SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Dintre bolile aparatului respirator un loc important il detin pneumopatiile si bronhopneumopatiile. Aceste boli, care intereseaza cile respiratorii si plamanul propiu-zis, se manifesta prin semen subiective si obiective.Simptomele functionale. Semnele principale determinate de o afectiune bronhopulmonara sunt: dispneea, durerea toracica (junghiul), tusea si expectoratia.

a) Dispneea este orespiratie dificila care apare la efort sau in repaus. Se traduce subiectiv printr-o „sete de aer” sau „lipsa de aer”, iar obiectiv prin modificarea amplitudinii si ritmului respirator. Ritmul respiratorva deveni mai fie accelerat (peste 16-18 respiratii/min., cat este normal), denumit ritm tahipneic sau polipneeic, fie mai rar (mai putin de 16-18 resp/min), denumit ritm bradipneic. Bradipnea poate fi inspiratorie cand dificultatea de a respira este in inspiratie (ex. Este stanjenita de prazenta inui corp strain), sau bradipnee expiratorie , cand expiratia este dificila (adica prin scaderea elasticitatii plamanilor. Poate exista si dispneea mixta , cand ambii timpi respiratori sunt afectati (in pneumonile bilaterale). Dispneea aritmica, in care atat ritmul cat si amplitudinea respiratorie nu mai sunt pastrate, poate prezenta mai multe forme:- Respiratia de tip Cheyne-Stokes: este caracterizata prin alternanta de tahipnee si apnee(10-20 sec.), se intalneste in insuf. cardiaca, uremie, tumori, hemoragii cerebrale, dar si uneori la batrani , in somn.-Respiratia de tip Kusmaul este o respiratie rara profunda (inspiratie-pauza, expiratie-pauza) frecvent intalnita in coma diabetica.-Respiratia de tip Biot este cea mai grava , ea anunta moartea: respiratia devine agonica, fiecare inspiratie fiind urmata de apnee.Dispneea poate fi de origine respiratorie, cardiaca, sanguina (anemii), nervoasa si mixta.

b)Durerea toracica: poate avea aspecte diferite. De la simpla jena toracica, ea poate deveni violenta, vie (junghiul), traducand o serie de afectiuni pulmonare si extrapulmonare (fracturi costale, zona zoster).

c) Tusea este un act reflex care consta dintr-o inspiratie profunda urmata de una sau mai multe expiratii violente, explozive: reprezinta un act de aparare al organismului. Poate fi uscata sau umeda, urmata de expectoratie. Mai poate avea si alte caractere: chintoasa (tusea convulsiva), bitonala (ragusita), latratoare (tu. mediastinale).

d) Expectoratia sau sputa este produsul eliminat prin tuse . Are o valoare semiotica si diagnostica. Poate fi : mucoasa, mucopurulenta, seroasa, hemoptoica

(sangvinolenta). Contine mucus, celule epiteliale, leucocite, fibrina, hematii, fibre elastice, diferite cristale si germeni patologici: aerobi si anaerobi.Toate sputele, cu exceptia celei seroase, sunt rezultatul unui proces inflamator (exudate). Cea seroasa este un transudat (este rezultatul unui proces mecanic-staza) apare in edemul pulmonar acut.Expectoratia poate avea culoare: alba, cenusie-verzuie, galben-verzuie, rosiatica.Cantitatea caracteristica: de la cativa mililitri, 10-20 ml cat este intr-o bronsita, poate ajunge la 500 ml/zi (TBC pulmonar), 800-1000ml/zi (abcesele pulmonare). La aceste semne fizice se mai adauga examenele paraclinice care constau din : examen radiologic, examene de laborator, exam. citobacterologic al sputei, toracocenteza. Se mai aduga bronhoscopia si probele respiratorii (spirometrie si spirografia).

SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIAC

Semnele functionale intr-o suferinta cardiaca sunt : dispnee, cianoza, durere precordiala, palpitatie.

a) Dispneea este o respiratie dificila cauzata de boli respiratorii si cardiace, dar si de hemopatii, stari febrile si toxice.Dispneea cardiaca are un caracter polipneic si este de mai multe feluri:- dispneea de efort, care apare in cardiopatiile incipiente sau usoare (oboseala la urcatul scarilor) - dispneea de repaus, continua sau permanenta, este dispneea care apare in decubit. Este o forma avansata, bolnavul adoptand o pozitie caracteristica-ortopnee.- dispneea in criza sau in accese paroxistice, de ex. astmul cardiac si edemul pulmonar acut. Astmul cardiac este un acces de dispnee paroxistica , de obicei nocturna, cand bolnavul, avand senzatia de lipsa de aer, se sufoca. Daca aceasta criza nu se remite, trece intr-o forma mai grava, edem pulmonar acut , cand bolnavul tuseste si elimina o expectoratie alb-rozacee. Ambele criza de dispnee constitue urgente medicale; ele apar in insuficienta cardiaca. Daca nu se intervine prompt efectul este fatal.

b) Cianoza este coloratia violacee a tegumentelor si a mucoaseler si se spoate datora:- cauzelor care produc staza pumonara (ex. stenoza mitrala) sau leziuni ce pulmonare ce duc la cord pulmonar cronic.

- tulb. circulatorii locale- afectiuni congenitale ale inimi- hemopatii

c) Durerea precordiala este un semen de mare importanta in patologia cordului: pot fi dureri cardiace si dureri extracardiace.Durerile cardiace pot fi : functionale, adica cele ce nu au un substrat lezional organic si care se gasesc in manifestarule nevrotice, distonii neuro-vegetative, si organice in care este vorba de o serie de afectiuni de tip cardiac; pericardite, miocardite, aritmii, cardiopatiile ischemice. Durerea cardica este descrisa, uneori ca o jena precordiala, dar, cel mai adesea sub forma de gheara; inspaimanta bolnavul.Durerile extracardiace se intalnesc in multe afectiuni; nevralgii intercostale, zona zooster, pneumotorax, leziuni cerebrale.

d) Palpitatiile sunt contractii mai violente ale inimii, fiind produse de ; stari emotionale, eforturile, febra, tutunul, cafeaua, tulb. digestive, hipertirodism.

e) Edemul cardiac este o infiltratie seroasa a tesutului interstitial subcutanat, care apare in insuf. cardiaca . Este un edem de staza, datorat dificultatiilor ivite in circulatia venoasa.

SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Semnele subiective:Durerea este cel mai important si frecvent semn. Se intalneste in afectiunile

cavitatii bucale, cand poate fi insotita de usturime, la niv. faringelui si al esofagului; apare mai ales in deglutitie (disfagie), iar la nivelul abdomenului este denumita colica(intestinala, hepatica).

Voma (varsatura) este un act reflex care consta in eliminarea continutului digestiv pe gura din esofag, stomac, intestin. Poate fi mucoasa, bilioasa, alimentara, sangvinolenta, purulenta, fecaloida (in ocluzile intestinal).

Hematemeza defineste o varsatura (contine sange rosu sau negru coagulat). Spre deosebire de hemoptizie (expectoratia sangvinoleta), hematemeza prezinta urmatoarele caractere: este de culoare mai inchisa, are resturi alimentare, iar barsatura

este precedata, iar varsatura este precedata de greata ( in hemoptizie, sangele este rosu, aerat si se elimina prin tuse).

Melena defineste un scaun sangvinolent (sange negru coagulat) datorita ruperii unor varice esofagiene sau, mai frecvent, unui ulcer gastric ori duodenal, deosebindu-ne de rectoragii(sange rosu necoagulat), provocat la nivelul unor hemoroizi. Prezenta sangelui in materiile fecala se evidentiaza prin hemoragii oculte.

Regurgitatia inseamna reflexul continutului alimentar in gura(din esofag, stomac).

Eructa tia este eliminarea de gaze prin cavitatea bucala.Piroza (pirozis) inseamna senzatia de arsura retrosternala pe care o simte

bolanvul.Meteorismul sau balonarea este acumularea de gaze intalnita frecvent in afect.

Gastrice, hepatica, dar mail ales intestinale.Trebuie adaugat la fiecare exeminar si examenele radiologice (tranzit baritat-radioscopii, radiografii), examene de laborator, gastroscopia.

TOPOGRAFIA ABDOMENULUI

Pentru a fi localizate cat mai bine suprafata abdomenului este impartita in noua zone prin patru linii conventionale, astfel: doua linii orizontale, una superioara, ce trece prin marginae falselor coaste, alta inferioara ce trece prin spinele iliace antero-superioara, doua linii verticale. Se formeaza 3 etaje : a) etajul superior: contine hipocondrul drept, stang, epigastrub) etajul mijlociu: contine flancul drept, stang, mezogastruc) etajul inferior: contine fosa iliaca drepta, stanga, hipogastru.

SEMILOGIA APARATULUI RENAL

Rinichiul, ca organ central al aparatului urinar, are o pondere deosebita in pastrarea homeostaziei mediului intern, prin functia sa principala de excretie.

Durerea lombara. Poate varia de la o simpla jena in zona lombara pana la intensitatea mare a unor dureri ca de nastere (colica renala). Este unilaterala sau bilaterala, iradiaza spre flancul respectiv, fosa iliaca, radacina coapsei, eventual testicol sau labiile mari.

Disuria –dificultate in actul mictional.Polakiuria este reprezentate prin mictiuni frecvente cu cantitati mici de urina.Nicturia este o polakiurie nocturna.Oliguria reprezinta staduil de tulburare functionala sau organica in care diureza

scade sub 750 cm³.Poliuria, dimpotriva, inseamna depasirea a 2000 cm³/24 h.Anuria reprezinta inexistenta emisiunilor mictionale di cauza neproducerii de

urina.Retentia de urina (globul vezical) inseamna inposibilitatea bolnavului de a-si

goli vezica urinara.Incontinenta de urina reprezinta pierderea , constienta sau inconstienta de urina.

Prin manevre de palpare se pot culege informatii despre polul inferior al rinichilor despre punctele dureroase renale. Percutarea zonei lombare (manevra Giordano) va genera durere mai ales in nefropatiile acute.