70

6. Deşeuri. Substanţe şi preparate chimice periculoase

6.1 DEŞEURI Pentru un mediu curat şi sănătos este nevoie de un management corect şi eficient al deşeurilor, generarea deşeurilor fiind urmare al oricărei activităţi umane fie ele industriale sau casnice. Problematica deşeurilor trebuie urmărită într-un mod conştient, schimbarea mentalităţii factorilor responsabili şi a populaţiei este o prioritate în activitatea de gestionare a deşeurilor. Implementarea Planului Regional şi Judeţean de Gestionare a Deşeurilor vizează introducerea normelor Uniunii Europene în acest domeniu. Managementul integrat în gestionarea deşeurilor aplică principiile de bază în gestionarea deşeurilor, adică cea de prevenire a generării deşeurilor sau reducerii cantităţilor la locul de generare şi aplicării principiului celor 3R (reducere-reutilizare-reciclare, scopul urmărit fiind “zero waste”şi abandonarea conceptelor şi practicilor învechite de tip”low level”

6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile 6.2.1. Cantităţi şi compoziţie Pentru anul 2006 se estimează o creştere de aprox.1% (în concordanţă cu

PRGD) a cantităţilor de deşeuri municipale generate faţă de 2005. Cantităţile prezentate în tabelul de mai jos nu sunt cântărite, ele se bazează pe estimările agenţilor de salubrizare din judeţ şi provin din anchetele statistice raportate anual (AS GD-MUN şi AS GD-TRAT)

Cantităţile generate şi necolectate se bazează pe calcul, conform indicatorilor de generare stabilite în Planul Regional de Gestionare ( ig urban=0,9 kg/locuitor/an; ig rural=0,46 kg/locuitor/an)

Tabel 6.2.1-1. Cantităţile de deşeuri generate între anii 2003-2005

Tipul de deşeu generat

Cantitatea de deşeuri colectate în 2003 (to)

Cantitatea de deşeuri colectate în 2004 (to)

Cantitatea de deşeuri colectate în 2005 (to)

Cantitatea de deşeuri colectate în 2006 (to)

1. Deşeuri menajere –Total, din care:

53410 58060 61792 62410

1a-deşeuri menajere de la populaţia urbană

34.000 34937 35671 36028

1b-deşeuri menajere şi similare de la agenţi economici

18.000 21394 23909 24148

1c-deşeuri menajere colectate separat (hârtie, carton şi PET),

1.410 1729 2101 2122

1d-deseuri voluminoase colectate separat

- - 111 112

2. Deşeuri din servicii municipale-total, din care:

6300 5606 5734 5792

2a- deşeuri stradale 4.000 4362 4110 4151

2b- deşeuri din pieţe 1.100 504 971 981

2c- deşeuri din grădini, parcuri şi spaţii verzi

1.200 740 653 660

3. Deşeuri generate în mediul rural (colectate şi necolectate)

20300 20000 19985 19723

4. TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE 80.010 84817 89726 90427

71

Glass 3%

Metal 1% Plastic

4% Textile

2%

Paper and cardboard 5%

Biodegradable 73%

Other 12%

Fig. 6.2.1-1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 2003-2006

Se constată o creştere cu 1,32% a deşeurilor municipale în anul 2005 comparativ cu anul 2004, iar cele pentru anul 2006 se bazează pe estimări, ne fiind realizată ancheta statistică pentru acest an.

Sunt considerate deşeuri municipale cele codificate în lista europeană a deşeurilor cu 20,deşeurile din construcţii şi demolări nu sunt considerate ca fiind deşeuri municipale, având codificarea 17 din lista europeană a deşeurilor. Variaţia indicelui de generare şi comparaţia cu valoarea medie regională (pentru 2003) este prezentată în fig. 6.2.1-2

Fig. 6.2.1-2 Evoluţia indicelui de generare în comparaţie cu cel din Regiunea 7 Centru (2003)

Compoziţie: La nivelul judeţului Covasna nu deţinem date bazate pe determinări practice cu privire la compoziţia deşeurilor municipale, ele fiind bazate pe estimările agenţilor economici. La nivel regional compoziţia deşeurilor municipale a fost stabilită pe baza unor determinări realizate în judeţul Braşov, şi se prezintă astfel

Fig. 6.2.1-3 Compoziţia deşeurilor în mediu rural-(PRGD)

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

90.000

100.000

2003 2004 2005 2006

total deseuri menajere

deseuri de la populatie

deseuri similare dinindustrie

deseuri colectate selectiv

356 375 396 405

333

0

100

200

300

400

500

2003 2004 2005 2006

an

kg

/lo

cuit

or/

an

indice de generare

Covasna

indice de generare

Regiune 7 Centru

72

Textile 1%

Plastic 15%

Metal 1%

Glass 13%

Paper and cardboard 8%

Other 8%

Biodegradable 54%

Fig. 6.2.1-3 compoziţia deşeurilor în mediu urban (PRGD)

6.2.2. Deşeuri biodegradabile

Având în vedere compoziţia deşeurilor menajere conform Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor procentul mediu a deşeurilor biodegradabile este de cca. 73% în mediu rural şi 54% în mediul urban astfel în judeţ se generează 30680 tone de deşeuri biodegradabile. În mediul urban acestea au fost în totalitate eliminate prin depozitare pe depozitele de deşeuri neconforme existente, iar cele din mediu rural au fost valorificate parţial în gospodării individuale.

6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale În judeţul Covasna nu există staţii de tratare a deşeurilor menajere prin

incinerare, compostare, tratare mecano-biologică, tratarea deşeurilor menajere se limitându-se la colectare parţial centralizată (în mediul rural), puncte de colectare amenajate corespunzător (în mediul urban), transport ritmic şi depozitare controlată pe actualele rampe de depozitare

Situaţia cantităţilor de deşeuri colectate separat de la populaţie, în anul 2006 se prezintă astfel:

din cantitatea totală de 4749 to de deşeuri de hârtie-carton colectată şi valorificată în anul 2006, 360 to reprezintă ambalaje de hârtie-carton provenite de la populaţie

din cantitatea de 90 to de deşeuri de PET colectată şi valorificată, 50 to reprezintă deşeu de ambalaje PET colectat de la populaţie, care astfel nu au mai ajuns pe rampele de depozitare din judeţ.

. Activitatea de salubrizare în judeţul Covasna este organizată astfel:

Tabel 6.2.3-1. Situaţia serviciilor de salubrizare în anul 2006

Nume Adresa Zona deservită în judeţ

Locuitori deserviţi

Număr loc. (nr. loc.)

Procentaj din totalul pe judeţ (%)

SC GOSPODĂRIA COMUNALĂ SA Sf. Gheorghe

STR. BANKI DONAT NR.27

SF. GHEORGHE 53000 24.09

SC TEGA SA Sf. Gheorghe

STR. CRÂNGULUI NR.1.

SF. GHEORGHE Stradal, CHILIENI, COŞENI, VALEA CRIŞULUI, ARCUŞ, CHICHIŞ

6314 2.87

73

SC GOSP-COM SRL Tg. Secuiesc

STR. BUDAI NAGY ANTAL NR.1.

TG. SECUIESC, LUNGA

27000 12.27

SC GOS-TRANS-COM SRL Covasna

STR. STEFAN CEL MARE NR.103

COVASNA, CHIURUŞ

9200 4.18

SC BENZOIL-IMP-EX SRL Baraolt

STR. KOSSUTH LAJOS NR. 1

BARAOLT, CAPENI

5400 2.45

SC GOS CONFORT SRL Întorsura Buzăului

STR. CIUCAS BL.5. AP. 3-4

INT. BUZAULUI, SITA BUZAULUI, BARCANI

7875 3.58

SC SALUBRISERV Micfalău

MICFALĂU-BIXAD 19 localităti din Covasna, parţial Harghita

35000 15.9

TOTAL 143789 65.29

În anul 2006 a crescut procentul de acoperire cu servicii de salubrizare faţă de anul 2005 prin extinderea serviciilor de salubrizare în mediul rural. În 2006 s-a realizat o “monografie” a spaţiilor de depozitare în mediu rural, ocazie cu care s-a constatat, că pe lângă serviciile de salubrizare autorizate, activitatea de salubrizare în mare parte mediu rural este organizat doar la nivel de primărie. Aceste servicii chiar dacă nu sunt autorizate, colectează şi transportă deşeurile din comună, în concluzie aceste cantităţi pot fi considerate ca fiind generate şi colectate, crescând astfel la 77% aria de acoperire cu servicii de salubrizare.

A fost accentuat gradul de recuperare a materialelor refolosibile din deşeuri menajere prin recuperarea hârtiei şi cartoanelor de societăţile de gospodărire comunale Recuperarea deşeurilor de ambalaje din PET se desfăşoară prin societăţile de salubrizare din cele cinci oraşe prin amenajarea de puncte de colectare selectivă. În municipiul Sf. Gheorghe pe lângă cele 70 de containere pentru PET au fost amplasate în unele zone şi containere de colectare pentru hârtie şi carton

Fig. 6.2.3-1 Colectare selectivă la Sfântu Gheorghe(containere şi presă de balotat PET

74

6.2.4.Eliminarea deşeurilor municipale Deşeurile municipale din judeţul Covasna sunt eliminate prin depozitare pe rampele de deşeuri existente.

Nici una din rampele de deşeuri orăşeneşti sau comunale nu corespunde legislaţiei de mediu în vigoare, în principal datorită neimpermeabilizării, amplasării neadecvate, lipsei împrejmuirii şi a canalelor de gardă, colectării şi tratării levigatului cât şi a facilităţilor necesare unei exploatări corespunzătoare.

Situaţia depozitelor de deşeuri municipale la nivelul judeţului Covasna se prezintă astfel:

cele 49 spaţii de depozitare neamanajate şi neautorizate din mediul rural vor fi închise până în iulie 2009,

iar cele 5 rampe orăşeneşti cu o suprafaţă totală de 9 ha, vor fi închise progresiv, conform calendarului stabilit în HG 349/2005:

Tabel 6.2.4-1Calendarul de închidere a depozitelor neconforme existente

Judeţ Denumire depozit An sistare depozitare (HG 349/2005)

Covasna Depozit oraş Covasna 2009

Depozit oraş Baraolt 2009

Depozit oraş Întorsura Buzăului 2009

Depozit oraş Sf Gheorghe 2017

Depozit oraş Tg Secuiesc 2017

Luând în considerare capacităţile existente şi disponibile în anii ţintă 2007, 2010 şi 2012 rezultă că în judeţul Covasna este nevoie de un depozit zonal conform şi de patru/cinci staţii de transfer. Din analiza situaţiei existente şi a prognozei de generare a deşeurilor ca soluţie de tratare pentru judeţul Covasna PRGD propune ca alternativă tehnică de tratare pentru deşeuri biodegradabile compostarea.

Fig. 6.2.4-1 Rampa Oraş Covasna şi spaţiu rural de depozitare Comandău

6.3. Deşeuri de producţie

În judeţul Covasna deşeurile industriale provin în principal din industria de

exploatare şi prelucrare a lemnului, extracţii miniere şi cariere de suprafaţă, zootehnie, societăţi comerciale din industrie.

Evidenţa şi gestionarea deşeurilor industriale cade în sarcina agentului economic producător. Acestea sunt fie predate unităţilor specializate de valorificare

75

fie depozitate pe rampele orăşeneşti sau eliminate prin depozitare sau incinerare în alte judeţe, în funcţie natura şi periculozitatea acestora.

6.3.1. Deşeuri periculoase

Deşeuri periculoase sunt cele care sunt marcate cu asterix în lista deşeurilor, cum ar fi:PCB-uri, uleiuri uzate, acumulatori, şlamuri galvanice cu conţinut de cianuri provenite din procese de galvanizare, pesticide degradate, deşeuri tipografice, deşeuri de lacuri şi vopsele, etc.

La nivelul anului 2006 s-a făcut reinventarierea agenţilor economici care deţin condensatori cu conţinut de PCB scoaşi din uz (cod deşeu 16 02 09*) şi aflate în funcţiune.

Se urmăreşte în mod continuu planurile de eliminare a deşeurilor de condensatori cu conţinut de PCB întocmite de agenţii economici deţinători de astfel de condensatori. Planurile de eliminare întocmite de agenţii economici implicaţi trebuie să respecte termenele limită de utilizare a echipamentelor ce conţin compuşi desemnaţi, conform cu legislaţia în vigoare. Astfel în judeţ avem:

19 de operatori economici care deţin 510 condensatoare cu PCB scoşi din uz, care se elimină până la sfârşitul anului 2010,

16 de operatori economici cu 1138 de condensatori în funcţiune, care pot fi utilizate până la sfârşitul ciclului lor de funcţionare utilă

În categoria deşeurilor periculoase, la nivelul judeţului Covasna, sunt incluse următoarele categorii: şlamuri galvanice cianurice şi cu conţinut de metale grele, acumulatori uzaţi cu conţinut de plumb, uleiuri uzate de motor sau transmisie, soluţiile de developanţi, deşeurile de la curăţarea rezervoarelor de produse petroliere Acestea sunt stocate temporar într-un mod controlat la operatorii economici Pentru nămolurile cianurice şi cu metale grele s-au luat măsuri de depozitare controlată în unităţi (cantităţi –tabel -cap. Nămoluri)

6.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie Anual se generează în judeţ aprox. 40000 tone de deşeuri lemnoase , valorificate aproape integral ca agent termic în centrale termice pe rumeguş sau predate la agenţi economici valorificatori de astfel de deşeuri în alte judeţe. Este cazul a cca. 160 agenţi economici autorizaţi, localizaţi mai ales în Ghelinţa (26), Covasna (12), Zagon (9), Sf. Gheorghe (9) şi Întorsura Buzăului (8) Din 2004 funcţionează centrala termică pe rumeguş în Întorsura Buzăului având puterea de instalare de 8MW, proiect finalizat în cadrul programului “Rumeguş 2000“, de DEPA Danemarca, care valorifică ca 25% din cantitatea de deşeuri lemnoase generate în judeţ.

Fig. 6.3.2-1 Centrala termica pe rumeguş –Întorsura Buzăului

76

Aceasta investiţie de tip”câstigă-câstigă” pe lângă valorificare de deşeuri prezintă importanţă şi în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Rumeguşul, conform reglementărilor din domeniul energetic este considerat ca fiind biomasă sau sursă de energie regenerabilă, valorificarea energetică a acestora contribuie la atingerea obiectivelor şi ţintelor stabilite prin legislaţia în acest domeniu.

Mare parte a rumeguşului este valorificat de generatori în centralele lor proprii pentru încălzire sau uscarea cherestelei. Recent s-a pus în funcţiune o investiţie importantă a primăriei Ghelinţa, care rezolvă integral problema rumeguşului în această zonă, fiind vorba de o centrală termică care deserveşte primăria şi şcoala generală. Se poate consideră astfel rezolvată valorificarea imenselor stocuri de rumeguş din judeţ, care în anii anteriori nu şi-au găsit rezolvarea.

Deşeurile de dejecţii animaliere sunt stocate în unităţi şi valorificate ca îngrăşăminte naturale în agricultură. Este cazul la SC SUINPROD SA –Leţ, SC NUTRICOD SA –Sf. Gheorghe, gospodăriile populaţiei.

Sterilul provenit din exploatări miniere cât şi din exploatări cariere de nisip este depozitat în incinta unităţilor respective până la înglobarea lui în sol cu ocazia reconstrucţiei ecologice a zonelor. Cantităţile generate la nivelul judeţului în anul 2006 ajung la cifra de 2838048 tone steril rezultat în urma decopertării zăcămintelor de cărbune de către EM CĂPENI Baraolt. De asemeni SC TERRACOTTA STAR SRL Sf Gheorghe a generat steril, nisip, argilă în cantitate de 15000 de tone. Prin unităţile specializate în anul 2006 au fost colectate şi parţial valorificate următoarele tipuri de deşeuri: Tabel 6.3.2-1.Cantităţile de deşeuri de producţie colectate în anii 2003-2006

Tip deşeu Cantităţi anul 2004

(to)

Cantităţi anul 2005

(to)

Cantităţi anul 2006

(to) Unităţi valorificatoare

Deşeuri metalice feroase şi neferoase

11155 9397,5 10654 SC REMAT SA şi SC ARIADNE IMPEX SRL

Hârtie-carton 4855 5013,4 4389 SC REMAT SA, SC DUNAPACK RAMBOX

Materiale plastice- PE-PET

260.6

62.3

137,7

62

67,8

89

SC TEHNO STAR SRL-PE SC BIBCO SRL-Biborţeni, SC FAVORIT SA-Sf. Gheorghe, SC PERLA COVASNEI SA Sf. Gheorghe-PET ScSolaris M,Ciuc-pct. de lucru Tg, Secuiesc

Deşeuri de acumulatori uzaţi

179.3 107,26 65 SC REMAT SA,SC IANCOM SERV SRL-Sf. Gheorghe

Deşeuri de uleiuri uzate *

8.5 126,9 12,7 SNP PETROM

Deşeuri de anvelope uzate **

61.7 19,6 18,4 Diverşi agenţi economici

Deşeuri textile 239 196 SC SIPA SRL –Tg. Secuiesc

Cioburi de sticlă 576 484,36 396

SC BIBCO SRL-Biborţeni, SC FAVORIT SA-S. Gheorghe, SC PERLA COVASNEI

**Din cantitatea de 18.42 to anvelope uzate colectate de diverşi agenţi economici, s-a valorificat 19.1 to(inclusiv din stocul din anii anterior) prin livrare la SC LAFARGE SA-Hoghiz şi SC MOLDOCIM SA Bicaz spre coincinerare.

77

evoluţia cantităţilor de deşeuri reciclabile din

producţie 2003-2006

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2003 2004 2005 2006

anul

ton

e

hârtie-carton

plastic

metal

Fig.6.3.2-2 Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate selectiv din industrie

Tabel 6.3.2-2 Lista valorificatorilor de deşeuri din judeţ: Nr.crt.

Denumirea societătii

Adresa si nr.telefon/fax Persoana de contact

Tip deşeu colectat/valorificat

1 S.C Remat. S.A.Covasna

Sf-Gheorghe, str.Constructorilor nr.13 Tel.: 0267/317156, 351184

Director general Mocanu Natalia

Hartie,metal, acumulatori

2 S.C.Ariadne S.R.L Sf-Gheorghe str.Lt.David Paius nr. 12/A Tel. 0267/314986

Administrator Pozna David

Metal

3 S.C.Ian Comserv.S.R.L.

Sf-Gheorghe str. Campului nr.1 Tel 0267/352771

Administrator Madar Janos

Acumulatori

4 S.N.P. Petrom S.A Sf-Gheorghe str.Armata Romana nr.56 Tel. 0267/324245

Director general Chira Ovidiu

Uleiuri uzate

5 S.C.Sipa S.R.L Tg-Secuiesc str.Abatorului nr.6/C Tel. 0267/364774

Deseuri textile

6 SC SINAPS S.R.L Întorsura Buzaului, str. Brazilor nr.15 Tel. 0267/351939

Deşeuri mase plastice, sticla, metal

7 SC SILNEF Brasov Punct de lucru Baraolt

Str. Apei f.n.

Deseuri metalice; Deseuri nemetalice: hartie, plastic; Acumulatori auto

8

SC SILNEF Brasov Punct de lucru Intorsura Buzaului

Str. Bisericii, nr. 63

Deseuri metalice; Deseuri nemetalice: hartie, plastic; Acumulatori auto

9 SC REMAT SA Str. Garii, nr. 49/B Deseuri

78

Iasi- Punct de lucru Tg. Secuiesc

metalice; Deseuri nemetalice: hartie; Acumulatori

10 SC REMAT SA Brasov Punct de lucru Chichis

Chichis f.n

Deseuri metalice; Deseuri nemetalice: hartie; Acumulatori

11 SC Imp Exp Viss SRL – Punct de lucru Baraolt

Baraolt DJ 131

Deseuri metalice; Deseuri nemetalice

12 SC Imp Exp Viss SRL – Punct de lucru Covasna

Covasna, str. Gara Mare, nr. 1/A

Deseuri metalice; Deseuri nemetalice

13

SC SOLARIS TRADE – Miercurea Ciuc – Punct de lucru Tg. Secuiesc

Tg. Secuiesc, str. Vasarhelyi Peter, nr. 3

Deseuri nemetalice: Materiale plastice

14

SC STE SO SAMAC SRL Brasov Punct de lucru Covasna

Covasna, str.Vajnak, nr 1

Deseuri metalice; Deseuri nemetalice

15. S.C.Producţie Tehno-StarS.R.L

Sf-Gheorghe str. Godri Ferenc nr.4 Tel.0267/313653

Director Zarug Ladislau

Deşeuri polietilena

Depozite de deşeuri industriale Conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor-SC AMYLUM ROMÂNIA

SA, Tg. Secuiesc deţine deşeuri provenite din epurarea apelor reziduale din industria alimentară pe o suprafaţă de aprox. 4 ha în lagune (nămol). Acest depozit a sistat depozitare încă din 2004( planificat pentru închidere până în 31 decembrie 2006), în urma modernizării staţiei de epurare proprii. Gestionarea deşeurilor după anul de închidere se va face prin deshidratarea nămolului şi folosirea acestuia în agricultură.

Situaţia depozitelor periculoase în judeţul Covasna se prezintă astfel: -depozitul de ulei uzat a SNP PETROM sucursala Covasna-Tg. Secuiesc,

planificat spre închidere la termenul 31 decembrie2006 (HG349/2005)a sistat activitatea încă din 2005, iar în anul 2006 a fost dezafectat

Deşeuri nepericuloase Planul de implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC, transpusă în legislaţia românească prin HG. 621/2005 stabileşte măsuri care au ca scop în primul rând:

prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje,

creşterea gradului de reutilizare a ambalajelor;

creşterea gradului de reciclare a deşeurilor de ambalaje;

creşterea gradului de valorificare Deşeurile de ambalaje sunt codificate pe lista deşeurilor cu cod 15 astfel:

79

ambalaje de hârie15 01 01

ambalaje de materiale plastice 15 01 02

ambalaje de lemn 15 01 03

ambalaje de sticla 15 01 07 În aplicarea legislaţiei specifice acestui domeniu, începând din anul 2002 se

realizează anual, baza de date privind gestionarea a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje de către producătorii de ambalaje, importatorii de ambalaje, producătorii de produse ambalate, importatorii de produse ambalate, de unităţile specializate care preiau deşeuri de ambalaje în vederea valorificării; şi consiliile locale. Compoziţia deşeurilor de ambalaje se prezintă astfel: 18-30% deşeuri de ambalaje din totalul deşeurilor municipale în funcţie de mediul în care se generează din care cca.: 23,5% - hârtie-carton 30,5% -plastic 21,5% - sticlă 11,5% - metal 10% - lemn Datele referitoare la ambalajele introduse pe piaţă sunt relevante numai la nivel naţional, ne fiind posibilă delimitarea cantităţilor introduse pe piaţa locală

6.4. Deşeuri generate din activităţi medicale Deşeurile provenite din activităţile medicale sunt cele caracterizate cu codul 18 01 în lista deşeurilor, şi anume:

18 01 01 obiecte ascuţite

18 01 02 fragmente şi organe umane, inclusiv recipienţi de sânge şi sânge conservat

18 01 03* deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor

18 01 04 deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor

În 2006, pe baza raportărilor obţinute de la unităţile medicale din judeţ, s-au generat 500 tone de deşeuri medicale. O parte din ele pot fi eliminate pe depozitele de deşeuri menajere ( ex. 18 01 04: ), fiind similare cu acestea, cele marcate cu asterix, însă necesită un tratament special, fiind periculoase pentru mediu şi sănătatea umană.

6.4.1. Deşeuri medicale periculoase Aprox. 30% din deşeurile medicale generate în judeţ sunt periculoase.

Deşeurile periculoase spitaliceşti în anul 2006 au fost generate în cantitate de 152 to, care au fost incinerate în totalitate. Acestea au fost eliminate în incineratoarele spitalelor Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc (neconforme normelor UE). În conformitate cu HG 268/2005 pentru modificarea şi completarea HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor au fost planificate spre închidere în perioada 2004-2007 toate incineratoarele de deşeuri spitaliceşti din judeţ. Graficul etapizat de închidere al instalaţiilor de tratare termică a deşeurilor periculoase medicale în perioada 2005-2007 se prezintă astfel.

80

Tabel 6.4.1-1 Calendarul de închidere a crematoriilor

An planificat pentru închidere 2004 2005 2006 2007

1.Spit. Oraş. Baraolt

2.Spit. Oraş. Covasna

3.Spit. Judeţean Sf. Gheorghe

4.Spit. Municipal. Tg. Secuiesc

Strategia gestiunii deşeurilor medicale periculoase în perioada următoare este respectarea graficului de închiderea etapizată a crematoriilor şi transferul deşeurilor medicale generate la crematoriile autorizate existente în ţară, precum şi reducerea cantităţilor de deşeuri spitaliceşti prin aplicarea tehnicilor medicale UE conforme.

În judeţul Covasna toate spitalele ale căror crematorii au fost închise (Baraolt, Covasna, Tg. Secuiesc) au respectat calendarul de sistare a activităţii, şi au încheiat contract cu firme de gestionare integrată a deşeurilor medicale (colectare, transport, incinerare în incineratoare autorizate). Conform avizelor de închidere obţinute aceste incineratoare au fost dezmembrate.

În judeţ nu avem firme de transport deşeuri medicale.

6.5. Nămoluri Anual se realizează baza de date privind cantitatea şi calitatea nămolurilor

provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti şi a celor provenite din epurarea/preepurarea apelor reziduale din industrie. Acesta în aplicarea Directivei 86/278/EC şi a legislaţiei care transpune această Directivă, privind aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.

În cazul în care calitatea nămolului de la staţia de epurare nu este pretabilă folosirii în agricultură staţia de epurare va trebui să găsească alte modalităţi de eliminare a nămolului. Una din aceste posibilităţi poate fi incinerarea în cuptoarele de clinker ale fabricilor de ciment sau eliminarea nămolurilor în depozite pentru deşeuri periculoase.

6.5.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti Nămolurile provenite din staţiile de tratare a apelor uzate orăşeneşti pot fi

utilizate în agricultură cu condiţia ca să corespundă din punct de vedere al compoziţiei legislaţiei specifice, dar numai după un studiu agropedologic realizat de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA).

În judeţul Covasna funcţionează şase staţii de epurare orăşeneşti (Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc–2, Covasna, Întorsura Buzăului, Baraolt, Breţcu). Evoluţia cantităţilor de nămoluri produse în staţiile de epurare orăşeneşti este redată în tabelul următor : Tabel 6.5.1-1 Cantităţile de nămol din staţiile de epurare în anii 2002-2005

Nr. crt.

Unitate pruducătoare

Cantitate nămol uscat produs în anul 2002(to)

Cantitate nămol uscat produs în anul 2003(to)

Cantitate nămol uscat produs în anul 2004 (to)

Cantitate nămol uscat produs în anul 2005 (to)

1. SC GOS COM Sf. Gheorghe

1872 1870 1832 2060

2. SC GOS COM Tg. Secuiesc1

30 42,2 76 74

3. SC GOS COM Tg. Secuiesc- nouă-2

20 36,48 62 70

81

4. SC GOS TRANS COM Covasna

100 186 122 128

5. SC GOS COM Baraolt

0 115,2 55 55

6. SC CONFORT SRL Înt. Buzăului

6 4 3.1 4

7. Statia de epurare BRETCU

4 2

TOTAL 2028 2254 2154.1 2393

Cantităţile de nămol sunt raportate la substanţă uscată Până în prezent nu s-au solicitat permise de împrăştiere ale acestor nămoluri.

6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale Situaţia nămolurilor provenite din epurarea apelor reziduale industriale se prezintă astfel: Tabel 6.5.1-2. Situaţia nămolurilor din apele reziduale industriale în anul 2006

Nr. crt

Unitate producătoare Tip activitate industrială

Cantitatea, to

Observaţii

1 SC SUINPROD LET SA Creştere porci 1600 Utilizare în agricultură

2 SC AMYLUM SA –Tg. Secuiesc

alimentară 7,7 Depozitat lagune

3 SC COVALACT –Sf. Gheorghe

Industria laptelui 150 Depozitare rampă

4 SC MTS-Tg. Secuiesc-se află în procedrură de faliment

Construcţii de maşini-nămol galvanic

33-stoc din anii precedenţi

Depozitat incintă

5 SC IAME GRUP SA Sf. Gheorghe

Nămol galvanic 0,2 Predat la agent autorizat pentru eliminare

6 SC ELCO SA S. Gheorghe Nămol ceramic Nămol galvanic

500 20

Depozitat rampă Depozitat incintă

7 SC DUNAPACK RAMBOX SRL-Sf. Gheorghe

Producţie carton 0,75 Depozitat incintă

8 SC TEXTILA OLTUL SA Sf. Gheorghe

Industrie textilă 20 Depozitat rampă

6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice În acord cu legislaţia existentă în domeniul DEEE, în judeţul Covasna au fost

stabilite, de către autorităţile locale din judeţ punctele de colectare DEEE. Astfel 1 punct de colectare judeţean: incinta Remat Covasna SA 2 puncte de colectare pentru oraşele

Sf. Gheorghe- incinta SC Ariadne SRL

Tg. Seciuesc-incinta Gosp Com SRL Din cele 3 puncte de colectare numai SC Ariadne SRL este funcţional şi a

colectat 15 tone de DEEE-uri în cursul anului 2006. Nici una dintre punctele de colectare nu are încă contract cu producători/importatori de echipamente electrice şi electronice de preluarea deşeurilor. În judeţ următorii producători/importatori de echipamente electrice s-au înregistrat la ANPM, în conformitate cu cerinţele legale:

82

TRICOMSERV

EL-CO SA

PRIMEX SRL

DOMO RETAIL SA

SC ALISCA VENDING SRL

SC METRON Co. Ltd. SRL

METAL GROUP SRL 6.7. Vehicule scoase din uz În judeţ sunt 2 agenţi economici autorizaţi, conform legislaţiei privind

vehiculele scoase din uz, care preiau VSU.

SC Ariadne SRL-Sf. Gheorghe

SC Remat SA-Sf. Gheorghe Cei doi operatori economici îndeplinesc condiţia de participare la Programul

de reînnoire a parcului auto, care are ca scop subvenţionarea, de către Administraţia Fondului pentru Mediu, eliminării din circulaţie a autoturismelor mai vechi de 12 ani, poluatoare ale mediului.

6.8. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului Problema deşeurilor orăşeneşti-menajere a devenit tot mai acută datorită pe

de o parte creşterii cantităţii acestora, iar pe de altă parte datorită impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Situaţia este la fel de gravă şi în zonele rurale, unde suprafeţe destul de importante sunt acoperite cu deşeuri menajere a căror componenţă este foarte complexă.

Atât depozitele de deşeuri orăşeneşti şi comunale cât şi cele industriale, în condiţiile arătate mai sus, au impact substanţial negativ asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, a pânzei freatice, a solului, degradarea calităţii aerului ambiental şi disconfort pentru populaţia limitrofă.

6.9. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului Introducerea unui sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Covasna este prioritatea numărul unu al autorităţilor publice locale. În acest sens s-au obţinut finanţări pentru 3 proiecte importante şi anume: 1. Proiect ISPA de asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte în domeniul

gestionării deşeurilor“ Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţele Harghita şi Covasna”. Proiect pentru care în 2006 s-a realizat şi aprobat un Master Plan şi s-a stabilit amplasamentul viitorului depozit de deşeuri, care va corespunde în totalitate cerinţelor UE. Urmează să fi stabilite locaţiile pentru staţiile de transfer şi alegerea alternativelor tehnice de tratare (staţie de compostare sau tratare mecano-biologică). Proiectul de execuţie va fi finanţat din fonduri structurale şi va fi finalizat în 2012.

2. Din PHARE CES 2003 au obţinut finanţare 2 proiecte din judeţul nostru:

“Colectare selectivă a deşeurilor municipale în oraşul Covasna”

“Realizare staţiei de transfer şi colectare selectivă în zona Întorsura Buzăului”-proiecte care vor fi finalizate în 2007-2008. În contextul noii legi al salubrizării localităţilor (Legea 101/2006) operatorii de

salubrizare, începând din mai 2007 sunt obligaţi să colecteze selectiv deşeurile din gospodării, inclusiv pe cele periculoase, voluminoase şi pe cele provenite din construcţii şi demolări.

Pe lângă aspectele economice şi tehnice necesare implementării politicii de mediu al UE în domeniul deşeurilor este cea de schimbare a mentalităţii celor care

83

gestionează problematica deşeurilor, adică a factorilor responsabili şi a populaţiei. Pornind de la această gândire, în anul 2006 APM Covasna a organizat o serie de întâlniri şi simpozioane, prin care s-au transmis mesaje importante participanţilor.

Astfel:

2 simpozioane cu primării pe tema colectării selective a deşeurilor şi a schimbării mentalităţii autorităţilor locale vizavi de problema deşeurilor

2 simpozioane cu medicii stomatologi şi medici de familie pe tema gestionării deşeurilor rezultate din activităţi medicale

1 simpozion cu medicii sanitari veterinari cu tema obligaţiilor gestionării deşeurilor rezultate din activităţile specifice acestei domeniu

Participare cu prezentare de lucrare la invitaţia EMT(Uniunea Ştiinţifică Maghiară din Transilvania) pe tema gestionării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

Partcipare cu prezentare de lucrare la invitaţia ISU Covasna pe tema gestionării substanţelor/preparatelor chimice periculoase

Întâlniri cu asociaţia oamenilor de afaceri din judeţ (ASIMCOV-Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc)- gestionarea deşeurilor provenite din industrie-obligaţii de mediu; găsirea de soluţii pentru deşeurile generate din industrie

Întâlniri cu experţii contabili din judeţ (CECAR), pe tema taxelor datorate Administraţiei pentru fondul de mediu

Simpozion cu profesorii de chimie –conştientizare în utilizarea substanţelor/preparatelor chimice periculoase

Realizarea “Topului firmelor-secţiunea mediu” în colaborare cu CCI Covasna

Fig 6.9-1 simpozion cu primării pe tema colectării selective a deşeurilor

Fig. 6.9-2 Topului firmelor 2006-secţiunea mediu

84

6.10. Tendinţe privind generarea deşeurilor La nivel naţional, cât şi la nivel judeţean se prognozează o creştere a

cantităţilor de deşeuri generate, datorată îmbunătăţirii serviciilor de salubrizare, mai ales prin extinderea acestora în mediul rural, cât şi a creşterii a cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţă.

6.10.1 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Având în vedere tendinţele economice şi sociale se prognozează o creştere

de circa 1% a cantităţilor de deşeuri municipale generate. 6.10.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie Este greu de realizat o prognoză a cantităţilor de deşeuri provenite din

producţie, dar având la bază tendinţele din anii precedenţi putem aprecia o creştere de 1-2% a acestor tipuri de deşeuri

6.10.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor Realizarea obiectivelor specifice legate de colectarea selectivă a deşeurilor şi

implementarea măsurilor prevăzute în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor este condiţia de bază al îmbunătăţirii calităţii managementului deşeurilor.

Gospodărirea integrată a deşeurilor presupune :

Reducerea cantităţilor de deşeuri generate de activităţi socio-economice

Reciclarea şi reutilizare deşeurilor

Procesarea şi reintroducerea în natură în condiţii ecologice La nivel judeţean aceasta presupune colaborarea APM cu instituţiile publice

locale şi centrale şi cu agenţii economici implicaţi în managementul deşeurilor menajere şi industriale.

6.11. Substanţe şi preparate chimice periculoase Implementarea legislaţiei în domeniul chimicalelor este o problemă extrem de

complexă datorită diversităţii foarte mari a substanţelor şi preparatelor chimice existente pe piaţă. Principiile, fondul şi scopul gestionării chimicalelor au la bază Directivele Consiliului European 67/548/EEC -clasificarea substanţelor chimice- şi 99/45/EC privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor chimice periculoase.

Legislaţia în vigoare stabileşte clar obligaţiile şi condiţiile de plasare pe piaţă a chimicalelor, elementul cheie în activitatea de gestionare a chimicalelor fiind responsabilitatea producătorului/imporatorului. In acest sens producătorii/imporatorii care plasează pe piaţă substanţe/preparate chimice sunt obligaţi să clasifice, să ambaleze şi să eticheteze aceste substanţe/preparate conform cerinţelor UE, să ofere prin Fişa Tehnică de Securitate informaţiile referitoare la riscurile la care sunt supuşi utilizatorii (proprietăţi periculoase: toxice pentru om, periculoase pentru mediul înconjurător), împreună cu prezentarea pe etichetă a elementelor de siguranţă şi să respecte restricţiile de plasare pe piaţă a chimicalelor.

“Lupta” cu chimicalele devine tot mai importantă datorită faptului că în comerţ întâlnim tot feluri de produse greşit etichetate atât în ceea ce priveşte folosirea simbolurilor de pericol (cele 10 simboluri pentru substanţe şi preparate periculoase folosite conform cerinţelor UE) cât şi lipsa sau incorectitudinea frazelor de risc (fraze R) şi a frazelor de prevenire (Fraze S) conform legislaţiei în vigoare.

85

6.11.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase

În judeţul Covasna nu au fost identificate operatori economici importatori şi exportatori de substanţe şi preparate chimice aflate sub incidenţa procedurii PIC (Procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză)

6.11.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase

asupra sănătăţii umane şi mediului Î În judeţul Covasna nu s-au efectuat evaluări ale riscului utilizării substanţelor chimice periculoase, şi nici nu s-au semnalat accidente provocate de substanţe chimice periculoase, neavând în judeţ industrie chimică sau utilizatori semnificativi de astfel de substanţe.

Se urmăreşte continuu activitatea agenţilor economici care comercializează / utilizează şi importă chimicale, însă în judeţul Covasna nu am identificat agenţi economici, care pun pe piaţă şi utilizează substanţe sau preparate restricţionate.

În 2006 s-a reactualizat inventarul titularilor activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase (conform HG 95/2003): Toate obiectivele au fost clasificate ca fiind obiective fără risc ( OFR), neavând în judeţ obiective aflate sub incidenţa Directivei Seveso II.

6.11.3. Prevenirea reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest În 2006 au fost inventariate agenţii economici deţinători de articol cu azbest.

Din raportări reiese că cele 5 Gospodării Comunale care gestionează reţelele de distribuire a apei deţin conducte cu conţinut de azbest cu lungime totală de 83,7 km. Au fost identificaţi 10 agenţi economici care au în structura acoperişului azbest cu o suprafaţă totală de 35631 mp care vor fi folosite până la durata lor de viaţă utilă. Cele 6 agenţi economici care au comercializat materiale de construcţii având un stoc de cu conţinut de azbest au sistat vânzarea acestora din data de 1 ianuarie 2007.

6.11.4. Substanţe reglementate de protocolul de la Montreal Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal şi amendamentele lui

apărute ulterior, ce fac referire la protecţia stratului de ozon reglementează producţia, importul exportul, plasarea pe piaţă, utilizarea, recuperarea, reciclarea şi distrugerea ODS-urilor (Ozone Destructive Substaces), având ca scop îngheţarea producţiei şi consumului de CFC-uri la nivelul mediu al perioadei 1995-1997. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 2037/200 privind substanţele care diminuează stratul de ozon se aplică: clorofluorocarburilor (CFC), altor clorofluorocarburi complet halogenate, halonilor, tetraclorurii de carbon, 1,1,1,-tricloretanului, bromurii de metil, hidrobromofluorocarburilor şi hidrocloroflourocarburilor.

Emisiile la nivelurile actuale de ODS-uri continuă să afecteze în mod serios stratul de ozon, atingând cote maxime în anul 1998. Radiaţiile UV-B, crescute ca urmare a diminuării stratului de ozon, reprezintă o ameninţare serioasă pentru sănătatea umană şi mediu.

Substanţele reglementate de Protocolul de la Montreal se găsesc în special în instalaţiile frigorifice casnice, comerciale şi industriale şi pompele de căldură, prin agenţii de lucru.

Strategia privind substanţele utilizate în instalaţiile frigorifice de uz casnic, comerciale şi industriale este de eliminare totală a echipamentelor frigorifice care folosesc CFC –uri (CFC12, CFC11, etc.) şi înlocuirea acestora cu HCFC-uri sau alţi agenţi non-ODS (HCFC 134a, HC 600a, amoniac etc.)

86

Situaţia agenţilor economici care utilizează agenţi frigorifici în activitatea de reparaţii frigidere, congelatoare şi industrie în judeţul Covasna: Tabel 6.11.4. Agenţii economici care utilizează agenţi frigorifici ODS

Denumire agent economic

Tip agent frigorific utilizat

Cantitate kg/an Situaţia recuperării agentului frigorific (kg)

SC KEN SERVICE SRL R-12 R-22

153,6 149,6

8 18

SC VEN SRL SF. GHEORGHE

R-12 R-22;

44,2 132,7

0 1,5

6.11.5. Biocide (utilizare, import, export) Biocid este orice substanţă chimică sau combinaţie de substanţe chimice cunoscute sub denumirile generice de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide şi alte asemenea care se utilizează în agricultură şi în silvicultură pentru tratamente fitosanitare ce vizează prevenirea şi combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în culturile agricole, în plantaţiile pomicole şi viticole, în păduri şi fâneţe, precum şi pentru tratarea materialului semincer. pentru dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea spaţiilor de depozitare a produselor agricole, în industrie- conservanţii de material lemnos, textile, vopsele , etc. Pentru evitarea remanenţei în produs aceste substanţe necesită un regim controlat. În judeţul Covasna toţi comercianţii de biocide sunt autorizaţi, fiind acceptate spre comercializare numai acele substanţe care sunt omologate la nivel naţional şi care corespund gradului III şi IV de toxicitate. Lista agenţilor economici care comercializează biocide este următoarea: SC ALCEDO SRL Sf. Gheorghe, SC ROSMARIN SRL Sf. Gheorghe, SC AGROFARM SRL Sf. Gheorghe, SC REDOXIM SRL Sf. Gheorghe, SC BIOFARM SRL Tg. Secuiesc, SC AGRICOM SRL Tg. Secuiesc, SC CYCLON SRL Tg. Secuiesc. 6.11.6 Poluanţii organici persistenţi

Poluanţii Organici Persistenţi sunt substante chimice foarte stabile, care se pot acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurator. Principalele tipuri de POP sunt :

pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex, toxafen, DDT, etc. ;

substante sintetice: bifenili policlorurati (aprox.129 compusi) ;

produse secundare: dioxine si furani. Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac sa fie extrem de periculoase si efectele lor asupra organismelor vii, sunt :

persistenta - sunt foarte rezistente la degradarea fotolitica, chimica si biologica având urmatorii timpi de injumatatire :- în apa : > 2 luni ;- în sol : > 6 luni ;- în aer : > 2 zile.

sunt transportabili în mediu pe distante lungi de la sursa ;

bioacumularea - se depun în tesuturile grase ale organismrlor vii, prin intermediul apei, hranei si a aerului inspirat ( factorul de bioacumulare este intotdeauna > 5 000) ;

toxicitatea - sunt toxici pentru oameni si animale producând dezechilibre ale sitemului imunitar, endocrin, de reproducere si au efecte cancerigene si genotoxice.

87

Agentii economici cu potentiale emisii de POP-uri sunt :

incinerare deseuri spitalicesti

productia de asfalt :

fabricare fonta

6.11.7. Produse fitosanitare- pesticide

Conform prevederilor legislaţiei în vigoare, utilizarea produselor de uz fitosanitar se poate face numai in scopurile pentru care au fost omologate si numai in conformitate cu instructiunile de utilizare, cu normele si recomandarile prevazute in tehnologiile aprobate de Ministerul Agriculturii. Este interzisă comercializarea produselor cu termen de garantie expirat sau in afara parametrilor omologati

În judeţul Covasna, în anul 2006 au fost utilizate 209 tipuri de substanţe, greutatea acestora cumulată este de 56,75 tone.

In cadrul proiectului PHARE “ Reambalarea , colectarea , si eliminarea deseurilor de pesticide de pe teritoriul Romaniei’ in data de 07.07.2006 au fost eliminate următoarele cantităţi:

Depozitul U.F. Tg. Secuiesc 43801 kg S.C.D.C. Tg. Secuiesc 625 kg Primăria Aita Mare 3058 kg

Total: 47484 6.11.8. Mercur

În anul 2005 a fost inventariată situaţia cantităţilor de mercur din judeţ. Au fost identificate 19 unităţi: de învăţământ, laboratoare, stomatologii care deţin în total 0,13 tone de mercur.