de nutriie pentru fiecare segment de populaie, precum i necesitile subiective ce variaz n funcie de tradiie, obiceiuri i deprinderi alimentare condiioneaz strns cererea de produse alimentare. Din acest motiv, necesarul fiziologic zilnic de energie, trofine calorigene i substane cu rol catalitic, difereniat pe grupe de populaie (vrst, sex, efort depus), se utilizeaz pentru estimarea volumului i structurii ofertei de mrfuri alimentare.

Grupele de alimente ce asigura aportul de Calciu

Laptele i produsele lactate, nucile i oleaginoasele pot fi considerate ca produse cu funcie nutriional echilibrat. Aceste dou grupe furnizeaz cel puin 20% proteine i 20% glucide, restul fiind reprezentat de lipide. Leguminoasele, ale cror funciuni eseniale se situeaz ntre furnizarea de glucide (69%) i furnizarea de proteine (25%), fac parte dintr-o categorie de produse parial echilibrate. Coninutul n lipide este foarte redus, aproximativ 6%. Zahrul i mierea, care asigur n proporie de 100% glucide, materiile grase cu 100% lipide i cartofii cu 93% glucide sunt (aproape) n exclusivitate alctuite dintr-un singur tip de trofine calorigene. Avnd la baz aceast mprire, echilibrul zilnic n consumul principalelor grupe de alimente furnizoare de nutrieni eseniali poate fi reprezentat sugestiv sub forma unei piramide segmentate volumic, orientnd-i att pe consumatori ct i pe agenii economici implicai n producerea i comercializarea unui sortiment adecvat de mrfuri alimentare (fig 1).

Fig. 1. Piramida alimentelor

Importanta laptelui in alimentatia umanaLaptele este cel mai important produs, datorit compoziiei chimice complexe, valorii biologice i gradului nalt de digestibilitate. El conine peste 100 substane necesare organismului uman: toi cei 20 aminoacizi, 10 acizi grai, 25 de vitamine i 45 de elemente minerale. Exprimat n calorii, valoarea nutritiv a unui litru de lapte este echivalent cu circa 400 g came de porc, 750 g carne de viel, 7-8 ou, 500 g pete, 2,6 kg varz sau 125 g pine. Importana laptelui const nu numai n valoarea nutritiv deosebit, ci i n faptul c poate fi transformat ntr-un numr foarte mare de produse lactate (peste 1000), ceea ce contribuie, n mod deosebit, la diversificarea alimentaiei umane. Produciile mari de lapte ce se obin astzi de la taurine sunt rezultatul muncii omului, care s-a strduit de-a lungul generaiilor s perfecioneze rasele de taurine. Dac rasele primitive produc i astzi 500-600 l lapte ntr-o lactaie, exist rase care produc, n medie, 5000-6000l lapte i, n plus, variante care au produs peste 22.000 l pe an, adevrate uzine productoare de lapte". Cateva motive pentru care laptele este considerat un adevarat univers alimentar: Asigura o buna dezvoltare fizica si intelectuala la tineri; Mareste rezistenta organismului la boli;

Prelungeste longevitatea si asigura o buna stare de sanatate la toti consumatorii; Previne osteoporoza la femeile de peste 40 de ani, in cazul consumarii zilnice; Favorizeaza eleminarea substantelor toxice din organism ca urmare a formarii unor compusi chimici insolubili cu unele metale grele; Grasimea din lapte, desi in cantitate destul de redusa, este o substanta energetica importanta, a carui echivalent caloric de 9,3 Kcalorii/g este de aproape doua ori mai mare decat zaharurile si a proteinelor (4,1 Kcalorii/g); Grasimea din lapte contine si cantitati insemnate de vitamina A, dar mai ales de vitamina D, care asigura fixarea calciului si a fosforului din oase, prevenind aparitia rahitismului; Are o digestibilitate a componentelor de 100% si aduce un aport semnificativ de calciu, fosfor si protein; In afara de calciu si fosfor, laptele contine iod, astfel incat o alimentatie bogata in acest produs poate preveni aparitia gusei.

Sursele productiei de lapte Dupa provenienta, lapte provenit de la : vaci, bivolite, oi, capre; Dupa compozitie: Integral lapte abia muls, care nu a suferit nici un tratament termic sau mecanic; Normalizat lapte cu procentul de grasime dorit (prin adaugare/ extragere de grasime); Smantanit lapte din care s-a extras o cantitate de grasime dorita; Degresat lapte din care s-a extrat grasimea in vederea obtinerii unui produs dietetic. Dupa caracteristicile de calitate: Normal lapte obtinut de la animale sanatoase, bine hranite si adapostite, de culoare alb/alb-galbuie, gust dulce si miros specific; Anormal fiziologic - lapte colostral si laptele de retentive; Denaturant - lapte cu diferite adaosuri: zahar, sare, conservant etc,; Patologic-infectat lapte provenit de la vaci cu afectiuni ale glandei mamare (mastitele acute/subacute; cornice/subclinice) Dupa insusirile igienico-nutritive: Normal; Alterat; Patogen; Dupa procedeul de tratare: Crud produsul de secretie al glandei mamare, a uneia sau mai multe vaci, oi, capre sau bivolite, neincalzit la temperaturi de peste 40oC sau supus unui tratament cu efect echivalent; Pasteurizat lapte partial stabilizat d.p.d.v. igienic, se folosesc temperaturi de +63-65oC timp de 30-35 minute (pasteurizare joasa)/ temperaturi de 72oC timp de 15 secunde in cazul pasteurizarii inalte; Sterilizat lapte stabilizat d.p.d.v. igienic, se folosesc temperaturi de 140-150oC timp de 4-8 secunde si apoi se raceste laptele de 20-25oC; Ultrasterilizat (135 145oC);

Lapte praf lapte obtinut prin procedeul numit xeroanabioza: uscarea laptelui prin pulverizare, conservabilitatea microbiana fiind asigurata de valoarea activitatii apei din produsul lactat sub limita de dezvoltare a mucegaiurilor.

Compozitia chimica a lapteluiLaptele are o compozitie chimica variabila in functie de specie, rasa, individ, luna de lactatie, conditiile de hranire, ingrijire si chiar de factorii pedoclimatici in care sunt inglobate proteine, grasimi, glucide, vitamie, substante minerale, pigmenti, elemente figurate, anticorpi si gaze.INDICATORUL Densitatea g/100g lapte Subtanta uscata g/100g lapte Grasimi g/100g lapte Calciu mg/100 g lapte Fosfor mg/100 g lapte Proteine g/100 g lapte LAPTE DE VAC A 1.031 1.028 1.033 12.4 11.9 14.2 3.8 3.4 6.1 137 56-381 91 56 112 3,3 2.8 - 3.7 LAPTE DE BIVOLI TTA 1.031 1.029 1.032 17.4 16.7 18.5 7.5 7.1 8.4 185 138 - 207 137 120 140 4,1 3.9 - 4.3 LAPTE DE OAI E 1.034 1.0281.038 17.3 6.3 4.0 13.0 183 136 - 200 115 80 145 5,3 5.0 11.6 LAPTE DE CAPR A 13.2 4.1 4.1 95

3.7

Proteinele din lapte sunt reprezentate prin cazeina in proportie de 80% si proteine serice 20%. Cazeinele sunt proteinele care au in continutul lor fosfor legat de sub forma de acid fosforic cu continut de acid glutamic, serina, prolina, leucina si chiar cisteina. Proteinele serice sunt reprezentate prin lactalbumine, lactoglobuline, serumalbimune, proteaza si peptine. Aceste proteine, dupa coagularea laptelui trec in zer. Lipidele din lapte sunt trigliceride, fosfolipide si steridele. Acestea se afla in stare de emulsie globulara ce pot fi sferice sau elipsoide si au un diametru de 2-10 microni. Ponderea principalelor tipuri de protein in laptele de vaca (I. Bondoc)Tipul de proteina majora Cazeina 25 g/litru 100% Proteinele lactoserului 5,4 g/litru Fractiunea/denumirea Cazeina Cazeina Cazeina Alte fractiuni Lactoglobulina - Lactalbumina Imunoglubuline Continutul masic al laptelui (g/litru) 12 9 3,25 0,75 2,70 1,20 0,25 Proportia relativa (%) 48 36 13 3 50 22 5

100%

Serum-albumina Proteozo-peptone

0,65 0,60

12 10

Glucidele sunt componentele laptelui formate din lactoza, glucoza si galactoza. Determinarea glucidelor din lapte atesta starea de sanatate a ugerului vacii, stiind ca la vacile cu ugerul bolnav continutul de lactoza din lapte este scazut. Vitaminele din lapte sunt de tipul A si acestea provin din caroten, vitamina B1, B2, B12, sintetizate de catre bacterii la nivelul rumenului, vitaminele C, D, E, K, PP si acidul folic.VITAMINA

Caracterizarea vitaminelor liposolubile ROL N ORGANISM CARENE - crampe musculare, fenomene toxice pentru sistemul nervos, modificri cardiace, oboseal, iritabilitate, instabilitate emoional. - oprirea creterii la copii - sensibilizarea ochiului la lumin, cataract, diminuarea vederii, ulceraii la nivelul retinei - inflamaii ale limbii - dermatite, nervozitate, cderea prului, insomnii, conjunctivite, tulburri nervoase - scderea capacitii organismului de a forma anticorpi apariia anemiei pernicioase (globulele roii sunt mai mari dect normal i au o form neregulat) - tulburri hematologice i neurologice - pelagra sau maladia celor trei D: dermatit, diaree, demen.

Vitamin a B1 tiamina

- intervine n metabolismul glucidelor

Vitamin a B2 riboflavin a

- intr n structura enzimelor indispensabile lanului respirator - este prezent n pigmentul retinei ochiului

SURSE - n toate alimentele natural n cantiti red - n cantiti mari n orga comestibile, leguminoase - drojdie de bere, leguminoase bere - carne, ou, brnzeturi, f

- este implicat n numeroase procese Vitamin fiziologice legate de metabolismul a B6 aminoacizilor, al acizilor grai; piridoxina - particip la formarea anticorpilor, la sinteza globulelor roii. Vitamin a B12 Antipernicias Vitamin a PP Antipelagroas - intervine n procesele de multiplicri celulare; - menine integritatea celulei nervoase. - particip la metabolismul tuturor substanelor nutritive (glucide, lipide, proteine); - intervine n pstrarea integritii tegumentelor i mucoasei tubului digestiv, n buna funcionare a sistemului nervos; este

- cereale i produse din cereale, spa mazre, dro de panificai - ficat

Vegetalele n sintetizeaz nu folosesc v B12. - ficat, creier carne, brnz ou, heringi. Produse de origine anim - carnea, pe i produsele derivate din acestea. Produsele vegetale sun

Vitamin aC Antiscorbutic

vasodilatatoare. 1. este necesar la formarea colagenului protein component a esutului conjunctiv, a oaselor, dinilor i cartilaj. 2. este implicat n maturizarea globulelor roii, n absorbia i utilizarea fierului din alimente, atingerea unui nivel normal al hemoglobinei n snge. 3. particip la metabolismul aminoacizilor 4. influeneaz secreia hormonilor adrenalin i insulin. 5. previne arteroscleroza, particip la metabolismul lipidelor.

srace n vit Avitaminoza C cu forma sa grav scorbutul care se manifest prin: gingii spongioase, dini i oase moi, anemii datorate slabei absorbii a fierului din alimente, capacitate sczut de aprare fa de infecii. Necesarul de vitamin C variaz n raport cu vrsta, activitatea fizic depus, masa corporal, starea de sntate, existena unor rni, infecii microbiene.

Produsele vegetale: - mcee, - coacze ne - ardei, - mrar, - citrice, spa - ptrunjel - varz Produsele animale con cantiti ext de mici

VITAMINA Vitamina A Retinol

Caracterizarea vitaminelor liposolubile ROL N ORGANISM CARENE- rol determinant n procesul vizual - multiplicarea celular - creterea rezistenei organismului la infecii - stimuleaz absorbia calciului din intestin i depunerea lui n sistemul osos - menine constant concentraia calciului i a fosforului precum i a raportului Ca / P - particip la buna funcionare a aparatului cardiovascular, reproductor i muscular - este un antioxidant biologic - particip la mecanismul de coagulare a sngelui - poate fi sintetizat de microflora intestinal - tulburri de adaptare a vederii la lumin i ntuneric - ncetinirea creterii - orbire - rahitism - osteoporoz - scderea ritmului metabolic - sterilitate - atrofie muscular - tulburri cardiace - mbtrnire precoce - se prelungete timpul de coagulare a sngelui - se produc hemoragii

SURSE

- produse de origine a (ficat, lapte i produse lactate, glbenu de o - produse vegetale de culoare roie portocal form de caroten

Vitamina D Calciferol Vitamina E Tocoferol vitamina frumuseii Vitamina K Antihemoragic

- pete, glbenu de o produse lactate grase - ciuperci, cacao, soia

- uleiurile vegetale n special cele de germe (porumb, gru)

- spanac, varz, maz ptrunjel i, n genera prile verzi ale plantelor

Substantele minerale din lapte sunt formate din numeroase formatiuni de macro si microelemente. Printre principalele macroelemente amintim : Ca, P, K, Na, Cl, Mg si S iar ca microelemnte citam: Fe, Cu, Li, Va, Str, Cr etc continutul de substante minerale ridicand valoarea nutritiva a laptelui iar Ca si P avand un rol important in procesul de coagulare. Continutul de saruri minerale al laptelui de vaca (I. Bondoc)Elementul Concentratia masica (mg/litru)

Calciu (Ca) Fosfor (P) Potasiu (K) Clor (Cl) Sodium (Na) Magneziu (Mg) Fosfat anorganic

1043-1283 930-992 1212-1681 772-1207 391-644 97-146 1805-2185

Enzimele din lapte sunt : peroxidaza, catalaza, fosfataza, alcalina, fosfataza acida, lipaza, proteaza si lactoza. Prezenta acestor enzime in lapte poate avea aplicabilitate practica astfel : peroxidaza este o enzima care se gaseste numai in lapte nefiind de origine mamara. Aceasta este distrusa la temperaturi de peste 70 C si absenta ei serveste pentru controlul pasteurizarii laptelui ; reductaza este o enzima de origine microbiana si se foloseste pe cale indirecta la determinarea numarului de microorganisme din lapte. Prospetimea laptelui se determina prin prezenta reductazei prin proba cu albastru de metil sau resazurina ; catalaza este enzima secretata de microorganisme si leucocite. Proprietatea catalazei este de a descompune apa oxigenata in apa si oxigen molecular si prezenta ei serveste la aprecierea starii de sanatate a ugerului in functie de cantitatea de oxigen degajata in lapte ; fosfatazele alcaline si acide au origine mamara si acestea sunt distruse prin incalzirea laptelui la 83 C timp de 13 minute. Lipsa fosfatazelor ajuta la efectuarea controlului pasteurizarii joase si mijlocii a laptelui ; lipoza este tot o enzima de origine mamara insa aceasta poate fi produsa si de catre microorganisme. Diferenta intre aceasta este data de faptul ca lipoza de origine mamara este distrusa la temperatura de 70 C, iar cea de origine microbiana se distruge numai la temepratura de 80 C ; proteaza si lactoza sunt enzime tot de origine mamara cu deosebirea ca proteaza poate fi de origine microbiana si aceasta contribuie la hidroliza proteinelor din branzeturilor tari in peptane, polipeptide si aminoacizi ; pigmentii din lapte pot fi grupati in pigmenti endogeni, adica produsi in organismul animal cum sunt : lactocromul si riboflavina si pigmenti exogeni care provin din furaje cum sunt-carotenul, xantofila si clorofila ; elementele figurate sunt : diferite celule epiteliale, leucocitele si celule microbiene al caror numar creste in cazul in care ugerul este bolnav, cand in compozitia laptelui pot aparea uneori si hematii ; Alti componenti minori ai laptelui Anticorpii din lapte sunt reprezentati de bacteorilizine, aglutinine, precipitine, hemolizine, anticorpii anafilactici sau antitoxine. Continutul de gaze din lapte sunt date de prezenta CO2 in lapte proaspat cantitate, ce scade dupa muls in timp ce creste cantitatea de oxigen si azot, bazele prezente influenteaza negativ densitatea reala a laptelui, motiv pentru care acestea se determina corect dupa doua ore de muls. Repartitia principalelor gaze prezente in lapte dupa muls (I. Bondoc)Tipul de gaz Dioxid de carbon Continutul de gaze al laptelui, exprimat in: Cm3/litru Mg/litru 44,7 87,8

Azot Oxigen

12,7 5,6

15,9 8,0

Proprietatile fizice ale laptelui 1. Examenul organologic se va efectua numai intr-o incapere bine luminata, lipsita demirosuri, cu temperaturi de 16 - 20 C astfel se examineaza : Aspectul - lichid omogen, de culoare alba, usor apalescent, fara sedimente si corpuri straine vizibile. Aspectul este rezultatul substantelor componente ale laptelui si corelatia cu starea de dispersie a acestora. De obicei ca aplicatie practica aspectul laptelui neomogen indica un lapte invechit cu impuritati sau provine de la vaci cu afectiuni ale glandei mamare. Consistenta este data de fluiditatea caracteristica, fara ca aceasta sa fie filanta, vascoasa sau milaginoasa. Consistenta anormala a laptelui se exprima de fapt atunci cand in efectivul de vaci exista boli ale ugerului sau laptele a fost necontaminat cu diferite microorganisme ca urmare a efectuarii unui muls neigienic. Culoarea alba cu nuanta galbena la laptele de vaca si capra si alba specifica pentru laptele de oaie si bivolita. In cazul aparitiei unor nuante necaracteristice la lapte, acestea sunt datorate unor nereguli ce persista in furajarea animalelor, igiena mulsului si pastrarea starii de integritate a laptelui. Mirosul, caracteristic speciei, insa putin pronuntat. Mirosul este dat de catre acizii grasi volatili insa mirosul necaracteristic care poate compara este dat de o serie de factori ai mediului inconjurator. Ca aplicatie practica se retine necesitatea acordarii unei atentii deosebire in ceea ce priveste asigurarea unui microclimat corespunzator in adapost si asigurarea igienei corespunzatoare la muls pentru obtinerea unui lapte salubru. Gustul dulceag, placut caracteristic laptelui proaspat. Gustul dulceag al laptelui este dat de lactoza iar aroma caracteristica este data de starea chimica componentelor din lapte : Caracteristicile fizico-chimice ale laptelui. Aprecierea caracteristicilor fizico-chimice ale laptelui joaca un rol important in obtinerea unei productii de lape conform standardului in vigoare si ofera posibilitatea depistarii unor falsificari voite, a furajarii necorespunzatoarea a animalelor sau a laptelui recoltat de la vaci bolnave. In general pe producator si cumparator il intereseaza urmatoarele caracteristici fizico-chimice : a. Densitatea laptelui, este criteriul de baza in aprecierea comerciala alaptelui si aceasta reprezinta raportul dintre masa laptelui la temperatura de +4 C. In general densitatea mediului este de 1.030 la laptele de vaca si de 1.034 la laptele de oaie si bivolita. Densitatea si grasimea laptelui sunt parametrii calitativi ai acestuia si valorile lor sunt invers proportionale adica atunci cand proportia de grasime creste, densitatea scade si invers. Determinarea densitatii se face la minimum doua ore de la muls la temperatura de 20 C, prin metoda aerometrica si se masoara in g/cmcub sau g/ml. Aparatura necesara este compusa din termolactodensimetru, cilindru de sticla gradat si cu un diametru mai mare cu cel putin 20 mm decat diametrul termolactodensimetru si o baie de apa. b. Determinarea aciditatii este de fapt aprecierea gradului de prospetime a laptelui prin determinarea aciditatii acestuia cu ajutorul unor baze neutralizante. Aceasta este metoda Thonner care se bazeaza pe principiul amintit anterior. Reactivii

2.

c. d.

e. f.

necesari : hidroxid de sodiu n110, fenolftaleina solutie alcalina 1% si apa distilata. Punctul de congelare ofera criterii de apreciere a integritatii laptelui, deoarece punctul crisoscopic la lapte este de 0,555 C si acesta tinde spre 0 C atunci cand in lapte exista adaos de lapte. Punctul de fierbere reprezinta un indiciu de falsificare a laptelui avand in vedere oscilatiile punctului de fierbere sub sau peste 100,55 C la presiunea normala. De asemenea pentru depistarea falsificarii laptelui cu apa se mai fac determinari cu privire la conductibilitatea electrica tensiunea superficiala si vascozitatea. Laptele crud integral trebuie sa ai indeplineasca si unele conditii minime de calitate, cu referire la procentul de grasime, la procentul de substanta uscata, titrul proteic si gradul de impurificare. Vascozitatea reprezinta fenomenul de frecare a moleculelor unui lichid care curge.Vascozitatea depinde de starea in care se afla cazeina si grasimea. Opacitatea reprezinta netransparenta laptelui si coreleaza cu totalitatea radiatiilor de lumina pe care le reflecta laptele. Laptele cu un continut mai mare de grasime va avea o culoare mai galbuie, este opac, in timp ce laptele smantanit are nuante de albastrui, translucid.

Tehnologia prelucrarii lapteluiPrelucrarea laptelui se face fazial in asa fel incat unele lucruri devin obligatorii pe fluxul tehnologic ce cuprinde : 1. Receptia laptelui se face cantitativ si calitativ din bidoane sau din compartimentele cisternei de transport lapte. In ce priveste receptia cantitativa aceasta se face prin masuri volumetrice sau gravimetrice. Masurarea volumetrica se face cu ajutorul unui galactometru care are acelasi principiu de lucru ca si al unui apometru, iar receptia graviometrica se face cu ajutorul cantarului special pentru lapte. Receptia calitativa se face prin determinarea parametrilor calitativi descrisi anteriori in urma probelor prelevate. 2. Filtrarea laptelui este o operatiune principala in lantul tehnologic ce are drept scop indepartarea impuritatilor grosiere si aceasta se realizeaza prin montarea unui pachet de site pe conducta care duce laptele la galactometru sau la cantar. 3. Cantarirea centrifugala aceasta realizandu-se cu ajutorul se-paratoarelor cu care se face smantanirea laptelui si se bazeaza pe principiul actiunii fortei centrifuge asupra impuritatilor fine cum sunt precipitatiile proteice si unele substante organice. 4. Normalizarea laptelui fiind operatiunea prin care laptele este adus la un anumit continut de grasime. Aceasta practica se foloseste in tehnologia obtinerii branzeturilor (deoarece fiecare sortiment de branza are un anumit continut de grasime raportat la substanta uscata). 5. Pasteurizarea laptelui se face obligatoriu si aceasta urmareste distrugerea cu ajutorul temperaturii a tuturor microorganismelor aflate in stare vegetativa si inactivarea celor existente in stare sporulata. In general germenii patogeni existenti in lapte sub forma vegetativa si acestia pot fi distrusi in totalitate daca sunt supusi la temperaturi de 65 90 C, tratament termic prin care se poate obtine un lapte salubru. Referindu-se in continuare la distrugerea germenilor

patogeni putem arata ca acestia sunt supusi la temperatura de 75 C se distrug in totalitate in timp de 2-12 secunde. Timpul de pasteurizare este dependent de temperatura si variaza in mod invers proportional cu aceasta. Adica cu cat timp temperatura este mai mare cu atat timpul de pasteurizare este mai mic si invers. Pe acest principiu au fost fondate metodele de pasteurizare cunoscute si anume : a. pasteurizare joasa ; b. pasteurizare inalta ; c. pasteurizare instantanee ; In concluzie putem arata ca pasteurizarea laptelui se face in functie de modul de valorificare al laptelui dupa indicatori prezenti in tabel :Specificare termica Lapte de baut Lapte pentru branza Temperatura (grade) 72-80 70-72 Timpul de past. (sec) 15 15 Recuperare de past. % 90-94 50-65

Pasteurizarea se face, de regula, in pasteurizatorul cu placi, unde laptele trece prin mai multe etape de lucru (figura 2).

Figura 2 Pasteurizator cu placi 1- Bazin de alimentare; 2- Pomp de lapte; 3-Pomp de ap cald; 4- Dispozitiv de automatizare; 5Cap de recirculare; I- Sector de rcire cu ap rcit; II,III- Schimbtor de cldur; IV- Sector de nclzire; V- Sector de meninere la cald

6. Racirea laptelui se face in ultima parte a instalatiei de pasteurizare prin care circula agentul frigorific care asigura laptelui o temperatura de 4-6 C dupa care aceasta se depoziteaza in tancurile izoterme de unde trece in fabricatie ca lapte de consum sau pentru preparatele din lapte. Indiferent de produsele lactate care se proceseaza, fazele tehnologice descrise anterior sunt obligatorii in obtinerea unor produse salubre. Prin racirea laptelui imediat dupa muls se impiedica dezvoltarea microorganismelor, asigurandu-se prelungirea fazei bactericide in functie de nivelul temperaturii de racire. In cazul laptelui neracit, tinut la 25 C numarul de microorganisme creste cu 50-60% in primele 3 ore dupa muls. Temperatura de racire a laptelui este in functie de durata pastrarii acestuia pana in momentul ajungerii in unitatile de prelucrare, variind intre 12 si 3 C. Racirea laptelui sub punctul de inghet cat si pastrarea la temperaturi scazute mai mult de 36-38 ore provoace defecte in special de gust si de aspect ca urmare a inmultirii microorganismelor criofile si a modificarii echilibrului coloidal. Racirea laptelui se face imediat dupa receptionare in vederea depozitarii, fie chiar in timpul depozitarii in functie de utilajul de care dispune laptarie. In functie de posibilitatea fermelor, racirea se poate face cu apa sau folosind instalatii frigorifice 7. Depozitarea laptelui si a produselor lactate pentru maturarea sau pastrarea mai indelungata se face in spatii in care sunt asigurate urmatoarele conditii : spatiile trebuie sa aiba pardoseala si pereti netezi si impermeabili, curati si lipsiti de mucegai ; trebuie sa existe graterele si rafturile necesare pentru asezarea produselor sau ambalajelor (nu este permis contactul direct cu pardoseala) ; sa fie asigurat microclimatul (temperatura, umiditate si ventilatie) optim precum si controlul acestuia (se existe termometre si hidrometre necesare) ; produsele se depoziteaza pe sortimente, loturi sau sarje marcate vizibil cu tablite pe care sunt inscrise data intrarii si data expirarii termenului de garantie ; asezarea in depozit va permite accesul la produse in vederea efectuarii controlului sau recoltarii probelor pentru examenul de laborator ; se va efectua periodic cel putin de doua ori pe an o curatenie generala urmata de o dezinfectie ori de cate ori este nevoie sa fie executata dezinfectia sau deratizarea ;. 8. Transportarea laptelui se va efectua astfel incat salubritatea acestuia sa nu fie influentata de temperatura mediului exterior (caldura, inghet), de praf, insecte, rozatoare, impuritati sau sa fie supus deprecierilor calitative. Laptele se va transporta numai dupa ce s-a aerisit si a fost racit. Recipientii de transport vor fi confectionati din metal, inox, sticla sau vor fi spalati, degresati, dezinfectati si apoi limpeziti cu apa potabila. Laptele se va transporta numai in recipienti bine inchisi cu mijloace care sa evite pe cat posibil trepidatiile, in caz contrar separandu-se grasimea. Se va tine seama de durata transportului pentru a nu fi influentate negativ calitatea si salubritatea produsului. In cazul cantitatilor mare de lapte, acesta va fi preracit inainte de incarcarea in autocisterne. Aceste mijloace speciale de transport vor avea pe partile laterale ale caroseriei inscriptia vizibila

Lapte si produse lactate si nu se pot folosi pentru alte produse. Celelalte produse lactate se vor transporta respectand principiile amintite anterior. Ambalajele folosite nu trebuie sa permita contaminarea sau degradarea produselor. Lactatele acide se por transporta in ambalaje de hartie, carton si folie sintetica introduse in pungi, lazi sau navete din material plastic care trebuie sa asigure salubritatea si integritatea produselor in timpul transportului. Untul si produsele lactate proaspete( cu racire proprie sau pre-racite) se trasnporta astfel incat temperatura interioara sa nu depaseasca 15 C. Vehiculele care transporta lapte sau produse lactate trebuie sa fie in prealabil spalate si dezinfectate cu certificare pe foaia de parcurs. Conducatorii vehiculelor raspund de incarcarea corecta a produselor, de starea de curatenie a vehiculelor si existenta documentelor de dezinfectie.

Produsele derivate din lapteProdusele lactate acide Laptele batut, iaurtul si chefirul contin toate elementele nutritive ale laptelui dar sub forma mai usor asimilabila. Cazeina se gaseste sub forma unei suspensii, iar lactoza este fermentata si transformata in acid lactic. Valoarea terapeutica si dietetica a iaurtului a fost evidentiata de studiile bacteriologului Mecinicov, care atribuie cauzele imbatranirii premature unei autointoxicatii produsa de o alimentatie excesiv carnata. Longevitatea poporului bulgar este pusa pe seama consumului regulat de iaurt. Acesta, prin bacteriile lactice pe care le contine, impiedica producerea toxinelor de catre germenii de putrefactie din intestin. Iaurtul stabileste conditii normale in organism, regleaza functiile intestinale, luptand contra lipsei de tonicitate, a constipatiei si a diareei. Acidul lactic din iaurt creeaza in intestin un mediu neprielnic microbilor de putrefactie si completeaza actiunea acidului clorhidric, cand aceasta nu este suficient pentru o digestia normala. Asupra copiilor mici cu eczeme si infectii intestinale, iaurtul are o deosebita actiune terapeutica, mai ales vara. Consumarea acestui aliment, obtinut in conditii igienice asigura, prin valoare nutritiva si terapeutica, mentinerea organismului in stare de sanatate. Continand o cantitate redusa de lactoza, iaurtul poate fi folosit si in alimentatia diabeticelor. Valoarea calorica a iaurtului din lapte de vaca este de circa 650 Kcalorii/Kg pe produs. Pentru anumite diete se poate prepara iaurt din lapte smantanit, caz in care valoarea calorica este de numai 300 Kcalorii/Kg. Untul Datorita compozitiei grasimii in special a continutului mare de digestibilitate peste 95% situandu-se pe primul loc intre grasimile de origine animala. La aceasta calitate se adauga si continutul ridicat de vitamina A si D care in mod obisnuit sunt in cantitati suficiente pentru a acoperi nevoile fiziologice ale organismului. Untul de vaca, in special cel obtinut primavara si

vara de la animalele hranite cu furaje verzi, are un continut mai ridicat de acizi grasi nesaturati, apropiindu-se de compozitia grasimilor vegetale, fapt cel face recomandat in alimentatia copiilor si covalescentilor. Untul se caracterizeaza si printr-o valoare energetica mare ceea ce il indica in alimentatia celor care presteaza munci intense si a sportivilor. Valoarea energetica a untului este de circa 7600 Kcal/Kg. Branzeturile Branza joaca un rol important in alimentatia omului. Ea reprezinta o sursa importanta de factori nutritivi, cu valoare biologica ridicata, concentrati intr-un volum mic si cu digestibilitate crescuta. Valoarea nutritiva a branzeturilor este data de continutul ridicat de substante proteice si grasimi usor asimilabile, saruri minerale de calciu, fosfor, magneziu, sodiu si clor precum si vitamin. Prin concentrarea de grasimi in coagul obtinut de precipitarea cazeinei, branzeturile devin o sursa de vitamine liposolubile A, D, E, K mai importate decat laptele. Continutul de lactoza si vitamine hidrosolubile este mai scazut deoarece acestea trec in zer. Continutul de calciu al branzeturilor este legat de felul in care a fost realizata inchegarea laptelui, fiind mai mare cand coagularea s-a facutcu cheag si mai scazut in cazul coagularii prin acidifiere naturala. Branzeturile cu continut mai mic de grasime , ca de exemplu branza de vaca si urda, au un caracter dietetic, putand fi consumate de catre persoanele suferind de anumite boli in care consumul de grasimi este contraindicat. Urda are o valoare nutritiva deosebita, deoarece inglobeaza, prin precipitare la cald, valoroasele proteine serice ale laptelui (lactalbumine si lactoglobuline) care contin aminoacizi considerati factori importanti pentru organism. Valoarea energetica a branzeturilor este conditionata de continutul de grasime al produsului. Tipul de lactatBranza de vaci din lapte Urda Branza telemea Branza de burduf Cascaval de Penteleu

Valoarea energetica970 Kcal/Kg 1360 Kcal/Kg 2720 Kcal/Kg 3650 Kcal/Kg 3740 Kcal/Kg

Clasificarea branzeturilor Gama sortimentala a branzeturilor este foarte variata, diferentierea lor fiind data de factorii tehnologici implicate in procesul de fabricatie si care contribuie la realizarea caracteristicilor senzoriale, fizico-chimice, microbiologice. Dupa natura materiei prime: Branzeturi din lapte de vaca; Branzeturi din lapte de oaie; Branzeturi din lapte de capra; Branzeturi din lapte de bivolita; Dupa continutul de grasime: Branzeturi slabe pana la 10% grasime in S.U. ; Branzeturi semigrase minim 20% grasime in S.U.; Branzeturi grase minim 40% grasime in S.U.; Branzeturi foarte grase minim 45% grasime in S.U. Dupa consistent pastei: Branzeturi moi supuse unei presari mai putin intense si de aceea au un continut de apa mai ridicat, dar o conservabilitate mai scazuta;

Branzeturi semitari coagulul se prelucreaza mai intens si este supus unei a doua incalziri (+35 +45oC), presarea este mai puternica, iar timpul de maturare este de 1 2 luni; Branzeturi tari durata de inchegare este scurta, se prelucreaza intens coagulul, are loc si incalzirea a doua (+50 +58oC), presarea este puternica, iar perioada de maturare si conservabilitate este mare. Dupa procesul de fabricatie: Branzeturi proaspete coagularea are loc sub actiunea bacteriilor lactice si a enzimelor de coagulare. Continut mare de apa, conservabilitate redusa; Branzeturi maturate sunt branzeturile moi, semitari si tari; Branzeturi in saramura maturarea si depozitarea se fac in saramura din zer/apa; Branzeturi cu pasta oparita se obtin din cas maturat, oparit in apa/saramura la temperaturi de peste +75oC, maturare 1 2 luni; Branzeturi topite se obtin prin topirea si emulsionarea unui sortiment de branza sub actiunea caldurii si agentilor emulgatori; Branzeturi framantate din cas maturat, maruntit si plastifiat, apoi supus maturarii finale in ambalaje specific produsului.

Cap II Caracterizarea merceologica a untului2.1. Prezentarea generala a untuluiUntul este definit ca un produs gras derivat exclusiv din lapte care trebuie sa contina minim 80% in greutate materie grasa si cel mult 2% in greutate substanta uscata negrasa provenind din lapte (potrivit normei FAO/OSIM). In conformitate cu aceeasi norma sunt autorizati ca aditivi pentru unt: clorura de sodiu; culturile de microorganisme lactice; coloranti vegetali. Materia prima pentru fabricarea untului este smantana care se prezinta sub forma unei emulsii de grasime in plasma. Importanta in alimentatie Untul este un aliment bogat in energie si substante nutritive obtinut din smntna pasteurizata, fermentata n prezenta culturilor de bacterii lactice selectionate, fara adaos de coloranti sau conservanti, fiind un produs absolut natural. Compozitia untului este n principal reprezentata de grasimi 80-82%, apa 15,6-17,6%, proteine, calciu si fosfor (cam 1,2%). Pe lnga faptul ca untul este un aliment natural, acesta reprezinta o sursa bogata si usor asimilabila de vitamina A, necesara mbunatatirii vederii si sanatatii sistemului endrocin, dar si de vitaminele E, K si D. De asemenea, acest aliment este bogat n minerale, n special seleniu, care este un puternic antioxidant, arma redutabila mpotriva radicalilor liberi responsabili ai fenomenului de mbatrnire. Procentual, untul contine mai mult seleniu dect cerealele sau usturoiul. Untul mai furnizeaza organismului si iod, element att de necesar la buna functionare a glandei tiroide. Alaturi de o cantitate apreciabila de acid butiric necesar colonului, un alt acid gras din unt este acidul lauric o substanta puternic antimicrobiana si antifungica; contine si alti acizi grasi, care ofera protectie mpotriva cancerului.

Untul de vaca, in special cel obtinut primavara si vara de la animalele hranite cu furaje verzi, are un continut mai ridicat de acizi grasi nesaturati, apropiindu-se de compozitia grasimilor vegetale, fapt cel face recomandat in alimentatia copiilor si covalescentilor. Untul se caracterizeaza si printr-o valoare energetica mare ceea ce il indica in alimentatia celor care presteaza munci intense si a sportivilor. Valoarea energetica a untului este de circa 7600 Kcal/Kg. O consecinta negativa a untului este aceea ca contine att acizii grasi saturati ct si acizii grasi nesaturati de tip trans care cresc nivelul de colesterol si LDL colesterol. Clasificarea untului n funcie de tehnologie i materiile prime utilizate la fabricare, untul se clasific dup cum urmeaz: Unt de vaca; Unt provenit de la alte specii:oi, capre, bivolite. In functie de calitate, untul din Romania se imparte in : Unt extra (minim 83% grasime); Unt superior (minim 80% grasime); Unt calitatea a I-a (unt de de masa tip A; min. 74% grasime); Unt calitatea a II-a (unt de masa tip B; min. 65% grasime).

Tehnologia de fabricare a untului Metode de obtinere a untului: in flux discontinuu; in flux continuu. Obtinerea untului in urma procesului de batere a smantanii este explicata de catre Fischer si Hookes in Teoria inversarii fazelor, conform careia: in lapte si in smantana, grasimea este raspandita in plasma, fiind o faza dispersata, iar plasma este mediul de dispersie al grasimii; in unt, fenomenul este invers, grasimea este mediul de dispersie in care se afla raspandit restul de plasma. Etapele de obtinere a untului: 1. Normalizarea smantanii. Se poate realiza fie prin adaugare de lapte integral/lapte smantanit (pentru smantana cu un continut prea mare de grasime), fie prin amestecarea cu smantana ce contine mai multa grasime. 2. Pasteurizarea smantanii. Tratamentul termic al smantanii are ca scop: distrugerea microflorei patogene (producatoare de tuberculoza, febra aftoasa etc.), distrugerea germenilor nedoriti, a drojdiilor, mucegaiurilor; inactivarea enzimelor, indepartarea substantelor volatile care influenteaza negativ mirosul smantanii. Temperatura de pasteurizare a smantanii trebuie sa fie de 92- 950 C cu mentinere 30 secunde. 3. Racirea smantanii. Are ca rol stoparea sporilor ce au rezistat in urma pasteurizarii; racirea se face brusc pentru a evita aparitia in unt a gustului de fiert/uleios.

4. Maturarea fizica a smantanii. Are loc imediat dupa racier si are ca scop solidificarea unei parti din grasime ce s-a topit in timpul pasteurizarii. Se folosesc temperature intre +0,5oC +6oC. 5. Maturarea biochimica. Are ca scop acidifierea smantanii si formarea aromei untului; inhibarea dezvoltarii microflorei daunatoare; scurtarea perioadei de batere si imbunatatirea randamentului in unt (reducerea pierderilor de grasime in zara).In aceasta faza, smantana este adusa la temperatura de dezvoltare a microflorei specifice si se insamanteaza cu maiele de fermenti selectionati specifici (streptococcus lactis si streptococcus cremoris producatori de aciditate si streptococcus diacetillactis producator de aciditate si aroma, streptococcus citrovorus si paracitrovorus producatori de aroma). 6. Baterea smantanii. Este faza in care sub agitare mecanica, globulele de grasime din smantana sunt partial sparte apoi aglomerate producandu-se totodata indepartarea peliculei protectoare, alegerea untului sub forma de bobite, lecitina si celelalte substante trecand in zara. In timpul baterii se produce o inversare de faze transformand smantana care este o emulsie de grasime in plasma, in unt care este o emulsie de plasma in grasime, deci grasimea formeaza faza continua in care se afla dispersate apa si substanta uscata negrasa. 7. Spalarea untului. Dupa batere, zara este evacuata, bobul de unt este spalat pentru indepartarea cat mai completa a zarei in vederea obtinerii unui unt de calitate cu conservabilitate ridicata. Practic prin procesul de spalare se urmareste inlocuirea zarei din masa untului, cu apa. Temperatura apei de spalare influenteaza in mod hotarator asupra consistentei untului. Se recomanda folosirea de apa de spalare racita la 5- 80C in timpul verii si la 11-130C iarna. 8. Malaxarea untului. Prin aceasta faza se urmareste legarea bobului de unt intr-o masa compacta, repartizarea cat mai uniforma a apei in masa de grasime si eliminarea excesului de apa. Se cunosc doua procedee de fabricare a untului: procedeul discontinuu, in care utilajul principal este putineiul malaxor. Aici are loc baterea, spalarea bolului si malaxarea. Capacitatea putineielor variaza in general intre 4000-12000 l si sunt construite din otel inoxidabil. 9. Portionarea si ambalarea. Modul in care se face ambalarea untului si materialul de ambalaj determina in mare masura calitatea si conservabilitatea acestuia. Ambalarea se face in vrac, sub forma de bloc in lazi de lemn sau cutii de carton sau preambalat in pachete de dimensiuni mici 15-250 g ambalat in cutii de carton. Materialul de ambalaj folosit trebuie sa fie impermeabil la grasimi si umiditate, sa nu transmita untului componentele sale si sa nu influenteze indicii senzoriali ai produsului.

2.2 Prezentarea producatorului S.C. Albalact S.A.

Infiintata in 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba, SC ALBALACT SA s-a privatizat in anul 1999 prin licitatie publica. Pe langa produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga i Zuzu, Albalact mai comercializeaz unt, iaurt si smantana sub marca omonima "De Albalact". Conform cercetarii realizate de MEMRB si revista Piata a reiesit ca Albalact este lider pe piata romaneasca la unt.

2.3.Caracteristicile organoleptice ale untului de vacCaracteristicile organoleptice sunt foarte importante pentru marfurile alimentare, avand rol de influentare a deciziei de cumparare a produsului si se bazeaza in primul rand pe experienta personal, dobndit de sistemele umane de relationare cu obiectele si mediul ce ne nconjoar cu ajutorul organelor de simt. Proprietati olfactive Mirosul este perceput de catre stimuli olfactici, formati din moleculele substantelor volatilizate, ce sunt aspirate.

- Prisma olfactiv a lui Henning

- Schema Laffort - stimularea olfactiva -

Proprietati gustative Pentru ca receptorii gustativi s fie stimulai este necesar ca substanele s aib o anumit structur chimic i nsuire de a se dizolva n apa. S-a stabilit c exist 5 gusturi fundamentale: dulce; acru; amar; srat; delicios (UMAMI). Figura red sensibilitatea pe limb a 4 din cele 5 gusturide baz.

Repartiia mugurilor gustului pe limb, dup Jellinek

Mecanismul de producere a senzaiilor gustative const n aceea c substana solubil ptrunde n papile, modificndu-se ntr-una din cele 4 direcii, punnd n libertate ionii care actioneaz asupra celulelor alungite ale terminaiilor gustative; astfel acest proces are un caracter chimic.

Caracteristici organoleptice ale untului in functie de materia prima folositaDenumirea indicilor Unt din smntn dulce Tip de unt Unt din smntn Unt din smntn de fermentat zer

Unt topit

De smntn dulce cu sau fr gust de pasteurizare; fr Gust i miros gust i miros strin. Pentru untul sterilizat cu gust de sterilizare. Potrivit srat pentru sortimentele srate.

De smntn fermentat, fr gust i miros strin. Potrivit srat pentru sortimentele srate.

Caracteristic pentru untul din smntn dulce cu gust de pasteurizare. Se admite: gust puin pronunat de zer. Compact, plastic,

Caracteristic pentru grsime de lapte topit, fr gust i miros strin.

Compact, omogen sau granulat la (12 2C); n stare topit transparent fr sediment. Se admite: - pentru untul granulat: insuficient omogen, cu prezena grsimii lichide; - pentru untul omogenizat finoas (griat), moale. Omogen, de la galben-deschis pn la galben-nchis.

Compact, plastic, omogen, suprafaa n seciune lucioas sau slab lucioas. Se admite: - pentru untul din smntn dulce insuficient Consistena compact i plastic; puin fragil i/sau i aspectul exterior sfrmicioas; suprafaa cu prezena picturilor foarte mici unitare de umiditate; - pentru untul sterilizat puin fragil i/sau sfrmicioas, cu picturi separate de grsime topit pe suprafa i caramelizarea particulelor izolate de protein.

omo-gen, suprafaa untului n seciune cu aspect uscat sau cu prezena picturilor unitare foarte mici de umiditate. Se admite: insuficient compact i plastic; puin fragil i/sau sfrmicioas, suprafaa cu prezena picturilor mici de umiditate

Culoare

De la alb pn la galben deschis, omogen n toat masa, uniforma.

Caracteristicile organoleptice in functie de calitatea untuluiIndicator Extra Superior Tip de unt Unt de masa

Calitatea I (Tip A) Culoare Alb galbui pana la galben deschis, cu luciu caracteristic. Aspect in sectiune Suprafata continua, fara picaturi vizibile de apa, fara goluri de aer/impuritati Consistent a Gust Miros Masa onctuoasa, compacta, nesfaramicioasa. Placut, aromat, proaspat,fara gust strain Placut, cu aroma bine exprimata. Alb galbui pana la galben deschis, cu luciu caracteristic. Suprafata continua, fara picaturi vizibile de apa, fara goluri de aer/impuritati Masa onctuoasa, compacta, nesfaramicioasa. Placut, aromat, proaspat, fara gust strain. Placut, cu aroma bine exprimata. Satisfacator, suficient de acrisor, fara gust strain. Aroma satisfacatoare, fara nuante straine. Masa omogena, nesfaramicioasa. Alb galbui pana la galben deschis, cu luciu caracteristic. Cu rare picaturi de apa limpede, goluri de aer mici, fara impuritati.

Calitatea II (Tip B) Alba sau galbena cu luciu alb/mat Cu picaturi mici de apa tulbure, cu goluri mici de aer si urme impuritati. Masa mai putin onctuoasa, omogena, suficient de compacta. Satisfacator, suficient de acrisor, fara gust strain. Fara aroma specifica.

Untul Albalact Se incadreaza in clasa B : Unt de masa, calitatea a II a; Continut de grasime: 65% ; Masa neta: 200g; Ingrediente: smntn standardizat, pasteurizat; Valoare energetic: 587 Kcal (2405 kJ)/100g; Informaii nutritive/100 g produs: proteine 0,2g, glucide 0,4g, lipide 65g.

2.4. Caracteristici fizico-chimice ale untului

Din punct de vedere structural, untul poate fi definit ca forma inversa a laptelui, in care faza continua este constituita din lipide, iar faza discontinua este reprezentata de apa si substantele dizolvate in ea. La temperaturi cuprinse intre 100C300C, untul se prezinta ca un sistem dispers, unde, in faza continua (substanta grasa lichida) se gasesc dispersate: particule de cazeina, grasimi solide, zara, apa si aer. Apa provine din zara/adaugata, se gaseste in unt sub forma de picaturi microscopice, cu diametru intre 1 si 30 micrometri. Gradul de dispersie al apei si dimensiunea picaturilor depind de temperatura si durata malaxarii. Aerul se gaseste sub forma de vacuale, vizibile uneori la examenul organoleptic, avand dimensiunea intre 20 200 micrometri. Grasimea se gaseste in proportie de 6583% in functie de calitatea untului, restul fiind format de substanta uscata negrasa. Grasimea untului este formata din: Lipide simple - constituent esential al untului, format din acizi grasi saturati, nesaturati, volatili acid butiric, caproic, caprilic, caprinic etc; Lipide complexe constituite din compusi ce poseda o functie lipofila (acid gras) si o functie hidrofila (grupare amilica, zaharata etc); Colesterolul - se afla in componenta untului in proportie de 300 mg/100g unt; Vitaminele liposolubile sunt reprezentate in special de catre vitamina A (9 30 mg/kg), Vitamina D (0,004 0,04 mg/kg) si vitamina E (8 40 mg/kg); Substanta uscata negrasa influenteaza partial conservabilitatea untului, deoarece impreuna cu apa formeaza mediu nutritiv favorabil pentru inmultirea microorganismelor. Este alcatuita din: lactoza, acid lactic, si substante azotoase, saruri mineale, vitamina C si vitamine din grupul B.

Caracteristicile fizico-chimice ale untului (I. Bondoc) Unt de masa Unt Unt Caracteristici extra superior Calitatea I Calitatea II Grasime % (min.) min. 83 800,5 740,5 650,5 Apa + substanta uscata (fara grasime) % max. 16 200,5 260,5 350,5 din care: substanta uscata (fara grasime) % max. Aciditate (grade de aciditate max.) Reactia de control pentru pasteurizarea smantanii Reactia Kreis-Ryke pentru gradul de prospetimeTestul peroxidazei

1 2

1,2 2

1,5 2,8 pozitiva

1,5 3,5

negativa (coloratie alb galbuie)negativ

2.5. Caracteristici microbiologice ale untului

Datorita compozitiei fizico-chimice, untul este alcatuit preponderent din lipide, ceea ce inseamna ca untul nu constituie un mediu propice dezvoltarii microorganismelor. Factorii ce limiteaza dezvoltarea si multiplicarea microorganismelor sunt: continutul redus de proteine si hidrati de carbon. Insa, microorganismele lipolitice, cele heterofermentative, levurile si micetii se pot dezvolta atat pe suprafata produsului, cat si in masa lui, antrenand modificari substantiale ale caracterelor organoleptice; cum ar fi alterarile untului: Rancezirea; Mucegairea; Putrefactia. Caracteristici microbiologice ale untului (I. Bondoc)Caracteristici Bacterii coliforme/1 g produs, max. E. coli/ 1 g produs, max. Salmonella spp./25g produs S. aureus c.p./ 1 g produs Levuri si miceti/ 1 g produs, max. Germeni patogeni Unt extra 10 1 absent 1 100 Unt superior 10 1 absent 1 100 absenti Unt de masa Calitatea I Calitatea II 10 1 absent 1 100

10 1 absent1

100

Determinarea numarului de levuri si miceti in cazul untului este foarte importanta pentru ca acestea induc modificari insemnate: unele specii de miceti pot produce micotoxine, dar cele mai multe dintre ele poseda un echipament enzimatic ce le permite dezvoltarea pe substrat (unt) chiar la temperaturi scazute si degradarea componentelor chimice ale produsului. Sub raport bacteriologic, indiferent de calitatea comerciala, untul nu trebuie sa contina germeni patogeni.Defectele untului Defectul Unt alb Unt pestrit Unt prea colorat Consistenta moale Consistenta sfaramicioasa Gust de mucegai Gust de invechit Gust de ranced Gust de peste Separarea de apa Cauza Obtinut din amestec de lapte de vaca cu lapte de bivolita; influenta furajarii de iarna Smantana prea acida cu grunji de cazeina care trec in unt; repartizarea neuniforma a a apei; malaxare insuficienta Cantitate mare de colorant; hrana cu furaje verzi Supramalaxare a untului; temperatura ridicata la batere; continut de apa peste max. admis Spalarea untului cu apa rece; malaxare insuficienta, prezenta cazeinei in masa de unt Neasigurarea igienei utilajelor si apei de spalare Datorat materiei prime; pasteurizare insuficienta a smantanii; depasirea perioadei de pastrare Actiunea mucegaiurilor, luminii, aerului; apa de spalare infectata; furaje rancede Prezenta metalelor in apa de spalare; suprafermentarea smantanii Malaxare insuficienta; continut de apa peste max. admis.

2.7. Caracteristicile estetice ale untului de masa Albalact

Estetica mrfurilor cuprinde totalitatea nsusirilor unui obiect, produs, marf, de a place privitorului, datorit gradului su de perfectiune, menit s determine sentimente de admiratie, prin culoare, form, expresia desenului, prin gradul de strlucire al corpului respectiv si, desigur, prin capacitatea de armonizare cu ambientul. Compania Albalact a pastrat aceeasi forma simplaa untului, atractiva, bazandu-se in mod special pe capitalul de imagine al design-ului simplu si ramas in memoria colectiva. Nicio alt mbuntire de design nu ar fi reuit s obin o popularitate mai mare dect design-ul vechi. Din contr, s-ar fi pierdut n diversitatea de mrci mai vechi i mai noi, autohtone sau de import, care ncearc s atrag prin tot felul de elemente de culoare i identitate. Ambalajul a rmas neschimbat, pentru c acest ambalaj se afla pe pia de zeci de ani si este asociat, de ctre consumator, ca fiind dintr-o categorie superioara, desi calitatea acestui unt este cu mult intrecuta de alte produse similare. Ambalajul se poate asocial cu deviza: bun-ieftin-romanesc. In ceea ce priveste cromatica folosita de catre ideologii firmei Albalact, de pe vremea comunista, predomina fondul alb, asociat cu puritate, prospetime in contrast cu albastru ce inspira prospetime, si rosu ce induce consumatorului energie, curaj, dinamism. Ambalajul cu toate elementele sale estetice se impune si se distinge de produsele similare, deoarece este usor de recunoscut desi grafica acestui ambalaj este folosita si de alte firme producatoare.

2.9. Aspecte specifice privind ambalarea, depozitarea, transportul si comercializarea untuluiAmbalarea Ambalarea se face in vrac, sub forma de bloc in lazi de lemn sau cutii de carton sau preambalat in pachete de dimensiuni mici 15-250 g ambalat in cutii de carton. Materialul de ambalaj folosit trebuie sa fie impermeabil la grasimi si umiditate, sa nu transmita untului componentele sale si sa nu influenteze indicii senzoriali ai produsului si sa corespund cerinelor stabilite de ctre Organul central de specialitate al administraiei publice n domeniul ocrotirii sntii. Ambalaje de desfacere: - pachete de hartie metalizata imprimata 85....90 g/m pentru untul extra si superior; - pachete din hartie pergament vegetal, imprimata 55...60 g/m pentru untul de masa; - pachete din hartie pergaminata si folie de aluminiu (pentru portiile mici, destinate unitatilor de turism). Blocuri invelite in hartie pergament vegetal 55....60 g/m si introduse in lazi de placaj STAS 6955-64 Depozitarea untului Untul se depoziteaz n spaii frigorifice special destinate pentru unt; splate, dezinfectate, diratizate, fr miros strin, ce menin umiditatea aerului minimum 85 % i urmtoarele temperaturi: regimul I (pentru consumatori) temperatura (3 2) C; regimul II (pentru pstrarea industrial) temperatura minus (6 3) C; regimul III (rezervare) temperatura minus (16 2) C. Pentru untul preambalat termenul de depozitare este de: max. 5 zile la temperatura de maximum 4C; max. 10 zile la temperatura de -15....-20C. In ambalajul original si in conditiile de depozitare corespunzatoare, untul extra si superior pot fi pastrate timp de 5 zile, iar untul de masa de calitatea I timp de 4 zile, de la livrarea de catre intreprinderea producatoare. Pentru untul in bloc acest termen este de maximum 10 zile la temparatura de 2...4C. Untul bloc destinat stocarii se congeleaza si se depoziteaza la -15...-20C timp de maximum 6 luni. Transportul untului Transportul untului la beneficiar se realizeaza cu autovehicule izoterme, uscate si fara mirosuri straine, durata transportului sa nu depasesca 48 ore. Transportarea untului trebuie efectuat numai cu mijloace autorizate sanitar, care s asigure pe toat perioada acestei activiti pstrarea nemodificat a caracteristicilor de calitate i siguran alimentar, precum i protecia mpotriva prafului, duntorilor i altor posibiliti de degradare i contaminare.

Comercializarea untului Untul se comercializeaza sub diferite forme: Unt concentrat - continut de materie grasa de minim 99,8%; Unt pentru gatit/unt de bucatarie - obtinut prin tehnologia clasica, are un continut de grasime de minim 96%; Unt clasic untul fin, untul extrafin cu continut de grasime de minim 82%; Unt usor continut de grasime intre 4665%; Semi-unt continut de grasime 41%; Unt cu adaosuri zahar, cacao, ciocolata, diferite arome, pulpa de fructe etc. Pentru a se putea comercializa, untul trebuie sa respecte elementele obligatorii din legea etichetarii cu referire la produsul respectiv (conform tabelului)

Etichetarea untului -elemente obligatoriiDenumirea sortimentului (daca in denumirea sortimentului apare o mentiune referitoare la adaosul de vitamine si minerale, se va indica cantitatea acestora). Numele si Adresa completa a fabricantului , a importatorului sau distribuitorului inregistrat.

Prezenta/absenta elementelor obligatoriiUNT de masa B Albalact

Existenta si completa

Termenul de valabilitate: cel putin ziua si luna.

Existent.Duce in eroare consumatorul, fiind greu de citit si foarte usor de confundat lotul cu data, cifrele sunt usor sterse. Existenta: 200g Intre 2 80C Smantana standardizata, pasteurizata. Nu se precizeaza. Nu se precizeaza. 65% grasime Nu se precizeaza.

Cantitatea neta Conditiile de pastrare Lista ingredientelor folosite - inclusiv aditivii alimentari trebuie specificati (cu mentionarea si a grupei din care fac parte) - mentiune speciala in cazul adaosului de sare Continutul de grasime, exprimat in procente Cantitatea ingredientelor (accentuate la etichetare prin cuvinte sau desene sau incluse in denumirea sortimentului, daca nu sunt considerate arome) Simbolurile etichetei Mentiuni suplimentare

Se indica valoarea nutritiva si valoarea energetica pentru 100 gr produs.

Concluzii

Pe baza observatiilor efectuate se pot trage concluziile : Untul este unul dintre putinele alimente naturale, Ofera o valoare energetica dubla fata de valoarea glucidelor (1 g unt= 7,6 calorii), are o digestibilitate foarte mare (> 95%) datorata continutului ridicat de acizi grasi volatili (>20%) Inglobeaza cantitati ridicate de vitamina A (1000 6000 U.I) si D (10 100 U.I.) Consumul obisnuit de unt asigura cca 30% din necesarul zilnic de vitamina A Efectele benefice ale untului, exercitate asupra organismului uman se datoreaza unui consum rezonabil, maxim 30-40 grame/zi. Consumurile exagerate de unt conduce la aparitia aterosclerozei, datorita cresterii colesterolului, ca urmare a excesului de acid acetic (precursor al colesterolului) produs prin degradarea acizilor grasi. Putem beneficia de valoarea alimentara si nutritiva a untului cu conditia s fim extrem de ateni la calitatea produsului, la termenul de valabilitate, dar i la cantitatea consumat. Mentionez ca untul se recomanda persoanelor sntoase, care au activitate fizic regulat, ns n cantiti mici, maxim 40 de grame pe zi.

Bibliografie

1. Cecilia Pop, Ducu Stef, Mircea Pop (2009) Managementul calitatii 2. 3. 4. 5. 6.

alimentelor. Editura Edict, Iasi. Ionel Bondoc (2007) Tehnologia si controlul calitatii laptelui si a produselor derivate. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi. Marius Usturoi (2007) Tehnologia laptelui si a produselor derivate. Editura Alfa. ***http://apcromania.3x.ro/alimente/unt.htm#cuprins ***http://www.revista-piata.ro/articole/analize--tendinte/dintre-produseletartinabile-romanii-aleg-margarina.html ***http://facultate.regielive.ro/