A 136010.pdf

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investește in Oameni!

WWW.3DCADVEGRA.COM

CONSILIEREPENTRUCARIERĂ,PRACTICĂPENTRUSUCCES!

Consiliere pentru carieră, practică pentru succes!

POSDRU/161/2.1/G/136010

1

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007‐2013

Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Proiect cofinanțat din Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa prioritară: 2 ”Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de intervenţie: 2.1 ”Tranziţia de la şcoală la viaţă activă” Titlul proiectului: „Consiliere pentru carieră, practică pentru succes!” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/161/2.1/G/136010 Beneficiar: Universitatea POLITEHNICA din București

PRACTICĂINGINEREASCĂ

Practică inginerească

www.3dcadvegra.com 3

Capitolul 1

Modelarea avansata a pieselor

In acest capitol veți studia următoarele lecț ii cu exerciții:

Lecția 1: Solide multicorp : Cum funcționează Lecția 2: Folosirea solidelor multicorp Lecția 3: Introducere in Sweep Lecția 4: Modelare cu ajutorul curbelor Lecția 5: Sweeping avansat Lecția 6: Funcția Boundary si Lofting

Lecția 1 Capitolul 1 Solide multicorp Practică inginerească


Lecția 1

Solide multicorp : Cum funcționează

După parcurgerea cu succes a acestei lecți i veț i fi capabili sa:

Sa creați solide multicorp folosind o varietate de tehnici Sa multiplicați corpurile solide Sa combinați corpurile solide Sa modificați solide multicorp

Capitolul 1 Lecția 1 Practică inginerească Solide multicorp

6 www.3dcadvegra.com

Solidele multicorp apar atunci când intr-un fișier exista mai multe corpuri independente. Deseori tehnica solidelor multicorp este folosita pentru a crea operații la o anumita distanta. Aceste solide pot fi accesate si modificate separat, lăsate sub forma de corpuri independente sau unite intr-un singur solid.

Solidele multicorp sunt create in diferite moduri. Următoarele operații au posibilitatea de a crea solide multicorp printr-o singura operație.

Extrude bosses and cuts

Revolved bosses and cuts

Swept bosses and cuts

Lofted cuts

Thickened cuts

Cavities

Cea mai directa cale sa creezi un corp multicorp este sa scoți bifa

Merge results pentru operațiile de adăugare (boss) sau îndepărtare de material (Cut).

Aceasta opțiune nu apare pentru prima operație.

In acest caz vom experimenta diferite tehnici de lucru cu solide multicorp.

1. Un nou part.

Creează un nou part folosind șablonul Part_MM.

Creează un semicilindru ca prima operație pe planul Right plane

Solide multicorp sau multiple

Crearea de solide multicorp

Unifica rezultatul

Tehnici solide multicorp



2. Creează un solid multicorp.

Creează un cilindru identic cu cel din poza pe planul Right plane



Atunci când solidele rezultate din operații nu se intersectează acestea sunt salvate ca solide multicorp. Căsuța Merge results

rămâne selectate si corpurile vor fii unite daca se vor intersecta.

Folderul pentru solidele multicorp conține toate corpurile din acest part. Fiecare corp solid poate fi ascuns din acest folder. Numele corpului este luat de ultima operație adăugată corpului.

Folderul Solid bodies se afla in Feature manager

3. Explorează folderul Solid bodies.

Al doilea cilindru a creat un nou corp solid in part. In Feature manager expandeaza folderul Solid bodies pentru a vizualiza solidele.

Daca piesa conține un singur solid folderul solid bodies va avea doar un singur solid.

4. Creează a un nou corp solid.

Creează o schița pe planul Front plane aceasta sa fie la fel ca cea din poza.

Nota

Introducere: Folderul de solide multicorp

Unde se afla folderul de solide multicorp

Nota



Extrude schița folosind condiția Through All in ambele direcții.

Deselectează căsuța Merge result.



Paleta de culori este definita ca sa afișeze muchiile solidelor in negru. De aceia nu exista muchii negre acolo unde cele 3 solide se

intersectează. Acesta este un indiciu vizual ca cele 3 solide nu sunt unite.

5. Schița.

Creează o schița ca cea afișata pe planul Right plane.

Solidul creat la pasul 4 a fost ascuns pentru a avea o vizibilitate mai buna.

6. Through All cut.

Apasă Extrude cut .

Inversează direcția si setează condiția de final Through All.

Apasă Flip side tu cut.

7. Apasă Detailed preview .

Sub Options scoate bifa pentru Highlight new or modified faces.

Nota

Nota



Bifează doar Show only new or modified bodies.

Examinează previzualizarea, aceasta afișează cum va fi tăiat solidul 3 la forma dorita, dar va tăia si restul corpurilor.

Nu apăsați OK inca.

8. Oprește Detailed preview.

Apasă Detalied preview pentru a închide previzualizarea.

Feature scope permite selecția corpurilor care vor fi afectate de operație. Opțiunea Feature scope exista pentru următoarele operații:

Extrude

Revolve

Sweep

Loft

Cut with surfaces

Feature scope



Thicken

9. Setează Feature scope.

Expandeaza căsuța de Feature scope.

Scoateți bifa Auto-select.

10. Setează solidul.

Selectează corpul Boss-extrude3, acest solid a fost creat la pasul 4, apasă OK.



11. Rezultatul.

Operația Cut-extrude a afectat doar corpul selectat. Aceasta nu a unit cele 3 corpuri.

Fiecare tip de multiplicare poate fi folosit pentru a crea diferite instanțe de solid. Câmpul Bodies tu pattern este folosit pentru a identifica care solid va fii multiplicat.

Câmpul Bodies tu patern exista in următoarele operații:

Linear

Circular

Mirror

Table driven

Sketch driven

Curve driven

Multiplicare corpuri



12. Mirror body.

Inserează operația Mirror folosind planul Right plane.

Selectează Cut-Extrude1 pentru Bodies tu Mirror.

Scoate bifa Merge solids. Apasă OK.

Nu are rost sa selectați Merge solid deoarece aceasta comanda combina rezultatele operației de Mirror cu corpul rezultant. Cele

doua corpuri nu se intersectează si din acest motiv nu se pot crea un singur corp folosind Merge solids.

13. Creează o punte.

Creează o schița pe planul Front plane folosind muchiile celor corpuri inclinate.

Creează un Extrude boss/base de 8 mm folosind condiția Midplane.

Selectează bifa de Merge result.

Folderul Solid Bodies conține doar un singur solid,Boss-extrude4.

Nota



Tehnica tool body este folosita pentru a adaugă sau îndepărta material folosind ca unealta un solid.

Se poate folosi comanda Insert part pentru a insera un solid cu unu sau mai multe corpuri in solidul activ, poziționând originea piesei inserat in originea piesei activ. Solidul inserat se poate poziționa folosind căsuța de dialog Locate part.

Atunci când inserezi un solid intr-un alt solid se creează referințe externe. Fiind o operațiune puternica si folositoare este recomandat sa înțelegem mai bine procesul. Pentru mai multe informații despre referințe externe vezi lecțiile de modelare a ansamblelor .

Tool body

Introducere: Insert part

External references

Entități care pot fi transferate



Când inserezi un solid ai următoarele opțiuni de transfer, se poate folosi toate combinațiile de opțiuni:

Solid bodies

Axes

Cosmetic threads

Unabsorbed sketches

Coordinate system

Hole wizard data

Surface bodies

Planes

Absorbed sketches

Custom properties

Model dimension

Menu: Insert, Part

14. Inserează un solid.

Apasă Insert, Part folosește Browse pentru a merge in folderul Case study al acestei lecții si selectează piesa Mounting lug.

Acest part este inserarea ca simplu part.

Sub Transfer selectează cel puțin Solid bodies.

Pentru acest exemplu selectați si Planes si Module dimensions.

Importarea altor opțiuni este opțională.

De asemenea selectează Locate part with move/copy features.

Click in jurul solidului pentru a poziționa solidul inserat.

Nu apăsați OK încă.

Unde se găsește



15. Rezultatul.

Panelul Locate part apare si piesa Mounting lug este inserat in piesa activa.

Piesa poate fii poziționata folosind mates (constrângeri) acestea fiind similare cu cele din ansamblu sau folosind translația si/sau rotația pe axele X, Y si Z.



Folosind Move/copy bodies pentru a orienta solidul cu corpul existent. Corpurile pot fii mutate folosind doua metode diferite:

1. Mates (constrângeri) acestea fiind similare cu cele din ansamblu

2. Folosind translația si/sau rotația pe axele X, Y si Z.

Locate part property manager este același cu Move/Copy bodies property manager.

Menu: Insert, Features, Move/Copy.

Butoanele Translate/Rotate si Constraints alternează intre cele doua metode menționate mai sus.

16. Selectează planele.

Cu panelul de mate standard activa selectați Front plane al Mounting tab si planul Right plane al piesei gazda.

Introducere: Move/Copy bodies

Nota

Unde se găsește



17. Mate (constrângere) solidele.

Sistemul selectează automat Coincident ca mate daca nu acesta este mate-ul dorit selectați alt tip de mate.

Verifica orientarea lui Mounting lug. Daca este incorecta ca in imaginea de mai sus, schimba Mate alignment pentru a schimba orientarea ca in imaginea de mai jos.



Apasă Add pentru a adaugă constrângerea.

Pentru mai multe informații legate de mate vezi lecțiile de Bazele SolidWorks.

18. Mate(constrângere) adițională.

Adaugă un mate de tip Coincident intre fata lui Mounting lug si corpul piesei gazda la fel ca in imaginea de mai jos.



19. Mate(constrângere) adițională.

Adaugă un mate de tip Distance intre planul Front plane al piesei gazda si planul Right plane al Mounting lug.

Setează distanta la 38 mm.

Apasă OK.

Acesta constrângere completează poziția piesei introduse.

20. Expandeaza piesa.

Expandează piesa Mounting lug, planele de referință ale acestuia sunt afișate in folderul Planes. Operațiunile efectuate in Locate part sunt afișate ca fiind copii lui Mounting lug, acestea fiind referințe externe.



Daca ați selectat mai multe elemente la importul piesei (pasul 14) acestea vor fii afișate in folderul lor.

21. Explorarea folderului Solid bodies.

In folderul Solid bodies al piesei inserate.

22. Mirror body.

Folosește comanda Mirror si selectează ca plan de referință Right plane.

Selectează Mounting lug pentru Bodies tu mirror.

Bifa Merge solids trebuie scoasa.

Apasă OK.

Nota



Comanda Combine este folosita pentru a combina multiple corpuri intr-un singur corp prin adding (adăugare), subtracting (îndepărtare) si intersecting (intersectare).

Add

Opțiunea Add folosește lista din Bodies to combine pentru a uni toate corpurile intr-un singur corp. Aceasta opțiune este numita union in alte sisteme.

Subtract

Opțiunea Subtract folosește lista din Bodies tu combine pentru a uni toate corpurile intr-un singur corp prin îndepărtare corpurilor secundare din corpul primar.

Common

Opțiunea Common folosește lista din Bodies tu combine pentru a uni toate corpurile intr-un singur corp prin intersectarea tuturor corpurilor si opera doar volumului comun tuturor. Aceasta opțiune este numita intersect in alte sisteme.

Menu: Insert, Features, Combine

Combinarea corpurilor

Unde se găsește



Filtrul Solid bodies este foarte folositor la selecția corpurilor.

Următorul tabel afișează cele 3 opțiuni menționate mai sus

Add

Subtract

Common

Sfat

Exemplu de combinare



23. Combine corpurile solide.

Apasă Combine.

Folosește opțiunea Add pentru Operation type.

Selectează toate solidele pentru Bodies tu combine.

Apasă OK

24. Opțional: adaugă operații.

Adaugă găuri, tăieturi si o racordare de 1,5 mm la fel ca in imaginile de mai jos.



25. Salvează si închide piesa.

Exercițiul 1 Capitolul 1 Pozitionarea corpurilor Practică inginerească


Creeaza partul urmarind pasi de mai jos. Acest exercitiu va intari urmatoarele cunostinte:

Inser part Move/copy

bodies Unitati: milimetri

1. Deschide piesa.

Deschide

piesa Base

2. Insereaza partul.

Insereaza partul Lug si pozitioneaza-l ca in poza alaturata

Exercitiul 1 : Pozitionare corpurilor inserate

Capitolul 1 Exercițiul 1 Practică inginerească Pozitionarea corpurilor


3. Insereaza partul.

Insereaza o noua instanta a partului Lug.

Poti repeta operatia Inser, Part¸sau poti face copii corpului Lug folosingd comanda Move/copy body.

4. Continuare.

Creeaza inca 2 copii ale partului Lug si pozitioneazale ca cele din imagine

5. Combina corpurile si adauga urmatoarele fillets.

Combina toate corpurile intr-un singur solid. Adauga un fillet de 8 mm si unul de 2 mm ca in imagini.

Exercițiul 1 Capitolul 1 Pozitionarea corpurilor Practică inginerească


6. Modifica schita.

Deschide partul Lug si modifica dimensiunea 45 mm in 60 mm

7. Propaga modificarea.

Intoarce-te in partul anterior.

8. Salveaza si inchide partul..

Exercițiul 2 Capitolul 1 Copierea corpurilor Practică inginerească



Inser part Move/copy

bodies Patterning

bodies Unitati: milimetri

Creeaza un nou part folosind Part_mm template si denumeste-l Mbody4.

1. Insereaza parturile.

Insereaza si pozitioneaza parturile 1A, 1B, 2A si 2B la fel ca in imaginea de mai jos

Exercitiul 2 : Copierea corpurilor

Procedura

Capitolul 1 Exercițiul 2 Practică inginerească Copierea corpurilor


2. Adauga un Pattern.

Foloseste comanda pattern si creeaza corpurile ca cele din imaginea de mai jos.

3. Conecteaza parturile.

Creeaza o punte care conecteaza corpurile fara bifa Merge results.

Paterneaza puntea in 3 instante.



4. Creeaza placa.

Creeaza o schita pe planul Top pentru a crea placa acestuia.

Foloseste comanda Extrude, creeaza o placa de 6 mm si selecteaza bifa Merg result.

5. Adauga un filet.

Adauga un fillet de 3 mm pentru a termina partul.

Capitolul 1 Exercițiul 2 Practică inginerească Copierea corpurilor




6. Modifica schita.

Apasa Right-click pe corpul 2B si selecteaza Edit in context.

Modifica inaltimea partului in 58 mm.

7. Propaga modificarea.

Intoarcete in partul anterior.

8. Salveaza si inchide partul..

Exercițiul 3 Capitolul 1 Combinarea solidelor multicorp Practică inginerească



Solide multicorp Combinarea solidelor multicorp

Unitati: milimetri

1. Deschide un nou part folosind Part_MM.

Folositi linii si filete pentru a crea un contur deschis si folositi optiunea Thin Feature. Creaza un corp de 57 mm folosind optiunea Mid plane pentru End condition si o grosime de 9.5 mm.

2. Deseneaza cel de al doilea profil.

Creeaza un nou profil si foloseste comanda Extrude.

Exercitiul 3 : Combinarea solidelor multicorp

Capitolul 1 Exercițiul 3 Practică inginerească Combinarea solidelor multicorp


3. Combina solidele.

Combina cele doua corpuri intr-un singur corp.

4. Creeaza restul geometriei.

Creeaza restul geometrie folosint comenzile Extrude boos, Extrude cut si Hole. Adauga un filete de 1.5 mm pe tot corpul.

5. Salveaza si inchide piesa.

Capitolul 1 Practică inginerească


Lecţia 2

Folosirea solidelor multicorp


Identificarea tipurilor de utilizarea a solidelor multicorp Folosirea comenzii Combine cu optiunile : Add, Subtact si

Common Deformarea unui solid folosind comanda Indent Diferite tehnici de a imparti un corp in corpuri multiple Salvarea corpurilor ca parturi Crearea unui ansamblu din solide multicorp

Capitolul 1 Lectia 2 Practică inginerească Folosirea solidelor multicorp


Exista 3 optiuni de a combina un solid cu multiple corpuri intr-un solid cu un singur corp acestea sunt: Add, Subtract si Common.

Optiunile Add si Subtract sunt intuitive deoarece reproduce procesul de sudura si masinare. Optiunea Common face referinta catre intersectii boleane si este mai complicata. In acest exemplu optiunea Coomon va fii folosita pentru a crea un panou de protectie.

1. Creeaza un nou part.

Creeaza un nou part folosind templateul Part_MM.

Salveaza partul si numeste-l Protective screen.

2. Creeaza o noua schita.

Folosind planul Right creeaza schita afisata in imaginea de mai jos. Dimensioneaza linia de tip centerline Insereaza doua puncte si adauga relatiile afisate in imaginea de mai jos

Corpurile Common

Lectia 2 Capitolul 1 Folosirea solidelor multicorp Practică inginerească


Creeaza un arc de tip 3 point arc la fel ca cel din imaginea de mai jos

Arcul de cerc trebuie sa depaseasca cele 2 puncte.

3. Creeaza o operatiune revolved thin.

Cand lansati comanda Revolved aplicatia va intreaba daca doriti sa inchideti schita. Apasa No deoarece dorim sa creem un thin feature.

Foloseste optiunea Mid plane cu un unghi de 90 de grade.

Seteaa dimensiunea lui Thin feature la 1 mm si ai grija ca materialul sa fie pus in afara schitei.

Sfat



4. Schita.

Creeaza o noua schita pe planul Top. Creeaza schita afisata in imaginea de mai jos. Foloseste comanda Mirror pentru a pastra simetria.



5. Extrude.

Foloseste comanda Extrude si la Direction 1 alege Through all.

Debifati optiunea Merge result.

6. Creeaza un offset plan.

Creeaza un plan la o disatanta de 1 mm fata de fata superioara a corpului creat in pasul anterior. Acest plav va fii folosit in pasul 8.



7. Shell.

Foloseste comanda Shell pentru corpul rezultat din comanda extrude cu Thicknessb de 3 mm.

8. Schita.

Creeaza o schita pe planul creat la pasul 6, aceasta schita trebuie sa arate ca cea din imaginea de mai jos.



9. Rib.

Apasa Rib .

Seteaza Rib thickness la 1 mm si apasa Normal to sketch.

Pentru Selected body selecteaza corpul cu shell.

Apasa OK.



10. Linear pattern.

Foloseste comanda pattern pentru a multipliza rib-ul, folosind dimensiunea de 5 mm de la pasul 8 ca Pattern direction, un Spacing de 12.75 mm si un Number of instances = 14. Sub Feature scope debifeaza Auto-select si selecteaza corpul Rib1

11. Al doilea rib si Linear pattern.

Selecteaza fata superioara a corpului modificat la pasul anterior, acea fata fiind cea folosita la pasul 6.

Este necesar slectarea acelei fete pentru a putea crea un rib asemanator cu cel de la pasul 10.

Creaza o schita identica cu cea de la pasul 8, aceasta sa fie pasata in coltul opus al corpului. Creeaza un linear pattern pentru noul rib, acesta sa fie identic cu cel de la pasul 10.



12. Combina solidele.

Apasa Combine.

Foloseste optiunea Common pentru Operation type si selecteaza ambele corpiri.

Apasa OK.

13. Salveaza si inchide partul.



Comanda Indent este folosit pentru a remodela pereti subtiri ai Target body cu forma partului aflat in Tool bodies. Grosimea ambutisari si toleranta dorita este contraolata numeric.

Target body

Target body este corpul care urmeaza sa fie deformat.

Tool body region

Tool body region este selectia formata din corpul solidului care va avea rol de unealta deformatoare si regiune din corpul care urmeaza sa fie deformat.

Menu:Insert, Features, Indent

In acest exemplu, comanda Indent este folosita pentru a modifica panoul de protectia creat.

Selectia regiunii de deformare determina partea unde deformarea se va face.

1. Deschide partul Protective Screen – Indent.

Acesta este o copie a partului de la pasul 13.

2. Rollback.

Expandeze comanda Boss-Extrude2 trage bara de rollback intre comanda si schita acestuia.

Un mesaj de atentionare va aparea, acesta va indica ca schita nu va fi absorbita.

Apasa OK.

Dupa ce schita Sketch2 nu este absorbita trage bara de rollback sub aceasta.

Comanda Indent

Unde se gaseste

Folosire comenzi Indent



3. O noua schita.

Creeaza o noua schita pe planul Top.

Afiseaza Sketch2.

Creeaza un offset de 2 mm in interiorul schitei.



Corpul rezultat din comanda Revolve a fost ascuns pentru a vizualiza mai bine schita.

4. Extrude.

Selecteaza sketch5 si lanseaza comanda extrude.

Foloseste conditia de final Offset from surface si seteaza distanta la 1 mm peste corpul rezultat din revolve.

Scoate bifa Merge result.

5. Fillet.

Adauga un filet de 0.5 mm celor 4 muchii ale corpului rezultat din comanda Extrude.

Important!

Important!



6. Indent.

Apasa Indent.

Selecteaza partul rezultat din Revolve pentru Target body.

Selecteaza fata curbata a corpului rezultat din extrude pentru Tool body region.

Sub Parameters seteaza Thickness de 1mm si Clearance de 0 mm.

Apasa OK.



7. Ascunde corpul.

Ascunde corpul folosit pentru Tool body

8. Filet.

Adauga un filet de 0.5 mm la partea concava a noului corp si un filet de 1.5 mm la partea convexa, la fel ca in imaginea de mai jos.



9. Roll forward.

Sistemul face Rebuild la part si incorporeaza noile modificari facute partului.

Comenzile Delete body sau Delete solid/surface sunt folosite pentru a sterce corpurile din folderul Solid bodies sau Surface bodies dar corpul este folosit in calcule pana in momentul stergerii.

Menu: Insert, Features, Delete body

Scurtatura Right-click pe un corp si apasa Delete body

10. Delete body.

Expandeaza folderul Solid bodies, right-click pe corpul Fillet1 si apasa Delete body.

O operatie Body-Delete1 este adaugata in arbore si corpul Fillet1 este scos din folderul Solid bodies.


Introducere: Delete Body

Unde se afla



Tehnica operatiilor locale este folosita pentru a face anumite modificari asupra unui corp fara a afecta alt corp. Un exemplu comun este o variatie a shelling. Operatia shelling afecteaza automat toate operatiile precedentre acesteia. In acest exemplu vom rezolva o problema folosind Merge result si Combine.

1. Deschide partul Local Operations.

2. Adauga un Shell.

Adauga un shell de 4 mm care sa indeparteze fata de jos.

3. Adauga un Section view.

Creaza un Section view paralel cu planul Front care are un Offset distance de -42 mm.

In sectiune se poate vedea ca operatia shell afecteaza tot partul. Noi dorim sa afecteze doar placa de jos.

Apasa OK pentru a mentina activ section view.

Operatii locale



4. Editare operatii.

Foloseste Edit feature pentru urmatoarele 3 operatii:

Vertical_plate

Circular_boss

Rib_under

Scoate bifa Merge result la toate operatiile si apasa OK.



5. Expandeaza folderul Solid bodies.

Dupa scoaterea bifei Merge result la fele 3 operatii solidul este impartit in 4 corpuri.

Expandeaza folderul Solid bodies pentru a vizualiza corpurile.

Pentru a le evidentia in zona de lucru selecteaza corpul in folder.

6. Combina corpurile.

Apasa Combine.

Foloseste optiunea Add pentru Operation type.

Selecteaza cele 4 corpuri din folderul Solid bodies pentru Bodies to combine.

Apasa OK.




In noul part exista decat un singur corp.

Numele acestuia corespunde cu ultima operatie efectuata.

8. Opreste section view.




Anumite comenzi de tip Cut vor imparti corpul in mai multe corpuri. Daca se intampla acest lucru dialogul Bodies to keep va aparea. Puteti controla cum sa impartiti partul.

1. Deschide partul Cut into Bodies.

2. Creeaza mai multe corpuri.

Foloseste schita Sketch3 pentru a crea un Extruded cut cu directia Thtough all. Apasa OK in fereastra Bodies to keep slecteaza All bodies, apasa OK.

Folosirea comenzi Cut pentru a crea solide multicorp




Operatia de cut a creat doua corpuri.

Poti salva unul sau mai multe corpuri dintr-un solid multicorp ca part separate. Exisata mai multe comenzi pentru a face asta fiecare dintre acestea cu caracteristicile lui. Unele comenzi iti permit sa creezi un ansamblu din parturile salvate.

Comenzile din aceasta sectiune un nou fisier SolidWorks – acesta poate sa fie part, ansamblu sau ambele. Exista pozibilitatea de a folosi un sablon pentru a genera fisierul sau de a permite sistemului sa aleaga acel sablon. Aceasta alegere este determinate din setari Tools, Options, System options, Default templates.

Comanda Insert into new part permite salvarea corpurilor in parturi individuale. Fiecare fisier resultant este legat printr-o referinta externa catre partul parinte. Operatia Stock-<source part name> apare in

Salvarea corpurilor ca part si ansamblu

Sabloane implicite

Introducere: Insert into new part



arboreal noului part. Aceasta operatie contine referinta externa a partului.

Daca selectezi mai multe corpuri sau folderul Solid bodies fisierul rezultat va fii un solid cu mai multe corpuri cu cate o operatie Stock pentru fiecare corp.

Expandeaza folderul Solid bodies, right-click pe corpul dorit si selecteaza Insert into new part.

4. Inset into new part.

Expandeaza folderul

Solid bodies. Foloseste comanda Inser into new part pentru a crea parturi ca cele din imaginea de mai jos, cate un part pentru fiecare corp.

Noile parturi sunt deschise automat.

5. Creeaza un nou ansamblu.

Creeaza un nou ansamblu. Adauga parturile salvate. Denumeste ansamblul Clamp_assy.

Note

Unde se gaseste



6. Parturile noi create.

Deschide unul dintre parturile noi. Examineaza arborele acestuia. Operatia Stock contine referintele externe.

7. Modifica partul parinte.

Deschide partul parinte.

Creeaza doua cercuri de 13 mm pe fara inferioara la fel ca in imaginea de mai jos.

8. Through all cut.

Apasa Extruded cut.

Seteaza conditia Through all.

Nu apasa inca OK.



9. Seteaza optiunea Feature scope.

Expandeaza casuta Feature scope.

Scoate bifa de Auto-select.

Selecteaza corpul de jos si apasa OK.

10. Rezultatul.

Operatia afecteaza decat corpul selectat.



11. A doua operatie Through all cut.

Creeaza o noua operatie cu conditia Throgh all la fel ca cea din imaginea alaturata. Foloseste conditia Feature scope pentru a limita operatia doar la corpul superior.

12. Examineaza corpurile .

Modificarile facute partului parinte sunt propagate catre parturile individuale.

13. Salveaza si inchide fisierele.



Comanda Save bodies permite salvarea corpurilor ca fisiere individuale. Poti indica ce corpuri sa fie salvate. Optional se pot genera un ansamblu din parturile salvate.

Comanda Save bodies adauga o operatie in arbore, pentru a pastra referinta catre partul parinte.

Menu: Insert, Feature, Save bodies.

Expandeaza folderul Solid bodies, right-click pe corpul dorit si selecteaza Insert into new part.

1. Deschide partul Boat Cleat.

Acest part contine 2 corpuri unu este mijlocul si celalalt este parintele. Unul dintre cele 2 corpuri este transparent pentru a vizualiza mai bine corpurile.

Introducere: Salvare corpuri

Unde se gaseste



2. Editeaza aparenta.

Indeparteaza transparenta.

3. Salveaza corpurile.

Apasa Save Bodies. Casutas Property manager apare.

Cand misti cursorul peste corpuri acestea sunt evidentiate(highlight).

4. Salveaza corpurile.

In Property manager sub Resulting parts double-click pe campul nume.

Fereastra Save as apare.

Salveaza corpurile cu numel Core si Pattern.



Cand se salveaza parturile se poate declara o locatie unde acestea vor fii salvate. Daca aceasta locatie nu se modifica

parturile vor fii salvate in aceias locatie ca partul parinte.

5. Corpurile rezultante.

Scoate bifa Consume cut bodies. Aceasta optiune va pastra solidele si in corpul parinte.

6. Apasa ok.

Parturile salvate sunt deschise.

7. Examineaza arborele Feature manager.

Examineaza arborele Feature manager al partului parinte. O operatie Save bodies a fost adaugata. Aceasta operatie inregistreaza momentul in care corpurile au fost salvate. Modificarie facute patrului dupa acesta operatie nu se vor propaga parturilor salvate.

8. Modifica partul parinte.

Deschide partul parinte Boat cleat.

Apasa Combine.

Alege optiunea Subtract pentru a indeparta corpul Core din Pattern.

Nota



Corpurile rezultante sunt afisate in imaginea de jos.

9. Examineaza partul Pattern.

Modificarile facute partului parinte nu a afectat partul Pattern


Uneori este mai simplu sa creezi intr-un singur part toate componentele. Dupa ce corpurile sunt terminate este mult mai simplu salvarea acestora corpuri in parturi.

Comanda Split permite impartira unui part cu corpuri multiple in multiple parturi folosint unelte ca schite, fete, plane si suprafete. Comanda Split creeaza o operatie in Feature manager. Asta inseamna ca acele parturi sunt salvate in momentul in care acea operatie este adaugate. Restul modificarilor facute ulterior pe partul parinte nu se vor propaga catre fisierele salvate.

Daca operatia Split este stearsa din partul parinte fisierele vor continua sa existe dare referintele externe din acestea se vor rupe.

Menu: Insert, Features, Split

Impartirea unui corp in multiple corpuri

Introducere: Split

Unde se gaseste



1. Deschide fisiereul IGES.

Apasa pe Open .

Din lista cu tipuri de fisiere selecteaza IGES. Selecteaza fiseirul Legacy Data.IGS si apasa Open.

2. Import diagnostics.

Uneori in urma importului unele suprafete/geometrii nu se pot recreea. Atunci cand importi un fisieru cu probleme un mesaj de atentionare te va intreba daca vrei sa folosesti comanda Import diagnostics pentru a repara corpul.

Apasa Yes.

Apasa Attempt to heal all. Sistemul va repara geometria corpului.

Apasa OK.



Apasa No la fereastra de FeatureWorks.

3. Panul cu care se va realiza Split part.

Defineste un nou plan care sa fie paralel cu planul Front si trece prin punctul afisat in imaginea de mai jos.

4. Split part.

Folosind planul creat la pasul anterior imparte corpul in doua.



5. Move/copy bodies.

Apasa Move/copy bodies.

Foloseste constrangeri de tip Coincident, Tangent si distance pentru a pozitiona corpul. Distanta este de 0.75 pe axa Z.

6. Uneste cele 2 corpuri folosint comanda Extruded boss.

Creeaza o schita pe fata plana a corpului.

Foloseste comanda Convert entities pentru a copia muchiile fetei.

Foloseste comanda Extrude boss cu condita Up to next.

Selecteaza bifa Merge results.




Exercițiul 4 Capitolul 1 Unirea solidelor Practică inginerească


Acest exercitiu va folosi solide multicorp si optiunea Merge result.

1. Creaza un part cu mai multe solide.

Exercitiul 4 : Unirea solidelor

Capitolul 1 Exercițiul 4 Practică inginerească Unirea solidelor


2. Creeaza si restul geometriei pentru a termina partul.

Foloseste optiunea Merge result pentru a uni toate solidele.


Exercițiul 5 Capitolul 1 Indent Practică inginerească


Acest exercitiu va folosi comanda Indent pentru a remodela forma corpului cu peteri subtiri.

1. Deschide partul Indent.

Acest fisiere contine 2 corpuri care se intersecteaza.

2. Circular pattern.

Adauga un Circula pattern ca cel din imaginea de mai jos.

3. Indent.

Apasa Indent si selecteaza corpul mare pentru Target body.

Selecteaza restul corpurilor pentru Tool body region.

Sub Parameters seteaza Thickness la 6 mm si Clearance la 1.25 mm.

Apasa OK.

Exercitiul 5 : Indent

Capitolul 1 Exercițiul 5 Practică inginerească Indent


4. Section view.

Foloseste comanda Section view folosind planul Front.

5. Delete bodies.

Sterge corpurile folosite ca unelte de deformate.

Exercițiul 5 Capitolul 1 Indent Practică inginerească


6. Fillet.

Aplica un fillet de 2 mm la muchiile deformarilor.


Exercițiul 6 Capitolul 1 Modelarea solidelor negative Practică inginerească


Acest exercitiu va folosi comanda Combine pentru a indeparta geometria/suprafata unui corp dintr-un alt corp.

1. Deschide partul Hydraulic Manifold.

Acest fisiere contine 2 corpuri care reprezinta golurile interioare ale unei piese hidraulice.

Exercitiul 6 : Modelarea solidelor negative

Capitolul 1 Exercițiul 6 Practică inginerească Modelarea solidelor negative


2. Deseneaza un dreptunghi.

Adauga un dreptunghi pe planul Top, acesta trebuie sa incadreze cele doua corpuri. Muchiile dreptunghiului trebuie sa fie colineare cu solidele.

3. Extrude.

Apasa Extrude in doua directii si debifeaza optiunea Merge result.

- Directia 1 (in sus): Trebuie sa fie Up to surface

- Directia 2 (in jos): Trebuie sa fie de 30 mm

Exercițiul 6 Capitolul 1 Modelarea solidelor negative Practică inginerească


4. Combina cele trei corpuri.

Folosind corpul extrudat ca fiind Maind body si restul corpurilor ca fiind Bodies to subtract, combina aceste solide folosind comanada Subtract.

Transparenta a fost adaugata pe corpul extrudat pentru a vizulaliza forma finala.


Exercițiul 7 Capitolul 1 Impartirea solidelor Practică inginerească


Folosind corpul afisat in imagine, creeati multiple solide. Acest exercitiu va folosi comanda Split pentru a impariu un solid in mai multe solide.

1. Deschide partul USB Flash Driver.

Acest fisiere contine conceputul unui nou produs.

2. Imparte solidul.

Imparte solidul astfel incat capacul si restul corpului sa devina solide diferite. Salveaza capacul si denumeste-l Cap-USB Drive.sldprt.

Apasa OK.

Exercitiul 7 : Impartirea solidelor

Capitolul 1 Exercițiul 7 Practică inginerească Impartirea solidelor


3. Solidele rezultante.

Apasa Click dreapta pe capac si selecteaza Hide din meniu.

Dupa ascunderea capacului este mult mai usor sa impartim solidul afisat in interfata.

Exercițiul 7 Capitolul 1 Impartirea solidelor Practică inginerească


4. Adauga un Extrude.

Creeaza schita afisata in imaginea de jos si foloseste comanda Extrude pentru a creea noua geometrie cu o inaltime de 0.160.

5. Imparte solidul

Imparte solidul pentru a creea partea de sus si partea de jos a corpului. Foloseste suprafata Parting surface ca unealta de impartire a corpului. Aceasta suprafata este ascunsa. Aceasta se poate selecta din folderul Surfaces, aceasta poate fi folosita chiar daca ea este ascunsa in interfata. Denumete solidele ca in imaginea de mai jos.

Capitolul 1 Exercițiul 7 Practică inginerească Impartirea solidelor


6. Deschide solidele individual

Adauga restul de detalii dorite.

7. Creaza un ansamblu din aceste componente




Lecţia 3

Introducere in Sweep


Intelegeti cum se lucreaza cu multiple schite Adaugati sau sa indepartati material folosind comanda sweep Intelegeti importanta relatiei Pirce pentru schitele folosite ca

contur la comanda sweep Creati un sweep folosind contururi ajutatoare Folositi comanda SelectionManager pentru a selecta un set de

muchii dintr-o schita

Capitolul 1 Lectia 3 Practică inginerească Introducere in Sweep


Geometria rezultanta dintr-un sweep fie el boss sau cut rezulta din schita care urmeaza o cale. Un sweep poate fii simplu sau complex.

Comanda sweep poate incorpora schite 3D, muchii din geometrie sau sectiuni din schite, sectiunea sweep-ului poate varia.

In aceasta lectie se vor folosi doar sweep dupa schite simple si contururi.

Mai jos sunt descrise componentele unui sweep.

Profile (profilul) Comanda sweep suporta doar o singura schita ca profil. Aceasta trebuie sa fie inchisa si nu trebuie sa aibe muchii care se intersecteaza. Schita poate sa contina mai multe contururi. Sweep path (calea) Comanda sweep este creata dintr-o serie de sectiuni intermediare create prin pozitionare profilului in diferite locuri ale directiei. Presupunem ca profilul este normal caii:

- Optiunea Follow path inseamna ca profilul va ramane la fel in toata comanda

Sweep

Componentele unui sweep

Lectia 3 Capitolul 1 Introducere in Sweep Practică inginerească


- Optiunea Keep normal constant inseamna ca profilul va ramane paralel cu planul acestia

Command manager: Fetures > Sweep cut

Menu: Insert > Cut > Sweep

Fata unei usi de mobila este creata din 5 componente de obicei. Acest proces reduce costurile de fabricare a acestei usi.

1. Deschide partul Faux Raised Panel Door.

Examineaza partul. Acesta contine un corp in forma de dreptunghi, un plan definit de utilizator si 2 schite: path (calea) schita roz si profile (profilul) schita albastra.

Unde se gaseste

Studiu de caz: usa mobilier



2. Sweep cut.

Apasa Sweep cut .

Pentru Profile selecteaza schita Profile.

Pentru Path selecteaza schita Path.



Apasa OK.

3. Vizualizeaza rezultatele.


Modelarea de forme complexe necesita anumite tehnici pentru a crea anumite operatii ca nu sunt identice cu cele obtinute din extruded sau revolved. Vom incepe prin crearea formei si dupa vom adauga restul detaliilor.

Creeaza un nou part folosint templateul Part_IN.

1. Sweep path.

Selecteaza planul Front si creeaza o noua schita.

Deseneaza o linie verticala care incepa in Origin cu dimensiunea de 9.125.

Aceasta va folosi ca sweep path.

Iesi din schita si numesteo Sweep path.

Studiu de caz: Sticla

Procedura



2. Schita noua.

Selecteaza planul Front si creeaza o noua schita

3. Adauga o poza in schita.

Apasa Sketch picture (Tools > Sketch tools > Sketch picture).

Din Lesson04\Case Study\Bottle Images selecteaza Front of Bottle.tif si apasa Open.

Dimensiunea si pozitia pozei sunt foarte importante pentru sweep path. Urmatoarele dimensiuni trebuiesc setate:

- Pozitia pe X = -2.390 in

- Pozitia pe Y = -0.100 in

- Width = 4.79 in

Apasa OK la Sketch picture.



Iesi din schita si denumeste-o Picture - Front

4. Adauga o poza in schita.

Adauga o noua schita pe planul Right folosind dimensiunile de la pasul anterior.



5. Deseneaza prima curba de ghidare.

Creeaza o noua schita pe planul Front si deseneaza o spline folosind imaginea Picture – Front.

Adauga o constrangere Horizontal intre punctul inferior al curbei si oroginea partului.

Adauga o dimensiune de 0.5 intre punctul superior al curbei si schita sweept path.

Iesi din schita si denumeste-o First guide.



6. Deseneaza a doua curba de ghidare.

Creeaza o noua schita pe planul Right si deseneaza o spline folosind imaginea Picture – Side.

Adauga o constrangere Horizontal intre punctul inferior al curbei si oroginea partului.

Adauga o dimensiune de 0.5 intre punctul superior al curbei si schita sweept path.

Iesi din schita si denumeste-o Second guide.



7. Ascunde schitele.

Ascunde schitele care contin pozele folosite la pasi anteriori.

8. Profilul folosit la sweep.

Selecteaza planul Top si creeaza o noua schita.

Apasa Ellipse si creeaza o elipsa cu originea in originea partului.

9. Relatia dintre profil si curbele de ghidare.

Dorim ca profilul folosit la sweep si curbele de ghidare sa fie constranse. In felul acesta curbele de ghidare va controla fotma corpului. Vom folosi constrangerea Pierce. In acest fel vom creea curbele de ghidare inaintea profilului. Apasa tasta Ctrl si selecteaza un punct al unei axe si prima curba. Right-click si alege Pierce. Repeta acesti pasi si pentru axa secundara.

10. Constrange profilul.

Deoarece constrangerea Priece a fost folosita pentru axele elipsei schita este constransa si nu mai poate fii modificata.



11. Iesi din schita.

Profilul care va fii folosit pentru swwep este constransa si poti iesi din schita. Nu suntem gata sa creeam sticla inca.

Numeste schita Sweep profile.

Property manager-ul unui sweep contine sectiuni pentru diferite tipuri de obiecte: Profile, Path si Guide curves. Exista si optiune de a seta cum se va propaga profilul in comanda.

Dialogul este inpartit in 5 grupuri de casute:

- Profile si Path

- Options

- Guide curves

- Start/End tangency

- Thin feature

Optiunile unui sweep



Casuta de Options continu unu sau mai multe cunelte pentru a controla profilul folosit pentru boss sau cut.

- Orientation/twist type

Cu un sweep normal orientarea profilului se poate face folosint urmatoarele optiuni Follow path, Keep normal constant, Twist along path si Twist along path with normal constant.

Daca sweep-ul contine curbe de ghidare, orientarea profilului poate fi setata prin optiunile Follow path and 1st guide curve sau Follow 1st and 2st guide curves.

- Path alignment type

Aliniaza profilul cand apar curbari mici si neuniforme pe calea acestuia si profilul nu mai ramane aliniat pe acesta.

o None

Aliniaza profilul normal fata ce cale. Nu se aplica nici o corectie.

o Minimum twist (doar pentru 3D)

Previne profilul sa se intersecteze cu el insusi pe calea acestuia.

o Direction vector

Options



Aliniaza profilul la directia vectorului selectat in casuta Direction vector.

o All faces

Atunci cand partul contine fete aadiacente, creaza corpul sweep-uli tangent la aceste fete.

- Merge tangent faces

Cu aceasta optiune pornita aplicatia va uni fetele tangente creand o fata aproximativa. Fetele plane, cilindrice si conice nu sunt unite.

- Show preview

Cu aceata optiune pornita aplicatia va afisa viitoare gemetrie care va rezulta.

- Merge result

Cu aceasta optiune oprita comanda va crea un nou corp.

- Align with end faces

Cu aceasta optiune pornita comanda sweep poate creea gemetrie in afara caii acesteia.

Cand profilul este propagat pe curbele de ghidare controleaza dimensiunea, folma si orientarea profilului. In acest exemplu curbele de ghidare controleaza dimensiunile si formele elipsei pe axele principale alea acesteia.

12. Sweep folosind Guide curves.

Apasa Swept boos/base .

13. Selecteaza profilul si calea.

Cu casuta de Profile activa selecteaza elipsa. Dupa selectarea profilului casuta Path devine activa automat. Selecteaza linia verticala, notele explicative vor aparea pe ecran. Viitoarea geometrie apare pe ecran.

Sweep folosind Guide curves



14. Guide curves.

Expandeaza casuta Guide curves. Selecteaza cele doua curbe indicate.



15. Afisarea sectiunii.

Apasa Show sections foloseste butoanele pentru a afisa sectiunile intermediare.

Dimensiunea elipsei este condusa de cele doua curbe de ghidaj.



16. Options.

Expandeaza casuta Options si seteaza Orientation/twiest type pe Follow path.



Expandeaza casuta de Start/End tangency si selecteaza None la ambele optiunii.

Apasa OK.

17. Sweep-ul final.

Corpul rezultat este afisat in imaginea de mai jos.


Exercițiul 8 Capitolul 1 Levier Practică inginerească


In acest exercitiu vom creea un levier.

1. Creeaza un nou part si deseneaza calea levierului.

Creeaza cele doua linii dupa care adauga filetul.

2. Sweep

Creaza un nou plan pentru a putea creea profilul levierului.

Creeaza un Sweep folosind profilul si calea de la pasul 1.

Exercitiul 8 : Levier

Capitolul 1 Exercițiul 8 Practică inginerească Levier


3. Foloseste comanda Revolve

Creeaza schita din imaginea de mai jos.

Foloseste comanda revolve pentru a creea capatul levierului.

4. Gaura hexagonala

Creeaza o gaura hexagonala folosind unealta Polygon .

Exercițiul 8 Capitolul 1 Levier Practică inginerească


5. Rotunjeste fundul gaurii hexagonale folosind comanda Dome.

Apasa Dome .

Selecteaza fata de jos a gaurii hexagonale.

Debifeaza optiunea Continuous dome.

Seteaza Distance=0.25.

Apasa Reverse direction pentru a creea dome-ul.

Apasa OK.

Capitolul 1 Exercițiul 8 Practică inginerească Levier


6. Optiunea through all cut.

Creeaza capatul drept al levierului folosind schita din imaginea de mai jos si optiunea Through all cut.


Exercițiul 9 Capitolul 1 Starship Practică inginerească


Creeaza modelul urmator urmarind pasi de mai jos. Creeaza un nou part folosind template-ul Part_MM.

1. Unitati.

Schimba unitatile de masura in CGS (centimetri,grame, secunde).

2. Viewport backgrouns.

Apasa Tools, Options, Systerm options, Colors.

Sub Background appearance, apasa Plain(viewport background color above). Seteaza Viewport backgrouns alb.

3. Salveaza.

Salveaza partul si denumeste-l Starship.

4. Calea sweep-ului.

Creeaza o schita pe planul Top.

Creeaza o linie verticala de 1252 cm ca cea din figura de mai jos.

Denumeste schita Path si iesi din schita.

Exercitiul 9: Starship

Procedura

Capitolul 1 Exercițiul 9 Practică inginerească Starship


5. Prina curba de ghidare.

Creeaza o noua schita pe planul Top. Selecteaza schita de la pasul 4 si apasa Convert entities.

Schimba linia convertita in construction geometry.

Creeaza o linie si un arc tangent la fel ca in imaginea de mai jos.

Iesi din schita si denumeste-o Side guide.

6. A doua curba de ghidare.

Creeaza o noua schita pe planul Top. Selecteaza schita de la pasul 4 si apasa Convert entities.

Schimba linia convertita in construction geometry.

Creeaza o linie si 3 arce tangente la fel ca in imaginea de mai jos.



Iesi din schita si denumeste-o Top guide.

7. Profilul sweep-ului.

Creeaza o noua schita ep planul Front.

Creeaza o semi-elipsa dupa cum urmeaza:

- Centrul acesteia sa fie Coincident cu sfarsitul lui Path

- Axa majora este Coincident cu endpointul primei elipse

- Axa minora nu este inca constransa

- Endpoints sunt Coincident cu endpoints primei elipse

8. Partea inferioara a profilului.

Creeaza in aceias schita a doua semie-elipsa dupa cum urmeaza:

- Centrul acesteia sa fie Coincident cu sfarsitul lui Path

- Axa majora este Coincident cu endpointul primei elipse



- Axa minora nu este inca constransa

- Endpoints sunt Coincident cu endpoints primei elipse

9. Linii ajutatoare.

Deseneaza foua linii ajutatoare la fel cu cele din imaginea de mai jos si adauga o dimensiune intre cele doua de 60 de grade.

Iesi din schita si denumest-o Section.

10. Foloseste comanda Sweep cu curbele de ghidare.

Selecteaza profilul, calea si curbele de ghidare.



Comanda Sweep contine doua optiuni care afecteaza calitarea fetelor rezultante. Acestea sunt Merge tangent faces care este localizat in casuta Options si Merge smooth face care este localizat in casuta Guide curves.

Daca profilul folosit la sweep nu sunt tangente Merge tangent faces forteaza acele fete sa devina tangente.

Debifarea optiunii Merge smoot faces inbunatateste performanta sweep-ului, dar va imparti corpul in segmente acolo unde curbura calii nu este continua.



Rezultatul obtinut cu Merge tangent faces activ si cu Merge smooth faces inactiv.

Rezultatul obtinut cu Merge tangent faces inactiv si cu Merge smooth faces inactiv.

Rezultatul obtinut cu Merge tangent faces activ si cu Merge smooth faces activ.

11. Redenumeste sweep-ul in Fuselage.

12. Creeaza calea pentru aripa.


Deseneaza o linie ca in imaginea de mai jos. Iesi din schita si redenumete-o Wing path.



13. Curba de ghidare a aripei.


Deseneaza o linie ca in imaginea de mai jos. Iesi din schita si redenumete-o Tailing edge.



14. Sectiunea aripei.


Deseneaza trei linie si un arc, dimensioneaza schita ca in imaginea de mai jos. Iesi din schita si redenumete-o Wing section.

15. Foloseste comanda Sweep cu curbele de ghidare.

Deselecteaza optiunea Merge solid.

Deoarece nava noastra spatiala este simetric aripa si motorul vor fii construite doar pe o parte, dupa care se va folosii comanda mirror pentru a le copia si pe partea opusa a navei.



Deseori se intampa sa nu putem folosi comanda mirror pentru un sweep carea are curbe de ghidare. De preferat sa se creeze corpurii separate si sa se folosesca comanda mirror pentru acele corpuri.

Redenumeste feature-ul in Wing.

16. Fillets.

Adauga un filet de 91.5 cm ca in imaginea de mai jos.

Adauga un filet de 160 cm ca in imaginea de mai jos.

17. File explorer.

Apasa File explorer in Task pane.

Expandeaza Lesson04 si cauta library feature Engine profile.

Trage acest feature pe fata aripei.



18. Editeaza schita.

In noua schita exista originea acesteia, care poate fii folosita pentru a pozitiona schita.

19. Adauga constrangeri.

Adauga o constrangere de tip Midpoind intre lina de constructie si muchia de jos (prezenta in cercul albastru) si o constrangere de tip Coincident intre linia de constructie so muchia filetului(prezenta in cercul rosu).



Apasa Finish si iesi din schita.

20. Revolve.

Selecteaza schita si apasa Revolved boss/base. Deselecteaza optiunea Merge solid pentru a uni noul corp cu Wing. Redenumeste feature-ul in Engine.

21. Fillet.



Adaufa un fillet de 15 cm ca cel din imaginea de mai jos.

Denumete filletul in Wing/Engine blend.

22. Mirror.

Creaza aripa/motorul pe partea opusa a navei folosind planul Right ca referinta.

23. Combina.

Apasa Combine .

Pentru Operational type selecteaza Add si selecteaza cele 3 corpuri.



24. Fillets.

Adauga un fillet de 120 cm ca in imaginea de mai jos.

Denumete feature-ul in Upper bleand



25. Creeaza o schita pentru spatele navei.

Creeaza o noua schita pe fata din spate a feature-uii Fuselage.

Foloseste comanda Convert entities pentru a converti conturul fetei in schita activa.

Deseneaza o line pe axa minora si sterge jumate din schita folosind comanda Trim.

26. Revolve.

Creeaza un feature de revolutie care sa aibe Angle=180. Denumeste-l Aft dome.



27. Editeaza culoarea partului.

Schimba culoarea partului in gri inchis. Seteaza R=128, G=128 si B=128.

Selecteaza cele 2 fete lunguiete (cele de la esapamentul motorului) si seteaza R=255, G=0 si B=0.

28. Display manager.

Apasa Display manager .

29. Luminii.

Expandeaza folderul Lights .

Double-click (click dublu) pe Directional1.

Efectueaza modificarile ca in imaginea de mai jos.

Alege culoarea cyan valorile acestei culoare sunt R=128, G=255 si B=255.



30. Scene.

Expandeaza folderul Scene .

Double-click (click dublu) pe Background.

In casuta Background apasa Browse, din locatia Advanced Part Modeling \ Lesson04 \ Exercises alege imaginea Nebula.tif.



Apasa Integrated preview .



Lecţia 4

Modelare cu ajutorul curbelor


Sa creati o schita 3D Sa creati o spirala (helix) Sa creati o curba compozita din multiple entitati Sa creati un sweep dupa un schita 3D Sa creati o schita ne-planara prin proiectia unei schite pe o

suprafata Sa creati un shell cu diferite grosimii Sa modelati un filet Sa creati o curba folosind o lista de coordonate pe X,Y si Z Sa creati o curba condusa de ecuatii

Capitolul 1 Lectia 4 Practică inginerească Modelare cu ajutorul curbelor


Prima data se va modela conturul etichetei.

Conturul etichetei este un sweep.

Calea acesteia este proiectia unei schite pe fata sticlei.

Calea generata va fii folosita ca Sweep Path pentru un alt sweep. Schita este deja construita si este salvata ca un Library feature.

Library features sunt in general folosite in Design library (vezi manualul de SolidWorks Essentials) dar de asemenea acestea pot fi incorporate prin drag and drop din File explorer.

File Explorer este folosit pentru cautarea locatii sau directoare pentru tipurile de fisiere ale SolidWorks-ului. Fisierele pot fi adaugate in SolidWorks folosind drag and drop

1. Deschide partul Bottle

Navigheaza in fisierul Case study al acestei lectii si selecteaza partul Bottle. Acest part a fost salvat la sfarsitul lectiei 4.

2. File Explorer

Apasa pe tabul File Explorer din Task Pane.

Expandeaza folderele Lesson 5 si Case study apasand pe + aflat in fata acestora pentru a gasi partul Lable (acesta fiind un library feature).

Aplicarea unei etichete pe o sticla

Library features

File Explorer

Lecţia 4 Capitolul 1 Modelare cu ajutorul curbelor Practică inginerească


3. Drag and drop

Afiseaza planul Front al partului.

Trage fisiereul Lable din File Explorer si da-i drumul pe planul Front.

Elibereaza library feature pe numele planului in zona grafica. Sfat



4. Referinta

Selecteaza referinta Sketch Point 1 si selecteaza originea partului. Cu toate ca aceasta referinta nu este obligatorie este bine de facut pentru a evita repararea relatiilor pierdute (dangling relations).

Apasa OK.



Schita apare in Feature Manager design tree intr-un foldet numit Lable<1>.

Comanda Dissolve Library Feature poate fii folosit pentru a elimina folderul LibFeat. Icoana de Library feature sa dispara si ca fiecare entitate sa apara individual in FeatureManager design tree.

In cazul nostru vrom proiecta o schita 2D pe o suprafata curbata a sticlei. Curba 3D rezultata va servi pe post de cale pentru sweep-ul care va delimita conturul decalului aflat pe sticla.

Folderul pentru Library Feature Folder

Sfat

Proiectia unei schite pe o suprafata



5. Project Curve dialogul si previzualizarea.

Apasa Project Curve .

Selecteaza optiunea Sketch on faces din lista.

6. Selectia

Apasa in lista de Sketch to Project si selecteaza schita. Apasa in lista Projection Faces si selecteaza fata modelului. Implicit sistemul va proiecta schita normal pe planul schitei (pe axa Z in partea pozitiva). Daca doresti sa proiectezi curba pe fata din spate a sticlei, apasa Reverse Projection.

Apasa OK.



7. Proiectia curbei

Sistemul proiecteaza schita pe fata frontala a sticlei. Acesta schita 3D va fii folosita pe poste de cale pentru sweep-ul care va delimita zona pentru eticheta .



8. Desenati profilul

Activeaza vederea Right view si selecteaza planul Right. Creeaza o schita pe acest plan si deseneaza un cerc.



9. Constrange profilul

Adauga o relatie de Pierce intre centrul cercului si curba proiectata pe sticla. Diametrul cercului este de 0.125. Relatia de pierce se poate adauga in partea de sus sau in partea de jos a curbei. Sistemul va pozitiona entitatea in functie de cel mai apropiat punct fata de aceasta. Daca doriti ca cercul sa fie localizat sus selectati partea de sus a curbei.



10. Creati sweep-ul pentru a evidentia conturul exterior al etichetei.

Iesi din schita.

Apasa Sweep Boss/Base .

Selecteaza cercul pentru Profile si curba pentru Path.

Apasa OK.

Sistemul nu va intampina nici o dificultate in crearea unui sweep cu toate ca, conturul acestuia se afla in mijlocului unui contur inchis.



11. Adauga gatul sticlei

Selecteaza fata superioarea a sticlei si creeaza o schita.

Foloseste comanata Convert entitites pentru a copia muchiile in schita activa.

Extrudeaza schita pe o distanta de 0.625

Comanda Shell Feature permite creerea unui shell cu grosimii variabile, atunci cand uni pereti sunt mai grosi (subtiri) decat alti. Poti decide care este grosimea pentru majoritatea fetelor.

Shell cu grosime variabila



Creeaza un shell cu grosime variavila, indeparteaza fata de sus a sticlei. Foloseste o grosime de 0.060 pentru gat si 0.020 pentru restul sticlei.

12. Apasa Shell

Apasa Shell .

Seteaza grosimea la 0.020 ca valoare implicita.

Pentru Face to remove selecteaza fata de sus a sticlei.

13. Grosimii multiple

Expandeaza campul de Multi-thickness settings.

Fetelor selectate in acest camp nu li se va aplica grosimea default setata in pasul anterior.

14. Selecteaza fata laterala a gratului

Selecteaza campul Multi-thickness settings si selecteaza fata laterala a gatului. Seteaza grosimea la 0.060.

Creeaza grosimea sticlei



Apasa OK pentru a creea Shell-ul.

15. Rezultatul afisat in section view

Vederea din dreapta prezinta grosimea peretilor.

Modelul poate sa contina doua tipuri de filet: un filet standard sau o reprezentare grafica a acestuia (cosmetic threads) si filet care nu este standard. Filetul standard nu se modeleaza in fisier. Acesta este reprezentat in model sau desenat folosind simbolul de filet.

Modelarea filetului



Filetul care nu este standard se modeleaza in fisier. Aceste filete la fel ca si cel pentru sticla noastra nu se poate reprezenta printr-o nota. Modelarea geometrica este ceruta de aplicatii ca: NC machining, rapid prototyping si FEA.

Un filet este modelat folosind comanda sweep folosind un profil care urmeaza o spirala.O spirala poate fi folosita pentru a crea

arcuri sau roti dintate.

Pasii majori in crearea unui filet sunt:

- Creaza spirala

Spirala se bazeaza pe o schita casre are diamentrul egal cu gatul sticlei.

- Creaza schita pentru profilul comenzii.

Schita este orientata in functie de spirala si parametrii gatului.

- Foloseste comanda sweep utilizand schita si spirala pentru a crea un feature care adauga sau indeparteaza material.

In acest exemplu vom adauga materialul.

In aceste exemplu vom crea filetul sticle ca in imaginea alaturata.

16. Creaza un plan.

Creaza un plan offset-at la 0.10 sub planul superior al sticlei. Dupa acesta va pornii filetul.

Creeaza o spirala

Procedura



17. Creaza schita.

Cu acest plan selectat,creeaza o noua schita.

18. Copiaza muchia.

Copiaza muchia superioara a gatului sticlei folosind comanda Convert entities.

Acest cerc va determina dimensiunea spiralei.

19. Creaza spirala.

Apasa Helix and Spiral .

Pentru Defined by apasa Pitch and Revolution.

Seteaza Pitch ca fiind 0.15 si Revolutions ca fiind 1.5.

Apasa Reverse Direction pentru ca spirala sa coboare in josul gatului.

Seteaza Start Angle ca fiind 0 si apasa Clockwise.

Apasa ok pentru a crea spirala.



20. Insereaza o schita .

Folosind o library feature insereaza profilul filetului.

In file explorer navigheaza in Lesson 5\ Case study.

Insereaza library feature –rul thread.sldlfp pe planul Right.



21. Constrangerile.

Editeaza schita .

Creaza o constrangere colineara intre linia de constructie si plane 1.

Adauga o relatie de colinialitate intre linia de constructie verticala a schitei si muchia exterioara a modelului.Aceasta schita este aratata ca fiind fully define.

Iesi din schita.

22. Foloseste comanda sweep pentru a creea filetul.

Apasa Swept boss/base .Selecteaza schita ca sectiune pentru sweep si spirala pentru calea sweep-ului.

Apasa ok.



23. Rezultatul.

Rezultatul comandei sweep este afisat in imaginea din dreapta.

24. Adauga detaliile finale.

Varianta simpla pentru a rotunji incepul si sfarsitul filetului este folosirea unei comenzi de revolutie.Foloseste aceasta comanda pentru ambele capete.



Foloseste muchia verticala dintre filet si sticla pentru a creea un revolved feature.

25. Rezultatul final

Am terminat cu sticla pentru acest moment.

Sfat






Folosind curbe conduse de ecuatii se pot creea spline care sunt definite de acestea.

Ecuatiile curbei pot fi: Explicit unde Y este o functie de X sau Parametric unde X Y si Z sunt functii de T.

Daca creezi o ecuatie parametrica pentru o curba intr-o schita 2D numai X si Y poate fi definit.

Schitele 3D suporta doar ecuatiile parametrice.

Poti folosii numai functii care sunt suportate in casuta de Equations.

De exemplu:”D@Sketch”*sin(t).

CommandManager: Sketch>Spline>equation Driven Curve.

Menu: Tools,Sketch Entititen,Equation Driven Curve.

1. Creaza un nou part.

Creaza un nou part folosind teamplate-ul Part_MM.Denumeste Wave Spring Washer.

2. Schita 3D.

Cteaza o schita 3D si schimba orientarea in Isometric.

3. Curba condusa de ecuatie.

Apasa equation driven curve.Introdu urmatorii parametrii:

- Xt=14*sin(t)

- Yt=1.25*cos(5*t)

- Zt=14*cos(t)

- t1=0 .

- t2=pi

Curbe conduse de ecuatii

Introducerea curbelor conduse de ecuatii

Unde o gasesti



Apasa ok.

4. A doua curba.

Creeaza o noua curba condusa de ecuatii folosind valorile de mai jos.

- Xt=17.5*sin(t)

- Yt=1.25*cos(5*t)

- Zt=17.5*cos(t)

- t1=0

- t2=pi

Iesi din schita.



5. Creeaza o schita pentru profil.

Creeaza o schita 2D pe planul Right.

Deseneaza un dreptunghi si dimensioneaza ca in imaginea alaturata.

Adauga relatii de Pierce intre mijlocul celor doua linii verticale si curbele conduse de ecuatii.

Iesi din schita.



6. Sweep

Selecteaza schita 2D pentru Profile.

Folosind SelectionManager selecteaza curba interioara pentru Path si curba exterioara pentru Guide Curve.

Pentru Orientation\twist type,selecteaza Follow Path and 1st Guide Curve.

Apasa ok.



7. Mirror.

Foloseste comanda mirror selectand corpul si planul right pentru a completa partul.


Exercițiul 10 Capitolul 1 Worm gear Practică inginerească


Creeaza un nou part folosind template-ul part_mm si denumeste-l worm gear.

1. Creaza un cilindru.

Capetele piesei sunt simetrice de aceea vom folosii optiunea Midplane.

2. Creaza un plan si o schita pararela.

Planul este pentru a crea o spirala mai mare decat piesa finala dupa care aceasta va fi taiata la dimensiunea finala..Pentru a face asta,creaza un plan pararel cu fata inferioara a cilindrului. Creaza o schita folosind muchia cilindrului.

Exercitiul 10 : Worm Gear

Capitolul 1 Exercițiul 10 Practică inginerească Worm gear


3. Creaza o spirala.

Spirala trebuie sa fie mai mare decat cilindrul.



4. Profilul dintelui.

Creaza un plan normal fata de sfarsitul spiralei.

Creaza o noua schita pe acesta.

Insereaza blocul Profile.sldblk care este localizat in folderol Exercises al acestei lectii.

Adauga o constrangere de tip Peirce intre spirala si originea blocului.

Adauga o constrangere de tip Perpendicular intre linia lunga de constructie a blocului si axa cilindrului.

5. Sweep.

Foloseste comanda sweep pentru a creea dintele rotii melcate.



6. Indeparteaza surplusul de material.

Deseneaza un dreptungi.Lungimiea dreptunghiului trebuie sa fie egala cu cea a cilindrului.Muchiile cilindrului trebuie sa fie coliniare cu fetele cilindrului.Liniile orizontale ale dreptunghiului trebuie sa depasasca corpul.

Foloseste comanda Extrude Cut cu Throught all si opriunea Flip slide to cut.



7. Creaza baza pentru capatul rotii.

Creaza o schita pe fata cilindrului .Deseneaza un cerc si fa-l Coradial cu muchia cilindrului.Creaza un extrude de 3 mm.

8. Capatul rotii.

Acest capat este concentric cu capatul de la punctul 7.

Dimensiunile acestuia sunt prezentate in imaginea alaturata.



9. Mirror.

Foloseste comanda mirror pentru a copia pasii 7 si 8.






Lecţia 5

Sweeping avansat


Intelegeti si sa controlati orientarea si rotatia corpului Intelegeti si sa controlati forma profilului in comanda sweep Intelegeti rolul folosirii curbelor de ghidare

Capitolul 1 Lecţia 5 Practică inginerească Sweeping avansat

162 www. 3dcadvegra. com

Atunci cand se creeaza un sweep , controlarea orientarii profilului este foarte important. Pentru unele tipuri de sweep , in special cele care foloseste caii formate din schite 3D , orientarea este un aspect

foarte important.

Profilul sweep-ului are anumite grade de libertate care pot fi controlate cu ajutorul curbelor de ghidare si optiunilor din PropetryManager. Pentru a intelege acele grade de libertate , ia in considerare gradele de libertate ale unui avion.

Gradele de libertate pentru Pitch si Yaw sunt definite de orientarea planului care contine schita. Pe masura ce sweep-ul este construit calea acestuia controleaza Pitch si Yam.

Roll este rotaia profilului in jurul caii. In general provocarea este sa induci acea rotatie sau sa o impiedici. Aceasta se poate face cu controlul curbelor de ghidare.

Orientarea si controlul rotatiei

Lecţia 5 Capitolul 1 Sweeping avansat Practică inginerească

www. 3dcadvegra. com 163

Sweep-urile sunt create prin plasarea profilului in diferite pozitii pe calea acestuia. Sectiunile intermediare sunt unite pentru a creea sweep-ul. In acest sens sweep-ul poate fii considerat un loft cu forma geometrica generata automat.

Sectiunile intermediare pot fi afisate pentru Sweeps-urile care folosesc curbe de ghidare. Tot odata , vizual sectiunile intermediare sunt o varianta buna pentru a intelege geometria finala a corpului si motivele pentru care un sweep nu poate fi creat sau geometria acestuia se intersecteaza.

Sectiunile intermediare ale sweep-ului folosind o cale plana mentine relatia profilului pe toata geometria sweep-ului(toata lungimea caii). Daca schita profilului este perpendiculara pe inceputul caii atunci restul sectiunilor intermediare vor fi perpendiculare pe cale. Daca schita profilului este un unghi fata de cale la fel vor fi si sectiunile intermediare.

Optiunea Keep normal constant pastreaza sectiunile intermediare pararele cu pozitia profilul original al schitei.

Sectiunile intermediare

Optiunea: Follow Path

Optiunea keep Normal Constant



O situatie unde optiunea keep normal constant este alegerea corecta este atunci cand creem un sweep rib. Considerand acest exemplu:geometria parcului trebuie sa aiba o inclinare de 5 grade.

Deschide partul Keep normal constant

1. Editeaza comanda.

Editeaza comanda Sweep1. Optiunea Orientatione/Twist Type este setata Follow Pat.

Apasa Cancel.

Cand se foloseste optiunea Keep normal constant

Procedura



2. Editeaza Sketch6

Aceasta schita a fost creata folosind comanda Intersectione Curves pentru a gasi intersectia intre planul Right si cele doua fete ale partului. Unghiul acesteia a fost creat prin selectia celor doua capete si coltul curbei. Tot corpul are inclinarea corecta de 5 grade singura comanda care nu respecta acest unghi este acest rib. Profilul este rotit pentru a fi pastrat normal pe cale , datorita optiunii Follow Path.

3. Editeaza comanda

Editeaza comanda Sweep1. Seteaza Orientation/twist type in Keep normal constant. Apasa OK pentru a reface geometria.

4. Editeaza Sketch6.

Acum unghiul comenzii sweep este cel corect.




In urmatorul exemplu vom controla geometria prin curbe de ghidare.

Atunci cand creem schita unui profil ce va fi folosit in comanda sweep si care va avea o tendinta de rotatie , este bine sa evitam constrangerile de tip orizontal si veritical si alte constrangeri in

afara de Pierce. Toste cele mentionate mai sus sunt valide pentru liniile care merg intre cale si curbele de ghidare. Cand o sectiune din

Controlul geometriei prin curbe de ghidare

Constrangerile schitei



geometria sweep-ului se roteste , constrangerile pe orizontala sau verticala pot cauza ca geometria sa nu poata fi generata in una sau mai multe pozitii intermediare.

Daca se folosesc constrangeri ca pararel sau perpendicular , schitei ii este permisa miscarea sau rotirea independenta fata de planul schitei. In cele mai multe cazuri aceasta este diferenta intre un sweep care functioneaza si unul care nu functioneaza.

1. Deschide partul Guide_curves.

In acest part este un profil si trei curbe de ghidare.

2. Rotire previzibila.

Putem prevede rotatia geometriei daca afisam curvature combs ale caii.

Dar , Show curvature combs nu functioneaza pentru o curba proiectata daca aceasta este calea geometriei. In felul acesta trebuie creata o copie sub forma de spline.

Deschide o schita 3D.



Selecteaza calea , curve2 si apasa Convert entities. Aceasta comanda creaza o copie a curbei drept spline. Click dreapta pe spline si selecteaza Show Curvature Combs.

Imaginea de jos afiseaza rotirea caii , aceasta va determina ca profilul sa se roteasca in comanda sweep.

Iesi din schita si nu salva nici o modificare.

3. Porneste comanda sweep.

Selecteaza schita profile pentru a fi folosita drept profil.

Selecteaza curve 2 ca fiind cale.

Sweep-ul urmeaza calea dar in acelasi timp se roteste dupa aceasta astfelk incat geometria nu poate fi folosita.



4. Alinierea cu calea.

Expandeaza Options si seteaza Path alignment type ca Minimum twist.

Acesta elimina o parte din rotatia geometriei dar rezultatul nu este unul acceptabil.



5. Selecteaza prima curba de ghidare.

Selecteaza curve1 ca fiind prima curba de ghidare.

Observa cum sfarsitul geometriei nu este regulat. Aceasta se datoreaza constrangerilor de tip orizontal si vertical intre profil si cale.

Sunt doua posibilitati de a rezolva aceasta problema:

- Schimba optiunea Orientatione / twist type

- Editeaza schita profilului si scoate constrangerile de tio orizontal sau vertical , acestea putand fiind inlocuite de constrangeri de tip pararel sau perpendicular.

6. Schimba optiunea orientation/twist type.

Expandeaza Options si sub orientation/twist type , selecteaza Follow path and 1st guide curve.



Aceasta indeparteaza problema de la pasul anterior deoarece sectiunile intermediare nu se orienteaza doar dupa cale.

Folosind optiunea Follow path and 1st guide curve rotatia si orientarea pentru fiecare sectiune intermediara este determinata de un vector intre cale si prima curba de ghidare.

Optiunea Follow 1 st and 2nd guide curves foloseste aceasi concept , dar vectorul este creat intre cele doua curbe de ghidare in loc de cale si prima curba de ghidare.



7. Adauga a doua curba de ghidare.

Selecteaza curve 3 ca fiind a doua curba de ghidare. Ordinea curbelor din casuta este importanta , in mod special daca se foloseste una din optiunile pentru Orientation / twist type care foloseste curbe de ghidare. Ordinea acestora poate fi modoficata cu ajutorul sagetilor din partea stanga.

Aceste curbe controleaza inaltimea sweep-ului in timp ce se misca pe cale.

In acest exemplu inaltimea sectiuniiafecteaza raza arcului aflat in

partea superioara a profilului.



Apasa Ok.

8. Rezultatul.

O alta metoda pentru a repara geometria se poate realiza prin editarea schitei profilului si indepartarea constrangerilor de tip orizontal si vertical , inlocuirea acestora cu consyttangeri de tip pararel si perpendicular.

Cu aceasta abordare nu se va mai folosii optiunea Follow path and 1st guide curve dar se vor folosii curve de ghidare.

Metoda alternativa



9. Editeaza schita profilului.

Afiseaza constrangerile schitei. Sterge constrangerile de tip paralel din acesta.



10. Adauga constrangere.

Selecteaza linia punctata si linia lunga a schitei (cele afisate in imaginea alaturata).

Adauga o constrangere de tip perpendicular.



11. Adauga constrangere.

Selecteaza cele doua linii punctate ca in imaginea alaturata.

Adauga o relatie de tip pararel.



12. Inchide schita.

13. Editeaza comanda sweep 1.

Schima optiunea Orientation/twist in Follow path si optiunea Path alignment type in Minimum twist.



14. Adauga un shell si un filet pentru a termina partul.

- Filetul=0. 150

- Grosime shell=0. 150




Folosind comanda sweep cu optiunea Twist along path pentru a roti profilul in jurul directiei. Aceasta optiune poate impedica rotirea profilului daca numarul de rotarii este 0.

Optiunea Twist along path poate fii folosita indiferent de coplexitatea caii.

Rotatia poate fii definita de o valoare ca : Degrees , Radians si Turns lungul intregii lungimi a caii.

Rotire in jurul caii

Definirea rotatiei



1. Deschide partul Twisted ring.

Acesta contine doua schite:

- Sketch2 este profilul

- Sketch3 este calea



2. Sweep.

Apasa Cut sweep si creeati o operatie Sweep cut folosind optiunea Follow path.

3. Editeaza Cut-sweep1.

Editeaza operatia Cut-sweep1 si seteaza pentru Orientation/twist type valoarea Twist along path.

Foloseste Define by: Turns si adauga 15 la numarul de rotatii.



Apasa OK.

4. Teminati modelul.

Terminati modelul prin adaugarea unui filet de 0. 013 pe muchiile rezultate din Cut-sweep1.



Poate va intrebati unde se foloseste optiunea Align with end faces.

Considerati acest exemplu simplu. Sa presupunem ca vreti sa creeati o taietura prin tragerea profilului de-a lungul unei muchii a modelului cum este ilustrat in imaginea de jos.

Daca folositi optiunea Align with end faces , taietura este continua in totalitate pana la fata de sfarsit a modelului. Aceasta esre similar cu conditia de sfarsit Through all folosita in operatiile extrudate. De obicei acest lucru este dorit si iata de ce aceasta optiune este selectata implicit – atunci cand aveti selectat optiunea Sweep cut.

Align with end faces



Daca nu folositi Align with end faces taietura se termina cand profilul ajunge la capatul caii , lasanad o mica margine de material netaiata.

Motivul pentru care nu am folosit Align with end faces cand am tras filetul este ca nu a existat nici o fata de capat la care sa se aliniem.



Folosind-o in cazul acela ar fii fortat sistemul sa dea un rezultat incorect. Din fericire Align with end faces este deselectata implicit cand avem operatii Sweep boss.

Acest exemplu mai arata ceva: muchiile modelului sunt entitati valide pentru o cale de tragere. Aceastea pot fi selectate direct , fara sa le copiati intr-o schita.

Cand selectati muchia unui model ca si cale de tragere , devine disponibila o optiune suplimentara in casuta de dialog Sweep. Aceasta optiune este Tangent propagation si ea are aceias functiune ca si optiunea similara de la racordare. Daca selectati un singur segment al muchiei , aceasta optiune face ca operatia sweep sa continue de-a lungul muchiilor adiacente tangenta.

Comanda Sweep va permite sa selectati numai o singura entitate pentru cale. De aceea nu puteti folosi optiunea din meniul scurt (click dreapta) Select tangensy.

Considerati o situatie in care vreti sa realizati o operatie Sweep in jurul unui numar de muchii , din care nu toate sunt tangente. Lista de selectie Sweep path accepta numai o singura selectie. Nu exista nici un mod de a selecta multiple muchii si deoarece anumite muchii nu sunt tangente , acestea nu se propaga.

Sweeping along model edges

Propagate along tangent edges

Si daca muchiile nu sunt tangente?



1. Deschide partul Align end faces.

2. Sweep cut.

Apasa Sweep cut sau apasa Insert , Cut , Sweep.

Selecteaza cercul pentru profil.

3. SelectionManager.

Click dreapta in zona de modelate si selecteaza SelectionManager din meniul scurt.



Apasa Select group si selecteaza muchiile care intersecteaza cercul in centru.

Apasa pe icoana de tangenta .

Sistemul selecteaza lantul de tangente.

4. Restul de muchii.

Selecteaza restul de muchii pentru a creea calea.

Apasa OK dim meniul de click dreapta sau din SelectionManager.



5. Rezultatul.

Apasa OK.




Se poate taia cu o unealta dupa un anumit traseu folosind comanda sweep cut cu optiunea Solid sweep. O aplicare generala este daierea unui cilindru cu un corp pentru a creea un burghiu.

Optiunea Solid sweep necesita unele caracteristici:

1. Este activ doar pentru sweep cut.

2. Corpul uneltei trebuie sa:

o Fie un corp de revolurie.

o Sa contina numai forme geometrice analitice ( linii sau arcuri de cerc).

o Sa fie corp separat .

3. Calea trebuie sa fie tangenta cu unealta si trebuie sa inceapa pe suprafata corpului care va fii taiat.

1. Deschide partul Drill_bit.

Acest part contine 2 corpuri:

- Un corp reprezinta corpul burghiului

- Cel de al doilea corp reprezinta unealta care va indeparta material din burghiu

Sweeping a Tool body



2. Examineaza geometria.

Calea este o spirala definita de un cerc care este desenat pe un plan paralel cu planul Front si coincide cu varful uneltei.

Schita uneltei este normala fata de cale si coincide cu punctul de sfarsit al spiralei.

Sunt doua relatii intre schita uneltei ci calea:

- Coincident cu arcul de cerc

- Pierce cu calea

Unghiul schitei este controlat de dimensiunea de 1 mm dintre linia de constructie si vertexul uneltei.



3. Sweep cut.

Apasa Sweep cut .

Dupa Profile and path apasa Solid sweep.

Selecteaza unealta ca fiind profilul.

Selecteaza spirala ca fiind calea.

Dupa Options selecteaza Show preview , aceasta optiune este debifata deoarece aplicatia afiseaza o pre-vizualizare a operatiei.



Apasa OK.

4. Rezultatul.

Rezultatul sweep-ului este afisat in imaginea de jos. Corpul uneltei este absorbit de comanda sweep.



5. Circulare pattern.

Fa un circular pattern cu comanda sweep. Folosesete fata cilindrului ca Pattern axis.

Foloseste 2 instante pe distanta de 360 de grade.

Rezultatul de mai jos este afisat in Photo View 360.


Exercițiul 11 Capitolul 1 Cutie fard Practică inginerească


Acesta este un concept de cutie pentru farduri sau fond de ten. Acesta este un singur corp fara detalii sau componente interioare.

1. Deschide partul Makeup case.

Acest part reprezinta conceptul acestei cutii.

2. Editeaza schita.

Editeaza schita Groove path.

Foloseste Fit spline pentru a converti cele doua linii si arcul de cerc intr-o curba.

Exercitiul 11 : Cutie fard

Capitolul 1 Exercițiul 11 Practică inginerească Cutie fard


3. Split line.

Foloseste schita activa pentru a sparge fata superioara a solidului.

Noua muchie va fii calea tesiturii.

Provocarea este sa taiem in capacul cutii si sa pastram orientarea corecta a profilului.

4. Plan de referinta si schita.

Creeaza un plan normal cu sfarsitul curbei.

Creeaza o schita si insereaza blocul numit Groove profile care se gaseste in fisierul Exercises.



5. Adauga o relatie.

Adauga o constrangere de tip Pierce intre curba si punctul din schita.

6. View normal to.

Schimba orientarea partului pentru a fii nornal pe schita si apropie blocul.



Roteste blocul. Acest grad de libertate trebuie indepartat pentru a creea un sweep corect.

7. Adauga o constrangere.

Adauga o constrangere de tip Coincident intre curba si punctul de sfarsit al liniei de constructie.

Inchide schita.



8. Sweep cut.

Creeaza un sweep cut folosint optiunile default.

- Orientation/twist = Follow path

- Path alignment type = None

9. Editeaza comanda.

Editeaza comanda sweep si schimba Path alignment type in All faces.

Aceasta optiune mentine profilul in pozitia corecta pe toata calea.



10. Mirror

Mirror comanda sweep cut folosind planul Front.




Capitolul 1 Practica inginereasca


Lecţia 6

Functia Boundary si Lofting


Creati un solid cu o functie pe perimetru – boundary feature, intre schite profil.

Creati forme compexe folosind tehnici avansate pe perimetru ce includ doua directii.

Sa folositi entitati de divizare – Split Entities pentru a imparti o curba in schita.

Folositi instrumentul de analiza a deviatiilor – Deviation Analysis pentru a compara fetele de-a lungul muchiilor.

Capitolul 1 Lectia 6 Practica inginereasca Functia Boundary si Lofting


SolidWorks are operatii cum ar fi sweep, loft si boundary deoarece unele forme pur si simplu nu pot fi create cu linii, arce, extrude si revolve. Traiectoriile nu sunt lineare, curbele nu sunt constante. Este de ajuns sa va uitati la cateva produse de uz casnic pentru a vedea astfel de exemple.

Pe cat de utile sunt, fiecare din aceste operatii complexe are limitari:

Sweep foloseste doar un profil; poate varia in marime (folosind curbe de ghidare), dar un cerc nu poate deveni un patrat.

Loft permite mai multa flexibilitate profilelor, dar controlul curburii pe directia traiectoriei („Direction 2”) este limitat.

Boundary este similar cu loft dar aplica mult mai bine controlul general al curburii (ambele directii), dar nu poate fi folosit cu controlul axei.

Cu aceste trei tipuri de operatii si cu avantajele si flexibilitatile lor, proiectantul aproape are control total asupra formelor complexe.

Ce veti folosi? Depinde in primul rand de tipul de date initiale pe care-l aveti, si de limitarile descrise mai sus.

Ar putea fi folositor sa va ganditi la operatiile extrude si revolve ca fiind similare cu liniile si arcele, iar operatiile boundary si lofts fiind similare cu curbele tip splines. In acelasi fel in care curbele spline interpoleaza curbele intre puncte, operatiile boundary si loft interpoleaza suprafetele intre profile.

Aceasta explica de ce daca incepeti cu patru profile ca urmatoarele:

De ce operatii Loft si Boundary ?

Cum lucreaza Lofting si Boundary

Lectia 6 Capitolul 1 Functia Boundary si Lofting Practica inginereasca


Veti termina solidul asa:

Si nu asa:

Functia boundary (boss, cut, surface) este asemanatoare cu operatia loft, cu unele diferente. Cea mai buna cale de a intelege operatia boundary este de a o compara cu Loft si de a ilustra diferentele. Acest lucru va va ajuta sa decideti ce instrument veti folosi in diferite situatii in modelare.

Cand o operatii este creata doar cu profile, in particular cu un numar mic (trei in acest caz), va exista o mica diferenta intre rezultatele ce le obtineti cu loft si boundary. Cea mai sesizabila diferenta este conditia de tangenta la capete care are mai mare influenta la operatia loft. Oricum, puteti ajusta aceasta in operatia boundary prin alungirea vectorilor tangentei.

Boundary vs. Loft



Loft Boundary

Care rezultat este corect? Ambele. Proiectantul decide. Cand modelati operatii care nu sunt analitice, cum ar fi extrude si revolve, ci mai degraba sunt create prin interpolare intre sectiuni transversale, teoretic exista un numar nelimitat de raspunsuri corecte.

Cand o operatie este creata din doua seturi de curbe (profile si curbe de ghidare in cazul unui loft), diferenta intre loft si boundary este mai pronuntata.

In operatia loft, profilele au o mai mare influenta asupra formei rezultante decat au curbele de ghidare. In functia loft, ambele seturi de curbe (numite Direction 1 si Direction 2) au aceeasi influenta asupra formei rezultatului.

Aceasta diferenta intre boundary si loft devine mai vizibila in modelarea suprafetelor. Deoarece ambele seturi de curbe perimetrale au aceasi pondere, interpolarea C2 poate fi aplicata pe toate cele patru laturi ale suprafetei aplicate. Cu o suprafata loft, interpolarea

C2 poate fi aplicata doar profilelor, nu si curbelor de ghidare. C2 reprezinta tipul de continuitate = derivata secundara, in punctele de unire ale curbelor.

Pasii importanti in acest proces sunt:

Crearea profilelor.

Profilele pot fi facute din schite 2D sau 3D, muchii, curbe sau fete. Pentru cele mai bune rezultate profilele trebuiesc facute din acelasi numar de entitati si anticipand cum se va trece de la unul la celalalt in timpul crearii functiei.

Optional creati curbe pentru a doua directie

Detaliile functiei Boundary

Boundary cu suprafete

Etapele procesului



Curbele pentru a doua directie pot fi folosite optional cu functia boundary pentru a rafina curbura perpendiculara pe profile.

Aplicati functia boundary intre profile.

Cand selectati fiecare profil este important sa controlati rasucirea. Oricum aceasta este editabila in timpul procesului.

Aplicarea functiei boundary creaza un solid sau o suprafata folosind profilele si, optional, curbe pentru a doua directie. Functia boundary este creata prima data intre profile si curbele optionale asigura control aditional asupra felului in care forma dintre profile este generata.

Meniu: Insert, Boss/Base, Boundary Managerul de comenzi: Insert >Boss/Base >Boundary

1. Deschideti piesa Defroster Vent Aceasta contine trei profile schitate.

Felul in care sunt desenate profilele are o insemnatate speciala in loft si boundary, asa cum are si modul de selectie in loft. In general sunt doua reguli de urmat pentru a avea rezultate bune:

Alegeti acelasi punct corespondent pe fiecare profil.

Sistemul conecteaza cele doua puncte alese. Daca nu sunt alese cu grija, forma rezultata va fi rasucita. Daca profilele sunt cercuri, nu exista capete, facand alegerea punctelor complicata. In aceasta situatie puneti in schita cate un punct pe fiecare cerc si selectati punctele atunci cand alegeti profilele.

Fiecare profil ar trebui sa aiba acelasi numar de segmente. In cazul in care profilele au numar diferit de segmente, aveti doua optiuni:

Adaugati sau mutati interactiv puncte de conectare in timpul comenzii Loft.

Prezentarea functiei Boundary

Unde o gasiti

Procedura

Pregatirea profilelor



Divizati manual arcul pentru a controla exact care portiune a arcului corespunde fiecarei laturi a dreptunghiului.

2. Aplicarea functiei boundary

Clic Boundary Feature .

3. Managerul de proprietati Clic in lista Direction1 si alegeti cele trei schite in fereastra grafica. Este bine sa selectati cam in aceasi zona pe entitatile corespunzatoare in fiecare schita.

Cand alegeti trei sau mai multe schite, trebuie sa o faceti in secventa corecta. Daca profilele nu sunt in ordinea corecta in lista, le puteti repozitiona folosind butoanele Up si Down.

Desi Show preview imbunatateste vizualizarea pe masura ce selectati profilele, cu forme complexe previzualizarea tinde sa incetineasca raspunsul sistemului.

4. Conectori Pe masura ce selectati schitele, sistemul genereaza un conector ce arata ce vertecsi din schita vor fi conectati in timpul operatiei. Acordati atentie acestui conector deoarece el va arata daca forma are de gand sa se rasuceasca, si va permite corectarea rasucirilor sau erorilor de selectie doar tragand de punct. Apare si un marcaj ce identifica

Nota

Sfat



profilele si asigura optiuni de tangenta (None – nimic, Default – implicit, Direction Vector – vector de directie, si Normal to Profile – perpendicular pe profil) pentru fiecare.

Conectorii sunt extrem de folositori, mai ales la profile foarte diferite. Folosirea lui Split Entities in schitele profilelor pentru a le diviza poate sa imbunatateasca mult rezultatul operatiei.

Curvature Combs (crestele curburii – verde = directia 1 si purpuriu = directia 2) afiseaza inclinarea gradul de variatie al curburii.

5. Clic Thin Features Stabiliti grosimea Thickness la 0.090 inci. Asigurati-va ca grosimea este adaugata spre exteriorul profilelor.

Sfat



Sub Options and Preview clic Merge tangent faces (alipirea fetelor tangente). Clic OK pentru a definitiva operatia.

Optiunea Merge tangent faces face ca suprafetele din operatia loft sa fie tangente daca segmentele corespunzatoare din profile sunt tangente. Fetele ce pot fi reprezentate ca plane, cilindri sau conuri sunt pastrate. Alte fete adiacente sunt lipite si sectiunile sunt aproximate. Arcele din schite ar pute fi convertite in splines.

6. Editarea

operatiei Editati definitia operatiei boundary. Sub Options, deselectati optiunea Merge tangent faces si clic OK. Observati ca muchiile corespunzatoare capetelor de linii si arce din profile sunt acum vizibile. Comparati rezultatul cu cel de la pasul precedent. 7. Activati din nou Merge tangent faces.

Alipirea fetelor tangente



Cand creati operatii boundary sau loft, puteti controla forma la capete folosind optiuni care influenteaza directia operatiei la inceputul si sfarsitul profilelor dar si global. Puteti controla de asemenea lungimea si directia influentei la fiecare locatie a profilului. 8. Editarea operatiei Editati definitia operatiei boundary. Pentru Sketch4 expandati lista Tangency Type. Conditia implicita de tangenta aproximeaza o parabola descrisa intre primul si ultimul profil. Tangenta din aceasta parabola controleaza suprafata loft, rezultand o suprafata mai predictibila si naturala atunci cand conditiile de continuitate nu sunt specificate. 9. Perpendicular pe profil Alegeti optiunea Normal to Profile pentru ambele capete (Sketch4 si Sketch2). Lasati valorile lungimilor tangentelor la implicit 1. Modificarea lor influenteaza forma loftului. Puteti modifica toate valorile Tangent Length alegand Apply to all. Individual, un singur vector tangent poate fi modificat. Fiti atenti la previzualizare. Daca sagetile tangentelor sunt in directii gresite, previzualizarea va esua. Observati si modificarile la „pieptenele” curburii. Clic OK.

Tipul tangent



Optiunea Draft angle – unghi de inclinare cu Normal to Profile aplica o inclinare fata de planele profilelor. Daca este folosita cu optiunea Direction Vector, inclinarea este aplicata fata de vectorul de directie. 10. Salvati si inchideti piesa. In loc de cateva schite 2D, una pentru fiecare sectiune a formei, puteti crea totul intr-o singura schita 3D. Folositi selectorul SelectionManager pentru a selecta fiecare profil sectiune din schita 3D. Deoarece un model solid necesita sectiuni inchise, va trebui sa folositi Select Closed Loop – bucla inchisa.

Examinati piesa Defroster Vent – 3D Sketch pentru un exemplu ce foloseste o schita 3D. Confirmarea Merge results poate fi folosita pe orice operatie solida departe de prima operatie. In acest exemplu, vom crea operatia de tranzitie intre capul unei crose de golf si axul manerului folosind un multicorp. 1. Deschideti piesa Boundary Merge Contine doua corpuri solide ce nu pot fi unite. 2. Adaugarea unei operatii boundary Adaugati o operatie boundary intre fetele plane ale celor doua corpuri. Selectati fetele in zone similare. 3. Tipul de tangenta

Nota

Boundary si Loft folosind o schita 3D

Alipirea unui multicorp la un boundary



Modificati optiunile de tangent in Tangency To Face (tangent la fata) pentru selectia de pe cap si Normal to Profile (perpendicular pe profil) pentru selectia de pe maner.

Butonul Next Face – fata urmatoare este folosit la rezolvarea oricarei ambiguitati asupra carui set de fete este folosit. Merge results (alipire) trebuie deasemenea activat.

Optiunea Curvature To Face – curbura fetei poate fi folosita in locul Tangency To Face pentru a potrivi fetele la curbura.

Nota



4. Operatia de lipire Odata ce operatia a fost adaugata, piesa contine un singur solid.

11. Salvati si inchideti piesa.

Operatiile boundary si loft pot avea multe schite ce descriu profilele, curbele de ghidare sau axele. Multe din schite pot fi asemanatoare sau chiar identice. Schitele derivate sic opiate pot ajuta la reducerea muncii de schitare ceruta.

Schitele derivate sunt duplicate ale schitei originale si pastreaza legatura originalului cu derivate. Ele pot fi doar pozitionate, nu si modificate.

Schitele copiate sunt deasemenea duplicate, dar pot fi modificate. Nu exista o legatura cu originalul.

1. Deschideti piesa Derive&Copy Contine o singura schita numita Source.

Pentru a crea un alt profil de forma asemanatoare, copiati si plasati schita existent pe planul droit pentru schita. Schitele copiate pot fi editate in orice mod si nu sunt legate de original. In acest exemplu schita Source va fi copiata pe planul Right si editata.

2. Selectati schita Selectati schita Source. Geometria schitei va fi evidentiata pe ecran.

Folosirea schitelor copiate si derivate

Copierea unei schite



3. Copiati schita Folosind CTRL+C sau Edit , Copy, copiati schita in clipboard. 4. Selectati planul si plasati schita Selectati planul Right in managerul de operatii si apasati CTRL+V sau clic Edit, Paste. Schita va fi plasata din clipboard pe planul selectat. Va aparea pe ecran in orientarea planului. 5. Editati schita Selectati schita noua si alegeti Edit Sketch. Folositi Tools, Sketch Tools, Modify pentru a roti si muta geometria schitei. Adaugati relatii intre profile pentru a define complet schita.



6. Faceti modificari Faceti cateva modificari dimensionale in schita – cele marcate cu cercuri.

Observati ca doua dimensiuni au fost modificate din dimensiuni tip diametru. Iesiti din schita si redenumiti-o Copied. O schita derivata este folosita la crearea unei copii a schitei sursa pe un plan si o locatie diferite. Schita derivata va fi un copil al aschitei originale. Adaugarea schitelor derivate este utilizata si la copierea unei schite. Schitele derivate sunt dependente de original in ce priveste marimea si forma, dar nu si in ce priveste pozitia si utilizarea. Nu puteti edita geometria sau dimensiunile schitei derivate. Puteti doar sa o pozitionati corespunzator cu modelul. Modificarile din schita originala se propaga in copiile derivate.

Schite derivate

Prezentare: Adaugarea schitelor derivate



Meniu: Insert, Derived Sketch

Creati o schita derivata pe planul Top. Odata copiata, schita poate fi copiata si repozitionata daca are orientarea gresita. 7. Selectati schita si planul Tineti apasata tasta CTRL si selectati schita Source si planul pe care vreti sa copiati (Top). Schita va fi copiata pe planul selectat in pasul urmator. 8. Adaugarea unei schite derivate Clic Insert, Derived Sketch. Schita este adaugata pe planul selectat, dar este incomplet definita. Spre deosebire de Copy si Paste, sistemul intra automat in modul de editare Edit Sketch. Observati ca schitele derivate sunt identificate prin sufixul derived adaugat la nume in structura managerului de operatii. Schitele derivate sunt adaugate incomplet constranse si adeseori orientate diferit. 9. Modificarea schitei Clic Modify Sketch. Pozitionati cursorul peste simbolul negru de origine. Clic-dreapta pentru a oglindi schita.

Unde o gasiti

Crearea unei schite derivate

Pozitionarea unei schite derivate



Veti obtine urmatoarea situatie:

10. Pozitionare Clic-stanga pe schita si mutati-o pe partea cealalta a axei comune. Inchideti dialogul Modify Sketch.



11. Definire completa Adaugati relatii intre profile pentru a defini complet schita. 12. Adaugati operatia boundary Clic Boundary Boss/Basse. Clic Merge tangent faces sub Options and Preview. Creati o operatie intre cele trei profile fara a folosi Direction 2. Selectati profilele in apropierea unui vertex comun.



Atunci cand creati sau editati un boundary, puteti imbunatati previzualizarea prin afisarea de Curvature Combs (crestele curburii), Mesh (retea) si Zebra Stripes (dungi de zebra).

Meniu rapid: Clic‐dreapta in aria grafica si clic Show All Curvature

Combs Meniu rapid: Clic‐dreapta in aria grafica si clic Mesh Preview, Mesh All

Faces sau Mesh Preview, Clear All Meshed Faces Meniu rapid: Clic‐dreapta in aria grafica si clic Zebra Stripes Preview

Aditional puteti afisa toti conectorii: Meniu rapid: Clic‐dreapta in aria grafica si clic Show All Connectors

sau Hide All Conectors Pentru a adauga conectori:

Meniu rapid: Clic‐dreapta pe un element din schita de profil in timpul previzualizarii operatiei si alegeti Add Connector.

Operatia Boundary afiseaza doar conectorii selectiei de profil (unul per profil) in mod implicit. Mai multi conectori pot fi adaugati la alegerea utilizatorului. Loft afiseaza tori conectorii impliciti (in punctele de control), asa cum este aratat. 13. Aratati toate crestele curburilor Clic-dreapta Show All Curvature Combs pentru a vedea curbura piesei. Clic-dreapta Hide All Curvature Combs Density si Scale = scara poate fi manipulata in dialogul Display, iar directiile 1 si 2 pot fi controlate independent.

Optiuni de afisare

Unde o gasiti



14. Previzualizare tip plasa (mesh). Clic-dreapta Mesh Preview, Mesh All Faces. O retea de suprafete (mesh) se suprapune peste previzualizare. Din nou Density este controlata in aria de Display a dialogului. Clic-dreapta Mesh Preview, Clear All Meshed Faces. Clic OK.



15. Adaugati un alt conector Clic-dreapta pe cel mai de jos spline din imaginea alaturata si alegeti Add Connector.

16. Manipularea formei Prin relocarea unuia sau mai multor puncte de conectare, puteti modifica dramatic forma. Geometria care se intersecteaza va esua.






Capitolul 2

Desene in SolidWorks


Lecția 1: Foi de desen si Vederi Lecția 2: Cotarea desenelor Lecția 3: Adnotari Lecția 4: Formate de foaie si Sabloane Lecția 5: Vederi de Ansamblu Lecția 6: Tabelul de componenta si alte Tabele Lecția 7: Probleme de performanta si de afisare Lecția 8: Referintele si compararea desenelor Lecția 9: Utilizarea DimXpert



Lectia 1

Foi de desen si Vederi

După parcurgerea cu succes a acestei lecții veți fi capabili sa:

Configurati vederile de part si ansamblu pentru o utilizare ulterioara in desene

Creati un desen si foaia de desen cu format foaie

Adaugati mai multe tipuri de vederi ale componentelor

Modificati modul de afisare a unei vederi

Adaugati marcajele pentru centrul muchiilor circulare

Adaugati axele pentru fetele cilindrice

Ascundeti si aratati muchiile modelului

Capitolul 2 Lectia 1 Practică inginerească Foi de Desen si Vederi


Foi de Desen si Vederi

Foile de desen si vederile (proiectiile) reprezinta baza pentru a crea orice desen. In aceasta lectie sunt prezentate foile de desenare si mai multe tipuri de vederi.

Pregatiri in vederea Detalierii

In aceasta sectiune se discuta despre pregatirile care ar trebui sa fie efectuate pieselor si asamblurilor inainte de detalierea acestora. Piesele trebuie pregatite pentru detaliere prin aranjarea dimensiunilor, crearea de configuratii si adaugarea de proprietati

Pregatirea unei Piese pentru Detaliere

Urmatoarea piesa trebuie sa fie pregatita pentru detaliere prin adaugarea unor anumite vederi si configuratii.

1. Deschideti un fisier de tip part. Deschide Spring Clamp din folderul

Lesson01\Case Study.

2. Perspective View (vedere in perspectiva). Aplicati perspectiva vederii Isometrice. Creati o

vedere Named View care sa se numeasca Perspective.

3. Dezactivati modul de vedere Perspective View. Urmatorul pas nu necesita vederea in perspectiva. 4. Inversat. Apasati SHIFT + Sageata in SUS de doua ori

pentru a arata vederea Isometrica „inversata” a modelului. Creati o vedere Named View care sa se numeasca Reverse.

Lectia 1 Capitolul 2 Foi de Desen si Vederi Practica inginereasca


5. Configuratii. Creati o noua configuratie care sa se numeasca

Simplificata. In aceasta configuratie faceti Suppress pentru feature‐ul Small Edge Rounds.

6. Salvati si inchideti fisierul part. Foi de Desen si Sabloane

Un fisier SolidWorks drawing contine una sau mai multe foi de desen (drawing sheets), care la randul lor pot contine mai multe vederi (drawing views). In aceasta lectie se vor crea un desen nou, foi de desen si mai multe vederi ale unui model solid.

Terminologie

In desenele SolidWorks se utilizeaza numerosi termeni care sunt unici. Conceptele de Drawing Sheets (foi de desen) si Sheet Formats (format foaie) sunt prezentate mai jos.

Drawing Sheets Sunt „foile de hartie” folosite pentru a pastra vederile, dimensiunile si adnotarile utilizate pentru intocmirea desenului de executie.

Sheet Formats Chenarul, cartusul si textul folosit pentru a adauga informatii in desen.

Drawing Sheet

Sheet Format



Foi de Desen Multiple

Daca este nevoie, un fisier drawing poate contine mai multe foi. Pentru a crea o foaie suplimentara se utilizeaza Add Sheet. Marimea si formatul noii foi este copiat de la foaia originala, acestea putand fi modificate prin editare ulterioara.

Incarcarea Foilor de Desen

La deschiderea unui desen care contine mai multe foi, se poate utilizeaza optiunea Select sheets to load pentru a selecta ce foaie a desenului sa fie incarcata.

Dupa deschidere, fiecare foaie a unui desen cu foi multiple va afisa o previzualizare cand se trece cu mouse‐ul peste bara din partea de jos a zonei grafice.

Unde gasiti

Tab: In partea de jos a foii, faceti click pe Add Sheet Meniu: Insert, Sheet Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe foaie si clic pe Add Sheet

Ordonarea Foilor de Desen

Foile de desen sunt ordonate in ordinea in care sunt create. Numele acestora apare in FeatureManager si in tab‐uri asemanatoare celor Excel in partea inferioara a zonei grafice. O foaie de desen poate fi activata fie prin clic dreapta in FeatureManager si alegand Activate sau facand clic pe tab‐ul corespunzator foii care dorim sa devina activa.

Foile de desen pot fi reordonate folosind metoda standard drag and drop. Aceasta metoda poate fi utilizata atat in FeatureManager cat si facand drag and drop cu un tab in bara din partea de jos a zonei grafice.

Redenumirea Foii de Desen

Faceti clic dreapta pe tab‐ul dorit si apoi clic pe Rename.



Copierea unei Foi de Desen

Foile de desen pot fi copiate in acelasi desen sau intre diferite desene SolidWorks.

Faceti clic dreapta pe tab‐ul corespunzator foii de desen ce se doreste a fi copiata si alegeti Copy. Foaia de desen este copiata in clipboard. Pentru a crea o copie faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Paste.

Selectati locatia unde doriti sa fie atasata noua foaie.

Crearea unui desen

Prima foaie de desen este creata automat atunci cand deschideti un desen nou facand clic pe File, New. In mod implicit, apare caseta de dialog Model View pentru a crea prima vedere. In acest exemplu, caseta de dialog Model View este inchisa si se seteaza Optiunile desenului.

1. Foaie Format A2 (ISO). Creati un desen nou folosind o foaie A2 (ISO) si sablonul standard

corespunzator. Alegeti Standard sheet size si selectati optiunea Only show standard formats pentru a vizualiza cu usurinta formatul A2 (ISO). Inchideti Model View din PropertyManager.

2. Standardul general de desenare. Alegeti standardul ISO din Tools, Options, Document Properties, Drafting

Standard. Nota Doar standardul ISO va fi utilizat in acest manual.



3. Desene. Setati urmatoarele optiuni

pentru toate desenele folosind Tools, Options, System Options, Drawings.

4. Afisarea vederilor. Setati urmatoarele optiuni pentru toate

desenele folosind Tools, Options, System Options, Display Style. Consultati imaginea din partea dreapta.

5. Optiuni inserare automata. Setati urmatoarele optiuni pentru acest

desen folosind Tools, Options, Document Properties, Detailing. Consultati imaginea din partea dreapta.

6. Marimea fontului. Setati urmatoarele optiuni pentru acest desen folosind Tools, Options,

Document Properties, Dimensions, Font.



7. Dimensiunea fontului pentru etichetele vederilor. Setati urmatoarele optiuni pentru acest desen folosind Tools, Options,

Document Properties, View Labels, Font. Alegeti Century Gothic, 14 points.Aceasta valoare stabileste dimensiunea fontului pentru numele urmatoarelor vederi: Sectiune si Detaliu.

Proprietatile Formatului

Din fereastra Sheet Properties se pot modifica numele, scara sau tipul de proiectie a foii desenului curent.

Unde gasiti Meniu: Se selecteaza foaia si clic pe Edit, Properties Meniu contextual: Clic dreapta pe foaie si clic pe Properties

8. Setare foaie de desen. Faceti clic dreapta pe foaie si alegeti Properties.

Setati valoarea implicita a scarii (Scale) pentru toate noile vederi care vor fi adaugate in desen la 2:1. Verificati ca Type of projection sa fie First angle.



Vederi Vederile fac referire la o piesa sau la un ansablu. Vederile sunt scalate, orientate si pozitionate pe foaia de desenare. Fiecare vedere are o singura referinta, dar o singura foaie de desen poate contine mai multe vederi, fiecare cu referinte diferite.

Fisier drawing (*.slddrw)

In continuare sunt prezentate uneltele utilizate pentru crearea de vederi pentru piese in SolidWorks:

View Palette ( ) Model View ( ) Standard 3 View ( ) Projected View ( ) Relative to Model View ( ) Auxiliary View ( ) Broken View ( ) Assembly Cutaway Views ( )

Vederi care necesita utilizarea unei schite

Unele vederi necesita utilizarea unei schite pentru a putea fi create. Acestea sunt: Section Views in Drawings ( ) Aligned Section View ( ) Detail View ( ) Broken‐aut Section ( ) Crop View ( ) Empty Views ( ) Rotated Section Views ( )



„Parintii” vederilor

Proprietatile unei vederi pot fi partajate cu alte vederi ale aceluiasi desen. Multe vederi (de exemplu, projected, auxiliary, section si detail) sunt create pornind de la vederi existente. O vedere existenta devine Parent al unei noi vederi create pornind de la acea vedere.

Stilul de afisare (Display Style) al noii vederi poate fi setat sa fie acelasi cu al vederii de baza (parent) prin bifarea optiunii Use parent style. Modificarile aduse stilului de afisare a “parintelui” sunt propagate la “copii”.

Scara (Scale) noii vederi poate fi deasemenea setata sa fie aceasi cu a “parintelui” activand optiunea Use parent scale. Deasemenea, aceasta poata fi setata sa fie aceeasi cu scara foii de desenare sau sa fie o alta scara definita de utilizator. Cand optiunea Use parent scale este activata, modificarea scarii vederii “parinte” este propagata automat la vederile “copii” .

Cand se face clic pe vederea “copil”, vederea “parinte” va fi,de asemenea, evidentiata.

Denumirea vederilor

Denumirea implicita a vederilor reflecta modul in care acestea au fost create. Proiectiile principale primesc numele Drawing View (1,2…), Detaliile sunt de forma Detail View (A, B,…) si asa mai departe. Numele vederilor poate fi modificat in FeatureManager in acelasi mod in care numele operatiilor este schimbat in part.

Adaugarea vederilor

Pentru reprezentarea cat mai completa a unui model pot fi necesare adaugarea mai multor proiectii. Aceste pot fi adaugate utilizand: Standard 3 Views, Detail Views si Model Views.

Unde gasiti CommandManager: View Layout > Standard 3 View . Meniu: Insert, Drawing View, Standard 3 View. Task Pane: View Palette , trageti o vedere in zona grafica.

9. Standard 3 Views.

Inserati vederile Front, Top si Left ale modelului Spring Clamp utilizand Standard 3 View. Folositi Part/Assembly to Insert pentru selectarea modelului si alegeti configuratia „Simplificata” pentru Reference Configuration (configuratie de referinta).



10. Afisarea vederilor. Cu ajutorul Standard 3 View

adaugati vederile Top, Front si Left. Mutati proiectiile in pozitiile indicate in imaginea alaturata.

Nota Vederile Front, Top, Bottom, Left si Isometric pot fi adaugate in simultan in

desen folosind optiunea Multiple Views si Named Views sau utilizand View Palette.

Crearea unei schite intr‐o vedere

Unele vederi necesita sau permit crearea unei schite in interiorul lor si nu doar pe deasupra acestora. Aceste vederi, in special sectiunile si detaliile, impun ca vederea sa fie activa inainte de inceperea schitei, astfel incat geometria schitei sa fie asociata cu vederea.

Urmatoarele vederi necesita utilizarea unei schite si comuta automat pe un instrument de desenare specific:

Section views (Linie) Aligned section views (Linie) Detail views (Cerc) Broken‐aut section views (Spline)

Urmatoarele vederi necesita utilizarea unei schite in interiorul vederii dar nu sugereaza un instrument specific de desenare. Vederea trebuie selectata inainte de a incepe schita.

Cropped views Empty views Rotated section views

Modalitati de activare manuala a vederii sau a foii de desen sunt discutate mai jos.

Cum devine o vedere activa

O vedere poate fi activata cu un singur clic in interiorul chenarului vederii sau facand clic pe numele vederii in FeatureManager. Vederea activa este indicata de un chenar cu linie intrerupta de culoare albastra care inconjoara vederea. (Culoarea liniei intrerupte poate fi diferita in functie de setarile de culoare din System Options, Colors).



Lock View si Sheet Focus

Utilizati Lock View Focus atunci cand aveti nevoie ca vedera sa ramana activa pentru a putea lucra in interiorul ei. Pentru a face o vedere activa si blocata, faceti clic

dreapta pe vedere si alegeti Lock View Focus sau faceti dublu‐clic pe vedere. In acest mod, entitatile schitate vor apartine acelei vederi, chiar si atunci cand cursorul mouse‐ului este aproape de alta vedere. Astfel, puteti fi siguri ca elementele care sunt adaugata apartin vederii dorite. Vederea este marcata cu un chenar cu linie intrerupta si colturi cu linie solida de culoare albastra.

Pentru a reveni la activarea dinamica a vederilor, faceti clic dreapta pe vederea activa si alegeti Unlock View Focus.

Lock Sheet Focus va permite sa schitati entitati pe foaia de desenare. In caz contrar, entitatile schitate vor apartine vederii active sau vederii care este cea mai apropiata de locul unde a inceput schita. Nicio vedere nu este activa atunci cand Lock Sheet Focus este activat.

Pentru a debloca, faceti clic dreapta pe o zona goala de pe foaia de desen si apoi clic pe Unlock Sheet Focus.

Lock View Position

Utilizati Lock View Position pentru a impiedica mutarea unei vederi prin tragere. Blocati o vedere facand clic dreapta pe acea vedere si alegand Lock View

Position. Acest lucru impiedica mutarea libera a vederii. Daca vederea a carei pozitie este blocata are o vedere „parinte” care nu este blocata, prin mutarea vederii „parinte” se va muta si vederea blocata.

Pentru a debloca, faceti clic dreapta pe vedere si alegeti Unlock View Position.

Nota Chenarul unei vederi (dreptunghiul punctat) nu poate fi redimensionat de catre utilizator. Dimensiunile acestuia se vor schimba in mod automat in functie de geometria care trebuie afisata.

Flyout FeatureManager

Foile de desen, vederile si modelele corespunzatoare pot fi selectate din FeatureManager sau din Flyout Feature Manager. Flyout‐ul apare in partea din stanga sus a zonei grafice atunci cand este selectat banner‐ul unei vederi in PropertyManager. Acesta acopera desenul sau orice vedere. Poate fi extins, ca si FeatureManager‐ul sau poate fi inchis cu un clic in foaia de desen.



Detail Views Comanda Detail View creaza o noua vedere in care este reprezentata grafic o portiune marita a unei vederi existente. Aceasta portiune este definita prin schitarea, de regula, a unui cerc sau a unui alt contur inchis.

Unde gasiti CommandManager: View Layout > Detail View Meniu: Insert, Drawing View, Detail Meniu contextual: Clic dreapta pe foaie si apoi clic pe Drawing Views,

Detail View 11. Detail views.

Creati trei vederi de detaliu Detail View. Setati scara de desenare pentru detaliile A, B si C la 5:1.

Projected View Utilizand comanda Projected Views pot fi inserate in desen vederile ce sunt

create prin rabatarea unei vederi existente intr‐una din cele patru proiectii posibile.

Unde gasiti CommandManager: View Layout > Projected View Meniu: Insert, Drawing View, Projected View Meniu contextual: Clic dreapta in desen si alegeti Drawing Views,

Projected View



Section View Folosind comanda Section View se poate crea o noua vedere care este definita prin taierea unei vederi existente cu ajutorul unei linii de sectiune. Exista optiuni extinse pentru a crea sectiuni intregi (full), pe jumatate (half) si offsetate.

Unde gasiti CommandManager: View Layout > Section View Meniu: Insert, Drawing View, Section Meniu contextual: Clic dreapta in desen si alegeti Drawing Views,

Section View 12. Projected View

Faceti clic pe Projected View si selectati vederea Front ca sursa. Plasati noua vederea deasupra vederii sursa.

13. Section View. Faceti clic pe Section View si alegeti Horizontal .

Plasati linia de sectiune in mijlocul vederii Top. Clic OK in toolbar. Alegeti Partial section in Section View PropertyManager si debifati Display only cut face(s). Trageti de capatul din dreapta al liniei de sectiune pentru ca sectiunea sa prezinte doar zona din jurul nervurilor. Setati scara de 5:1. Folositi Break Alignment pentru a plasa vederea dupa cum este indicat in imaginea alaturata.



Nota Tinand apasata tasta Ctrl in timpul desenarii liniei de sectiune va impiedica adaugarea automata a relatiilor. De asemenea, folosind tasta Ctrl in timp ce plasati sectiunea va intrerupe alinierea cu vederea de baza.

Model View Utilizand Model View puteti crea o singura vedere cu o orientare predefinita:

Top, Front, Isometric si asa mai departe. Vederea poate fi bazata pe o vedere Named View care a fost creata in part sau ansamblu. Vederile cu orientare predefinita se pot insera si din View Palette.

Unde gasiti CommandManager: View Layout > Model View Meniu: Insert, Drawing View, Model Task Pane: View Palette , trageti o vedere in zona grafica.

14. Model Views.

Faceti clic pe Model View si adaugati vederile Perspective si Reverse care au fost definite in fisierul part. Folositi scara de 1:1 pentru fiecare dintre vederi.



View Settings Dupa ce o vedere a fost creata, modul de afisare poate fi schimbat cu ajutorul diverselor setari disponibile in SolidWorks.

View Display Mode

O vedere poate fi afisata in mai multe moduri. Sunt disponibile atat modul Wireframe cat si modul Shaded. Aveti de asemenea controlul asupra afisarii muchiilor tangente. De asemenea, puteti selecta ce configuratie a piesei sa fie afisata.

View Display Modes

Modificati View Display Modes pentru a nu tine cont de setarile implicite ale unor vederi.

15. Display Modes. Toate vederile au fost create utilizand aceleasi setari implicite. Modificati

setarile Tangent Edge, View Display si Configuration pentru unele vederi: SECTION D: Tangent Edges Removed

DETAIL C: Tangent Edges Removed Perspective: Shaded with Edges Reverse: Shaded with Edges

16. Salvati desenul. Denumiti desenul Spring Clamp Drawing.



Centermarks si Centerlines

Center Marks si Centerlines sunt adnotari folosite pentru a marca centrele cercurilor si a descrie dimensiunea geometriei in desen.

Center Marks Comanda Center Mark creaza un marcaj pentru muchiile circulare selectate ale gaurilor, racordarilor si sloturilor. Cand este selectat un cerc este creat un center mark. Selectand un arc se creaza un punct. Optional, aceasta comanda creaza marcaje pentru toate gaurile, racordarile sau sloturile din vederea selectata.

Unde gasiti CommandManager: Annotations > Center Mark Meniu: Insert, Annotations, Center Mark Meniu contextual: Clic dreapta in zona grafica si alegeti Annotations,

Center Mark. Adaugare Center Marks

Simbolurile Center Mark trebuie adaugate in desen inainte de adaugarea cotelor sau a altor adnotari. Aveti posibilitatea de a redimensiona sau modifica aspectul acestora.

17. Adaugati Center Marks. Adaugati cate un center mark

pentru muchiile circulare din vederile Front si Projected.

18. Salvati desenul. Trageti de punctele de capat

ale center mark‐ului din vederea Projected pentru redimensionare.



Centerlines Axele (Centerlines) sunt create in vederi ca linii si ace cu un anumit stil. Adaugati axele in desen inante de adaugarea cotelor si adnotarilor. Aveti posibilitatea de a redimensiona sau modifica aspectul acestora.

Unde gasiti CommandManager: Annotations > Centerline Meniu: Insert, Annotations, Centerline Meniu contextual: Clic dreapta in zona grafica si alegeti Annotations,

Centerline. 19. Adaugati o linie de axa selectand o fata cilindrica. Selectati fata cilindrica din

vederea DETAIL C si adaugati o linie de axa. Redimensionati axa tragand de punctele de capat.

20. Adaugati inca o linie de axa. Adaugati o linie de axa pentru feature‐ul Circular Boss

in vederea Projected. Redimensionati axa astfel incat sa treaca prin ambele extrudari.



Afisarea Model Edges in vedere

Muchiile vizibile ale modelului care apar in vederi pot fi ascunse, fontul, culoarea si grosimea acestora putand fi modificate cu scopul de a imbunatati modul de prezentare al desenului. Muchiile ascunse pot fi, de asemenea, afisate Muchiile ascunse ale unuia sau mai multor features pot fi afisate intr‐o vedere care are activata setarea Hidden Lines Removed.

Unde gasiti Meniu: Selectati o vedere si alegeti Edit, Properties Meniu contextual: Clic dreapta pe o vedere si alegeti Properties Drawing View PropertyManager: More Properties

21. Afisare muchii ascunse. Afisati muchiile ascunse ale unui singur feature in

vederea Top. Selectati vederea si alegeti More Properties. Apoi faceti clic pe tab‐ul Show Hidden Edges si folositi FeatureManager pentru adaugarea in lista a Spring Mount Ring. Clic Ok.



Desenul final ar trebui sa arate ca in imaginea de mai jos.

22. Salvati si inchideti fisierele deschise.

Exercitiul 1 Capitolul 2 Crearea vederilor Practica inginereasca


Exercitiul 1: Crearea vederilor

Creati urmatorul desen care sa contina vederile dupa cum este indicat. In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele:

Sheet Format/Size View Palette Model View Auxiliary View Section View in Drawings Detail View

Folositi un format A2, piesa Shifter Fork si ce unitati de masura doriti.

Capitolul 2 Exercitiul 1

Practica inginereasca Crearea vederilor


Exercitiul 2: Crearea Auxiliary Views


Sheet Format/Size View Palette Model View Projected View Auxiliary View Detail View

Folositi un format A2, piesa Shaft Yoke si ce unitati de masura doriti.

Exercitiul 3 Capitolul 2 Crearea Cropped Views Practica inginereasca


Exercitiul 3: Crearea Cropped Views


Sheet Format/Size View Palette Model View Projected View Section Views in Drawings Detail View Crop View

Folositi un format A2, piesa Housing si ce unitati de masura doriti.

Capitolul 2 Exercitiul 3 Practica inginereasca Crearea Cropped Views


Exercitiul 4: Crearea Broken‐out Section Views


Sheet Format/Size View Palette Model View Projected View Broken‐out Section Crop View Copying and Pasting Views

Folositi un format A2, piesa Tire Iron si ce unitati de masura doriti.

Exercitiul 4 Capitolul 2 Crearea Broken Views Practica inginereasca


Exercitiul 5: Crearea Broken Views


Sheet Format/Size View Palette Model View Broken View Rotated Section View Aligning Views

Folositi un format A3, piesa Turned si ce unitati de masura doriti.



Lectia 2

Cotarea desenelor


Introduceti si sa manipulati cotele

Creati cote de referinta

Editati proprietatile unei cote

Capitolul 2 Lectia 2 Practica inginereasca Cotarea desenelor


Cotarea desenelor in SolidWorks

Cotele reflecta forma unei piese sau a unui ansamblu reprezentat in vederi. Cotele intr‐un desen SolidWorks sunt asociate modelului, iar modificarile aduse modelului sunt reflectate in desen.

Tipuri de cote in SolidWorks

Exista doua categorii principale de cote:

Model dimensions (cotele modelului solid) Acestea sunt create in momentul in care creati fiecare feature al piesei. Ulterior, aceste cote pot fi inserate in diverse vederi ale unui desen.

Reference dimensions (cote de referinta)

Cotele de referinta, sau cotele conduse (driven dimensions), pot fi adaugate intr‐un document de tip drawing. Valoarea unei astfel de cote nu poate fi editatata pentru a modifica modelul.

Inserare Model Items

Comanda Insert Model Items va permite inserati in desen adnotarile si cotele care au fost create in timpul realizarii modelului solid. Ele pot fi inserate in toate vederile, in vederile selectate sau selectand un feature sau o componenta. Acesta este locul unde puteti profita cu adevarat de pregatirea in vederea detalierii efectuata anterior in modelul solid.

Clasificarea cotelor in SolidWorks

Cotele sunt clasificate in mai multe moduri:

Marked for drawing (marcate pentru desen) Inserarea acestor cote in desen este declarata la nivel de part. Aceasta optiune este implicita pentru toate cotele nou create si poate fi setata in caseta de dialog Modify.

Cotele nemarcate pentru inserare in desen se disting prin culoarea presetata a textului. Faceti clic dreapta pe o cota si apoi clic pe Mark for drawing pentru a comuta aceasta setare.

Nota Aceste cote pot fi inserate automat in timp ce sunt create vederile in desenul de executie folosind optiunea Tools, Options, Document Properties, Detailing, Auto insert on view creation.

Instance/Revolution counts Sunt dimensiuni create special de operatii de tip pattern si au valori intregi.

Hole Wizard Profiles Aceste dimensiuni descriu forma gaurii create folosind Hole Wizard. Ele sunt stocate in cea de‐a doua schita a unui feature creat cu Hole Wizard. O eticheta Hole Callout poate fi folosita pentru a inlocui aceste dimensiuni.

Lectia 2 Capitolul 2 Practica inginereasca Cotarea desenelor


Hole Wizard Locations Sunt create pentru a defini locul unde este amplasat punctul primei gauri din schita Hole Wizard.

Inserare Model Items

Elementele care apartin modelului, in acest exemplu cotele, vor fi inserate in functie feature‐ul si vederea selectata. Acest proces de filtrare va ajuta sa plasati cotele adecvate in locurile corecte. Cotele sunt plasate pe „cercuri” invizibile care radiaza din vedere si isi schimba pozitia odata cu vederea daca aceasta este mutata.

Unde gasiti CommandManager: Annotations > Model Items Meniu: Insert, Model Items

1. Deschideti un desen. Deschideti Spring Clamp Dimensions din folderul Lesson02\Case Study.

Acesta este un desen asemanator cu cel creat in lectia anterioara.

2. Cotarea unui feature. Selectati fata dreptunghiulara din vederea

de detaliu DETAIL B. Aceasta este o fata generata de feature‐ul Groove Left.

3. Inserati Model Items. Faceti clic pe Model Items si selectati

Marked for drawing . In mod automat, in Import from este selectata optiunea Selected feature. Clic pe OK.



4. Selectie multipla. Selectati fetele celor doua feature‐uri

(Groove Right si Groove Right Pattern) din vederea de detaliu DETAIL A. Faceti clic pe Model Items si selectati Marked for drawing.

5. Selectie in FeatureManager. Inserati cotele in vederea de detaliu DETAIL C prin selectarea vederii si a

feature‐urilor Circular Boss (base) si Circular Boss in arborele de proiectare FeatureManager.

6. Inserarea in vederi. Selectati cele trei vederi indicate, faceti clic pe Model Items , selectati

Instance/Revolution counts pentru optiunea Marked for drawing si alegeti Entire model. Toate dimensiunile care sunt concludente pentru aceste vederi vor fi inserate.



7. Numarul de instante. Mutati cele doua numere de instante (6 si 4) in

vederile de detaliu ca in imaginea alaturata. Numarul de instante apare ca o valoare intreaga pe langa cote. Numerele de instante vor fi folosite in Lectia 3, in care va fi creata o adnotare parametrica

Nota



Manevrarea cotelor

Cotele pot fi manevrate in mai multe moduri:

Mutare in aceeasi vedere. Faceti clic pe textul cotei si tinand butonul mouse‐ului apasata mutati cota la noua locatie. Folositi liniile de interferenta pentru alinierea si pozitionarea lor.

Ascundere. Faceti clic dreapta pe o cota si selectari Hide.

Mutare sau copiere in alta vedere. Pentru a muta o cota tineti apasata tasta Shift si trageti cota respectiva in alta vedere. Pentru copiere, tineti apasata tasta Ctrl si trageti cota in alta vedere.

Stergere. Selectati cota si apasati tasta Delete.

8. Mutarea cotelor. Cotele pot fi mutate tinand apasata tasta Shift si tragandu‐le de la o vedere

la alta. In imaginea de mai jos, culorile indica de la ce vedere provin cotele. Rosu = vederea proiectata, albastru = vederea din fata si verde = sectiune.



9. Repozitionarea dimensiunilor. Mutati dimensiunile intre vederi dupa cum este prezentat. Mai multe imagini

care vor detalia fiecare vedere vor fi prezentate ulterior.

10. Stergerea dimensiunilor. Unele dimensiuni vor fi

dublate si pot fi sterse. In acest exemplu, dimensiunile dublate sunt ale patternului. Stergeti dimensiunile indicate.

Driven Dimensions

Dimensiuni Driven (conduse) sau Reference (de referinta) pot fi adaugate direct in desen, in orice moment, pentru a completa sau a inlocui dimensiunile modelului. Mai multe metode pot fi folosite, incluzand dimensiuni Standard, Baseline, Chamfer sau Ordinate. Ele pot fi de asemenea adaugate utlizand Autodimension.

Unde gasiti CommandManager: Annotations > Smart Dimension Meniu: Tools, Dimensions, Smart Meniu contextual: Faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Smart

Dimension



Rapid Dimension Puteti utiliza unul dintre manipulatorii Rapid Dimension pentru a plasa dimensiuni driven, astfel incat acestea sa fie distribuite uniform si usor de citit. Manipulatorii Rapid Dimension apar atunci cand se insereaza dimensiuni conduse (driven) in vederi.

Unde gasiti Pentru dimensiuni liniare, mutati cursorul mouse‐ului peste manipulatorul .

Pentru raze si diametre, mutati cursorul mouse‐ului peste manipulatorul .

11. Cota condusa (Driven dimension). Adaugati o cota de referinta (Driven)

in vederea DETAIL C. Faceti clic pe cadranul de sus al manipulatorului Rapid Dimension pentru a plasa dimensiunea.

Optiuni de afisare a dimensiunilor

Mutati si modificati dimensiunile folosind Display Options. Drept exemplu, schimbati modul de afisare a unei cote de tip diametru si rotiti‐o.

Unde gasiti Meniu contextual: Faceti clic dreapta pe dimensiune si alegeti Display Options, Display as Linear.

Gama de dimensiuni

Alte modificari pot fi facute dimensiunilor folosind Dimension Palette, care este accesata facand clic pe dimensiune si apoi mutand cursorul.



12. Vederi. Utilizati imaginile din paginile urmatoare pentru a “curata” vederile

Front

Left

Projected



Top

SECTION D

DETAIL A



DETAIL B

DETAIL C



Alinierea Cotelor Aliniati cotele pentru organizarea desenului. Se creeaza alinieri permanente intre dimensiuni.

Unde gasiti Meniu: Selectati doua sau mai multe cote si alegeti Tools, Dimensions, Align Collinear/Radial sau Align Parallel/Concentric.

Meniu contextual: Selectati doua sau mai multe dimensiuni, faceti clic dreapta si alegeti Align, selectand un tip de aliniere.

Prima entitate selectata se va muta si se va alinia cu cea de‐a doua entitate selectata.

13. Aliniere dimensiuni liniare. Folositi Align Collinear pentru a alinia perechile de dimensiuni liniare dupa

cum este aratat in imaginea urmatoare.

Proprietatile Cotelor

Proprietatile unei dimensiuni pot fi accesate prin selectarea dimensiunii.

Optiuni in PropertyManager

Managerul de proprietati PropertyManager ofera acces rapid la optiuni, cum ar fi Styles, Tolerance/Precision, Primary Value, Dimension Text si Dual Dimension. Tab‐urile Leaders si Others ofera acces rapid la optiuni suplimentare, cu, ar fi Witness/Leader Display, Text Fonts si setari pentru Layer. Optiuni unice pentru anumite tipuri de dimensiuni sunt, de asemenea, disponibile.



Modificarea Dimensiunilor

Multe caracteristici ale unei dimensiuni pot fi modificate folosind Dimension Properties.

Unde gasiti Dimension PropertyManager: Faceti clic pe una sau mai multe dimensiuni.

Dimension Palette: Faceti clic pe una sau mai multe dimensiuni si apoi faceti clic pe .

14. Dimensiuni de baza. Schimbati dimensiunile in Inspection si Unit Precision la .123

15. Dimension to inside of arc.

Inversati pozitia sagetii razei facand clic pe Dimension to inside of arc si inversand capatul sagetii.



16. Adaugarea tolerantei. Adaugati cotei 31.80mm o toleranta bilaterala (Bilateral Tolerance) folosind

variatiile prezentate in PropertyManager.

17. Editarea textului cotei.

Adaugati un text la textul cotei dupa cum este prezentat si salvati modificarile ca model (Style).

18. Aplicarea stilului salvat anterior

Pentru modificarea celor doua dimensiuni din DETAIL A, aplicati stilul salvat anterior.

19. Salvati si inchideti desenul

Exercitiul 7 Capitolul 2 Vederi si Dimensiuni Conduse Practica inginereasca


Exercitiul 6: Vederi si Dimensiuni Conducatoare


Sheet Format/Size Standard 3 View Model View Center Marks Inserting Model items Moving and Copying Dimensions Hide/Show Annotations

Folositi un format A3, piesa Base Guide si millimeters ca si unitati de masura.


Practica inginereasca Vederi si Dimensiuni Conduse


Exercitiul 7: Vederi si Dimensiuni Conduse

Creati urmatorul desen care sa contina vederile dupa cum este indicat. In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele: Sheet Format/Size Model View Projected View Broken‐out Section Crop View Center Marks Inserting Model Items Moving and Copying Dimensions Hide/Show Annotations Reference Dimensions

Folositi un format A3, piesa angle mounting si millimeters ca si unitati de masura.

Nota Pentru adaugarea dimensiunilor conduse suprimati Fillet3 in part.

Exercitiul 8 Capitolul 2 Vederi si Muchii Ascunse Practica inginereasca


Exercitiul 6: Vederi si Muchii Ascunse


Sheet Format/Size Model View Projected View Crop View Aligning Views Center Marks Show Hidden Edges Inserting Model Items Moving and Copying Dimensions Hide/Show Annotations Reference Dimensions

Folositi un format A3, piesa angle brace si millimeters ca si unitati de masura.

Exercitiul 9 Capitolul 2 Vederi, Dimensiuni si Configuratii Practica inginereasca


Exercitiul 9: Vederi, Dimensiuni si Configuratii

Creati urmatorul desen care sa contina vederile, adnotarile si dimensiunile indicate. In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele:

Sheet Format/Size Model View Projected View Crop View Aligning Views Center Marks Show Hidden Edges Inserting Model Items Moving and Copying Dimensions Hide/Show Annotations

Format desen: orice marime doriti Unitati: millimeters

Configuratii Deschideti pisesa Angled Base si creati o noua configuratie simplificata. In aceasta configuratie suprimati toate racordarile (R1.5mm).

Cotarea vederilor Utilizati urmatoarele imagini, pisesa Angled Base si configuratia simplificata pentru a crea desenul.

Pozitionarea vederilor


Practica inginereasca Vederi, Dimensiuni si Configuratii


Front View

Viee A (Aliniata si Rotita)

Exercitiul 9 Capitolul 2 Vederi, Dimensiuni si Configuratii Practica inginereasca


Bottom View

Right View

Section B



Lecţia 3

Adnotari


Creati adnotari si simboluri

Aliniati adnotarile intre ele

Creati foi de desen suplimentare

Creati blocuri si note

Salvati un bloc intr‐un fisier

Inserati un bloc intr‐un desen

Capitolul 2 Lectia 3 Practica inginereasca Adnotari


Adaugarea adnotarilor

Adnotarile sunt simboluri folosite la imbunatatirea desenului prin furnizarea de informatii suplimentare pentru productie si asamblare.

Tipuri de adnotari Multe tipuri de adnotari sunt utilizate in SolidWorks. Tipul cel mai uzual, Note, este reprezentativ pentru caracteristicile pe care adnotarile le poseda. Cele mai multe adnotari au text, leader, varfuri de sageti si simboluri incluse. Blocul de adnotare definit de utilizator poate fi folosit pentru crearea de simboluri personalizate. Iata o lista de adnotari si referinte:

Notes Weld Symbols Caterpillars End Treatments Geometric Tolerancing Surface finish symbols Multi‐jog Leaders Hole Callouts Datum Feature Symbols Datum Targets Dowel Pin Symbols Cosmetic Threads Ballons Stacked Ballons Revision Tables Blocks in Drawings

Caracteristicile uzuale ale adnotarilor

Adnotarile au multe caracteristici comune. Printre acestea se numara leaderii, varfurile de sageti, fontul si modul in care leaderii sunt atasati.

Adaugarea de Note

Notele sunt adnotari de tip text care pot include leaderi. Leaderii pot fi atasati la noduri, muchii sau fete ale unui model.

Unde gasiti CommandManager: Annotations > Note Meniu: Insert, Annotations, Note Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe foaie alegeti Annotations,

Note

Lectia 3 Capitolul 2 Adnotari Practica inginereasca


1. Deschideti un fisier drawing. Deschideti Spring Clamp Annotations din folderul Lesson03\Case Study.

Acesta este asemanator cu desenul de la lectia anterioara. 2. Atasati o nota la o muchie. Selectati muchia modelului, faceti clic pe Note si

adaugati o nota.

3. Nota parametrica. Tastati Pattern of urmat de un spatiu pentru textul

notei. Faceti clic pe valoarea 4 (numarul de instante al pattern‐ului) pentru a face nota parametrica. Clic OK.

4. Ascundeti dimensiunea. Ascundeti dimensiunea folosind View,

Hide/Show Annotations.

5. Repetati procedura. Folosind valoarea 6 (numarul de instante al

pattern‐ului) din vederea de detaliu DETAIL A, repetati procedura pentru a crea inca o nota parametrica.



6. Nota fara leader. Adaugati o nota folosind simbolul Centerline si fara leader. Folositi Add

Symbol pentru a crea simbolul CenterLine. Textul notei este Pivot&Part.

7. Copiati si inserati nota Copiati, modificati si pozitionati nota dupa cum este aratat in imaginea

urmatoare. Textul notei este Spring Mount&Part.



Adaugarea simbolului Datum Feature

Datum Feature Symbols sunt adnotari care sunt atasate la muchiile unui model intr‐o vedere. Sunt combinate simboluri, tolerante si dimensiuni geometrice intr‐un chenar.

Unde gasiti CommandManager: Annotations > Datum Feature Meniu: Insert, Annotations, Datum Feature Symbol Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe foaie si alegeti Annotations,

Datum Feature Symbol 8. Datum Feature Symbol. Faceti clic pe Datum Feature si adaugati simboluri, atasandu‐le de

marginile modelului in cele doua vederi prezentate in imaginile urmatoare.

9. Modificati proprietatile dimensiunii. Modificati dimensiunea liniara (Ø16) pentru a fi afisata ca Diametru.

Selectati Break Lines pentru aceasta dimensiune.



Adaugarea simbolului Geometric Tolerance

Simbolurile de toleranta geometrica sunt adnotarile prin care se precizeaza conditiile si pozitiile geometrice. Acestea pot fi adaugate cu sau fara leaderi intr‐un desen si pot fi atasate la dimensiuni dupa ce au fost create.

Unde gasiti CommandManager: Annotations > Geometric Tolerance Meniu: Insert, Annotations, Geometric Tolerance Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe foaie si alegeti Annotations,

Geometric Tolerances 10. Adaugarea unui simbol de toleranta geometrica. Faceti clic pe Geometric Tolerance pentru a adauga un simbol fara

leader.

11. Atasati simbolul unei cote. Trageti simbolul peste cota Ø16.



12. Foaie de desen noua. Faceti clic pe Add Sheet pentru a adauga o noua foaie de desen. Folosind

meniul Properties, denumiti noua foaie Details & Sections si setati Scara de 2:1 pentru vederile noi care vor fi adaugate in aceasta.

Noua foaie de desen este activata.

13. Activati Sheet1.

Activati foaia de desen initiala facand clic pe tab‐ul Sheet1 din partea de jos a ecranului.

Nota La deschiderea unui fisier de tip drawing care contine mai multe foi de desen utilizand comanda File, Open vor fi listate sub Select sheets to load atat foile de desen cat si optiunile All, None sau Selected.



14. Mutati o vedere. Trageti Detail View B (5:1) peste Details & Sections. Vederea de detaliul B va

fi mutata pe foaia de desen creata anterior.

15. Mutati si alte vederi. Mutati vederile de detaliu si sectiunile ramase din

Sheet1 in foaia de desen Details & Sections.

16. Vederile din noua foaie de desen.Dupa ce toate vederile de detaliu si sectiunile au fost mutate, activati foaia de desen Detalii si Sectiuni.



17. Repozitionarea vederilor. Mutati vederile de detaliu si sectiunile in foaia de lucru adaugata. Aliniati

textele etichetelor vederilor.

18. Salvati si inchideti desenul. Blocuri Blocurile pot fi utilizate pentru crearea de note standard, etichete sau a

oricaror alte simboluri personalizate care nu sunt oferite de SolidWorks.

In acest exemplu, un simbol de sudura. Acest simbol identifica o sudura unica prin plasarea unui simbol deasupra simbolului utilizat pentru sudura sau prin atasarea la geometrie cu ajutorul unui leader. Textul de sus nu se va modifica, dar textul din partea de jos (numarul) trebuie sa se modifice pentru fiecare sudura.

Crearea unui bloc Blocurile pot fi create utilizand entitati schitate si note si pot fi folosite local (intr‐un desen) sau pot fi salvate intr‐un fisier pentru a putea fi folosite in orice desen.

1. Deschideti un desen nou. Creati un nou desen folosind un template de dimensiuni reduse, de

exemplu A4. 2. Schitatii un hexagon. Schitati un hexagon folosind unealta Polygon. Adaugati o

linie care sa uneasca endpoint‐urile, dupa cum este indicat in imaginea alaturata.



3. Dimensionare. Adaugati relatia Horizontal liniei create anterior si

setati lungimea ei la 12mm.

4. Relatii. Stergeti cercul de constructie. Selectati liniile exterioare

ale hexagonului si adaugati relatia Equal.

Make Block Make Block reuneste geometria selectata intr‐o singura instanta a unui bloc.

Unde gasiti CommandManager: Annotations > Blocks > Make Block Meniu: Tools, Block, Make Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe entitati si alegeti Make Block.

5. Creati un bloc. Faceti click pe Make Block si selectati toate liniile.

Faceti apoi clic pe caseta Insetion Point pentru a seta manipulatorii.

6. Mutare manipulatori. Trageti manipulatorul pentru atasamentul leader‐ului

(sageata neagra) dupa cum este prezentat in imaginea alaturata. Repetati procedura si pentru origine (axele de culoare albastra). Clic OK.

Nota Un bloc local a fost creat. Acesta poate fi utilizat de mai multe ori in desenul curent.

7. Editare bloc. Faceti clic dreapta pe bloc si selectati Edit Block. Adaugati

o nota (Century Gothic, 10 points, Center) in bloc. Tastati textul FW si plasati‐l in jumatatea superioara a simbolului.



8. Proprietatile textului. In timp ce nota este selectata, tastati numele atributului

FieldWeld si bifati Read only. Clic OK.

9. Nota. Adaugati o noua nota folosind aceleasi proprietati ale

fontului ca si in cazul primei note. De aceasta data, tastati numele atributului Number si debifati Read only. Clic OK si apoi clic din nou Edit Block pentru a finaliza editarea.

Salvarea unui bloc

Save Block permite salvarea unui bloc local existent intr‐un fisier block standard (*.sldblk). Odata salvat intr‐un fisier, un bloc poate fi folosit in orice desen.

Unde gasiti

CommandManager: Annotations > Blocks > Save Block Meniu: Tools, Block, Save Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe un block si alegeti Save Block.

10. Salvare bloc in fisier.

Selectati blocul si faceti clic pe Save Block . Salvati‐l ca tip de fisier SolidWorks Blocks cu numele FWS in folderul lectiei.

11. Inchideti desenul folosit pentru a crea blocul fara a‐l salva.

Inserare bloc Blocurile salvate ca fisiere bloc pot fi introduse in orice desen. La inserare, ele pot fi scalate, rotite, editate si li se pot atasa leaderi.

Unde gasiti

CommandManager: Annotations > Blocks > Insert Block Meniu: Tools, Block, Insert Block Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe block in FeatureManager si

alegeti Insert Block.

12. Deschideti un desen.

Deschideti Frame_Dwg din folderul Lesson03\Case Study.



13. Inserati blocul FWS. Faceti clic pe Insert Block si selectati blocul FWS.sldblk. Plasati blocul

deasupra simbolului de sudura dupa cum se arata. Clic OK.

14. Instantele blocului. Trageti o alta instanta a blocului din

folderul Blocks din FeatureManager. Dublu‐clic pe numar si schimbati‐l la 2.

15. Leaderi.

Adaugati o noua instanta a blocului si plasati blocul dupa cum se arata. Faceti clic pe optiunea Bent Leader si setati numarul la 3.

16. Salvati si inchideti desenul.

Exercitiul 10 Capitolul 2 Adnotari Practica inginereasca


Exercitiul 10: Adnotari

Creati urmatorul desen care sa contina vederile, dimensiunile si adnotarile indicate.

In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele: View Palette Notes Geometric Tolerancing Symbol Datum Feature Symbols Dimension Value PropertyManager

Unitati: millimeters

Procedura Folositi urmatoarea procedura drept ghid pentru crearea desenului.

1. Deschideti modelul Deschideti ANNOTATIONS_1 din folderul Lesson03\Exercises.

2. Creati un desen nou Creati un desen numit annotations. Folositi un format A3 si setati sa nu fie

afisat formatul. Setati scara desenului la 1:2.

3. Adnotari Creati vederea Front si

adaugati cotele si adnotarile indicate.

Capitolul 2 Exercitiul 10 Practica inginereasca Adnotari


4. Modificati modelul Modificati diametrul si

numarul de gauri. Regenerati modelul.

Ascundeti numarul de instante (6) al gaurilor.

Nota Utilizati optiunea Circular Center Mark pentru a crea toate marcajele intr‐o singura selectie.

5. Left view Creati vederea Left si completati‐o folosind

dimensiuni conducatoare (driving dimensions) si baze de cotare (datum).


Exercitiul 11 Capitolul 2 Folosirea unui bloc Practica inginereasca


Exercitiul 11: Folosirea unui Block

Creati urmatorul bloc utilizand informatiile furnizate.

In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele:

Blocks in Drawings Make Block

Unitati: millimeters Format: A3

Constructia blocului

Creati un bloc nou utilizand geometria si adnotarile indicate mai jos.

Setarea Grid‐ului Pentru a seta reteaua de linii (grid) in scopul usurarii schitarii, urmati urmatorii pasi:

Deschideti ANNOTATIONS_1 din folderul Lesson03\Exercises.

Faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Relations/Snap Options. Alegeti Grid si Snap only when grid is displayed. Faceti clic pe Go To Document Grid Settings. Alegeti Display Grid. Setati Major grid spacing = 100mm. Setati Minor‐lines per major = 5.

Capitolul 2 Exercitiul 11 Practica inginereasca Folosirea unui bloc


Pozitionarea blocului

Creati un desen nou A3 care sa foloseasca proiectia First angle. Utilizati ansamblul BASIC_MATES si adaugati Standard 3 Views. Plasati blocul in desen.

Exercitiul 12 Capitolul 2 Cote si Adnotari Practica inginereasca


Exercitiul 12: Cote si Adnotari

Creati urmatorul desen utilizand informatiile furnizate.


View Palette Reference Dimensions Notes Geometric Tolerancing

Unitati: millimetersFormat: A4

Procedura Folosind modelul part idler arm, creati vederile si adaugati cotele si adnotarile dupa cum este indicat.

Capitolul 2 Exercitiul 12 Practica inginereasca Cote si Adnotari


Exercitiul 13 Capitolul 2 Vederi si Cote Conduse Practica inginereasca


Exercitiul 13: Vederi si Cote Conduse

Creati urmatorul desen utilizand informatiile furnizate.


View Palette Reference Dimensions Area Hatch/Fill Annotation Leaders Ordinate Dimensions


Named Views Generati Named Views ale modelului SkidPlate pentru afisarea acestuia in diferite orientari in desen.

Vederi Inserati vederile ortografice standard si creati o sectiune. Adaugati cote conduse si adnotari cu referinta.


Practica inginereasca Vederi si Cote Conduse


Top View

Front View



Projected Side View

Section View


Practica inginereasca Vederi si Cote Conduse


Projected Bottom View



Detail Views Creati vederi de detaliu derivate din vederile ortografice, adaugati dimensiuni ordinate si baseline.

Foaie cu vederi de detaliu (Optional)

Adaugati o foaie noua de desen si denumiti‐o DETAILS. Mutati toate vederile de detaliu si sectiunea in foaia adaugata.



Lecţia 4

Formate de foaie si Sabloane


Inserati si redimensionati obiecte OLE

Creati note asociate proprietatilor standard si personalizate

Setati proprietati particularizate

Salvati un format de foaie de desenare

Atribuiti un fisier format de foaie unui fisier drawing

Setati proprietatile documentului

Creati vederi predefinite

Salvati un sablon de desen

Importati un fisier DWG/DXF in SolidWorks

Capitolul 2 Lectia 4 Practica inginereasca Formate de foaie si Sabloane


Formate de foaie si Sabloane

In aceasta lectie se prezinta setarile si cele mai bune practici pentru crearea unui sablon de desen si a unui format de foaie conexe. Se va descrie modalitatea de a crea note asociate si cea mai buna utilizare a proprietatilor particularizate (custom properties) in desenele dumneavoastra.

Subiectele lectiei

Unele dintre cele mai importante subiecte ale acestei lectii sunt enumerate mai jos. Fiecare dintre aceste subiecte includ o sectiune in aceasta lectie.

Properties (Proprietati) Aceasta sectiune se refera la proprietatile pe care le puteti asocia unui sablon si o explicatie a ceea ce se modfica odata cu modificarea setarilor.

Asocierea notelor la proprietati standard si particulare Atunci cand creati un format de foaie puteti adauga note care sunt legate (linked) de proprietati standard, cum ar fi scara desenului sau numarul foii de desen, sau proprietati particularizate pe care le aveti in fisierul de referinta.

Inserarea si redimensionarea obiectelor OLE cum ar fi logo‐urile companiei

Setarea unui punct de ancorare pentru tabelul BOM

Salvarea formatelor de foaie si a sabloanelor personalizate

Utilizarea vederilor predefinite Vederile predefinite pot fi adaugate intr‐un desen sablon pentru crearea automata a vederilor.

Lectia 4 Capitolul 2 Formate de foaie si Sabloane Practica inginereasca


Sabloane Crearea unui sablon de desen necesita mai multa munca decat crearea unui sablon pentru un part sau pentru un ansamblu. Pentru a crea un sablon de desen:

Creati un fisier format foaie de desenare (Sheet Format). Fisierul Sheet Format contine chenarul desenului si cartusul, note standard si note inteligente legate de proprietati particularizate si speciale, puncte de ancorare pentru tabele si proprietati particularizate.

Salvati formatul de foaie intr‐un fisier care are extensia *.SLDDRT. Atribuiti formatul de foaie unui fisier de tip drawing. Setati proprietatile

documentului si optional adaugati vederi predefinite. Salvati desenul sablon (Drawing Template) intr‐un fisier care are extensia

*.DRWDOT. Fisierul sablon include proprietatile documentului, formatul de foaie si eventualele vederi predefinite.

Sabloane si Formate de foaie

Sabloanele si formatele de foaie sunt strans legate intre ele, dar diferite. SolidWorks este livrat cu un singur desen sablon si un set de formate (English si Metric). Cand deschideti un desen nou folosind sablonul implicit SolidWoks, marimea desenului nu este definita. Sistemul va solicita sa selectati un format de foaie. Acest lucru determina dimeniunea foii de desen, creaza chenarul si cartusul, stabileste scara de desenare implicita, determina tipul de vedere al proiectiilor (primul sau al treilea unghi) si stabileste urmatoarea litera a alfabetului care va fi utilizata pentru a eticheta vederile.

Foaia de desen (Sheet)

Sablon (Drawing Template) ‐*.drwdot Format foaie (Sheet Format) Proprietati foaie (Sheet Document Properties) Vederi predefinite (Pre‐defined Views)

Referinte Piese si AnsambluriProprietati particularizate (Custom Properties)

Format foaie (Sheet Format)Cartus (Title Block) Chenar (Border) Adnotari (Notes) Imagini (Embedded Image) Proprietati particularizate (Custom Properties) Puncte de ancorare (Anchor Points)

Niveluri de customizare

Puteti personaliza formatele de foaie implicite si sa le salvati ca fisiere noi sau suprascrie fisierele existente. In acest fel puteti utiliza in continuare sablonul implicit pentru a selecta dimeniunea foii de desen necesare, dar formatele de foaie care vor fi inserate in desen vor fi foi personalizate.



De asemenea, puteti crea sabloane personalizate. Aceste sabloane pot avea formate de foaie corespunzatoare deja asociate cu acestea. De exemplu, puteti crea un anumit sablon A4 care sa contina nu numai dimensiunile textelor si setarile cotelor, cat si formatul corect de foaie.

Proprietati specifice Sablonului

Sablonul standard de desen Solidworks este populat cu note care sunt legate de proprietati. Valorile utilizate de aceste note provin fie de la proprietatile particularizate Custom Properties ale part‐ului/ansamblului utilizate in vederi, fie de la foaia de desen in sine.

Proprietati definite de utilizator

Proprietatile, Custom sau Configuration Specific, adauga informatiile customizate in document sun forma unui nume (Property Name) si a unei valori (Value) furnizate de utilizator. Aceste informatii pot fi extrase de procese cum ar fi Linked Note si BOM.

Inserarea proprietatilor particularizate

Este o practica buna adaugarea proprietatilor particularizate intr‐un part, ansamblu sau drawing si linkarea acestor proprietati la note in desen. In timp ce adaugati o nota linkata la proprietati particularizate in formatul foii de desen, o variabila pentru numele acelei proprietati este afisata (sub forma $PRPSHEET: ”property name”). Atunci cand reveniti la editarea foii de desen, valoare proprietatii, daca este gasita, este afisata.

Nota Daca proprietatile utilizate in format nu au valori atribuite, indicatori de eroare cu variabila pentru numele proprietatii vor fi afisate.

Proprietati Speciale SolidWorks

Proprietatile Speciale (SolidWorks Special Properties) pot fi adaugate intr‐un format si legate la note in interiorul formatului sau pe foaia in sine. Aceste proprietati pot fi legate de fisierul part sau ansablu care este inserat in foaie.

Ce le face Speciale?

Spre deosebire de proprietatile Custom, Proprietatile Speciale genereaza propriile valori bazate pe desenul in care sunt folosite. De exemplu, cand proprietatea SW‐Sheet Scale este linkata la o nota, sunt citite proprietatile foii de desenare si este extrasa valoarea scarii de desenare.

Salvarea View States in Desene

Se pot crea noi stari de afisare a vederilor (view states) utilizand caseta de dialog Orientation, astfel incat o anumita stare de afisare sa fie apelata usor. Acest lucru poate fi aplicat in desene – de exemplu, crearea unui view state pentru cartus sau bloc de revizie. Adaugand acest view state in sablon va insemna ca fiecare nou desen care va fi creat va avea incluse aceste stari presetate.

Nota Folosim termenul view state aici pentru a face referire la zoom sau scroll pentru o anumita zona a foii de desen. Puteti si, probabil, ar trebui sa salvati stari de afisare in care sunt marite diverse vederi.



Personalizare Sheet Format

In aceasta lectie va fi creat un nou sablon. Un format de foaie standard va fi modificat prin adaugarea de adnotari si proprietati particularizate. Aceste modificari vor fi salvate ca un nou format de foaie si, de asemenea, vor fi salvate intr‐un nou fisier sablon.

Nota Setarile operate in Tools, Options, Document Properties sunt salvate odata cu salvarea sablonului.

Inserarea obiectelor OLE

Introducerea obiectelor OLE in desene poate fi o metoda simpla de a insera un logo al companiei sau o imagine in desen. Obiectele OLE pot fi Linked (legate) sau Embedded (incorporate).

Nota Atunci cand se utilizeaza obiecte OLE este o practica buna de a incorpora obiectul in document. In acest mod, daca trimiteti (pe e‐mail) sau mutati desenul, obiectul nu va fi pierdut.

Unde gasiti Meniu: Insert, Object Windows Explorer: Trageti obiectul in fereastra documentului

SolidWorks

Punctul de ancorare BOM

Formatele standard de foi furnizate impreuna cu software‐ul includ un punct de ancorare pentru plasarea tabelului de componenta (Bill of Materials ‐ BOM) intr‐o locatie specifica pe foaie. Atunci cand adaugati un BOM in desen, puteti alege daca punctul de ancorare va fi folosit sau nu.

Salvarea Sheet Format

Atunci cand salvati un format de foaie, orice proprietati particularizate care au fost adaugate in document vor fi salvate in formatul de foaie. Un format de foaie are extensia fisierului *.slddrt. In formatele de foaie nu sunt salvate vederile.

Unde gasiti Meniu: File, Save Sheet Format

Nota In mod implicit, formatele de foaie sunt salvate in folderul C:\ProgramData\SolidWorks\lang\<language>\sheetformat. Cu toate acestea, aceste formate pot fi salvate in orice locatie doriti. Folderul sheetformat este suprascris atunci cand este instalata o noua versiune de SolidWorks. Fisierele vor fi pierdute daca sunt stocate aici.

Salvarea Drawing Template

Puteti crea si salva sabloane de desen, care contin foi de desen predefinite, mai multe foi de desen si vederi predefinite. Un sablon are extensia fisierului *.drwdot si poate fi salvat in orice locatie.

Unde gasiti Meniu: File, Save As si alegeti Drawing Templates (*.drwdot) pentru Save as type

Locatia sabloanelor

Pentru afisarea unui folder care contine sabloane in caseta de dialog File, Open trebuie sa specificati locatia folderului in Tools, Options, System Options, File Locations.



Pentru a adauga un folder:

1. Selectati tipul folderului (Document Templates) din lista Show folder for.

2. Faceti clic pe Add pentru a adauga calea unui nou folder in lista. 3. Navigati in caseta de dialog Browse For Folder pentru a localiza

folderul. 4. Clic pe OK pentru a adauga folderul in lista Folders.

Popularea vederilor predefinite

Daca in salblon sunt adaugate vederi predefinite (Predefined Views), aceste nu vor avea referinte. Referintele la piese sau ansambluri pot fi adaugate in orice moment folosind comanda Insert Model.

Unde gasiti Meniu: Insert, Drawing View, Predefined Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe foaie si alegeti Drawing Views,

Predefined 1. Deschideti un desen. Deschideti S‐103 din folderul Lesson04\Case Study.

Mariti zona in care este plasat cartusul. Acest desen si modelul asociat au valori atribuite pentru toate proprietatile corelate.

2. Salvati starea de vizualizare. Alegeti View, Modify, Orientation si create o noua stare de vizualizare.

Creati stari de vizualizare (view states) pentru orice zona a desenului care va fi accesata frecvent.

3. Valorea proprietatii

Valorile proprietatilor care apar in cartus descriu diferite tipuri de proprietati care sunt adunate din surse diferite. Codificarea culorilor utilizate este prezentata mai jos:

Part Custom Properties

Valorile de culoare albastra sunt stocate drept Custom Properties in part sau in ansamblu.

Drawing Custom Properties

Valorile de culoare rosie sunt stocate drept Custom Properties in desene.



SW Special Properties Valorile de culoare rosie reprezinta proprietati speciale SolidWorks care

exista in desen si din care sunt extrase informatii.

4. Sursele de informatii.

In desen, alegeti File, Properties si selectati tab‐ul Custom pentru a vedea proprietatile care sunt stocate in desen. Deschideti fisierul pisesei si vizualizati proprietatile care sunt stocate in model.

5. Editati formatul de foaie.

Faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Edit Sheet Format. Elementele din fundal devin active si pot fi editate.



6. Extindeti liniile in format Extindeti liniile in format pentru a face o noua caseta in care va fi introdus

logo‐ul. Selectati Extend (sau Trim) si taiati liniile astfel incat sa se creeze un colt comun.

7. Deschiteti o imagine. Faceti clic dreapta pe logo.bmp din

folderul Lesson04\Case Study si alegeti Open With, Paint.

Nota Daca obiectul nu este deschis inaintea inserarii, ar putea fi inserat ca o pictograma.

8. Inserati un obiect OLE. Alegeti Insert, Object.

Selectati Create from File si apasati pe Browse. Selectati fisierul logo.bmp si clic pe OK.



9. Mutati obiectul. Trageti logo‐ul astfel

incat coltul stanga‐sus sa fie plasat langa coltul casetei create anterior.

10. Redimensionati obiectul. Selectati obiectul si trageti manipulatorii de

colt astfel incat sa incapa in caseta.

Nota Imaginea va fi distorsionata atunci cand se trage de manipulatorii de pe laturile obiectului.

Adaugarea relatiilor in format

Exista foarte putine relatii in format si este o buna practica de a adauga constrangeri, astfel incat orice modificari sa poata fi aplicate cu usurinta. De exemplu, daca vreti sa modificati formatul pentru diferite marimi de foaie, sau este necesara extinderea unei zone de text pentru a cuprinde o cantitate mai mare de informatii in cartus, atunci ar fi mai usor de realizat daca elementele schitate sunt constranse adecvat.

11. Adaugati constrangeri. Selectati linia verticala si punctul de capat al

liniei orizontale. Adaugati o relatie de tip Coincident.

12. Adaugati dimensiuni. Dimensiunile pot fi adaugate in format

pentru a defini complet entitatile asociate schitei



13. Ascundeti dimensiunile adaugate anterior Daca au fost adaugate dimensiuni in format, acestea pot fi ascunse astfel

incat sa nu fie afisate in desen. Alegeti View, Hide/Show Annotations si faceti clic pe acestea.

14. Adnotari existente linkate. Atat SCALE cat si SHEET au

proprietati asociate.

15. Revizuiti o proprietate inserata. Mutati cursorul mouse‐ului

peste adnotarea corespunzatoare scarii desenului pentru a revizui ce proprietate i‐a fost atribuita. $PRP:”SW‐Sheet Scale” este textul care este asociat proprietatii adnotarii.

16. Modificati valoarea unei proprietati. Pentru a demonstra ca nota este

linkata, faceti clic dreapta pe numele foii in FeatureManager si alegeti Properties. Modificati scara la 1:1 si faceti clic pe OK.

17. Valoarea scarii se actualizeaza. Observati ca adnotarea asociata

valorii proprietatii SCALE se modifica corespunzator.

18. Editati o adnotare existenta Faceti dublu‐clic pe adnotarea COMMENTS: si adaugati o linie noua sub

aceasta. Faceti clic pe pentru a adauga linii numerotate.



19. Adaugati o proprietate speciala SW. Tastati

LOCATION OF THE FILE ON DISK:

Faceti clic pe pictograma in Note PropertyManager pentru a deschide caseta de dialog Link to Property.

Selectati din lista SW‐Folder Name si faceti clic pe OK.

Nota Optiunea Model in view specified in sheet properties selecteaza part‐ul sau ansamblul afisat in vederi mai degraba decat desenul in sine.

20. Redimensionarea notei.

Selectati coltul din dreapta jos a casetei notei si trageti‐l pentru a se potrivi in format.

21. Setarea identatiei

Faceti clic dreapta pe text si alegeti Bullets and Numbering. Setati aceste valori:

First Line Ident = -2 Ident = 2 Ident Increment = 2

Clic pe OK.



22. Adaugati o proprietate particularizata in part. Deschideti fisierul S‐103.sldprt. Alegeti File, Properties si activati tab‐ul

Custom Properties.

Pentru Property Name alegeti StockSize iar pentru Value tastati 38mm DIA X 50mm.

Faceti clic pe OK pentru a inchide caseta de dialog.

23. Editati nota. Reveniti la desen.

Pe linia urmatoare, tastati textul ROUND BAR STOCK urmat de un spatiu.

24. Inserati proprietatea adaugata in fisierul modelului.

Faceti clic pe in Note PropertyManager pentru a deschide caseta de dialog Link to Property. Selectati Model in view specified in sheet properties. Alegeti proprietatea StockSize din lista si faceti clic pe OK.

25. Proprietatea este extrasa din fisierul modelului.

Proprietatea particularizata StockSize este citita din fisierul piesei si valoarea acesteia este afisata.



26. Setati punctul de ancorare. Faceti clic dreapta pe capatul liniei

orizontale sus si alegeti Set as Anchor, Bill of Material.

27. Reveniti la editarea foii. Faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Edit Sheet. Apasati tasta F

(Zoom to Fit) astfel incat intreaga foaie sa fie afisata.

28. Proprietati particularizate ale desenului.

Faceti clic pe File, Properties pentru a accesa proprietatile particularizate ale desenului. Pentru a face proprietatile utilizabile pentru orice desen, setati valorile tuturor proprietatilor (cu exceptia CompanyName) cu o valoare “goala” cum ar fi “XXXX”. Faceti clic pe OK.

29. Salvati formatul de foaie.

Faceti clic pe File, Save Sheet Format si tastati numele A2‐Class. Formatul de foaie a fost salvat.

30. Stergeti vederea.

Stergeti vederea existenta.

31. Atribuiti formatul.

Cu toate ca formatul foii a fost salvat, acesta trebuie sa fie stabilit ca format de foaie pentru acest desen. Faceti clic dreapta pe foaie si alegeti Properties. In caseta de dialog, apasati pe Browse si selectati formatul de foaie A2‐Class. Clic pe OK.



Setarile Sablonului de Desen

Un Drawing Template contine foaia si fisierul cu formatul foii, precum si setarile facute in document folosind Tools, Options, Document Properties. De exemplu, setarile facute in Detailing, Grid/Snap, Units, Line Font si Line Style vor fi salvate cu sablonul.

Nota Orice proprietati specifice documentului (inclusiv unitatile sau standardul de cotare) ar trebui sa fie stabilite inainte de a salva sablonul.

32. Dimensiunea fontului. Folosind Document Properties, setati Dimension Font sa fie Comic Sans

MS, Bold Oblique, 16 point.

Sabloane cu vederi predefinite

Predefined Views pot fi adaugate intr‐un sablon de desen pentru a‐l personaliza si mai mult. Vederile sunt optionale pentru un sablon de desen.

33. Predefined View

Faceti clic pe

Predefined Views si plasati vederea pe foaie.

34. Setarea vederii predefinite.

Setati Front pentru View Orientation si Hidden Lines Visible. Clic pe OK.



35. Projected Views. Adaugati Projected

Views pornind de la vederea predefinita Front pentru a crea vederile Top si Left.

36. Isometric view

Creati o vedere Isometrica pornind de la vederea Front folosind Projected View. Setati Hidden Lines Removed.

37. Salvati sablonul.

Faceti clic pe File, Save As. Selectati Drawing Templates (*.drwdot) pentru Save as type. Tastati numele 4_View_A2 si clic pe Save.

38. Inchideti desenul.

Inchideti fara a salva desenul.

Utilizarea unui sablon de desen

Sabloanele de desen care sunt salvate pot fi folosite pentru crearea de desene noi. In acest exemplu, sablonul include vederi predefinite si modificari ale formatului foii.

1. Creati un nou desen.

Creati un desen nou folosind sablonul 4_View_A2.

2. Inserati modelul.

Inchideti Model View din PropertyManager. Faceti clic dreapta pe vederea Front, alegeti Insert Model si alegeti Idler Arm din folderul Lesson04\Case Study.



3. Referinte. Piesa selectata este afisata in vederea “parent” (Front), precum si in vederile

“child” (Left, Top si Isometric).

Totodata, se modifica si cartusul. Numele desenului, Idler Arm, apare in caseta DWG. NO.

Nota Scara desenului a fost modificata la 1:1 pentru o mai buna afisare a vederilor.

4. Cotarea desenului.

Faceti clic pe Model Items pentru adaugarea cotelor. Cotele vor fi afisate avand fontul si marimea care au fost setate in sablon.



5. Aranjarea cotelor. Selectati toate cotele dintr‐o vedere si alegeti Auto Arrange Dimensions

din Dimensions Palette. Repetati operatia si pentru cotele din cele doua vederi ramase.

Definirea Title Block

Define Title Block este o metoda automata de identificare si de completare a notelor unui cartus.

Nota Utilizati Define Title Block pentru a completa notele care sunt asociate desenului si nu sunt definite de proprietatile desenului sau a part‐ului/ansamblului.

Ce se alege editeaza

Oricare sau toate notele din cartus pot fi marcate pentru editare.

Unde gasiti Meniul contextual: Editati formatul de foaie, faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Define Title Block.

Nota Faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Edit Title Block pentru editarea acestuia.

Completarea Title Block

Valorile notelor marcate in cartus pot fi selectate si completate. In zona in care este identificat Title Block cursorul se schimba:

Unde gasiti Meniul contextual: Faceti clic dreapta in zona cartusului si alegeti Enter Title Block Data.

Buton mouse: Faceti dublu‐clic in zona cartusului



6. Zona Title Block. Faceti clic dreapta pe foaie si alegeti Edit Sheet Format. Faceti clic dreapta in

zona cartusului si alegeti Define Title Block. Trageti de chenar pentru a incadra portiunea indicata.

7. Selectati notele Selectati intai nota DrawnBy, urmata

de DrawnDate si apoi numele si datele ramase in partea corespunzatoare zonei de semnaturi. Adaugati nota Finish si faceti clic pe OK.

Nota Atunci cand este selectata fiecare nota, numele acesteia apare ca tooltip. Setati un tooltip diferit prin schimbarea textului in caseta Tooltip.



8. Informatii Title Block. Faceti clic dreapta pe foaie si alegeti Edit Sheet. Faceti clic dreapta in zona

cartusului si alegeti Enter Title Block Data.

Faceti clic in fiecare camp evidentiat si introduceti texte, dupa cum este aratat. Faceti clic pe OK.

Nota Unele note nu sunt selectate deoarece contin informatii care sunt extrase din part/ansamblu si afisate in desen.

9. Proprietati extrase din part. Faceti clic dreapta pe o vedere si deschideti piesa Idler Arm. Alegeti File,

Properties si adaugati urmatoarele proprietati si valorile corespunzatoare. Faceti clic pe OK.



10. Reveniti la desen Observati modificarile

Nota Aceste modificari pot fi salvate intr‐un sablon folosind procedura de la pasul 37.

11. Salvati si inchideti desenul. Actualizarea formatului de foaie

Formate de foaie pot fi editate pentru modificarea informatiilor (note, geometrie si asa mai departe) continute. Desenele care utilizeaza aceste formate de foaie pot fi actualizate la ultima versiune utilizand Reload Sheet Format.

1. Deschideti un desen Deschideti desenul Update din folderul Lesson04\Case Study. Acest desen

contine un format de foaie care are numele Update Sheet Format si un model de referinta. Formatul de referinta a fost pierdut sau sters si nu poate fi deschis.

2. Navigati pentru a selecta noul format. Faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Properties. In caseta de dialog,

faceti clic pe Browse si alegeti fisierul pentru formatul foii Update Sheet Format din folderul local. Clic pe OK.

3. Editati formatul de foaie. Deschideti fisierul format de foaie, Update Sheet Format.slddrt. Nota Pentru ca acest fisier sa fie vizibil in caseta de dialog Open, setati Files of type

la All files (*.*)



4. Editati o nota. Modificati textul notei din CMGI FIELD

in GILLETE STADIUM.

5. Salvati formatul de foaie. Salvati formatul de foaie actualizat cu acelasi nume: Update Sheet Format

folosind File, Save Sheet Format.

6. Reveniti la desen. Reveniti la desenul Update, faceti clic

pe foaie si alegeti Properties. Apasati butonul Reload pentru actualizarea formatului de foaie la ultima versiune.

Clic pe OK.

Nota Daca formatul de foaie nu este reincarcat, desenul va continua sa foloseasca versiunea de format cu care a fost creat.

7. Salvati si inchideti fisierele deschise.



Importarea formatelor DXF sau DWG

Deschideti desene DXF sau DWG si extrageti informatii pentru a fi utilizate ca formate de foaie si sabloane SolidWorks. Atunci cand se creeaza un format de foaie si un sablon, doar chenarul si cartusul, fara o alta geometrie suplimentara, sunt utilizate.

DraftSight Cu aplicatia DraftSightTM pot fi deschise si editate fisiere DXF/DWG. Fisierele pot fi deschise si salvate ca fisiere DXF sau DWG si pot fi redeschise cu aplicatia in care au fost create. Aplicatia DraftSight se deschide in fereastra proprie.

Unde gasiti Windows Explorer: Trageti un fisier DWG sau DXF in fereastra SolidWorks Website: http://www.draftsight.com

1. Deschideti un fisier DWG. Faceti clic pe File, Open. Pentru Files of type alegeti DWG (*.dwg). Selectati

fisierul cu numele attributes.dwg si apasati butonul Open.

Selectati Create new SolidWorks drawing si Convert to SolidWorks entities.

Clic pe Next.



2. Maparea layerelor desenului. Faceti clic pe Layers selected for sheet format si selectati doar layerul BLOCK.

Clic pe Next.

Nota Imaginea se schimba odata cu selectia, prin activarea sau dezactivarea oricarui layer.



3. Setarile documentului. Multe dintre setari, cum ar fi Data units si Paper size sunt citite din fisierul

importat si vor fi retinute.

Alegeti Center in sheet pentru a plasa entitatile importate in centru unei foi D‐Landscape.

Faceti clic pe Finish. Apasati butonul Yes atunci cand este afisat urmatorul mesaj:

Drawing contains wide polyline entities which can be imported using solid fill hatches but such processing can be rather long. Do you want to ignore processing of the polyline widthparameter?

4. Desenul importat. Fisierul DWG a fost convertit intr‐un fisier SolidWorks drawing.



5. Stergeti blocurile. Blocurile AutoCAD® sunt importate direct ca blocuri SolidWorks. Atributele

importate ca si adnotari sunt listate in folderul Blocks din FeatureManager. Multe dintre aceste blocuri reprezinta hasuri sau elemente geometrice care nu sunt dorite in desen.

Extindeti folderul Blocks in FeatureManager si stergeti toate blocurile cu exceptia DBL. Blocul DBL contine informatii referitoate la cartus si vor fi folosite pentru formatul de foaie.

Layer Properties Layer Properties poate fi folosita pentru a controla vizibilitatea, culoarea,

grosimea liniei si culoarea liniei adnotarilor si componentelor ansamblului in desen.

Unde gasiti Bara de instrumente Layer: Layer Properties

Bara de instrumente Line Format: Layer Properties Nota Faceti clic pe View, Toolbars pentru a controla vizibilitatea barei de

instrumente. 6. Afisarea layerelor. Alegeti Layer Properties (din bara de instrumente Layer sau Line Format)

si asigurati‐va ca toate layerele desenului sunt pornite (faceti clic pe beculete). Faceti clic pe OK.

7. Selectie. Selectati toate elementele

grafice din desen, tragand si tinand butonul stanga al mouse‐ului apasat, din stanga sus spre dreapta jos. Dupa ce selectia este evidentiata, apasati tasta Delete.

Nota Liniile formatului foii si adnotarile nu sunt selectate deoarece ele fac parte din format.



8. Formatul foii. Faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Edit Sheet Format. Selectati blocul

si alegeti Explode Block pentru a putea edita entitatile individuale.

Selectati toate entitatile si faceti clic pe Line color si alegeti culoarea neagra.

Modificati cartusul dupa cum se arata pentru a sterge liniile tabelului de component. Adaugati geometria sau notele necesare. Stergeti tabelele din partea dreapta sus si stanga.

9. Salvati formatul de foaie. Faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Edit Sheet pentru a iesi din modul

de editare al formatului. Alegeti File, Save Sheet Format si salvati cu numele D_from_DWG in folderul local. Inchideti desenul fara a‐l salva.

10. Crearea sablonului. Creati un nou desen utilizand un sablon standard SolidWorks si selectati

formatul foii D_from_DWG. Salvati‐l ca sablon (Drawing Template). Testate sablonul prin crearea de vederi si adaugarea de cote.

11. Inchideti si salvati desenul.

Exercitiul 14 Capitolul 2 Adaugarea Proprietatilor intr‐un Format Practica inginereasca


Exercitiul 14: Adaugarea Proprietatilor intr‐un Format

Creati urmatorul format si sablon de desen care sa contina informatiile indicate.

In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele: Proprietati ale Sablonului Customizarea Formatului de

Foaie Salvarea unui Format de Foaie Salvarea unui Sablon de Desen Definirea Title Block


1. Creati un desen nou. Creati un desen nou folosind un format A4.

2. Editarea formatului de foaie. Editati formatul de foaie. Sunt prezente note in diferite locatii.

$PRP:”DrawnBy”$PRP:”COMPANYNAME”

$PRP:”SW‐File Name” $PRP:”Revision”

Capitolul 2 Exercitiul 14 Practica inginereasca Adaugarea Proprietatilor intr‐un Format


3. Nota. Stergeti nota care afiseaza proprietatea COMPANYNAME. Inlocuiti‐o cu o

nota care sa afiseze numele SOLIDWORKS, utilizand un font adecvat pentru incadrarea acesteia in caseta corespunzatoare.

4. Definirea Title Block. Definiti Title Block selectand toate notele corespunzatoare campurilor

NAME si DATE.

5. Creati un format de foaie. Salvati formatul de foaie cu numele A4_Format in locatia implicita. 6. Faceti legatura. Faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Properties. Folositi Browse si

alegeti formatul de foaie A4_Format. 7. Dimensiuni. Setati fontul pentru toate dimensiunile la Times New Roman, Bold, Italic si

16 point. 8. Creati un sablon de desen. Salvati desenul ca sablon de desen cu numele A4_Template.drwdot. Salvati‐

l in folderul Templates sau Tutorial. 9. Desen nou. Creati un desen nou care sa foloseasca sablonul A4_Template.drwdot creat

anterior. 10. Adaugati vederi Adaugati doua vederi ale ansamblului pc board assem din folderul

Lesson04\Exercises\.

Exercitiul 14 Capitolul 2 Adaugarea Proprietatilor intr‐un Format Practica inginereasca


Adaugati cateva dimensiuni pentru a testa fontul selectat.

11. Note legate. Folosind adnotarile care fac referire la proprietatile definite in ansamblu,

cartusul este actualizat automat cu informatiile corespunzatoare.

Capitolul 2 Exercitiul 14 Practica inginereasca Adaugarea Proprietatilor intr‐un Format


12. Introduceti date. Introduceti informatiile pentru notele care au asociate Title Block.

13. Proprietatile ramase. Doua proprietati, DESCRIPTION si REVISION, nu au fost incluse in Title Block.

Ele sunt legate de proprietatile ansamblului si desenului. Deschideti ansamblul pc board assem si adaugati proprietatea: Description, Electronic Device. Editati proprietatile desenului si adaugati: Revision, 3.

14. Salvati si inchideti fisierele.

Exercitiul 15 Capitolul 2 Adaugarea Proprietatilor si Vederilor Predefinite Practica inginereasca


Exercitiul 15: Adaugarea Proprietatilor si Vederilor Predefinite

Modificati piesa urmatoare si folositi sablonul de desen creat la exercitiul anterior.


Inserarea Proprietatilor Particularizate Popularea Vederilor Predefinite


1. Creati un fisier part. Deschideti Add Props din folderul

Lesson04\Exercises.

2. Adaugati proprietati. Faceti clic pe File, Properties si adaugati aceste proprietati particularizate

pentru model.

3. Desen nou. Creati un desen nou folosind sablonul A4_Template.drwdot.

4. Adaugati vederi predefinite. Adaugati Predefined Views pentru

vederile Front si Isometric. Creati Projected Views pentru vederile Top si Right.

5. Salvati sablonul. Salvati sablonul modificat cu numele

A4_Views.

Capitolul 2 Exercitiul 15 Practica inginereasca Adaugarea Proprietatilor si Vederilor Predefinite


6. Populati vederile Creati un desen

folosind noul sablon. Populati vederile cu modelul Add Props.

7. Asocierea notelor. Faceti zoom in zona cartusului si observati modificarile.

Exercitiul 16 Capitolul 2 Proprietatile Documentului intr‐un Format Practica inginereasca


Exercitiul 16: Proprietatile Documentului intr‐un Format

Creati urmatorul desen folosind sablonul creat anterior.


Document Properties – Balloons Document Properties – Annotations Document Properties ‐ Detailing Document Properties ‐ Drafting

1. Creati un desen nou. Creati un desen nou folosind sablonul A4_Template.drwdot. Includeti

formatul de foaie asociat.

Capitolul 2 Exercitiul 16 Practica inginereasca Proprietatile Documentului intr‐un Format


2. Setari. Folosind Tools, Options si Document Properties faceti urmatoarele setari:

Overall drafting standard = ISO Note Font = Century Gothic, Regular, 14 point Auto insert on view creation = Balloons Auto Ballon Layout = Circular

3. Salvati sablonul. Salvati desenul cu extensia *.drwdot in folderul implicit. Numiti fisierul

SPECIAL. Inchideti documentul curent.

4. Creati un nou desen si adaugati vederi. Creati un desen nou folosind formatul salvat anterior. Inserati Model View

pentru ansamblul Reading Light (Lesson05\Exercises\Reading Light), folosind orientarea Isometric. Vederea va fi populata automat cu baloane care vor avea marimea fontului egala cu cea definita anterior.




Lecţia 5

Vederi de Ansamblu


Adaugati mai multe tipuri de vederi de ansamblu

Creati vederi explodate

Ascundeti componente in vederi

Selectati componente folosind metoda avansata de show/hide

Capitolul 2 Lectia 5 Practica inginereasca Vederi de Ansamblu


Vederi de Ansamblu

Exista mai multe tipuri de setari si vederi care sunt specifice doar pentru ansambluri. Alternate Position View, de exemplu, se foloseste doar pe vederile unui ansamblui. Cele mai multe tipuri de vederi sunt disponibile atat pentru piese cat si pentru ansambluri.

Multe dintre vederi care sunt disponibile pentru piese pot fi, de asemenea, folosite pentru ansambluri. Aceste sunt:

View Palette Model View Standard 3 View Projected View Relative to Model View Auxiliary View Broken View Broken‐out Section Detail View Crop View

Crearea Vederilor de Ansamblu

Creati vederi care fac referire la fisiere de tip ansamblu folosind tehnici similare cu cele utilizate pentru a realiza desene ale pieselor.

Ascunderea automata

Componentele care nu sunt vizibile in functie de modul de orientare al vederii poti fi ascunse automat folosind optiunea Automatically hide components on view creation.

Unde gasiti

Meniu: Options , System Options, Drawings, Automatically hide components on view creation

1. Settings. Selectati optiunea Automatically hide components on view creation. 2. Deschideti un fisier de tip ansamblu. Deschideti Revolving Head Flashlight

din folderul Lesson05\Case Study.

3. Creati desenul. Selectati Make Drawing from

Part/Assembly si alegeti un format A4. Setati Scara desenului la 1:2.

Lectia 5 Capitolul 2 Vederi de Ansamblu Practica inginereasca


4. View Palette. Din View Palette , care se gaseste

in Task Pane, trageti urmatoarele vederi pe foaie:

- Front - Right - Top - Isometric

Aliniati vederile ortografice in timp ce le plasati in foaie. Redenumiti vederile: front, right, top si iso.

Configuratii Configuratiile unui ansamblu pot fi selectate pentru fiecare vedere in parte.

Unde gasiti Drawing View Property Manager: Reference Configuration Meniu: Selectati o vedere si alegeti Edit, Properties si modificati

Configuration information Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe vedere si alegeti Properties

5. Configuratii. Selectati vederile Front si Right si

setati configuratia de referinta (Reference Configuration) la Straight in PropertyManager. Mutati vederile in pozitiile aproximative prezentate in imaginea alaturata.



Vederea Broken‐out Section

Utilizand Broken‐out Section View, o parte a unui ansamblu poate fi decupata intr‐o vedere, pentru a‐i expune interiorul. Totodata este adaugata si hasura.

Unde gasiti CommandManager: View Layout > Broken‐out Section Meniu: Insert, Drawing View, Broken‐out Section Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe foaie si alegeti Drawing Views,

Broken‐out Section

6. Spline. Alegeti Broken‐out Section si

desenati o entitate de tip spline similara cu cea din imaginea atasata.

7. Section scope. In caseta de dialog Section Scope

selectati Clip, Belt si Lock, Button<2> (instanta inferioara) pentru Excluded components/rib features. Aceste componente vor fi excluse din decupare.

Selectati Auto hatching si apoi faceti clic pe OK.

8. Depth of section (adancimea sectiunii) Faceti clic pe Preview si selectati

muchia verticala indicata pentru a seta ca adancimea sectiunii sa fie pana la centrul geometriei circulare. Clic OK.



Nota Broken‐out Section view va fi creata in interiorul vederii Right.

Ascunderea componentelor si a corpurilor

Hide Component si Hide Body va permit sa ascundeti anumite componente si corpuri in vederea selectata.

Unde gasiti Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe o componenta sau pe un corp si alegeti Show/Hide, Hide Component sau Hide Body

Drawing View PropertyManager: Faceti clic pe More Properties si apoi pe tabul Hide/Show Components sau Hide/Show Bodies.

9. Afisarea componentelor.

Nu toate componentele din ansamblu sunt vizibile in vedere. Acest lucru este datorat faptului ca optiunea Automatically hide components on view creation a fost utilizata.

Faceti clic dreapta pe vederea Right si alegeti Properties. Activati tab‐ul Hide/Show Components. Faceti clic dreapta in fereastra in care sunt afisate componentele care nu sunt vizibile in andamblu si selectati Clear selections pentru a elimina aceste componente din lista. Clic OK.

10. Componentele sunt vizibile.

Componentele care erau ascunse sunt acum vizibile in vedere.



Vederi Alternate Position

Utilizand Alternate Position View se poate indica miscarea unei componente a unui ansamblu, prin afisarea acesteia in diferite pozitii.

Unde gasiti CommandManager: View Layout > Alternate Position View Meniu: Insert, Drawing View, Alternate Position Meniu contextual: Faceti clic dreapta pe foaie si alegeti Drawing Views,

Alternate Position

11. Adaugarea unei configuratii.

Faceti clic pe Alternate Position View si selectati vederea Top. Selectati optiunea New configuration si tastati numele configuratiei: Head‐up. Clic OK.

12. Mutati o componenta.

Ansamblul corespunzator vederii respective este deschis, fiind afisat in aceeasi orientare ca si vederea. In caseta de dialog Move Component, selectati Collision detection si Stop at collision. Trageti componenta Head,Swivel in sens contrar acelor de ceasornic pana cand se loveste (avand setata optiunea Stop at collision, atunci cand componenta selectata se ciocneste de o alta componenta a ansamblului, miscarea este oprita). Clic pe OK. Revenind in desen, cele doua configuratii sunt suprapuse in vedere.

13. Repetati.

Repetati aceasi procedura folosind ca nume pentru configuratie Head‐down si trageti componenta in sensul acelor de ceasornic pana cand miscarea este oprita.

Nota Vederile Alternate Position sunt suprapuse peste vederea Top. Mai multe astfel de vederi pot fi folosite pentru o singura vedere „sursa”.



Exploded Views Exploded Views sunt create intr‐o vedere de ansamblu din desen avand ca sursa o vedere explodata din ansamblu. Starea Exploded trebuie sa existe in ansamblu.

Unde gasiti Meniul contextual: Faceti clic dreapta pe o vedere si apoi selectati Show in Exploded State.

PropertyManager al vederii: Reference Configuration, Show in Exploded State.

Task Pane: View Palette , trageti vederea Isometric Exploded in foaia de desen

14. Model view. Faceti clic pe Model View .

Alegeti Browse si selectati ansamblul Sub‐assembly Case.

Redenumiti vederea: sub‐case‐explode.

15. Explode. Faceti clic dreapta pe vedere si selectati

Show in Exploded State. Clic OK. Din nou, unele componente sunt ascunse.



Display States

Starile de afisare (Display States) sunt utilizare in ansambluri pentru a defini diverse combinatii de setari pentru fiecare componenta. Ele sunt stocate in cadrul configuratiilor.

Unde gasiti PropertyManager al vederii: Display State Property Manager al vederii: Alegeti More Properties si lista derulanta

Display States

16. Display States. In caseta de dialog Drawing View

Properties:

Selectati Default_batteries‐shaded pentru Display State

Goliti lista In tabul Hide/Show Components

Clic OK.

Nota Pentru afisarea corespunzatoare a starii de afisare, Display State‐ul unei vederi trebuie sa fie Shaded sau Shaded with Edges.

17. Repetati. Creati o alta vedere explodata pentru Sub‐assembly

Head:

Adaugati o vedere isometrica Schimbati Display State in Shaded. Afisati ansamblul in starea explodata. Afisati display state‐ul Default_bulb‐shaded.


Exercitiul 17 Capitolul 2 Vederi de Ansamblu Practica inginereasca


Exercitiul 17: Vederi de Ansamblu

Creati un desen care sa contina vederi de ansamblu folosind informatiile furnizate. In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele:

Drawing View Properties Section Scope Broken‐out Section Exploded Views in Drawings Alternate Position View Hide/Show Components Unitati: millimeters. Format: A2.

1. Creati un desen nou.

2. Exploded view. Adaugati o vedere Exploded View a

ansamblului Base Assembly.

Nota Va trebui sa creati vederile explodate, configuratii si asa mai departe.

3. Alternate Position View. Adaugati vederi Alternate Position in care sa reprezinte plaja maxima de

miscare a piesei Clamp.


Practica inginereasca Vederi de Ansamblu


4. Adaugati o vedere care sa prezinte miscarea de deschidere a capacului.

5. Creati o sectiune care sa afiseze unele componente nesectionate.

6. Adaugati o foaie nou de desen. Creati inca o foaie de desen.

Adaugati o vedere Exploded View a intregului ansamblu Reading Light.

7. Broken‐out Section. Adaugati Broken‐out Section View

pentru a arata cum se asambleaza componentele Shade si Elbow.

Exercitiul 18 Capitolul 2 Vederi de Ansamblu si Part Practica inginereasca


Exercitiul 18: Vederi de Ansamblu

Creati un desen care sa contina vederi de ansamblu folosind informatiile furnizate. In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele:

Drawing View Properties Assembly Cutaway Views Hide/Show Components Unitati: millimeters. Format: A2.

1. Perspective si Model Views. Aplicati perspectiva vederii Isometric a

ansamblului Heater si creati o noua vedere Model View careia ii veti aplica perspectiva.

2. Alternate isometric views. Creati o vedere isometrica si denumiti‐o.

Capitolul 2 Exercitiul 18 Practica inginereasca Vederi de Ansamblu si Part


3. Vedere sectionata (Cutaway View). Creati o vedere sectionata in ansamblu

folosind assembly feature. Folositi Display States pentru a evidentia diferentele de afisare dupa cum se arata.

4. Vederi de ansamblu. Adaugati vederi de ansamblu dupa cum este aratat folosind vederi

ortografice, model view, cutaway view, dimensiuni conduse si o vedere de detaliu.

Exercitiul 18 Capitolul 2 Vederi de Ansamblu si Part Practica inginereasca


5. Proprietatile vederii. Utilizati Hide/Show Components pentru a

ascunde componente in vederea Isometrica alternativa.

6. Vederi de Part. Adaugati o foaie noua de desen care va contine vederile piesei cabinet1.

Inserati o vedere Named View, vederea desfasuratei si vederi de detaliu. De asemenea, adaugati ordinate dimensions.



Lecţia 6

Tabelul de componenta si alte Tabele


Creați un sablon customizat pentru tabelul de componenta (Bill of Materials – BOM).

Modificati un tabel de componenta.

Controlati ordonarea componentelor intr‐un tabel de componenta.

Creati un tabel general

Adaugati un tabel care sa contina informatiile despre cavitatile prezente in model (Hole Table).

Creați un tabel de control (Revision table)

Capitolul 2 Lectia 6 Practica inginereasca Tabelul de componenta si alte Tabele


Crearea si gestionarea unui Tablel de componenta

In aceasta lectie se explica cum se creaza un sablon personalizat pentru un tabel de componenta (BOM) si prezinta cele mai bune practici de punere in aplicare si gestionare a datelor care sunt legate intre BOM si un fisier de tip ansamblu si partile componentele ale acestuia.

Tabelul de componenta (BOM)

Crearea unui tabel BOM este o functie automata care utilizeaza un tabel asemanator cu Hole Table sau Revision Table. Modificarile aduse la nivel de ansamblu (stergere, reordonare, adaugare si asa mai departe) sunt reflectate in BOM.

Pentru a edita BOM, faceti clic dreapta intr‐o celula, sau clic stanga pentru a edita formatul, sau dublu‐clic pentru a edita textul.

Pentru a ascunde BOM, faceti clic dreapta pe BOM si alegeti Hide. Pentru a sterge BOM, faceti clic dreapta pe BOM si alegeti Delete.

Adaugarea unui BOM

Adaugarea unui BOM implicit intr‐un desen necesita selectarea unei vederi in care este reprezentat un ansamblu.

1. Deschideti un desen. Deschideti overender din folderul

Lesson06\CaseStudy.

2. Dimensiunea fontului. Faceti clic pe Options ,

Document Properties, Tables. Setati fontul Century Gothic, Regular si 8 points pentru tabel. Se seteaza astfel dimeniunea fontului pentru toate tabelele.

3. Punctul de fixare al tabelului (anchor point). Faceti clic dreapta in zona grafica si selectati Edit

Sheet Format. Faceti clic dreapta pe punctul din stanga sus al formatului si selectati Set as Anchor, Bill of Materials. Parasiti modul de editare al formatului.

Inserare BOM Tabelul Bill of Materials extrage informatii despre componentele din

ansamblu prin intermediul unei vederi. Tabelul standard BOM include numarul de componente, numarul componentei, descrierea si cantitatea fiecarei componente din care este alcatuit ansamblul.

Unde gasiti CommandManager: Annotation > Tables > Bill of Materials Meniu: Insert, Tables, Bill of Materials Meniu contextual: Faceti clic dreapta in zona grafica si alegeti Tables, Bill

of Materials

Lectia 6 Capitolul 2 Tabelul de componenta si alte Tabele Practica inginereasca


4. View Palette. Selectati una dintre vederile de

ansamblu pentru care trebuie generat tabelul de componenta si alegeti Bill of Materials .

5. Sablon BOM. Utilizati bom‐standard.sldbomtbt ca sablon Table

Template si selectati Attach to anchor point. Folositi Parts only pentru BOM Type. Faceti clic pe Ok.

Nota Daca tabelul de componenta a fost creat in ansamblu, se poate selecta optiunea Copy Existing Table pentru inserarea BOM‐ului din ansamblu in desen.



6. Tabelul de componenta este inserat.

Modificarea BOM Tabelele BOM existente pot fi modificate pentru a include coloane

suplimentare, pot fi formatate sau setarile acestora pot fi modificate.

Faceti clic intr‐o celula din tabelul de componenta pentru editarea acesteia.

Mutarea coloanelor

Utilizand drag‐and‐drop, coloanele tabelului pot fi mutate la stanga sau la dreapta fata de pozitia actuala.

7. Mutarea unei coloane. Pentru a efectua drag and drop, mutati mouse‐ul peste coloana QTY. si tineti

apasat butonul din stanga al mouse‐ului. Trageti coloana QTY. intre coloanele ITEM NO. si PART NUMBER.



Adaugarea unei coloane

Coloane noi pot fi adaugate in orice pozitie a tabelului. Fiecare coloana necesita declararea unei proprietati, fie definita de utilizator sau personalizata. Celulele care contin proprietati particularizate pot fi completate automat de catre SolidWorks.

8. Adaugarea unei coloane.

Faceti clic dreapta intr‐o celula a coloanei DESCRIPTION si selectati Insert, Column Right.

Pastrati CUSTOM PROPERTY pentru Column type si selectati manufact din lista derulanta pentru Property name.

9. Denumire antet.

Faceti dublu‐clic pe celula E1 si tastati MANUFACTURED. Trageti de marginile tabelului pentru a modifica latimea coloanei.

Formatare Tabel Bara de instrumente contextuala va permite sa modificati antetul,

marginile, textul si setarile layer‐ului pentru intregul tabel.

10. Formatarea coloanelor. Selectati coloana MANUFACTURED si faceti clic pe Left Align.

Coloanele, randurile si celulele individuale pot fi aliniate orizontal si vertical.

Setati restul de coloane dupa cum se arata mai jos.



Divizarea unui BOM

Tabelul Bill of Materials poate fi impartit in tabele mai mici prin divizare orizontala sau verticala. Portiunea divizata a unui tabel pastreaza titlurile coloanelor si poate fi mutata oriunde in desen.

11. Divizare orizontala.

Faceti clic dreapta in celula componentei aflate la pozitia 19 si alegeti Split, Horizontally Above. Tabelul este impartit in doua intre celulele 18 si 19.

12. Mutare. Trageti portiunea divizata

a tabelului si aranjati‐o pe marginea superioara a formatului.



Crearea sabloanelor BOM

Sabloanele personalizate BOM pot fi create salvand tabelul curent intr‐un fisier. Coloanele si formatarea sunt salvate in sablon.

Nota Divizarea unui tabel nu este salvata in sablon.

13. Salvare sablon. Faceti clic dreapta pe BOM si alegeti Save As. Adaugati sablonul intr‐un folder

local si salvati‐l cu numele template with manufactured.

Adaugarea de articole

Elemente care nu exista ca si componente in ansamblu pot fi adaugate manual in BOM. Acest lucru se face prin adaugarea de randuri in tabel si editarea celulelor inserate. Numarul de ordine secvential este adaugat automat.

14. Inserare rand. Faceti clic dreapta pe ultimul rand al tabelului de componenta si alegeti

Insert, Row Below. Un rand nou este adaugat, celula corespunzatoare coloanei ITEM NO. este completata automat, restul celulelor de pe noul rand ramanand goale.

15. Completarea celulelor in BOM. Faceti dublu clic in celule si alegeti Yes in caseta de dialog, pentru a continua

editarea celulei. Acest mesaj se refera la celulele care sunt completate automat cu valorile proprietatilor componentelor din ansamblu. Tastati textul PAINT si Green Per PS195‐432 dupa cum se arata mai jos.



Tabulated Bill of Materials

Un astfel de tabel poate fi folosit atunci cand un ansamblu contine mai multe configuratii. In acest tip de tabel doar coloana QTY este afectata.

1. Adaugati o foaie noua. In scop demonstrativ, adaugati o

noua foaie A2 cu aceleasi setari ca cea curenta. Creati o vedere isometrica a aceluiasi ansamblu (overender) care sa reprezinte configuratia Position_2 si setati scara la 1:5.

2. Inserati BOM. Inserati un tabel de componenta folosind:

Table Template = template with manufactured

Debifati Attach to anchor point

BOM Type = Top level only

Configurations = Select all configurations



3. Tablulated BOM. In tabelul inserat este afisata cantitatea componentelor ansamblului pentru

fiecare configuratie selectata sub forma configuratie/QTY.

Amplasati tabelul in partea de sus a foii.

Nota Articolul PAINT nu apare in tabel, deoarece acesta a fost adaugat manual in tabelul original.

4. Configuratii. Restrangeti numarul de

configuratii, selectand in PropertyManager doar configuratiile No Hardware si Position_2 sau facand dublu‐clic pe antetul tabelului si selectand configuratiile dorite.



Cantitate Zero

In tabelul de componenta o celula poate afisa cantitate zero in trei moduri: cu o liniuta, zero numeric sau celula este goala.

5. Componentele lipsa. Componentele de la pozitia 20 pana

la pozitia 27 lipsesc din configuratia No Hardware. Acestea sunt afisate implicit cu o liniuta.

6. Afisare cantitate zero. Folositi Tools, Options, Document

Properties, Tables, Bill of Materials, Zero quantity display si setati afisarea la Zero „0”.

Continut BOM Bara de instrumente contextuala si folosirea drag and drop permit setarea

vizibilitatatii randurilor din tabel, gruparea si rearanjarea articlolelor. Totodata se poate verifica daca componentele au fost marcate prin intermediul baloanelor.

7. Vizibilitatea randurilor. Faceti clic oriunde in interiorul tabelului si apoi faceti clic pe iconita

Hide/Show . Selectati randul corespunzator

componentei de la pozitia 4. Randul va fi evidentiat cu culoarea albastra fapt ce indica selectarea acestuia.

Faceti clic pe Hide/Show din nou pentru a ascunde acest rand. Tabelul nu va fi renumerotat.



Sortarea BOM Optiunea Sort poate fi folosita pentru o ordonare diferita de cea implicita a componentelor unui ansamblu. Ordonarea poate fi facuta in functie de coloana sau de tip. Numerele de ordine pot ramane neschimbate pe parcursul ordonarii.

8. Ordonare BOM.

Faceti clic dreapta in coloana DESCRIPTION si selectati Sort. Setati optiunea Sort by sa fie Ascending. Numerele de ordine sunt modificate in urma ordonarii. Clic pe Ok.

9. Salvati desenul.



Baloane Baloanele marcheaza componentele dintr‐un ansamblu si sunt asociate numerelor de ordine din BOM. Liniile magnetice (magnetic lines) reprezinta o caracteristica a SolidWorks care permit mutarea sau alinierea mai multor baloane. Baloanele sunt suprimate automat atunci cand componentele la care fac referire sunt suprimate.

Unde gasiti CommandManager: Annotation > Balloon sau Auto Balloon Meniu: Insert, Annotations, Balloon sau Auto Balloon Meniu contextual: Faceti clic dreapta pe o vedere si selectati Balloon sau

Auto Balloon

10. Inserarea automata a baloanelor.

Selectati vederea si alegeti AutoBalloon .

11. Reordonarea baloanelor. In Auto Balloon PropertyManager, sub

Item Numbers: Alegeti Order sequentially. Alegeti Select First Item. Selectati componenta thomson

shaft<1> Clic pe OK.



12. Mutarea unui balon.

Trageti balonul din partea de jos pe linia magnetica din partea dreapta a

vederii. Balonul va fi aliniat cu celelalte baloane de pe linia magnetica.

13. Schimbarea spatierii. Selectati orice balon din partea

dreapta. Linia magnetica va fi afisata.

Trageti de capatul inferior al sagetii in jos pentru a creste distanta dintre baloane.

Selectati linia magnetica si schimbati spatierea (Spacing) sa fie Equal in PropertyManager.

Clic pe OK.

14. Salvati si inchideti desenul. Nota Pentru a edita baloanele existente, selectati un balon si alegeti Auto Balloon

din nou. Tabele in desen Multe dintre componente sau asambluri pot contine configuratii in care

dimensiunile modelului pot diferi. Aveti posibilitatea de a folosi un tabel pentru a arata modul in care dimensiunele pot sa difere de la o configuratie la alta. Este o practica buna ca aceste tabele sa fie afisate in desen astfel incat un singur desen sa poata reprezenta toate aceste configuratii.

Unde gasiti CommandManager: Annotation > Tables > General Table Meniu: Insert, Tables, General Table Meniu contextual: Faceti clic dreapta in zona grafica si selectati Tables,

General Table. 1. Deschideti un desen. Deschideti General‐table din folderul

Lesson06\CaseStudy.



2. Inserati un tabel.

Faceti clic pe General Table .

In PropertyManager, pentru Table Size, setati numarul de coloane si de randuri la 4.

Clic pe OK.

Faceti clic in partea stanga sus pentru plasarea tabelului.

3. Adaugati titluri. Folositi drept antet Latime, Lungime si Grosime ca pentru a doua, a treia,

respectiv a patra coloana. Folositi drept antet Mic, Mediu si Mare pentru al doilea, al treilea si al patrulea rand din prima coloana.

4. Redimensionati coloanele. Mutati cursorul mouse‐ului peste

bordura dintre coloane si trageti de aceasta pentru a modifica latimea coloanelor.

5. Adaugati valori. Tastati urmatoarele valori in

celulele din tabel.

Cote in vederi isometrice

In vederile isometrice din desen pot fi adaugate cote. Cotele rezultate sunt cote conduse (driven sau reference dimensions).

6. Adaugati cote. Utilizand Smart Dimension , adaugati

cote in vederea isometrica. Cotele sunt valabile pentru configuratia Default.



7. Schimbati textul unei cote.

Faceti clic pe cota de sus si suprascrieti textul implicit <DIM> cu textul Latime. Dezactivati optiunea Add Parenteses .

Un mesaj care spune ca tastarea unei valori dezactiveaza afisarea tolerantei va aparea. Alegeti Yes. Valoarea reala a cotei poate fi restabilita in orice moment prin tastarea textului <DIM>.

8. Schimbati textul cotelor ramase. Adaugati texte care sa inlocuiasca textul

<DIM> pentru cele doua cote ramase utilizand numele coloanelor din antet (vezi imaginea alaturata).


Exercitiul 19 Capitolul 2 Customizare BOM Practica inginereasca


Exercitiul 19: Customizare BOM

Creati urmatorul desen care sa contina un tabel de componenta (BOM) dupa cum este indicat. In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele: Bill of Materials Bill of Materials Column

Properties Inserting Columns or Rows

in Tables Changing Table Column

Headings

Unitati: millimeters.Format: A3.

Sablon BOM Creati un nou sablon BOM care sa includa proprietati particularizate.

Desen Desenul va cuprinde vederi, un tabel de componenta si adnotari.

1. Creati un desen. Creati un desen nou care sa

contina doua vederi ale ansamblului Display Stand din folderul Lesson06\Exercises. Inserati un tabel BOM folosind sablonul bom‐all.sldbomtbt.

2. Modificati tabelul BOM. Modificati tabelul BOM pentru a include urmatoarele nume de proprietati si

nume de coloane (suplimentar coloanelor ITEM NO., QTY. si PART NO.)


Practica inginereasca Customizare BOM


3. Baloane. Adaugati baloane in vederea

Isometric.

4. Dimensiuni. Adaugati cote pentru piesa NewBase.


Exercitiul 20 Capitolul 2 Hole Tables Practica inginereasca


Exercitiul 20: Hole Tables

Creati urmatorul desen utilizand informatiile furnizate. In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele:

Hole Tables

Unitati: millimeters.

Foaia de desen 1 Folositi urmatoarele imagini drept ghid pentru a crea foaia de desen.

1. Creati un desen. Creati un desen nou care sa contina o vedere a piesei Hole_Table.

2. Adaugati un tabel. Inserati un tabel

Hole Table, pozitionat si configurat ca in imaginile de mai sus si din dreapta.

Sfat Utilizati Hidden Lines Visible astfel incat gaura de pe partea opusa sa poata fi selectata.


Capitolul 2 Exercitiul 21 Practica inginereasca General Tables


Exercitiul 21: General Tables

Creati urmatorul desen care sa contina vederile, adnotarile si tabelele indicate. In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele: General Tables Equations in Tables and

BOMs Unitati: millimeters. Format: A3.

Procedura Folositi imaginile urmatoare drept ghid pentru crearea desenului si a tabelului.

1. Creati desenul. Creati un desen nou si adaugati vederi ale ansamblului ASSY DRAWINGS.

2. Inserati tabelul. Creati un tabel

General Table si completati‐l cu textele si ecuatiile indicate.

Exercitiul 21 Capitolul 2 General Tables Practica inginereasca


3. Note. Adaugati note cu proprietati asociate numelor fisierelor componentelor.




Lecţia 7

Probleme de performanta si de afisare


Utilizati modul large assembly mode

Deschideti un desen in modul Lightweight

Creati un desen detasat de model

Gasiti si rezolvati problemele de afisare

Capitolul 2 Lectia 7 Practica inginereasca Probleme de performanta si de afisare


Probleme de performanta si de afisare

Atunci cand lucrati cu desene in SolidWorks sunt disponibile diferite tipuri de optiuni si tehnici pe care le puteti aplica pentru imbunatatirea performantei sesiunii SolidWorks. Aceste optiuni si tehnici sunt discutate in aceasta lectie. Un alt subiect discutat in aceasta lectie este cum sa puteti rezolva problemele de afisare ale vederilor din desen, daca acestea apar. Un exemplu de problema de afisare este explicata si solutionata in aceasta lectie.

Large Assembly Mode

Large assembly mode este o optiune de sistem care va poate ajuta in manipularea si realizarea ansamblurilor in SolidWorks. Desi este asociata in principal cu fisierele de tip assembly, aceasta functionalitate va poate, de asemenea, ajuta la realizarea desenelor. Cand aceasta optiune este activata crearea de vederi sau de desene poate fi mai rapida.

Lightweight Drawings

Utilizarea modului Large assembly implica faptul ca optiunea Lightweight Drawings este de asemenea folosita. Desenele pot fi incarcate in format lightweight in acelasi mod ca si ansamblurile. Acest lucru reduce cantitatea de informatii care este incarcata odata cu desenul, crescand viteza de incarcare si manipulare. Referintele desenului: ansamblurile, sub‐ansamblurile si componentele sunt incarcate in modul lightweight.

Unde gasiti Bara de meniu: Options , System Options, Assemblies, Large assemblies

1. Setari Large assembly Accesati setarile Large

assemblies. Schimbati‐le pentru a se potrivi cu cele din imaginea alaturata si faceti clic pe Ok.

Lectia 7 Capitolul 2 Probleme de performanta si de afisare Practica inginereasca


2. Deschideti un desen Navigati si deschideti desenul Airsource din folderul Lesson07\Case Study.

Retineti ca modul de incarcare este setat pe Large Assembly Mode.

Dezactivarea evidentierii dinamice

Atunci cand setarea Large Assembly Mode este activa, optiunea Dynamic Highlight poate fi dezactivata. Aceasta se refera la selectarea componentelor, muchiilor, nodurilor si fetelor in vederi si la selectarea componentelor sau operatiilor din FeatureManager.

3. Desen in modul Lightweight In modul Lightweight drawing atat

desenul cat si componentele asociate, part‐uri sau asambluri, sunt incarcate in modul lightweight. Expandand vederea si ansamblul in FeatureManager putem observa simbolul asociat modului lightweight.



Activarea/dezactivarea Large Assembly Mode

Puteti dezactiva aceasta optiune in orice moment pentru a recapata functionalitatile care sunt dezactivate.

4. Dezactivarea Large Assembly Mode Faceti clic pe Tools, Large Assembly Mode pentru a dezactivarea optiunii.

Acest lucru nu dezactiveaza modul Lightweight drawings.

5. Rezolvarea referintelor intr‐un desen lightweight Faceti clic dreapta pe orice vedere din desen si selectati Set Lightweight to

Resolved. Aceasta comanda obliga ca referintele componentelor care au fost incarcate lightweight sa fie incarcate complet.

Nota Simpla selectie a vederilor sau a componentelor din vederi nu face ca acestea sa fie convertite in Resolved.

6. Analizarea desenului Simbolurile lightweight au fost

indepartate de pe componente in toate vederile.

7. Inchideti desenul

Detached Drawings

Desenele de tipul Detached Drawings sunt concepute astfel incat sa puteti deschide si lucra in desene fara ca fisierele care contin modelul solid sa fie incarcate in memorie.

Vederile dintr‐un astfel de desen sunt marcate cu un simbol specific.

Daca modelul de referinta este necesar pentru realizarea unei operatii intr‐un desen detasat, vi se solicita sa incarcati fisierul model. Puteti incarca manual modelul solid facand clic dreapta pe o vedere si selectand Load Model.

Aceasta metoda difera de metoda lightweight drawing de incarcare redusa a referintelor. La incarcarea unui Detached Drawing nicio referinta nu este incarcata.



Avantajele folosirii Detached Drawings

Puteti trimite astfel de desene altor utilizatori SolidWorks fara a trimite si fisierele care contin modelele solide. De asemenea, aveti mai mult control asupra actualizarii desenului cu modelul. Membrii echipei de proiectare pot lucra independent pe desen, adaugand detalii sau facand adnotari, in timp ce alti membri pot edita modelul. Cand desenul si modelul sunt sincronizate, toate detaliile si cotele adaugate in desen sunt actualizate cu modificarile geometrice sau topologice din model.

Performanta Timpul necesar deschiderii unui desen in format detached este redus semnificativ deoarece fisierele model nu sunt incarcate. Deoarece informatiile din fisierele model nu sunt stocate in memorie, mai multa memorie este disponibila pentru prelucrarea datelor din desen, fapt ce are implicatii semnificative privind performanta atunci cand se lucreaza cu desene ale unor ansamblari complexe.

Marimea fisierului

Acest format de desen necesita stocarea mai multor informatii referitoare la muchii si a unui numar mai mic de informatii referitoare la suprafete. Prin urmare, dimensiunea unor fisiere va creste atunci cand acestea vor fi convertite in format detached, in timp ce pentru altele dimensiunea va fi mai mica. In general, in cazul desenelor care contin vederi de sectiune, dimensiunea fisierului ar trebui sa scada. Daca desenul nu contine vederi de sectiune dimensiunea fisierului ar trebui sa creasca. Dimensiunea fisierului este direct legata de numarul de muchii vizibile. De exemplu, daca modele solide contin pattern‐uri cu multe instante, este mai mult decat probabil ca dimensiunile fisierelor sa creasca atunci cand sunt convertite in format detached.

Salvarea in format detached

Desenele standard pot fi convertite direct in desene Detached. Desenele Detached pot fi transformate la randul lor in desene standard. Extensia utilizata de SolidWorks este aceeasi pentru ambele tipuri de desene (.slddrw).

Unde gasiti Meniu: (conversie desen standard in desen detasat) File, Save As si setatiSave as type = Detached Drawing (*.slddrw)

Meniu: (conversie desen detasat in desen standard) File, Save As si setati Save as type = Drawing (*.slddrw)

Regenerare fortata

Inainte de crearea unui desen Detached o buna practica este asigurarea ca modelul este complet actualizat. Ar trebui realizata o regenerare fortata a part‐ului sau ansamblului. Acest lucru este posibil prin apasarea simultana a tastelor Ctrl si Q. Regenerarea fortata produce o reconstructie completa a tuturor caracteristicilor din model. Operatia Edit, Rebuild (Ctrl+B) reconstruieste doar caracteristicele nou create sau modificate.

1. Deschideti un desen Deschideti ToolVise din folderul Lesson07\CaseStudy. 2. Deschideti ansamblul de referinta Faceti clic dreapta pe o vedere si selectati Open Assembly.



3. Regeneratea fortata a ansamblului.

Apasati Ctrl+Q pentru regenerarea ansamblului. Salvati si inchideti ansamblul.

4. Regenerarea fortata a desenului Apasati Ctrl+Q pentru regenerarea

desenului. Salvati desenul.

Crearea unei copii de rezerva

Save as Copy este o metoda buna de a face copii de rezerva. Cu functia Save as Copy puteti salva desenul cu un nume nou sau intr‐o noua locatie, fara a inlocui documentul activ. Puteti continua lucrul in documentul original, dar sa aveti si o copie de rezerva a desenului in acest stadiu al proiectarii.

Conversia in Detached drawing

Pentru a face o comparatie a diferentei de performanta intre un desen detasat si un desen standard, desenul copiat va fi salvat in format detached.

5. Save as. Faceti clic pe File, Save As. Tastati numele noului desen ToolviseDetached.

Selectati optiunea Save as copy si setati Save as type sa fie Detached Drawing. Alegeti Save.

6. Inchideti desenul curent.

7. Deschideti desenul detasat. Deschideti ToolViseDetached din folderul Lesson07\CaseStudy.

8. Observatii. Timpul necesar incarcarii desenului a fost mai

scurt, deoarece modelele nu au fost incarcate in memorie.

Faptul ca desenul a fost incarcat detasat de model este indicat in FeatureManager. Vederile sunt marcate cu simbolul specific. Expandand o vedere se constata ca doar ansamblul de referinta este listat. Nicio expandare suplimentara a modelului nu este posibila deoarece modelele nu au fost incarcate.




Modificari in ansamblul de referinta

Atunci cand se lucreaza cu desene Detached, SolidWorks va poate informa daca o schimbare a fost adusa modelelor la care se face referire in desen. Atunci veti avea posibilitatea de a actualiza desenul pentru a reflecta modificarile aduse modelului.

10. Deschideti ansamblul de referinta ToolVise.

11. Modificati valoarea unei cote. Modificati diametrul suportului sa

fie 100mm dupa cum este indicat.

Apasati butonul Rebuild (sau Ctrl+B).

12. Salvati si inchideti ansamblul.

Incarcarea modelului

La deschiderea unui desen detached, softul verifica toate foile din desen pentru a fi siguri ca acestea sunt sincronizate cu modelul. Daca nu sunt, un mesaj de avertizare va fi afisat. Este o dovada in plus ca incarcarea modelului este necesara pentru actualizarea vederilor din desen.

13. Deschideti desenul detasat. Apare un mesaj care va informeaza

ca vederile din desen nu sunt sincronizate cu modificarile aduse in ansamblu. Desenul se deschide, dar nu afiseaza cea mai recenta versiune a ansamblului.

14. Incarcati modelul Faceti clic dreapta pe o vedere care contine modelul pe care doriti sa il

incarcati si selectati Load Model. Alegeti Yes in caseta de dialog Confirm Load Model pentru a continua incarcarea modelului.



15. Desenul actualizat.

Nota Chiar daca modelele au fost incarcate pentru actualizarea desenului, data viitoare cand desenul va fi deschis modelele nu vor fi incarcate. Desenul ramane un desen de tip detasat.




Probleme de afisare a vederilor

In unele cazuri, un ansamblu sau un desen de ansamblu nu este afisat corect in modul Hidden Lines Removed (HLR) sau Hidden Lines Visible (HLV).

1. Creati un desen si adaugati o vedere Creati un desen nou pornind de la formatul A3.

Adaugati o vedere isometrica a ansamblului cyclinder.sldasm care sa afiseze configuratia Default.

Nota Numeroase linii lipsesc, iar vederea nu este reprezentata corespunzator. Acest lucru este cauzat in general de interferenta componentelor in ansamblu. Prin urmare, urmatorul pas este de a gasi si rezolva aceste interferente.

2. Deschideti ansamblul de referinta



Detectarea interferentelor

Intr‐un ansamblu complex, poate fi dificil de determinat vizual daca componentele interfereaza. Puteti detecta interferenta intre componente si examina marimea interferentelor rezultate. Daca exista interferente, acestea vor fi listate intr‐o caseta de dialog. Un caz de interferenta este raportat pentru fiecare pereche de componente care se suprapun. Cand faceti clic pe un rezultat din lista, interferenta corespunzatoare este evidentiata in zona grafica si numele componentelor implicate este afisat.

3. Detectarea interferentelor

Faceti clic pe Tools, Interference Detection. Selectati nivelul superior al ansamblului si alegeti Calculate. Rezultatele vor fi afisate pentru fiecare pereche de componente care se suprapun.

4. Deschideti fisierul rod clevis.sldprt Faceti Unsuppress pentru

operatia Cut‐Extrude3.



5. Actualizare desen.

Reveniti in desen pentru a vizualiza modificarile care au avut loc. Celelalte interferente raman.

6. Reparati componenta Tube. Faceti dublu‐clic pe

componenta Tube si modificati valoarea diametrului mai mic la 28.5mm.

Selectati This Configuration si faceti clic pe Rebuild.

7. Deschideti heap cap.sldprt. Modificati diametrul gaurii din operatia

Cut‐Extrude6 la 9.5mm. Faceti aceasta modificare doar pentru configuratia curenta (This Configuration).

8. Deschideti tie rod.sldprt. Modificati diametrul la 3.2mm.



9. Reveniti la ansamblu.

Verificati interferenta componentelor inca o data. Nu mai sunt suprapuneri ale componentelor in ansamblu.

10. Reveniti la desen. Dupa inlaturarea interferentelor componentelor in ansamblu, vederea va fi

afisata corect.

11. Salvati si inchideti desenul. Setari pentru calitatea afisarii

Exista sansa ca Wireframe and high quality HRL/HLV Resolution sau Shaded and draft quality HLR/HLV Resolution sa contribuie la probleme de afisare daca nu sunt setate suficient de bine.

In Tools, Options, Document Properties, Image Quality sunt disponibile cursoare care va permit sa cresteti calitatea de afisare Wireframe in defavoarea performantei grafice. Va trebui sa experimentati pentru a gasi echilibrul potrivit intre calitatea afisarii si performanta.

Exercitiul 22 Capitolul 2 Desene detasate ‐1 Practica inginereasca


Exercitiul 22: Desene detasate ‐ 1

Creati urmatorul desen detasat folosind informatiile furnizate.

In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele: Detached Drawungs Making Changes to the Referenced Assembly

Desen Detached Creati un desen detasat pornind de la un desen standard SolidWorks.

1. Deschideti un desen. Deschideti pivoting conv frame din folderul Lesson07\Exercises\Conveyor

lab.

2. Creati un desen detasat. Creati un desen detasat numit frame_Detached.

Capitolul 2 Exercitiul 22 Practica inginereasca Desene detasate ‐1


Modificarea ansamblului

Dupa generarea desenului faceti on modificare in ansamblu.

3. Modificati o piesa.Deschideti pivot_rh_rail. Modificati piesa dupa cum este indicat pentru a forta modificarea piesei si a ansamblului. 4. Deschideti ansamblul. Deschideti ansamblul pivoting conv frame si actualizati‐l.

Actualizare Actualizati desenul pentru a reflecta modificarile aduse. 5. Actualizare. Deschideti desenul detasat si actualizati‐l.

Exercitiul 23 Capitolul 2 Desene detasate ‐ 2 Practica inginereasca


Exercitiul 23: Desene detasate ‐ 2

Creati urmatorul desen detasat folosind informatiile furnizate.

In acest exercitiu sunt folosite urmatoarele: Detached Drawungs Making Changes to the Referenced Assembly

Desen Detached Creati un desen detasat pornind de la un desen standard SolidWorks.

1. Deschideti un desen. Deschideti DRAWER din folderul Lesson07\Exercises\Drawer lab.

2. Creati un desen detasat. Creati un desen detasat numit Drawer_Detached.

Capitolul 2 Exercitiul 23 Practica inginereasca Desene detasate ‐ 2


Modificarea ansamblului

Dupa generarea desenului faceti on modificare in ansamblu.

3. Modificati o piesa.Modificati asamblu modificand lungimea piesei DRAWER_SIDE de la 350mm la 500mm.

4. Actualizare. Deschideti desenul detasat si actualizati‐l pentru a reflecta modificarile

aduse piesei si ansamblului.



Lecţia 8

Referintele si compararea desenelor


Copiati si reutilizati un desen

Schimbati referintele unui desen si ale vederilor

Comparati doua desene asemanatoare pentru a vedea diferentele

Verificati componente, desene sau ansambluri cu Design Checker

Capitolul 2 Lectia 8 Practica inginereasca Referintele si compararea desenelor


Reutilizarea unui desen

O mare parte din munca de proiectare se bazeaza pe un model existent. In aceasta lectie veti invata cum sa copiati un part si desenele sale asociate in vederea utilizarii acestora ca punct de plecare in proiectarea unui produs nou.

1. Deschideti un desen. Deschideti Idler Arm din folderul Lesson08\Case study.

2. Faceti clic pe File, Save As. Nu apasati butonul Save.

3. Apasati butonul References. Caseta de dialog Save as with References este deschisa.

Lectia 8 Capitolul 2 Referintele si compararea desenelor Practica inginereasca


4. Selectati fisierele. Selectati atat fisierul desen cat si fisierul part‐ului de referinta.

5. Tastati numele fisierelor noi. Faceti clic pe More Options.

Selectati Add suffix, tastati –new apoi faceti clic pe Apply. Culoarea numelor fisierelor se va schimba in verde pentru a indica faptul ca au fost modificate.

6. Selectati locatia unde vor fi salvate noile fisiere. Faceti clic pe Browse.

Selectati noua locatie unde doriti sa fie salvate fisierele. Caile directoarelor pentru ambele fisiere se vor schimba in verde pentru a indica ca acestea au fost modificate. Faceti clic pe Save All pentru a crea noile fisiere si inchideti caseta de dialog Save as with References.



7. Verificati referintele Faceti clic dreapta pe una dintre vederi si alegeti Properties.

Vederea este acum asociata noului fisier creat anterior. Pot fi facute modificari in modelul copiat fara a afecta versiunea originala.

8. Modificati modelul Deschideti noul model.

Schimbati valoarea Boss‐Extrude2 la 50mm. Reveniti la desen pentru a vizualiza modificarile.

9. Salvati si inchideti fisierele

Nota Cateodata modelul poate fi modificat in timp ce desenul este inchis. Cand deschideti un desen, aveti posibilitatea sa evidentiati dimensiunile care s‐au schimbat de la ultima salvare a desenului. Faceti clic pe Tools, Options, Colors, Use specified color for changed drawing dimensions. De asemenea, puteti afisa doar dimensiunele modificate facand clic pe View, Isolate Changed Dimensions.



Modificarea referintelor unui desen

Schimbarea referintelor unui desen va permite sa modificati part‐ul sau ansamblul utilizat in desen fara stergerea sau recreerea vederilor.

Vederile fac trimitere la configuratii specifice. In cazul in care aceste configuratii nu se regasesc in part‐ul sau ansamblul inlocuit, vi se va solicita sa alegeti alta configuratie.

Diferentele intre geometria fisierului original si cel inlocuit pot determina ca unele cote sau adnotari sa devina suspendate (dangling).

1. Deschideti un desen Deschideti Hanger din folderul Lesson08\CaseStudy.

2. Zona cartusului (Title block). Faceti zoom in zona cartusului

pentru a revizui detaliile curente. Retineti ca desenul are proprietati particularizate care sunt legate de desen.

3. Inchideti desenul. Inchideti desenul fara a face nicio modificare.

4. Faceti clic pe File, Open. Atentie! Asigurati‐va ca nu deschideti desenul prin dublu clic.

Selectati desenul Hanger. Nu faceti clic pe Open.

5. Faceti clic pe butonul References. Fereastra de dialog Edit Referenced File Locations va fi afisata.



6. Accesati fisierul de referinta.

Faceti dublu clic in caseta care contine numele fisierului.

7. Selectati o noua referinta. Alegeti fisierul Hanger‐2.SLDPRT si selectati Open.

8. Finalizati deschiderea desenului.

Faceti clic pe OK pentru a inchide fereastra Edit Referenced File Locations.

Apoi, faceti clic pe Open pentru a deschide desenul care va avea drept referinta curenta fisierul Hanger‐2.

Nota In cazul in care configuratiile nu corespund, un mesaj va fi afisat. Ultima configuratie in care a fost salvat fisierul va fi utilizata.

9. Caseta de dialog Dangling Detail Items. Numarul entitatilor care devin suspendate vor fi

listate in coloana Count din caseta de dialog Dangling Detail Items.

Caseta de selectie Delete poate fi folosita pentru a le elimina.

Selectati OK fara a sterge nimic.

Nota Nu este necesara eliminarea entitatilor a caror referinta devine suspendata in acest moment. In unele cazuri, ati putea dori sa atasati aceste entitati la noua geometrie sau selecta subiectiv entitatile care vor fi eliminate.



10. Desenul actualizat. Vederile sunt actualizate pentru a afisa noul model la care se face referinta.

Retineti faptul ca proprietatile particularizate s‐au schimbat pentru a reflecta referinta noului model. De asemenea, observati ca dimensiunea din vedere Front devine dangling.

11. Revizuiti fisierul de referinta. Faceti clic dreapta pe o vedere si alegeti Properties. Puteti observa ca

Hanger‐2 este indicat pentru Model information. 12. Salvati si inchideti fisierele. Utilizare DrawCompare

Instrumentul DrawCompare scoate in evidenta diferentele dintre doua desene selectate. Pentru o vizualizare usoara a Additions (completarilor) sau Removals (eliminarilor) din primul desen selectat sunt folosite coduri de culori. Fereastra DrawCompare apare ca un proces separate.

Unde gasiti Meniu: Tools, DrawCompare 1. Selectati desenele. Faceti clic pe Tools, DrawCompare.

Navigati pentru a selecta Gasket.1 pentru Drawing 1 si Gasket.2 pentru Drawing 2.

2. Compararea. Faceti clic pe Compare Drawings si asteptati ca rezultatele sa fie afisate. Nota Pentru desene detasate, utilizati Compare Detached Drawings .

3. Zoom. Faceti clic pe Zoom to Area si faceti zoom pe cartus in fereastra

Differences.



4. Removals. Debifati Additions si bifati Removals.

Ce apare colorat in albastru a fost indepartat din Drawing 1.

5. Additions Debifati Removals si bifati Additions.

Ce apare colorat in verde a fost adaugat in Drawing 2.

Nota Atat adaugarile cat si stergerile pot fi afisate in acelasi timp.

6. Salvarea rezultatelor Faceti clic pe butonul Save Results . Rezultatul este salvat intr‐un fisier

bitmap (*.BMP). Inchideti DrawCompare. SolidWorks Design Checker

SolidWorks Design Checker reprezinta un set de instrumente care pot fi utilizate pentru a compara piese, ansambluri si, in special, desene cu o lista de verificare a standardelor specificate de o companie. Se genereaza o lista de cerinte care nu au fost indeplinite si informatii detaliate despre fiecare. Rezultatele pot fi stocate sub forma unui raport in Design Binder sau pot fi salvate pe disc.

Build Checks Utilizand aceasta optiune se creeaza lista de verificari care va fi folosita de Design Checker. Aceste liste sunt fisiere de tip *.swstd si sunt aplicabile oricarui tip de fisier SolidWorks.

Verificarile sunt defalcate pe categorii. Unele permit comparatii numerice (cum ar fi cea prezentata in partea dreapta) sau verificarea erorilor.

Nota Design Checker trebuie sa fie initializat din Tools, Add‐ins.

Unde gasiti Meniu: Tools, Design Checker, Build Checks



1. Deschideti un desen. Deschideti Idler Arm din folderul Lesson08\Case Study.

2. Creati o noua lista de verificari. Faceti clic pe Build Checks si apoi pe New . (Inchideti Welcome page

daca este necesar).

3. Salvati. Faceti clic pe Save , denumiti fisierul standard SolidWorks Student si faceti

clic pe OK. Un fisier SolidWorks standard *.swstd este creat.

Nota Dupa ce a fost creat, acest fisier poate fi deschis si editat utilizand Build Checks.

4. Verificarea documentelor Faceti clic pe Document Checks si Dimensioning Standard. Bifati caseta

ISO.

5. Setari suplimentare pentru verificarea documentelor Units Setting = MMGS

Dimension Font = Century Gothic, unit = .0035

6. Verificarea cotelor Faceti clic pe Dimension Checks si setati

Overlapping Dimensions.

7. Verificarea desenelor Faceti clic pe Drawing Document Checks si setati

Overlapping Views.



8. Salvati si inchideti

Nota Tab‐ul Sumary View prezinta un rezumat needitabil al listei cu verificari. In tab‐ul Options se permite efectuarea verificarilor pentru configuratia activa sau pentru toate configuratiile si stabilirea unitatilor.

Verificarea documentului curent

Optiunea Check Active Document utilizeaza un fisier SolidWorks Standard (*.swsdt) pentru verificarea documentului curent. Rezultatele vor fi afisate in Task Pane in pagina Design Check. Rezultatele pot fi salvate in Design Binder sau pe disc.

Unde gasiti Meniu: Tools, Design Checker, Check Active Document 9. Verificarea documentului curent. Faceti clic pe Check Active Document .

Faceti clic pe Add Standards si adaugati fisierul Student creat anterior, debifati restul standardelor din lista si faceti clic pe Check Document.

10. Cerinte care nu au fost indeplinite.

Extindeti lista pentru a vedea cele patru cerinte care nu au fost indeplinite: Document’s Units Setting Check, Document’s Dimension Font Check si Dimensions’ Overlapping Check (2 cazuri). Extindeti lista mai mult pentru a vedea unde exact au fost depistate erorile.

Folosirea Auto‐correct

Instrumentul Auto‐correct poate fi utilizat pentru a opera modificari asupra erorilor depistate. Erorile grafice nu sunt corectate cu acest instrument.

11. Cerinta neindeplinita. Extindeti Document’s Units Setting

Check si selectati Idler Arm – Sheet1.



12. Auto‐correct.

Faceti clic pe Correct Selected pentru a fi folosita valoarea dorita ‐ Preferred Value(s) ‐ pentru unitatea de sistem ‐ Unit System ‐.

13. Cerinta neindeplinita. Extindeti Document’s Dimension Font

Check si selectati Idler Arm – Sheet1.

14. Auto‐correct. Faceti clic pe Correct Selected pentru a fi folosita valoarea dorita ‐

Preferred Value(s) ‐ pentru unitatea de sistem ‐ Units ‐.

15. Verificari vizuale. Selectati Dimension’s Overlapping Check pentru evidentierea

dimensiunilor.

Nota Doar verificarile grafice permit evidentierea erorilor depistate. Acestea pot fi

inlaturate doar manual.

16. Actualizare. Lasati caseta de dialog deschisa si reparati cotele care se suprapun.

17. Salvati si inchideti fisierele.

Exercitiul 24 Capitolul 2 Modificarea referintelor unui desen Practica inginereasca


Exercitiul 24: Modificarea referintelor unui desen

Modificati un desen prin schimbarea referintelor existente.


Changing Drawing References


Procedura Folositi imaginile urmatoare drept ghid pentru inlocuirea referintelor unui desen.

1. Desen Selectati desenul clamp, right

bottom din folderul Lesson08\Exercises.

2. Modificati referinta. Inlocuiti referinta curenta (clamp, right bottom) cu fisierul modificat (clamp,

right middle).

clamp, right bottom clamp, right middle


Practica inginereasca Modificarea referintelor unui desen


3. Desenul modificat. Dupa schimbarea referintei, stergeti orice entitate suspendata (dangling)

din desen.


Exercitiul 25 Capitolul 2 Utilizarea Build Check Practica inginereasca


Exercitiul 25: Utilizarea Build Check

Creati un fisier standard SolidWorks si folositi‐l pentru a verifica un desen.


SolidWorks Desing Checker Build Checks Using Auto‐correct

Procedura Verificati un desen folosind mai multe criterii.

1. Build Checks. Folosind Build Checks, creati un nou fisier SolidWorks Standard care verifica:

Pentru Document Checks, Dimensioning Standard alegeti ISO Pentru Document Checks, Unit Settings alegeti MMGS Pentru Dimension Checks, Font Style alegeti Century Gothic, Regular,

Units = .0035

Sau, puteti folosi fisierul standard DC_Lab.swstd existent situat in folderul Exercises.

2. Deschideti un desen. Deschideti Using_Design_Checker din folderul Lesson08\Exercises.

3. Verificare. Verificati desenul folosind fisiere standard. Utilizati Auto‐correct acolo unde

este posibil pentru a corecta erorile.




Lecţia 9

Utilizarea DimXpert


Utilizati DimXpert

Intelegeti tipurile si caracteristicile tolerantelor

Generati scheme de toleranta automate

Capitolul 2 Lectia 9 Practica inginereasca Utilizarea DimXpert


DimXpert Functionalitatea DimXpert creeaza tolerante complete pentru un model utilizand caracteristici DimXpert bazate pe operatii si geometrii create in SolidWorks. Modelul poate fi folosit cu analiza TolAnalyst. Rezultatele pot fi de asemenea utilizate pentru:

aplicatii CAM Partner aplicatii partener de analiza a tolerantelor aplicatii metrologice (de masurare) crearea de vederi cotate si adnotate

Softul DimXpert recunoaste caracteristici SolidWorks, cum ar fi racordari, tesituri, pattern‐uri, extrudari si gauri hole‐wizard atunci cand se genereaza caracteristicile DimXpert. Cotele si tolerantele pot fi adaugate manual sau automat utilizand Auto Dimension Scheme pentru a finaliza procesul.

Nota Cotele si tolerantele sunt conforme cu standardul ASME Y14.41‐2003.

DimXpert Manager

Aplicatia DimXpert stocheaza caracteristicile, dimensiunile si tolerantele incluse in DimXpertManager, o structura arborescenta similara cu arborele de proiectare FeatureManager.

Culorile va ajuta sa vizualizati starea caracteristicilor, prezentate ca fully‐, under‐ sau overdefined , asemanator schitelor.

DimXpertManager Design Tree Features

FeatureManager Design Tree Features

Lectia 9 Capitolul 2 Utilizarea DimXpert Practica inginereasca


Tipuri de tolerante si caracteristici

Folosind Auto Dimension Scheme , pot fi create tipurile de tolerante Tolerance Plus si Minus sau Geometric. Optiunea Geometric include Datums si Geometric Tolerances.

DimXpert Features oglindesc caracteristicile geometrice ale modelului. Geometria SolidWorks este recunoscuta si folosita oricand este posibil. Tipurile de caracteristici sunt enumerate mai jos

Feature Descriere

Datums

Datums sunt create folosind optiunea Geometric. Tip de model Prismatic

Tip de model Turned

Plane

Caracteristicile de tip Plane sunt extrase din fetele plane prezente in model. Mai multe astfel de caracteristici asociate pot fi identificate ca Width Features sau Compound Planes.

Automatic Dimension Scheme nu recunoaste automat Width Features sau Compound Planes. Acestea pot fi create doar manual.



Boss

Caracteristicile Boss sunt extrase din fetele cilindrice ale modelului.

Un cilindru (Cylinder ) poate fi recunoscut in locul unei extrudari circulare.

Fillet

Caracteristicile Fillet sunt extrase din fetele racordate ale modelului.

Un Fillet Pattern reprezinta o colectie de racordari care au aceeasi marime, dar nu sunt conectate. Un

Fillet Chain este legat direct de o caracteristica fillet SolidWorks. Tesiturile (chamfers) si pattern‐urile pot fi legate in mod similar.

Chamfer

Caracteristicile Chamfer care pot fi individuale, pattern‐uri sau legate sunt de asemenea extrase din model.

Simple Hole

Caracteristicile de tip Simple Hole sunt extrase din decuparile cilindrice facute in piese. Acestea sunt cotate fata de centrul gaurii. O gaura simpla poate fi recunoscuta drept cilindru

(Cylinder )

Countersink Hole

Caracteristicile de tip Countersink

Hole sunt extrase din decuparile cilindrice facute in piese. Acestea sunt cotate fata de centrul gaurii. CounterBored Holes reprezenta o combinatie intre Cylinder si Simple Hole



Hole Pattern

Caracteristicile Hole Pattern sunt extrase din gaurile simple sau hole wizards ale modelului. O decupare care are la baza o schita circulara este de asemenea considerata o gaura.

Slot

Caracteristicile Slot sunt definite ca decupari interne cu doua fete plane paralele marginile la ambele capete cu doua fete plane (care sunt perpendiculare pe peretii laterali) sau cu doua fete cilindrice (care sunt tangente pe peretii laterali). Caracteristicile Slot sunt dimensionate fata de centrul geometric si includ o eticheta care indica lungimea si latimea totala.

Pocket

Caracteristicile Pocket sunt taieturi cu forma neregulata.

Notch

Caracteristicile de tip Notch sunt taieturi definite de doua plane paralele, deschise la un capat si inchise la celalalt cu o fata planara sau cilindrica. Acestea sunt dimensionate pe lungime si latime fata de centru geometric.

Surface

Caracteristicilor de tip Surface le sunt atasate tolerante numai atunci cand tipul tolerantei este Geometric.



Selectii DimXpert Selectiile DimXpert clasifica selectiile diferitelor entitati geometrice. De exemplu, o fata interna cilindrica poate fi clasificata ca un cilindru, o gaura sau o gaura compusa. Cel mai des intalnite selectii sunt prezentate mai jos

Tip Selectie Geometrie

Plane

O singura fata plana care poate avea orice forma a profilului.

Boss

O fata cilindrica exterioara.

Cylinder

O fata cilindrica interioara sau exterioara bazata pe un profil de tip arc.

Compound

Cylinder

Un cilindru compus identifica o fata cilindrica, care este divizata in mai multe fete de o alta geometrie. O gaura compusa poate fi de asemenea selectata cu ajutorul unui set de cilindri coaxiali care au aceeasi raza.

Width Feature

O caracteristica de tip Width identifica fetele planare paralele care definesc latimea piesei.



Compound Plane

Identifica o fata plana care este divizata in mai multe fete de o alta geometrie.

Slot

Identifica o decupare interna folosind doua fete plane paralele marginite la ambele capete de doua fete plane sau circulare.

Hole

Identifica o decupare circulara.

Notch

Identifica o decupare folosind doua fete plane paralele, deschise la un capat si inchise la celalalt cu o fata plana sau cilindrica.



Setari pentru DimXpert

Exista setari pentru DimXpert la nivel de part. Exista sase sub‐optiuni care vor schimba setarile utilizate de DimXpert in functie de tipul caracteristicii.

Cote de gabarit Cote de pozitie Lanturi de cote Tolerante geometrice Tesituri Optiuni de afisare

Block Tolerance vs. General Tolerance

In Document Properties exista setari pentru Methods, Block Tolerance sau General Tolerance. Daca optiunea Block Tolerance este selectata, toate tipurile de caracteristici sunt setate la aceste valori. Daca este selectata optiunea Geometric Tolerance setari individuale pentru fiecare tip de caracteristica sunt disponibile.

Unde gasiti Meniu: Options , Document Properties, DimXpert. 1. Deschideti un fisier part. Deschideti prismatic

cover plate.



2. Tipuri de dimensiuni.

Folosind Tools, Options, Document Properties, DimXpert, Geometric Tolerance faceti setarile pentru Basic Dimensions asa cum se arata.

Proprietati DimXpert

Caseta de dialog DimXpert din Document Properties va permite sa setati tipurile de toleranta si valorile pentru dimensiuni si tolerante. Aceste valori sunt utilizate de toate dimensiunile si adnotarile DimXpert.

Size Dimension Optiunile Size Dimension cuprind setari ale tolerantelor simetrice, bilaterale sau bloc pentru mai multe tipuri de dimensiuni.

Location Dimension

Optiunile Location Dimension cuprind setari ale tolerantelor simetrice, bilaterale sau bloc pentru cote liniare si unghiulare.

Chain Dimension Optiunile Chain Dimension cuprind setari ale tolerantelor simetrice, bilaterale sau bloc pentru pattern‐uri, distante intre gauri, caracteristici de tip pocket si dimensiuni interne.

Geometric Tolerance

Optiunile Geometric Tolerance cuprind setari pentru bazele de cotare, pozitie, profilul suprafetei si dimensiuni de baza.

Chamfer Controls Optiunile Chamfer Controls determina cand si daca o fata plana este recunoscuta ca o tesire (Chamfer).

Nota Aceste optiuni nu afecteaza recunoasterea caracteristicilor chamfer SolidWorks. Aceste optiuni sunt utilizate de Auto Dimension Scheme si Size Dimension.

Display Options Cu ajutorul Display Options se controleaza modul de afisare a dimensiunilor caracteristicilor de tip Slot si a dimensiunilor redundante.



Auto Dimension Scheme

Optiunea Auto Dimension Scheme automatizeaza procesul de recunoastere a caracteristicilor si de adaugare a tolerantelor functionale. Incepand cu selectia bazei de cotare, caracteristici si plane pot fi adaugate pentru a defini domeniul de aplicare al schemei.

Cum functioneaza Auto Dimension Scheme

Folosind Auto Dimension Scheme geometria este defalcata si identificata in caracteristici separate. Selectiile definite de utilizator identifica bazele de cotare si caracteristicile de baza necesare. O schema de dimensionare este generata automat.

Tipuri de scheme Tipul Prismatic sau Turned Part poate fi utilizat in functie de geometria piesei.

Bazele de cotare Puteti identifica bazele de cotare primare, secundare si tertiare prin

selectarea fetelor plane sau cilindrice ale modelului.

Identificarea caracteristicilor Geometria modelului este examinata si caracteristicile acestuia sunt

identificate si recunoscute.

Crearea schemei Este creata o schema de tolerantare geometrica, incluzand dimensiuni

tolerate, baze de cotare si simboluri pentru tolerante geometrice .

Tipurile Prismatic si Turned Part

Exista setari pentru tipurile Prismatic si Turned Part care sunt folosite de Auto Dimension Scheme. O comparatie intre aceste tipuri este prezentata mai jos.

Prismatic Turned

Unde gasiti CommandManager: DimXpert > Auto Dimension Scheme . Meniu: Tools, DimXpert, Auto Dimension Scheme



3. Baze de cotare.

Faceti clic pe Auto Dimension Scheme si alegeti optiunile Prismatic si Geometric. Selectati fetele plane corespunzatoare bazelor de cotare Primary, Secondary si Tertiary dupa cum se arata mai jos.

4. Pattern. Faceti clic in caseta Scope, alegeti

Selected feature si selectati una dintre gauri. Caseta de selectie este afisata si va permite sa definiti entitatile selectate ca fiind de tip Pattern.

Nota Caseta de selectie este afisata atunci exista mai multe optiuni de selectare disponibile. In acest exemplu, fata cilindrica poate fi recunoscuta ca un cilindru, o gaura sau un pattern de gauri.

5. Fete plane. Selectati doua fete plane opuse bazelor de cotare. Aceste selectii vor defini

latimea si grosimea corpului. Faceti clic pe OK.

TertiarySecondary

Primary



6. Caracteristicile tolerantelor.

Tolerantele create cuprind baze de cotare, dimensiuni si simboluri.

7. DimXpertManager. DimXpertManager contine arborele Functional

Tolerances care listeaza toate caracteristicile de tolerare care au fost generate. Ele mapeaza direct caracteristicile geometrice ale modelului.

Baza de cotare A (datum A) ‐ toleranta de planeitate. Baza de cotare B (Datum B) ‐ perpendicularitate fata

de A Baza de cotare C (datum C) perpendicularitate fata de

A si B. HolePattern1 care contine 4 gauri simple ( Simple

Hole). Diameter1 ‐ necesar pentru a defini gaura si patternul. Position1 ‐ pozitia patternului fata de bazele de cotare

A, B, si C. Distancebetween1 si Distancebetween2 care

precizeaza distanta dintre fetele plane ale bazelor de cotare si fetele plane care au fost selectate la pasul 5.

Nota Prin mutarea cursorului mouse‐ului peste numele unui articol din arborele DimXpertManager (de exemplu, peste Datum C), acel element va fi evidentiat in zona grafica. Faceti clic pe un articol in DimXpertManager pentru a evidentia fixarea acestuia.



Show Tolerance Status

Utilizarea Auto Dimension Scheme asigura definirea unora sau a tuturor caracteristicilor geometrice ale modelului. Codul de colorare a fetelor este folosit ca un indicator esential in vederea declararii starii de constrangere.

Over Constrained – culoarea implicita = rosu Under Constrained – culoarea implicita = galben Fully Constrained – culoarea implicita = verde

Unde gasiti CommandManager: DimXpert > Show Tolerance Status Meniu: Tools, DimXpert, Show Tolerance Status

8. Afisarea starii de constrangere. Fetele care sunt colorate cu verde indica faptul ca geometria este constransa

complet. Culoarea originala este afisata pentru fetele care nu au fost selectate atunci cand a fost generata schema, de exemplu colturile racordate.

Nota Aveti posibilitatea de a modifica culorile folosite pentru afisarea starii constrangerilor utilizand Tools, Options, System Options, Colors.

Dimensiuni TolAnalyst

Pentru constrangerea suplimentara a geometriei, puteti adauga Location si Size Dimensions. Aceste dimensiuni adauga caracteristici DimXpert geometriei modelului. Size dimensions definesc inaltimea, grosimea sau lungimea unei caracteristici a modelului. Location dimensions definesc pozitia caracteristicilor. Ele sunt create in acelasi mod ca si Smart Dimensions.

Unde gasiti CommandManager: DimXpert > Location Dimension sau Size

Dimension Meniu: Tools, DimXpert, Location Dimension sau Size Dimension.



9. Size Dimension.

Faceti clic pe Size Dimension si adaugati o dimensiune oricarei muchii racordate asa cum este aratat.

Nota Acest model inca nu a fost definit complet si poate ramane asa. Este necesara definirea completa a acelor caracteristici care necesita sa fie tolerate.

10. Salvati si inchideti modelul Turned Part Optiunea Turned din Auto Dimension Scheme adapteaza dimensiunile si

tolerantele geometrice unui model construit cu fete circulare. 1. Deschideti un fisier part. Deschideti turned_cover_plate din folderul

Lesson09\Case Study.

2. Bazele de cotare. Faceti clic pe Auto Dimension

Scheme si alegeti optiunile Turned si Geometric. Selectati fata plana posterioara si centrul gaurii pentru Datum Selection, corespunzatoare bazelor de cotare Primary si Secondary Datums.



3. Scope.

Pentru Scope, selectati o gaura a pattern‐ului, precum si fata plana si grosimea (fata cilindrica) ale flansei inferioare.

4. Rezultatul. Adnotarile corespunzatoare

sunt adaugate.

Folosirea Plus si Minus

Optiunea pentru Tolerance Plus si Minus poate fi folosita pentru a crea dimensiuni tolerate fara adaugarea simbolurilor geometrice.

5. Stergeti schema de tolerante. Faceti clic dreapta pe componenta cea mai de sus din DimXpertManager

turned_cover_plate, alegeti Delete si apasati pe Yes.



6. Plus si minus.

Faceti clic pe Auto Dimension Scheme si alegeti optiunile Turned si Plus and Minus. Selectati fetele corespunzatoare bazelor de cotare Primary si Secondary in acelasi mod ca la pasul 2, precum si caracteristicile care au fost selectate la pasul 3.

7. Salvati si inchideti modelul.

Adnotarile DimXpert si Desenele

Dimensiunile si adnotarile generate atunci cand schemele de dimensionare sunt create sunt catalogate drept DimXpert Annotations. Aceste adnotari, combinate cu planele care le contin, sunt foarte utile atunci cand sunt create vederi in desen.

1. Deschideti un fisier part. Deschideti DimXpert_Annotations din folderul Lesson09\Case Study.

2. Schema de cotare. Modelul contine o schema de cotare prezentata mai jos.



Planurile Adnotarilor si Vederi

Planurile pentru adnotari, Right si Front, se regasesc in folderul Annotation din arborele de proiectare FeatureManager. Toate dimensiunile create in schema de cotare sunt atribuite automat unui plan de adnotare pe baza orientarii acestora.

In acest exemplu, toate adnotarile sunt atribuite fie planului Front sau Right.

Aceste planuri sunt folosite, de asemenea, pentru a se crea Annotation Views. Aceste vederi folosesc orientarea planului si adnotarile atribuite acestor planuri pentru a forma vederi de desen. Acestea sunt marcate in View Palette cu prefixul (A).

Nota In Model View PropertyManager ele apar cu un A suprapus .

3. Creati un desen. Faceti clic pe File, Make Drawing from Part. Folositi

un sablon de marime A cu scara la 1:2. In View Palette selectati Import Annotations, DimXpert Annotations si Include items from hidden features. Trageti vederea (A) Front si plasati‐o pe foaia de desen.



Nota Pentru a include toate adnotarile care pot fi in prezente in alte vizualizari decat cea implicita Front, Top sau Right, selectati Include items from hidden features in View Palette. Daca aceasta optiune nu este selectata, adnotarile corespunzatoare extrudarii de pe fata opusa si adnotarea corespunzatoare pattern‐ului gaurilor nu vor fi afisate.

4. Salvati si inchideti desenul. Utilizarea manuala DimXpert

In plus fata de functiile de dimensionare automata ala softului DimXpert, exista metode manuale pentru a crea simboluri pentru tolerante geometrice si pentru bazele de cotare. Aceste functii sunt create in acelasi mod ca si adnotarile SolidWorks.

1. Deschideti un fisier part. Deschideti DimXpert_datum din folderul Lesson09\Case Study.

Definirea bazelor de cotare

Simbolurile corespunzatoare bazelor de cotare (datums) pot fi adaugate manual la fetele modelului. Ele sunt create in mod similar adnotarilor generate in desen.

Unde gasiti CommandManager: DimXpert > Datum Meniu: Tools, DimXpert, Datum



2. Adaugare baza de cotare. Faceti clic pe Datum si asigurati‐va ca litera A este folosita pentru Label

Settings. Faceti clic pe fata superioara a modelului si plasati simbolul. Faceti clic pe OK.

3. Cotare. Faceti clic pe Size Dimension si folosind Create Width Feature selectati

fetele indicate. Plasati dimensiunea.

Nota Denumirea caracteristicilor (Plane4, Width1) poate fi modificata manual.



4. Toleranta. Selectati dimensiunea si setati Tolerance Precision sa

fie Limit si tastati valorile limitelor dupa cum este aratat (ambele negative).

5. Salvati si inchideti fisierul.

6. Deschideti un fisier part. Deschideti DimXpert_gtol din folderul Lesson09\Case Study.

7. Baze de cotare.Adaugati bazele de cotare A, B si C dupa cum se arata.



8. Cotare. Adaugati o cota intre fetele interioare

dupa cum este aratat

Toleranta geometrica

Simbolul Geometric Tolerance poate fi atasat la o fata sau o cota a modelului. Acesta este creat in acelasi mod ca si simbolul pentru toleranta geometrica creat in desen.

Nota Bazele de cotare principale, secundare si tertiare trebuie sa existe inainte de adaugarea simbolului de toleranta geometrica.

Unde gasiti CommandManager: DimXpert > Geometric Tolerance Meniu: Tools, DimXpert, Geometric Tolerance

9. Toleranta geometrica.



Selectati dimensiunea si faceti clic pe Geometric Tolerance . Tastati valorile dupa cum este aratat si faceti clic pe OK.




Capitolul 3

Piese din tabla subțire


Lecția 1: Metoda de îndoire a tablelor subțiri Lecția 2: Metoda de conversie la table subțiri Lecția 3: Piese multicorp de tabla subțire Lecția 4: Modelarea tablelor subțiri Lecția 5: Tehnici si operații adiționale pentru table subțiri

Lecția 1 Capitolul 3 Metoda de indoire a tablelor subtiri Practica inginereasca


Lecția 1

Metoda de îndoire a tablelor subțiri


Creați o piesa de tabla folosind o îndoire de baza Adăugați piesei din tabla subțire operații specifice de îndoire Creați găuri folosind hole wizard si operații de decupare Obțineți desfășurata unei piese de tabla subțire Tăiați colturile ascuțite ale unei îndoituri Creați desene ale pieselor de tabla subțire

Capitolul 3 Lecția 1 Practica inginereasca Metoda de indoire a tablelor subtiri


Piesele de table reprezintă un tip specific de model solid. Grosimea de material este constanta si îndoiturile sunt aplicate folosind o valoare selectata a razei de îndoire. Când o decupare este necesara, ea este adăugată automat.

Toate metodele creează piese sau corpuri care pot fi desfășurate si afișate in desene:

Metoda Flange

Folosește uneltele “flange”: base (baza), edge (contur) si miter (unghi)

Metoda Conversie

Transformarea unei piese care a fost construita in mod convențional într-o piesa de table subțire sau efectuarea unei operații de “înfășurare” prin selectarea muchiilor care reprezintă îndoituri.

Alte metode

Alte metode includ schethed bends, lofted bends si derularea formelor cilindrice.

Piesele de tabla subțire pot fi proiectate ca piese singulare sau piese multiple folosind tehnici in context sau muticorp combinate cu metodele precedente. Piesa muticorp Aceasta combina doua sau mai multe corpuri intr‐un singur fișier. Ansamblu in context

Acesta combina doua sau mai multe piese intr-un singur fișier ansamblu.

Exista doua operații specifice necesare unei piese de tabla. Când prima operație de tabla subțire este aplicata (Base-Flange1 in acest caz), opțiunile selectate formează cele doua operații necesare: Sheet-Metal si Flat-Pattern. Ele sunt descrise mai jos: Operația Sheet‐Metal

Aceasta precede toate celelalte operații si conține setările folosite pentru grosime, raza de îndoire si calculele de îndoire care determina cum va fi desfășurata piesa.

Operația Flat‐Pattern

Aceasta este plasata ultima in structura si este implicit inactiva. Aceasta operație păstrează informația despre desfășurata si îndoiri si controlează starea modelului : desfășurat (operație active) sau înfășurat (operație inactiva).

Ce sunt piesele de tabla subțire ? Metode de realizare a tablelor subțiri

Piese multiple de tabla subțire

Operații necesare



Pentru Piesele muticorp va exista o pereche de operații necesare pentru fiecare corp de table subțire.

Aceasta lecție prezinta crearea unei piese de table subțire folosind flange, care este operația principala. Aceasta metoda folosește unealta Boss Flange/Tab urmata de uneltele Edge Flange si Miter Flange. In continuare este prezentata o secvență de construire a unei piese tipice de table subțire.

Base Flange Este folosita pentru a crea operația de baza pentru piesa de tabla subțire si lucrează la fel cu operația Extrude, adăugând in mod automat îndoituri utilizând o raza de racordare data Bend Radius.

Poate fi folosita si pentru a crea piese plate de tabla subțire pornind de la schița unui contur închis

Tab Poate fi folosit pentru a adauga material cu aceasi grosime ca restul modelului. Pe o fata se schiteaza profilul dorit si este extrudat in grosimea data de material.

Notă Ce este metoda „Flange” ?



Edge Flange Adauga material pentru a crea o flansa la un unghi pe o muchie existenta. Unghiul si schita profilului pot fi modificate. Mai multe flanse pot fi create simultan. Edge Flange poate fi creat pe orice combinatie de de muchii liniare sau neliniare. Este posibil sa fie adaugate si pe piese, cum ar fi muchii liniare ale pieselor cilindrice sau conice.

Miter Flange Este utilizata pentru a crea flanse care sunt conectate la un unghi la muchii existente pe model. Are optiuni de a folosi un set de muchii tangente, de a crea decupaje unde este nevoie si de a ofseta capete.

Holes Desi nu sunt specifice operatiilor de tablelor subtiri, gaurile joaca un rol important in crearea piesei. Gaurile port fi create folosind Hole Wizard sau o operatie Extruded Cut



Flat Pattern Se acceseaza prin activarea operatiei Flat-Pattern. Implicit , operatia Flat-Pattern este inactiva.

Modelul ce va fi creat reprezinta un capac profilat al unei cutii de tabla subtire. Foloseste operatiile Base Flange si Edge Flange. Este un singur corp intr-un proiect multicorp mai mare care include ceilalti pereti ai cutiei si instantele dupa sablon.

1. Piesa noua

Creați o piesa noua , unitățile folosite fiind milimetri. 2. Schita

Desenați următoarea geometrie simetrica pe planul Front.

Este operația de baza pentru o piesa de tabla subțire. Creează solidul inițial si definește setările ce vor fi folosite pentru operațiile ulterioare. Operația este derivata din operația Boss Extrude si are câteva opțiuni in dialog.

Mod de lucru

Base Flange



Direcția include aceleași condiții de capăt ce se găsesc si in operația boss extrude: Blind, Up To Vertex, Up To Surface, Offset From Surface si Mid Plane. Poate fi folosita o extruziune intr-o directie sau in doua directii.

Daca este selectat Use gauge table, alegeți Select Table pentru a selecta una din tabelele afișate. Tabelele de calcul „gauge” sunt fișiere Excel si au extensia *.xls. Stabiliti grosimea si raza de indoire pentru piesa. Daca a fost selectata Use gauge table, alegeti un tabel de calcul si una din razele asociate din meniul desfasurator. Folositi optiunile de suprascriere grosime si suprascriere raza pentru a modifica valorile impuse de tabela de calcul.

Pentru toleranta de indoire exista cinci optiuni. Tabelele si valorile sunt folosite pentru calculul lungimii dezvoltate a piesei in cateva moduri diferite:

Bend Table

Este un tabel specific unui material si contine calculul indoiturilor bazat pe grosime si raza de indoire. Folositi Insert, Sheet Metal, Bend Table, From File sau New pentru a adauga unul. Tabelele deindoire sunt fisiere Excel si au extensia *.xls.

K‐Factor

Este constanta K folosita in calcularea indoiturilor. Este ratia ce reprezinta locatia stratului neutru, masurata dinspre interior, respectand grosimea de material.

Toleranta de indoire si deducerea

Bend Allowance (BA) si Bend Deduction (BD) permit introducerea unei valori bazata pe experiența si rezultate practice. Calculul indoiturilor

Un tabel Bend Calculat ion definește intervale de unghiuri si leagă ecuații de aceste intervale.

Direcția Tabele de calcul table subțiri

Parametrii tablelor subțiri

Toleranta de îndoire



Crestările sunt executate automat când este nevoie. Auto Relief oferă trei opțiuni: Rectangular

Creează un decupaj de forma rectangulara in jurul muchiilor care necesita crestare la îndoire. Obround

Creează un decupaj ce se termina rotunjit Tear

Creează un decupaj sau o crestătura ce formează fete si muchii rupte, nu tăiate. Offset Ratio leagă mărimea unei crestări rectangulara sau rotunjita de grosimea de material. Rația implicita de 0.5 înseamnă ca crestătura va fi ½ din grosimea de material/ De exemplu, daca grosimea piesei de tabla este de 0.5 mm, crestătura va fi de 0.25 mm. Bași Flange este folosita pentru realizarea operației de baza a unei piese de tabla subțire. Flanșa este creata ca o extrudare cu o valoare a grosimii si o raza de îndoire. Un contur deschis este tratat ca o extrudare îngusta. Un contur închis este tratat ca perimetrul unei piese plate. Este folositoare pentru piesele de tabla subțire proiectate pornind de la desfășurata. Prin extindere, operația Tab poate adaugă material la orice corp de tabla subțire cu ajutorul unei schițe simple. Tab extrudeaza la grosimea de material adecvata. CommandManager: Sheet Metal > Base Flange/Tab Meniu: Insert, Sheet Metal, Base Flange

Crestare automata

Rația de taiere

Prezentare Bași Flange/Tab

Unde se găsește



3. Base Flange

Alegeti Base Flange si schimbati setarile.

End Condition : Mid Plane Depth : 400 mm Use gauge table : da Gauge table : SAMPLE TABLE – STEEL –

ENGLISH UNITS Gauge 10, R=3.81 mm Relief Type = Tear

Nu părăsiți încă dialogul.

4. Verificati daca grosimea este aplicata sub schita. Daca nu este, folositi Reverse direction pentru a o schimba. Folositi OK pentru a crea flansa. Structura arborescenta FeatureManager include operatiile Base‐Flange1 si Flat‐Pattern1. Acestea contin acelasi set de indoituri in forma infasurata si desfasurata. Operatia Flat‐Pattern1 este implicit inactiva.

Managerul de operații pentru table subțiri

Notă



Multe dintre setările făcute in dialogul Base Flange sunt acum stocate in operația Sheet‐Metal1.

5. Alegeti materialul si salvati‐l. Setati materialul Steel, AISI 304. Salvati partul si numiti‐l Capac.

Desfășurata (flat pattern) este forma aplatizata a piesei de tabla subțire. Poate fi vizualizata in orice moment in timpul procesului de modelare. Este o operație care poate fi activate in diferite moduri. CommandManager: Sheet Metal > Flatten Clic‐dreapta pe un corp in aria grafica si clic Flatten Clic pe operatia Flat‐Pattern in structura managerului de operatii si clic

Unsuppress. Odată corpul desfășurat, in coltul de confirmare Exit Flatten va reînfășura corpul. Comanda Flatten este un comutator activ‐inactiv (Unsuppress ‐ Suppress). Operația Flat‐Pattern include câteva opțiuni pentru aparenta si tratamentul desfășuratei.

Merge Faces

Desfășurata

Unde o găsiți

Notă

Optiuni desfășurata



Când opțiunea Merge Face este selectata, fetele care sunt planare si coincidente in desfășurata sunt unite. Nu vor fi afișate îndoiturile in zona de îndoire. Daca opțiunea este neselectată, muchiile tangente ale îndoiturilor desfășurate sunt afișate.

Simplify Bends Când Simpli Bends este activata, curbele din zona de îndoire sunt reprezentate ca muchii liniare in desfășurata, simplificand geometria modelului. Când opțiunea nu este selectata, curbele compuse raman in desfășurata.

Corner treatment Când se desfasoara o piesa de tabla subțire prin activarea operației Flat‐Pattern, tratarea colturilor este aplicata in mod automat astfel incat desfășurata sa fie corecta pentru mașinară. Daca opțiunea este dezactivata, desfășurata este afisata fata tratarea colturilor.

Grain Direction Selectati o muchie sau o linie pentru a stabili directia de curgere. Este folosita pentru a orienta marginile dreptunghiului de incadrare.

Face To Exclude Daca adaugati operații secundare, cum ar fi alte operații nespecifice tablelor subțiri ce interfereaza cu desfășurata, acestea pot fi excluse aici. Selectati toate fetele care sunt parte ale operației adaugate si ele vor fi excluse. Desfășurata le va ignora.

Clic‐dreapta pe o operatie Flat‐Pattern in structura managerului de operatii si clic Edit Feature.

Meniu: Selectati o operatie Flat‐Pattern si clic Edit, Definition

6. Activati Flat‐Pattern.

Selectati unealta Flatten pentru a activa operatia Flat‐Pattern. Desfasurata, completata cu liniile de indoire, este afisata la scara si forma reale co orientarea din vederea Top.

7. Dezactivati Flat‐Pattern.

Unde o găsiți



Selectati din nou unealta Flatten pentru a dezactiva operatia Flat‐Pattern.

Unealta Edge Flange poate fi folosita pentru a adaugă in mod dinamic flanse pe muchii ale tablelor subțiri. O muchie selectata poate poate fi trasa pentru a stabili mărimea si directia flansei. Daca sunt selectate mai multe muchii, toate vor avea aceleași setari dar pot fi construite in directii opuse. Sunt posibile multe variante de folosire a Edge Flange. Acestia sunt folositi pentru a mentine sau suprascrie setările făcute inițial. In acest exemplu am folosit raza implicita. Butonul Edit Flange Profile poate fi folosit la modificarea schiței profilului, inclusiv a dimensiunilor. Poate fi folosit pentru:

A schimba geometria sau dimensiunile schitei profilului

A schimba lungimea muchiei flansei

A schimba pozitiile de start sau capat ale muchiei flansei.

Setările Angle implicite duc la construcția unei flanse in unghi drept, dar pot fi modificate la un unghi măsurat de la o fata selectata. Flange Length lungimea ca valoare sau poziție pe piesa. Daca se folosește Edit Flange Profile pentru modificarea schiței, o lungime specificata aici ar putea fi suprascrisa. Setările Flange Position sunt folosite pentru a poziționa flanșa si îndoitura relativ la muchia selectata. Iată câteva exemple:

Edge Flanges

Parametrii indoiturii

Sfat

Unghi

Lungime

Notă

Poziția



Opțiunea este folosită când o noua flanșa (mai scurta) interfereaza cu alta existenta. In următorul exemplu opțiunea este inactiva in stânga si activa in dreapta.

Custom Bend Allowance reprezintă suprascrierea factorului de îndoire permisa. Relief Type reprezintă tipul de decupare tehnologica folosita. Edge Flange adaugă o singura flanșa pe o muchie. Se pot crea pe muchii drepte sau curbe. Mai multe muchii trebuie sa fie tangente dar pot include segmente curbe sau drepte. CommandManager: Sheet Metal > Edge Flange Meniu: Insert, Sheet Metal, Edge Flange

8. Directia

Selectati una din muchii asa cum este aratat si lansati Edge Flange. Trageti in jos cursorul si stabiliti lungimea in jurul valorii de 15 mm.

9. Parametri

Valorile pentru Angle si Flange Position sunt introduse prin PropertyManager.

Use default radius = Da (raza implicita)

Trim Side Bends

Custom Bend Allowance si Relief Type

Edge Flange

Unde o găsiți



Angele = 90° (unghi) Flange position = Material outside (pozitie in

afara materialului) Flange Length = Up To Vertex – selectati

acelasi vertex ca in urmatoarea figura. Nu parasiti inca dialogul.

Folosirea razei implicite mentine raza stabilita de operația base flange.

10. Muchii suplimentare Clic (edge) si selectati 11 muchii suplimentare ca mai jos. Clic OK.

Setările tablelor subțiri (tabelele de calcul a tablelor, parametrii, tolerantele îndoirilor, si decupajele automate) sunt conținute in operația Sheet‐Metal.

Notă

Editarea setărilor



Editarea operației oferă acces la aceste setari. Sunt setari separate pentru piesa si pentru fiecare corp. In următorul exemplu tabela de calcul va fi schimbata.

Clic‐dreapta pe Sheet‐Metal (piesa) sau Sheet‐Metal(#) (corp) in structura FeatureManager si clic Edit Feature.

Meniu: Selectati pe Sheet‐Metal (piesa) sau Sheet‐Metal(#) (corp si clic Edit, Definition.

11. Editarea operatiei. Expandati Sheet‐Metal in structura. Clic‐dreapta pe operatia Sheet‐Metal(1) si clic Edit Feature. Editam parametrii acestui corp, nu ai piesei. Observați controlul Override default parameters (suprascrierea parametrilor piesei). Aceasta distincție este foarte importanta. Asigurați‐va de activarea Override default parameters si selectați Gauge 16 pentru grosime si 1.905 mm pentru raza de îndoire. Toate operațiile de tabla subțire for fi afectate de aceasta modificare.

Operația Corner Trim poate fi folosita pentru a adaugă opțiuni de decupare si de a tăia colturi acolo unde combinația de tăieturi si indoiturii poate cauza solicitarea excesiva a piesei.

Tăierea Break Corners a muchiilor selectate cu raze sau la unghi si opțional selectarea doar a colturilor interne. Piesa trebuie sa se afle in stare desfășurata pentru a accesa comanda Corner Trim.

Unde o găsiți

Important !

Ajustarea colturilor

Tăierea colturilor

Notă



Sunt posibile mai multe tipuri de decupaje in legătura cu tăierea la raza sau la unghi.

Tip de decupaj Relief Type setează forma decupajului pentru muchii. Sunt disponibile Circular, Square (pătrat) sau Bend Waist (progresiv).

Centrare pe liniile de îndoire Centered on bends lines adaugă decupaje care sunt centrate relativ la liniile de îndoire, decupajul fiind circular sau pătrat.

Tangent la îndoitura Tangent to bend decupează colturile care sunt tangente la liniile de îndoire. Opțiunea funcționează numai împreuna cu precedenta.

Adăugare de colturi rotunjite Add filleted corners adaugă colturi rotunjite de o raza specifica la colturile interioare.

CommandManager: Sheet Metal > Corners > Break Corner / Corner‐Trim

Meniu: Insert, Sheet Metal, Corner Trim 12. Desfasurare

Optiuni de decupare

Unde o găsiți



Clic Flatten pentru a activa operatia Flat‐Pattern1.

13. Decuparea colturilor Clic Corners si Corners‐Trim. Clic Collect all corners sub Relief Options si setati urmatoarele:

Relief = Circular

Radius = 5mm

Add filleted corners selectat, 0.5 mm

Clic OK.

14. Infasurare Clic unealta Flatten din nou pentru a dezactiva operatia Flat‐Pattern1. Pana acum, toate uneltele folosite au creat flanse (bosses) si au adăugat material la piesa. Tăieturile pot fi făcute in modelul „desfășurat” sau „înfășurat”. Acestea pot fi făcute oricând si pe orice fata, nu sunt necesare alte precauții. Folositi utilitarul de găuri Hole Wizard pentru a crea găuri standardizate. Folositi operația generica Cut pentru a crea toate găurile ce nu pot fi create cu utilitarul de găuri. Exista doua opțiuni specifice tablelor subțiri:

Link to Thickness Dependenta de grosime poate fi folosita impreuna cu conditia Blind pentru a stabili adancimea taieturii egala cu grosimea de material.

Normal Cut Optiunea asigura ca operatia de taiere este facuta perpendicular pe grosimea de material, nu pe perpendiculara implicita la schita.

15. Hole wizard

Tăierea tablelor subțiri

Tăieturi in modelul „înfășurat”



Creati doua gauri de diametru 4mm, standard ANSI Metric, co conditia de capat Up To Next pe fata superioara a piesei asa cum este aratat mai jos. Plasati punctele simetric si clic OK.

Utilitarul de gauri nu contine optiunile Link to Thickness sau Normal Cut. 16. Operatia de taiere Desenati un cerc cu diametrul de 60 mm intr‐o schita pe fata superioara si faceti clic pe Extruded Cut. Clic pe Blind cu Link to Thickness si clic OK. Redenumiti operatia Gaura Centrala.

Notă



Daca decupajul nu trece prin întreaga piesa, atunci parametrii piesei au fost modificați si nu cei ai corpului. Link to Thickness se refera la grosimea corpului (10 gauge).

17. Gauri patrate Desenati o gaura patrata localizata ca in figura. Creati un decupaj folosind Blind cu Link to Thickness si clic OK. Redenumiti operatia „Gaura surub transport”. Multe operații într‐o piesa de tabla subțire pot fi multiplicate folosind uneltele Insert, Pattern/Mirror. Pot fi multiplicate decupaje ce folosesc Link to Thickness si Normal Cut , dar si operații ca Edge Flange si Miter Flange.

18. Linear pattern Clic Linear Pattern si multiplicati „Gaura surub transport” cu o spatiere de 90 mm pentru 2 instante. Clic OK.

19. Plan de referinta

Multiplicarea operațiilor specifice tablelor subțiri



Creati un plan centrat pe slot. Clic Insert, Reference Geometry, Plane si selectati fetele planare opuse asa cum este aratat. O relatie Midplane este sugerata. Click OK.

20. Oglindire Oglinditi folosind Mirror operatia Linear Pattern fata de noul plan de referinta.

21. Oglindiri aditionale Oglinditi operatiile de multiplicare si oglindire precedente fata de planele Right si Front pentru a completa multiplicarea.

22. Break Corner Break Corner este folosita pentru a adaugă racordări sau teșituri piesei de tabla subțire. Clic Corners si Break‐Corner, selectați fata, Chamfer si stabiliți Distance la 3mm. Clic OK.

23. Editati operatia Editați operația Break‐Corner1 si selectați restul flanșelor. Clic OK.

Break Corner



24. Salvati piesa.

Costing este o unealta cuprinzătoare folosita la determinarea costurilor unei piese de tabla subțire. Costing oferă o detaliere si o comparație a costurilor de fabricație si de material pentru piesele de tabla subțire.

CommandManager: Sheet Metal sau Evaluate > Costing

Meniu: Tools, Costing

25. Costing

Clic Costing. Selectati materialul si grosimea (Steel, AISI 304, 1.5mm). Piesa este evaluata pe baza materialului ales si a costurilor procesate așa cum sunt găsite in template. Un template poate fi personalizat pentru necesitățile utilizatorului.

Costing task pane indica un cost al materialului de peste 100 RON, adică aproximativ doua treimi din totalul de 163 RON pe piesa. PropertyManager indica un cost major de 25 RON pentru 28 indoiturii. Click Set Baseline. Aceste valori sunt cu valoare de exemplu si pot fi modificate si îmbunătățite in template

26. Modificari

Costing

Unde o găsiți

Notă



Modificați Material, Name cu Galvanized Steel. Costul va fi recalculat .

Când creați un desen al unei piese de tabla subțire, sistemul creează automat o configurație a piesei desfășurate. Aceasta configurație poate fi folosita pentru a crea o vedere a desfășuratei. Sunt câteva setari specifice pieselor de tabla subțire si desenelor. Sunt necesare atât setari de sistem cat si de document. Cu documentul desen deschis, clic Tools, Options, Document Properties, Sheet Metal pentru a vedea opțiunile Flat pattern colors si Bend notes. Click Set Baseline.

Aceste opțiuni sunt disponibile doar daca un desen (*.slddrw) este activ.

Mai multe fișiere trebuie referite de SolidWorks in Tools, Options, System Options, File Locations. Fișierele si directoarele sunt:

Sheet Metal Bend Line Note File Program Files\SolidWorks Corp\SolidWorks\lang\<lang> Fișierul este bendnoteformat.txt in directorul English.

Sheet Metal Bend Table Program Files\SolidWorks Corp\SolidWorks\lang\<lang>\Sheetmetal Bend Tables

Sheet Metal Gauge Table Program Files\SolidWorks Corp\SolidWorks\lang\<lang>\Sheetmetal Gauge Tables Fișierul este bendnoteformat.txt in directorul English.

1. Desen nou Folositi Make Drawing from Part/Assembly, creați un nou desen folosind ca template A (ANSI) Landscape (279.4mm x 215.9mm). Acesta are proprietățile proiecție Third angle si scara 1:3.

2. Vederea desfășuratei Trageți in desen vederea (A) Flat Pattern din View Palette in desen.

Piese de tabla subțire in desene

Notă

Fișiere specifice



Notele îndoiturilor sunt de asemenea adaugate, fără linii de indicație. Pot fi ascunse folosind View, Hide/Show AnNotătions, dar nu pot fi șterse.

Daca orientarea implicita a vederii desfășuratei nu este convenabila, o puteți roti. O metoda este de a selecta vederea si a face clic pe Rotate

Sfat



View. O caseta de dialog va permite introducerea unghiului de rotație – de obicei pozitiv sau negativ 90°.

3. Vederi ortografice.

Adaugati vederile *Front si *Top.

4. Salvați si închideți toate fișierele.

Capitolul 3 Exercițiul 1 Practica inginereasca Îndoiri de table subțiri


Creați acesta piesa folosind dimensiunile precizate. Folositi relații si ecuații acolo unde acestea se pot aplica pentru a păstra scopul proiectului. Acest laborator folosește următoarele abilitați: Base Flange la pagina 5 Edge Flanges la pagina 11 Taierea tablelor subtiri la pagina 16 Break Corner la pagina 19 Piesa de tabla subtire in desene la pagina 21

Scopul proiectării acestei piese este: 1.Grosimea de material este constanta. 2.Piesa este simetrica. 3.Gaurile rotunde sunt de diametru egal. 4.Indoiturile sunt egale.

Material Gauge Raza de îndoire

Aluminiu 20 3mm

Creați un part nou folosind un template implicit. 1. Schița profilului. Folosind planul de referința Front, desenați profilul complet al piesei folosind doar linii.

2. Bași flange. Extrudați Bași Flange pe o adâncime de 40 mm cu Gauge 20 Aluminiu, ofset spre interiorul profilului.

Exercițiul 1: Îndoiri de table subțiri

Scopul proiectării

Procedura

Exercițiul 1 Capitolul 3 Îndoiri de table subțiri Practica inginereasca


3. Edge flange si găuri. Folositi Edge Flange cu material spre interior pentru a adaugă doua flanse folosind o lungime de 12 mm. Folosind Hole Wizard creați 6 găuri de diametru 4 mm așa cum este arătat.

4. Break Corner.

Folositi Break Corner si adaugati teșituri de 4 mm la colturi.

5. Desfășurata

Capitolul 3 Exercițiul 1 Practica inginereasca Îndoiri de table subțiri


Activați desfășurata piesei si folositi‐o pentru a crea un desen cu template‐ul A (ANSI) Portrait.

6. Salvați piesa si desenul cu numele Brida si închideți toate fișierele.

Lecţia 2 Capitolul 3 Metoda de conversie la table subtiri Practica inginereasca


Lecția 2

Metoda de conversie la table subțiri


Convertiți o piesa standard într-o piesa de tabla subțire Importați un fișier IGES in SolidWorks Tăiați colțurile unei piese cu pereți subțiri astfel încât aceasta

sa fie recunoscuta ca piesa de tabla subțire Recunoașteți îndoiturile într-o piesa nu de tabla subțire Adăugați colțuri sudate la o piesa de tabla subțire

Capitolul 3 Lecţia 2 Practica inginereasca Metoda de conversie la table subtiri


Lectia trateaza conversia pieselor in tabla subtire. Aceste piese sunt modelate folosind tehnici convetionale, iar apoi sunt convertite in piese de tabla subtire printr-o combinatie de „decojire”, „despicare” si recunoastere a indoiturilor de pe piesa..

In urmatoarea lista apar cateva etape cheie ale procesului de modelare.

Conversia in table subtiri

Metoda combina operatiile Shell (rezulta o piesa goala cu pereti subtiri), Rip (decupeaza piesa pe muchii) si Insert Bends (recunoaste indoituri). In cazurile cand conversia nu poate da rezultatele dorite, urmatoarele comenzi individuale pot fi aplicate.

Operatia Rip

Taie un solid de-a lungul unei muchii pentru a putea adauga indoituri pe piesa.

Recunoasterea indoiturilor

Metoda converteste un solid intr-o piesa de tabla subtire. In acest fel sunt adaugate indoituri modelului.

Fisiere IGES

Cand un fisier IGES este deschis in SolidWorks, este convertit intr-un solid, daca este posibil. Acesta este un solid monolitic si neparametrizat.

Conversia in table subțiri este cel mai bine suportata de piese standard (nu cu pereti subtiri sau cu cavitati) Metoda este aplicabila pieselor de tabla subtire importate sau piese cu cavitati.

Piesele de tabla subtire create in SolidWorks 2001 sau mai vechi pot fi convertite la formatul curent in mod automat prin adaugarea unei operatii specifice tablelor subtiri (Edge Flange, Miter Flange, etc.)

Subiectele conversiei la tabla subțire

Etapele procesului

Utilizarea metodei de conversie

Utilizarea metodei de recunoastere a indoiturilor

Notă



Procesul este similar crearii operatiei Shell. Utilizarea comenzii Convert to Sheet Metal necesita setarea parametrilor pentru table subtiri, dar si cateva selectii de fete si muchii. Cateva selectii cheie sunt subliniate mai jos.

Sheet Metal Gauges

Optiunile sunt similare celor de la Tabele de calcul table subtiri (Lectia 1, pagina 6).

Parametri table subtiri

Selectia cheie este entitatea fixa; fata care va ramane pe loc atunci cand piesa este desfacuta in desfasurata ei. Selectia fetei determina muchiile decupate si limiteaza selectia muchiilor de indoire.

Combinatiile de entitate fixa si muchii de indoire pot crea rezultate diferite.

Muchii de indoire

Bend Edges definesc indoiturile piesei de tabla subtire folosind selectia de muchii sau fete.

Taieri pe muchii

Rip Edges sunt folosite pentru a crea taieturi. Ele sunt automat create pentru a permite desfasurarea piesei, in timp ce Rip Sketches pot fi definite folosind geometria schitelor.

Elemente ale conversiei in table subtiri



Intervalul Gap creat de taietura si tipul de colt (Open But, Overlap si Undelap) pot fi stabilite pentru toate colturile sau individual. Overlap Ratio defineste procentual suprapunerea flanselor intre 0(0%) si 1(100%). Operatiile Rip sunt adesea create manual cand este folosita geometrie importata.

CommandManager: Sheet Metal > Convert to Sheet Metal Meniu: Insert, Sheet Metal, Convert to Sheet Metal

1. Deschideti piesa Conversie

Aceasta piesa contine o operatie loft. 2. Conversie la table subtiri.

Clic Convert to Sheet Metal. Sub Sheet Metal Gauges selectati Use Gauge table si SAMPLE TABLE – STEEL – ENGLISH UNITS. Selectati 14 Gauge cu 2.54 mm raza de indoire.

Unde o gasiti



3. Entitatea fixa simuchiile de indoire.

Selectati fata de jos ca entitate fixa. Selectaticele trei muchii (Notăte cu Radius) ca muchii de indoire. Ele sunt afisate ca Edge<1> pana la Edge<3>. Selectia acestor muchii necesita taierea corpului pentru a putea fi desfasurat corect. Muchiile de taiat sunt selectate automat (Notăte cu Gap) si afisate ca Smart Selection <1> si Smart Selection <2>.

4. Tratamentul colturilor.

Selectati sub Corner Defaults tipul Open Butt, spatierea implicita Gap de 1 mm si clic OK.

O schita de taiere (Rip Sketch) poate fi folosita pentru a adauga o operatie de taiere bazata pe geometria unei schite. Pentru a crea mai multe taieturi pot fi folosite mai multe schite sau o schita cu un singur contur.

Folosirea schitelor de taiere



5. Schita noua

Faceti o derulare (Rollback) intre operatiile Loft1 si Sheet-Metal1. Adaugati o schita noua pe aceeasi fata folosita ca entitate fixa. Desenati trei linii dimensionate ca in figura. Parasiti schita.

6. Editarea operatiei

Faceti clic-dreapta pe bara de derulare si selectati Roll to End. Editati operatia Convert-Solid1 sifacesti clic in sectiunea Rip Schetches. Selectati schita si clic OK. Schetched Bend este folosita la adaugarea unei indoiri pe o portiune plana a piesei de tabla subtire. Va fi folosita o schita existenta cu una sau mai multe linii de indoire.

Clic Sketched Bend, selectati schita (daca e descgisa va fi automat selectata) si alegeti fata fixa in planul schitei.

Inoiri schitate

Notă



CommandManager: Sheet Metal > Schetched Bend Meniu: Insert, Sheet Metal, Schetched Bend

7. Indoire schitata

Creati o noua schita si adaugati o linie intre decupaje asa cum este aratat. Clic Sketched Bend si selectati fata schitei pe partea liniei asa cum este aratat. Setati pozitia indoiturii la Bend Centerline (centrata) si clic OK.


Unde o gasiti



In acest exemplu vom importa un fisier in format neutru (IGES) si il vom modifica pentru a putea fi procesat ca o piesa de tabla subtire. Piesa este deschisa ca un corp importat, o singura operatie reprezentand intreaga geometrie. Fisierele create in sau salvate ca alte formate pot fi deschise in SolidWorks si editate. SolidWorks foloseste dialogul standard Open pentru a accesa aceste fisiere. Acest exemplu foloseste un fisier in format IGES care consta din suprafete cu intentia de a descrie un solid. 1. Deschiderea unui fisier IGES. Clic File, Open. Din lista selectati IGES Files (*.igs;*.iges). Selectati fisierul import.IGS, dar nu apasati Open inca. 2. Optiuni. Clic options si selectati urmatoarele setari, apoi clic OK. Surface/Solid entities = Da (entitati suprafata/solid) Try Forming solid(s) = Da (formare solizi) Perform full entity check and repair errors = Da (verificare entitati si

reparare erori) Automatically run Import Diagnostic (Healing) = Da (diagnosticare

import cu reparare).

3. Open Clic Open pentru a deschide fisierul ca o piesa SolidWorks. La mesajul „Do you want to run Import Diagnostics on this part?” clic Yes. Exixta o fata defecta. Clic Attemt to Heal All in Import Diagnostics si apoi clic OK. Defectul este reparat. Daca apare mesajul „Do you want to proceed with feature recognition?”, clic No. Aceasta este o optiune pentru a rula FeatureWorks pe operatia Imported1. Oricand un fisier este importat in SolidWorks, un fisier este generat: raportul (nume.RPT). Daca exista erori in timpul importului, un al doilea fisier este generat: fisierul de eroare (nume.ERR). Ambele fisiere sunt de tip text si pot fi citite cu orice editor de texte. Fisierul de eroare contine orice eroare aparuta la deschidere, dar si sugestii si setari.

Importul geometriei in table subtiri

Deschiderea fisierelor IGES

Notă

Fisiere raport si eroare



Fisierul raport contine informatii generale despre fisierul IGES, informatia despre procesarea entitatilor, o analiza a fisierului IGES, un sumar al rezultatelor. 4. Solidul importat Suprafetele au fost lipite intr-un solid unic. Aceasta operatie unica este afisata ca Imported1.

Operatia de taiere Rip poate fi folosita pentru a deschide o cutie prin taierea colturilor unui solid cu o fanta foarte subtire, permitand piesei sa fie desfasurata. Operatia Rip poate crea trei tipuri de colturi: reducand ori un perete ori ambii pe muchia unde este aplicata.Una sau doua sageti sunt folosite cu schimbarea directiei pentru a identifica muchia/muchiile de taiat. Insert Rip este folosita pentru taierea muchiilor modelului. Taieturiile pe muchii pot fi facute si din comanda Insert Bends. CommandManager: Sheet Metal > Rip Meniu: Insert, Sheet Metal, Rip

5. Selectia muchiilor Clic pe unealta Rip si selectati muchiile ca in figura. Setati Gap la 0.10 mm si clic OK.

Folosirea operatiei Rip

Unde o gasiti

Sfat



Butonul de schimbare a directiei este folosit pentru una din cele trei tipuri de conexiune a muchiei selectate. Implicit “ambele” (doua sageti) vor fi folosite pentru toate muchiile. 6. Taieturile rezultate. Muchiile selectate sunt taiate cu ambele laturi scurtate la un colt comun si cu o fanta.

Urmatorul pas este de a adauga indoituri pe muchii ascutite (fara racordari). In acest process se stabileste cum este calculata toleranta de indoire si se specifica raza implicita de indoire. Insert Bends creaza o piesa de tabla subtire dintr‐o operatie cu pereti subtiri sau o piesa goala. Aceasta comanda adauga operatiile Sheet Metal, Flatten Bend si Process Bend. Acestea fac posibile editarea indoiturilor si desfasurarea piesei. Sectiunea Rip Parameters are aceasi functionalitate ca si Rip, permitand taierea colturilor si recunoasterea indoiturilor intr‐o operatie unica. Acesta optiune nu va fi folosita deoarece colturile au fost deja decupate. Daca modelul are fete cilindrice care reprezinta indoituri, ele vor fi convertite la indoituri de tabla subtire si vor fi desfasurate ca orice alta indoitura. Valoarea razei arcului va fi folosita in locul valorii razei de indoire. CommandManager: Sheet Metal > Insert Bends Meniu: Insert, Sheet Metal, Bends

7. Adaugare indoituri Clic Insert Bends si selectati fata indicata ca fata fixa. Stabiliti 1.5 mm pentru raza de indoire , Auto Relief Type sa fie Rectangular si Relief Ratio 1. Cand sistemul desfasoara piesa de tabla subtire, celelalte ftete vor fi rotite pentru a fi in planul fetei fixe. Folositi setarile implicite si clic OK.

Adaugarea de indoituri pe muchii ascutite

Inserare indoituri

Note

Unde o gasiti



8. Degajari Este afisat urmatorul mesaj: „Auto relief cuts were made for one or more bends.” Coltul taiat are nevoie de o degajare pentru a putea fi pliat. Sistemul adauga degajarile automat atunci cand este nevoie de ele.

9. Rezultate Patru operatii (Sheet‐Metal, Flatten‐Bends1, Process‐Bends1 si Flat‐Pattern) au fost adaugate piesei.

Exista doua modalitati de a face incursiuni in cronologia procesului si de a comuta intre diferite stari ale piesei.

Revenire (Rollback) Daca bara de revenire este trasa inaintea operatiei Flatten‐Bends1, piesa va fi afisata in starea cu colturi ascutite.

Comutarea intre stari



Revenirea inainte de operatiei Process‐Bends1 va afisa piesa in stare desfasurata. Edge Flange a fost introdusa in lectia precedenta folosind flanse cu lungime totala. Daca flansa are o lungime mai mica sau o forma diferita, clic Edit Flange Profile pentru a edita schita flansei. 10. Edge Flange Inserati o flansa cu Edge Flange. Clic Edit Flange Profile si editati schita modificand geometria si adaugand dimensiuni. Clic Finish. Setati Angle = 90°, Flange Position = Material Inside si clic OK. 11. Operatia de taiere Deschideti o schita noua pe fata superioara si desenati un dreptunghi. Creati un decupaj Cut cu conditia de capat Through All. Folositi Toggle flat display pentru a vrdea conturul desfasuratei afisat peste piesa pliata. Afisarea este temporara si va disparea la urmatoarea actiune.

Clic‐dreapta pe o fata in aria grafica si alegeti Toggle flat display dim meniul afisat.

Clic‐dreapta pe o operatie Flat‐Pattern in managerul de operatii si alegeti Toggle flat display.

12. Comutarea afisarii desfasuratei.

Editarea profilului flanselor

Desfasurarea

Unde o gasiti



Clic‐dreapta pe o fata si alegeti Toggle flat display pentru a afisa desfasurata piesei.

13. Desenarea liniilor de indoire Efectuati zoom pe una din cele doua urechi de prindere. Deschideti o schita pe fata interioara a piesei si desenati doua linii ca in figura. Nu inchideti schita.

14. Indoire schitata Alegeti unealta Sketched Bend. Folositi raza de 1mm. Selectati fata interioara a piesei ca fata fixa. Pentru pozitia indoiturii, alegeti Material Outside (spre exterior).

O sudura Welded Corner poate fi adaugata pentru a rigidiza structura piesei de labla subtire. Operatia este folosita pentru a suda colturile unei piese pliate. Cand piesa este desfasurata, sudurile sunt dezactivate. CommandManager: Sheet Metal > Corners> Welded Corner Meniu: Insert, Sheet Metal, Welded Corner

Adaugarea de suduri

Unde o gasiti



15. Selectia fetei Alegeti unealta Welded Corner. Selectati o fata ca in imagine. Pentru a doua sudura specificati si punctul de oprire ca in urmatoarea imagine.

16. Salvati si inchideti toate fisierele.

Exercitiul 2 Capitolul 3 Conversie in table subtiri Practica inginereasca


Creati acesta piesa de tabla subtire importand un fisier IGES. Acest laborator foloseste urmatoarele abilitati: Metode de recunoastere

indoiri Importul geometriei in

table subtiri Folosirea decupajelor Nervuri de intarire Converisa in table subtiri.

Scopul proiectarii acestei piese este: 1.Grosimea de material este constanta. 2.Piesa este dintr‐o singura foaie de tabla. 3Piesa este simetrica 4.Indoiturile sunt egale.

Creati un part nou folosind urmatoarea procedura. 1. Deschideti un fisier IGES. Deschideti fisierul IGES denumit IGES Ex.igs folosind setarile implicite de a incerca sa fie format un solid. Reparati piesa daca este necesar. Un solid cu pereti subtiri va fi creat.

2. Unitati. Stabiliti sistemul de unitati la MMGS.

3. Decupaje. Decupati folosind Rip toate cele noua colturi interioare cu o fanta de 1 mm, dupa cum este aratat.

Exercitiul 2: Conversie in table subtiri

Scopul proiectarii

Procedura

Capitolul 3 Exercitiul 2 Practica inginereasca Conversie in table subtiri


4. Conversia in table subtiri Folosind unealta Convert to Sheet Metal selectati fata fixa ca fiin cea din planul Top, raza de indoire de 1.5 mm si alegeti 5 muchii de indoire ca in figura.

5. Desfasurata Activati desfasurata piesei si vizualizati rezultatul. In managerul de operatii faceti clic‐dreapta pe operatia Flat‐Patterb 1 si editati‐o cu Edit Feature. Alegeti muchia cea mai lunga a piesei ca Grain Direction (directie de curgere a materialului) si clic OK. Observati rezultatul.

Dezactivati desfasurata piesei.

6. Edge Flange Folositi unealta Edge Flange pentru a adauga cinci flanse asa cum este aratat. Flansele au 15 mm latime si indoiturile sunt in afara (Bend Outside).

7. Tesirea colturilor

Exercitiul 2 Capitolul 3 Conversie in table subtiri Practica inginereasca


Folosind unealta Break Corner tesiti colturile pentru toate cele cinci flanse (chamfer) la 5mm.

8. Decuparea colturilor Desfasurati piesa si adaugati operatia Corner‐Trim de tipul Circular cu raza de 5 mm pe cele 4 colturi aratate.

9. Desenul piesei Faceti din piesa un desen folosind Make Drawing From Part ce va contine doua vederi standard, una isonometrica si o vedere a desfasuratei.

10. Salvati piesa si desenul cu numele IGES EX si inchideti toate fisierele.

Lecţia 3 Capitolul 3 Piese multicorp de tabla subtire Practica inginereasca


Lecţia 3

Piese multicorp de tabla subtire


Intelegeti diferite metode de creare si folosire a pieselor multicorp de tabla subtire.

Creati piese multicorp de tabla subtire prin schitare. Creati desene ale pieselor multicorp de tabla subtire si a

corpurilor individuale. Folosirea pieselor oglindite si pieselor inserate pentru a crea

corpuri opozabile ale aceleiasi piese. Impartirea si divizarea unui singur corp in piese multicorp de

tabla subtire.

Capitolul 3 Lecţia 3 Practica inginereasca Piese multicorp de tabla subtire


Proiectarea pieselor multicorp de tabla subtire va permite sa creati corpuri multiple de tabla subtire, de materiale diferite, in acelasi fisier. Acesta inseamna ca in structura managerului de operatii vor exista mai multe seturi de operatii specifice tablelor subtiri.

Subiectele conversiei la tabla subtire



Piesele multicorp de tabla subtire pot fi create folosind cateva tehnici. Urmatoarele unelte pot fi folosite pentru a crea o piesa multicorp de tabla subtire:

Unelte pentru table subtiri

Folositi Base Flange, Convert to Sheet Metal sau Lofted-Bend pentru a crea un nou corp al piesei.

Copiere Folositi Linear sau Circular Pattern, Mirror Part, sau Move/Copy Body pentru a copia un corp de tabla subtire al piesei.

Inserare piesa Folositi Insert Part pentru a adauga un corp intr-o piesa de tabla subtire.

Divizare Folositi Split pentru a diviza un corp de tabla subtire in corpuri multiple.

Folosirea pieselor multicorp de tabla subtire este impartita in mai multe metode intre cele doua moduri: piese multicorp si piese multicorp catre piese cu un singur corp. Ambele moduri genereaza corpuri multiple, diferenta consta in rezultatul final; o piesa multicorp sau un singur corp.

Sunt piese de tabla subtire care sunt concepute ca piese cu un singur corp si sunt finalizate ca piese multicorp. Toate corpurile in piesele multicorp de tabla subtire mostenesc raza de indoire si grosimea de material. Toleranta indoirii si degajarile nu sunt afectate.

Creati corpuri multiple pentru a defini toate „piesele” in acelasi fisier folosind o tehnica similara modelarii piesei in context.

Unelte pentru crearea pieselor multicorp de tabla subtire

Metode pentru crearea pieselor multicorp de tabla subtire

Piese multicorp



Corpurile aditionale pot fi create folosind metodele flange sau convert.

Proiectati placi si corpuri de tabla subtire si adaugati suduri folosind Fillet Bead.

Folositi Mirror Part si Insert Part pentru a crea o piesa si opusul ei. Puneti piesele impreuna in acelasi fisier si conectatile cu corpuri aditionale.

Divizati corpul de tabla subtire in mai multe corpuri folosind Split. Fiecare corp ramane un corp valid de tabla subtire.



Sunt piese de tabla subtire care folosesc mai multe corpuri si rezultatul este un corp unic:

Multiplicati corpurile de tabla subtire si unitile cu edge flanges.

Creati mai multe corpuri solide in spatiu sau folosind alte corpuri. Convertiti corpurile in corpuri de tabla subtire si unitile cu edge flanges.

Sunt piese de tabla subtire cu un singur corp create in contextul unui ansamblu folosind geometria pieselor existente.

Pentru a gazdui corpurile de tabla subtire, directorul Solid Bodies folosit pentru piesele standard este inlocuit de directorul listei de taiere Cut List. Acesta este similar cu ccel folosit la corpurile sudate Weldments.

Piese multicorp transformate in piese cu un singur corp

Piese cu un singur corp in context

Directorul listei de taiere – Cut List Folder



Piesele multicorp de tabla subtire pot folosi aceleasi operatii ca piesele de tabla cu un singur corp; diferenta consta in modul de aplicare al acestora.

Majoritatea operatiilor trebuie aplicate individual pe fiecare corp. Operatiile de taiere pot fi aplicate si pe mai multe corpuri specificand destinatarul operatiei – Feature Scope.

Un mod foarte direct de creare a geometriei corpurilor multiple de tabla subtire va fi demonstrat in urmatorul exemplu. Toata geometria va fi pastrata in acelasi fisier, evitandu-se astfel crearea corpurilor in contextul unui ansamblu.

Important ! Pentru a obtine mai multe corpuri disjuncte, o operatie care creaza un corp nou trebuie sa aiba optiunea Merge result inactiva, altfel operatia va fuziona cu corpul existent daca ele sunt in contact.

1. Deschideti piesa Capac Deschideti fisierul existent Capac.sldprt

2. Schita Creati o schita noua pe fata interioara a flansei din imagine.

3. Vedere in sectiune Creati o vedere mai clara a planului schitei si geometriei. Clic Section View si planul implicit Front la 0mm. Daca este necesar schimbati directia sectionarii. Clic OK.

Utilizarea operatiilor de tabla subtire cu corpuri multiple

Crearea corpurilor multiple prin schitare



4. Schita Creati schita folosind linii si ofset, creând un decupaj in jurul indoiturilor dupa cum este aratat.

5. Operatia Revolve Creati o operatie Revolved Base folosind schita. Dezactivati Merge result si setati unghiul la 90° pentru directia 1. Axa de revolutie va fi linia de 215 mm. Clic OK.

6. Dezactivati vederea in sectiune.



Exista mai multe modalitati de control a vizibilitatii corpurilor piesei. Isolate (izolare) este utila cand temporar se ascund sau afiseaza corpuri multiple.

Hide si Show (Ascunde si Arata) pot fi folosite la controlul vizibilitatii corpurilor individuale.

Meniu rapid: Clic‐dreapta pe un corp in aria grafica si alegeti Hide sau Show.

Meniu rapid: In structura manager de operatii clic‐dreapta pe un corp in Cut list sau orice operatie asociata cu corpul tinta si clic Hide sau Show.

Hide/Show Bodies pot fi folosite la controlul vizibilitatii corpurilor individuale prin selectie.

Meniu : View, Hide/Show Bodies.

Extindeti panelul de afisare Display Pane pentru a conrola vizibilitatea, modul de afisare, culoarea si transparenta corpurilor prin structura manager de operatii.

Daca corpul este ascuns, clic-dreapta pe orice operatie a acelui corp si alegeti Show pentru afisare.

Izolarea (Isolate) poate fi utilizata la ascunderea tuturor corpurilor exceptandu-le pe cele selectate. Exista o optiune pentru setarea vizibilitatii corpurilor eliminate ca fiind ascunse sau transparente.

Dialogul ramane activ pana cand este folosit Exit Isolate.

Meniu rapid: Clic‐dreapta pe un corp in aria grafica si alegeti Isolate. Meniu rapid: In structura manager de operatii clic‐dreapta pe un corp in Cut list si clic Isolate.

Ascunderea si afisarea corpurilor

Unde le gasiti

Unde le gasiti

Sfat

Nota

Unde le gasiti



Folosirea Keep body la conversia in table subtiri cu Convert to Sheet Metal poate duce la convertirea mai multor corpuri de tabla subtire pornind de la aceasi geometrie initiala in aceasi piesa.

7. Izolare Clic-dreapta pe noul corp si selectati Isolate.

8. Conversie Clic Convert to Sheet Metal si Use Gauge table. Alegeti SAMPLE TABLE – STEEL – ENGLISH UNITS, alegeti Gauge thickness 16 Gauge si Bend Radius 1.905mm. Selectati fata fiza si muchia de indoire ca in imagine si clic OK.

Pastrati grosimea spre interiorul corpului (Reverse thickness este dezactivat). De asemenea nu pastrati corpul (Keep body dezactivat).

Este utilizata pentru a adauga flanse care se unesc si creaza automat decupajul necesar la colturi. Este nevoie sa schitati profilul flansei pe un plan perpendicular pe muchie.

Se creaza una sau mai multe flanse interconectate. Acestea pot fi atasate la mai multe muchii si sunt automat decupate pentru a permite

Conversie cu pastrarea corpurilor

Miter Flange

Unde le gasiti



desfasurarea piesei. Este permisa plasarea flanselor spre interiorul sau exteriorul modelului.

CommandManager: Sheet Metal > Miter Flange Meniu: Insert, Sheet Metal, Miter Flange

9. Selectarea muchiei Clic Exit Isolate pentru a afisa ambele corpuri. Clic Miter Flange si selectati muchia ca in imagine. Vor fi create un nou plan si o noua schita. Adaugati o linie orizontala de 15mm lungime si iesiti din schita. 10. Propagarea Clic Propagate pentru a continua flansa pe muchia urmatoare. 11. Pozitionarea Folositi raza implicita, materialul spre interior si o fanta de 0.25mm. Clic OK.



Este folosit la stocarea informatiei referitoare la fiecare corp de tabla subtire. Contine atat informatii vizibile cat si ascunse: Atribute vizibile Operatii folosite la crearea corpului Materiale atribuite corpului Atribute ascunse Proprietati atribuite corpului Aparente atribuite corpului Directorul listei de taiere poate contine mai multe corpuri identice. Prin actualizare aceste corpuri pot fi combinate intr-un singur director si corpurile de tabla subtire pot fi recunoscute. Cand sunt facute modificari elementelor din lista, un indicator de actualizare este afisat. Meniu rapid: Clic‐dreapta pedirectorul lista de taiere in structura

manager de operatii si alegeti Update.

12. Actualizare.

Clic‐dreapta pe operatia Cut list si alegeti Update.

13. Materiale. Clic-dreapta pe corpul Break-Corner1si alegeti Material, Edit Material. Selectati SolidWorks Materials, cupru Copper, apoi alegeti Apply si Close. Pentru corpul Miter Flange1 alegeti ca material alama Brass.

Taierile Cuts, incluzand gaurile (Hole Wizard/Simple Hole), au un parametru aditional cand sunt folosite mai multe corpuri: selectia corpurilor. Destinatia operatiei – Feature Scope – determina care corpuri sunt afectate de operatia de taiere. Sunt disponibile doua optiuni: toate corpurile sau corpurile selectate. Auto select selecteaza corpurile intersectate daca selectia corpurilor este aleasa.

Directorul listei de taiere – Cut Lidt Folder

Actualizarea directorului listei de taiere

Unde o gasiti

Taierea prin corpuri multiple



14. Taiere cu destinatia operatiei. Schimbati pe vederea Back. Creati o schita pe fata folosind geometria urmatoare. Creati o taiere Cut folosind Link to thickness. In Feature Scope clic Selected bodies si selectati corpul Miter Flange1. Clic OK. 15. Oglindire. Selectati cele doua fete interioare ale piciorului si create un plan ce va fibisectoare a unghiului dintre fete. Oglinditi cu Mirror gaura precedent fata de acest plan si veti obtine o copie pe cealalta fata a piciorului.

16. Tesirea colturilor Selectati Break Corner si Break type Chamfer, 2.5mm. Selectati cele patru fete de la baza piciorului. Clic OK.



17. Gauri cu Hole Wizard Schimbati pe vederea Back. Pe o fata a piciorului adaugati doua gauri cu diametrul de 5mm, cu conditia de capat Up to Next si cu destinatia operatiei doar pe corpul picior.

18. Oglindire. Selectati planul de la pasul 15 si oglinditi cu Mirror gaurile precedent efata de acest plan si veti obtine o copie pe cealalta fata a piciorului.

Corpurile de table subtire pot fi repetate folosind operatii standard de multiplicare dupa model cum sunt Linear Pattern, Circular Pattern si Mirror cu optiunea de selectie corpuri. Fiecare corp contine ambele operatii Sheet-Metal si Flat-Pattern pe langa operatia Mirror.

Selectati Break Corner si Break type Chamfer, 2.5mm. Selectati cele patru fete de la baza piciorului. Clic OK.

19. Oglindirea corpului Clic Mirror si selectati planul Right. Sub Bodies to Mirror selectati piciorul. Dezactivati Merge solids si alegeti Propagate visual properties. Clic OK.

Repetati oglindirea folosind planul Front pentru cele doua picioare.

Multiplicarea dupa model a corpurilor de tabla subtire



20. Actualizare Clic‐dreapta pe operatia Cut list si alegeti Update.

Optiunea Create multiple flat patterns whenever a feature creates multiple sheet metal bodies din Document Property trebuie activata. Ea permite ca noile corpuri create sa fie tot de table subtire si sa poata fi desfasurate.

Proprietatile tablelor subtiri furnizeaza date extrase si definite de utilizator, din piesa sau corpurile de table subtire pentru a fi folosite in tabela cu lista de taiere din desen.

Dialogul furnizeaza file pentru sumarul listei de taiere, sumarul proprietatilor si tabela listei de taiere.

Sumar lista de taiere

Cut List Summary afiseaza valorile tuturor proprietatilor pentru toate directoarele cu corpuri solide.

Nota

Proprietatile tablelor subtirei



Sumar proprietati

Properties Summary sorteaza proprietatile intr-un mod diferit, combinand valorile corpurilor dupa numele proprietatii.

Tabela lista de taiere

Cut List Table furnizeaza o previzualizare a tabelei in desen. Folosind diferite modele de tabel se pot obtine diferite rezultate.

Lista proprietatilor



Lista proprietatilor disponibile tablelor subtiri este ampla si include informatii geometrice, calculate si extrase. Oricare dintre aceste proprietati poate fi folosita in tabela lista de taiere din desen. Urmatoarea lista contine descrierile proprietatilor disponibile.

Bounding Box Length Lungimea dreptunghiului de incadrare a geometriei (cea mai mare din cele doua dimensiuni)

Bounding Box Width Latimea dreptunghiului de incadrare a geometriei (cea mai mica din cele doua dimensiuni)

Sheet Metal Thickness Grosimea de material, extrasa din operatia Sheet-Metal

Bounding Box Area Aria dreptunghiului de incadrare a geometriei

Bounding Box Area-Blank Aria totala, incluzand toate taieturile

Cutting Length-Outer Perimetrul conturului exterior

Cutting Length-Inner Perimetrul tuturor contururilor interioare

Cut Outs Numarul decupajelor si gaurilor

Bends Numarul tuturor indoiturilor

Bend Allowance Valoarea tolerantei de indoire stabilita, extrasa din operatia Sheet-Metal

Material Numele materialului, extras din materialul piesei sau corpului



Mass Masa extrasa din proprietatile de masa ale piesei sau corpului

Description O scurta descriere a piesei sau corpului, specificata ca Sheet.

Bend Radius Raza de indoire a materialului, extrasa din operatia Sheet-Metal

Surface Treatment Note de tratament a suprafetelor pentru piesa sau corp

Dreptunghiul de incadrare este cel mai mic dreptunghi care poate incadra desfasurata piesei.

Corpurile individuale pot avea proprietati specific si valori atribuite lor. Aceste proprietati sunt create in fisier si pot fi afisate in tabela listei de taiere in desen.

Pe langa introducerea valorilor proprietatilor nespecificate, pot fi adaugate noi valori si nume de proprietati.

structura manager de operatii si alegeti Properties

21. Adaugare de proprietati Clic-dreapta pe primul director lista de taiere si alegeti Properties. Stergeti Valoarea Sheet din campul Description si introduceti valoarea Suport. In urmatoarea celula disponibila din coloana Property Name introduceti Acoperire, iar ca valoare introduceti Strat de pulberi.

Procedati la fel si pentru urmatoarele directoare, cu diferenta ca valoarea campului Description este Picior A, Picior B. Clic OK pentru a inchide dialogul.

22. Gauri.

Nota

Atribuirea proprietatilor la corpuri

Unde o gasiti



Clic View, Display, Hidden Lines Visible. Clic Hole Wizard si selectati Hole, Ansi Metric, Drill Sizes, 5.0mm. Alegeti conditia de capat Through All. 23. Schita 3D. Alegeti sectiunea Positions si clic 3D Sketch. Plasati puncte pe fetele exterioare ale flanselor interferand cu centrele gaurilor din corpurile Picior. Vor fi 16 gauri in final.

Puteti adauga relatiile de concentricitate intre puncte si gaurile din picioare dupa ce ati plasat punctele pe suprafetele exterioare ale flanselor. Puteti crea o vedere explodata similara celei create intr-un ansamblu. Assembly toolbar (trebuie activat): Exploded View Meniu: Insert, Exploded View

24. Pasii exploziei. Clic Insert, Exploded View. Selectati cele patru picioare si trageti-le pe directia verde “Y” aproximativ -300mm si eliberati butonul.

Crearea unei vederi explodate

Unde o gasiti



25. Editare. Faceti clic-dreapta pe Explode Step1 si alegeti Edit. Stabiliti valoarea offset la exact 300mm si alegeti Apply. Clic OK

26. Colapsati si salvati. Faceti clic-dreapta pe ExplView1 in Configurations si alegei Collapse. Salvati fisierul.

Piesele multicorp de tabla subtire pot fi reprezentate intr-o vedere in desen prin afisarea tuturor corpurilor sau doar a celor selectate. Pot fi adaugate baloane, cote, anotatii si tabele.

Tabela lista de taiere elemente sudate include coloane pentru numerotarea elementelor, cantitati si proprietati specifice corpurilor de tabla subtire. Aceasta tabela este echivalentul multicorp al tabelului de componenta BOM din ansamblu.

Desene multicorp

Tabela lista de taiere elemente sudate



Modelele implicite pentru tabelele lista de taiere piese sudate (Weldment Cut List Table) sunt stocate in Program Files\SolidWorks Corp\SolidWorks\lang\english\ ca fisiere *.sldwldtbt.

27. Desen. Clic File, Make Drawing From Part si selectati modelul B (ANSI) Landscape. Adaugati vederea Isometric Exploded la scara 1:5.

Clic in vedere si clic Insert, Tables, Weldment Cut List, plasati tabelul in desen cu setarile implicite.

28. Salvare tabela.

Clic-dreapta in tabela lista de taiere si alegeti Save As. Introduceti numele ListaTaiereTabla, navigate catre directorul Program Files\SolidWorks Corp\SolidWorks\lang\english si alegeti Save.

Deoarece nu exista un model de lista de taiere pentru table subtiri, ea va fi create de utilizator pentru a putea fi folosita ulterior.

Baloanele folosite in vederile desenului pot fi legate la o tabela specifica unei liste de taiere sau liste de material din desen.

Nota

Salvare format tabela

Legarea baloanelor la tabele

Unde o gasiti



CommandManager: Sheet Metal > Rip Meniu rapid: Clic‐dreapta intr‐o vedere a desenului si alegeti

Properties. Managerul de proprietati al vederii din desen: Clic o vedere in aria

grafice si alegeti More Properties.

Daca o tabela nu este atribuita vederii, baloanele s-ar putea sa nu fie numerotate corect.

29. Proprietati. Selectati vederea explodata si alegeti More Properties. Activati Link balloon text to specified table si din lista derulanta alegeti Weldment Cut List1. Clic OK si parasiti proprietatile vederii. 30. Baloane. Adaugati baloane la corpuri in vederea desenului dupa cum este demonstrat in imaginea urmatoare. Clic-dreapta in vederea explodata si alegeti Annotations, Auto Balloon Pentru numerotare automata sau Balloon pentru numerotare individuala. 31. Pagina noua. Creati o noua pagina de desen folosind acelasi model. 32. Vederea modelului. Alegeti Model View, selectati piesa si clic Next. Selectati orientarea Front si scara 1:5. Clic OK si plasati vederea in pagina.



Vederile in desen pot afisa intreaga piesa sau corpuri individuale ale piesei de tabla subtire. Optiunea Select Bodies este folosita la determinarea corpurilor ce vor fi atasate in vedere. 33. Vedere model pentru un singur corp. Alegeti Model View, selectati piesa si clic Next. Clic Select Bodies si alegeti grafic unul dintre piciorele piesei. Selectati (A) Flat Pattern si alegeti scara 1:2, plasati vederea in desen si clic OK. Adaugarea notelor de indoire este determinata de setarea de desen Tools Options, Document Properties, Sheet Metal, Display Sheet Metal bend notes. 34. Vedere aditionala. Adaugati o alta vedere in desen pentru (A) Flat Pattern a corpului Suport folosind aceeasi procedura. Folositi scara 1:4. Adaugati cote, anotatii si marcati centrele gaurilor.


Salvare format tabela

Sfat



Uneltele Mirror Part si Insert Part pot fi folosite la crearea solidelor multicorp cu corpuri in oglinda. O procedura tipica folosind aceasta metoda: 1. Creati o piesa care descrie o varianta a setului (dreapta sau

stanga). 2. Folositi Insert, Mirror Part pentru a crea piesa oglindita. 3. Creati o noua piesa. 4. Folositi Insert, Part pentru a adauga piese drept corpuri in piesa

noua. 5. Creati o schita noua pe o fata si creati un alt corp de tabla subtire. 6. Dezactivati Merge result cand creati urmatoarea operatie Base

Flange. 7. Creati corpuri aditionale si uniti‐le folosind Edge Flange.

1. Deshideti fisierul cu piesa Clic Open si alegeti piesa existenta Stanga.sldprt. Mirror Part este folosita la crearea unei noi piese ce reprezinta imaginea in oglinda a piesei sursa. Oglindirea se face fata de un plan de referinta sau o fata plana. Transfer

Transfer muta geometria selectata din piesa sursa in piesa tinta. Aceasta include : Solid bodies, Surface bodies, Axes, Planes, Cosmetic threads, Absorbed sketches, Unabsorbed sketches, Custom properties, Coordinate system, Model dimensions si Hole Wizard data.

Locate Part Optiunea Locate Part cu operatia Move/Copy apeleaza dialogul utilizat de Move/Copy body pentru a muta, roti sau constrange corpul in pozitie.

Link Break link to original part creaza o copie a piesei sursa in piesa tinta.

Meniu: Preselectati un plan de oglindire si alegeti Insert, Mirror Part

2. Mirror part Selectati Top Plane si alegeti Insert, Mirror Part.

Oglindirea si inserarea pieselor

Oglindirea piesei

Unde o gasiti



Sib Transfer alegeti doar Solid bodies. Sub Link alegeti Break link to original part si OK.

3. Save Salvati piesa cu numele Dreapta. Insert Part este folosit la introducerea pieselor existente in alte piese , cu functia de corpuri solide. Broken Link

Daca se alege Break link to original part, geometria si informatia selectata este copiata in corpurile tinta. Orice modificari ulterioare in piesele sursa nu sunt transferate catre corpurile tinta asociate.

Linked

Daca nu se alege Break link to original part, modificari ulterioare in piesele sursa unt transferate catre corpurile tinta asociate.

Ca o alternativa, prima piesa sursa adaugata pe post de corp tinta poatee fi apoi oglindita folosind Insert, Pattern/Mirror, Mirror.

Meniu: Insert, Part CommandManager: Features > Insert Part

4. New part Deschideti o piesa noua. Alegeti Insert, Part si selectati piesa Dreapta. Sub Transfer, alegeti doar Solid bodies. Deselectati Locate part with Move/Copy feature si alegeti Break link to original part. Clic OK.

Insert part

Nota

Unde o gasiti



5. Insert part and locate Alegeti Insert, Part si selectati piesa Stanga. Alegeti Locate part with Move/Copy feature si Break link to original part. Clic OK. Clic Translate si setati Delta Y la -50mm, apoi OK.

6. Save Salvati piesa cu numele Oglinda. 7. Sketch Creati o schita noua pe flansa din imagine. Desenati un dreptunghi,si adaugati relatii la colturi. 8. Base Flange Selectati Base Flange/Tab si deselectati Merge result, stabiliti directia si terminati cu OK.



Optiunea Up to Edge And Merge din operatia Edge Flange genereaza combinarea corpurilor de tabla subtire.

9. Edge Flange Selectati muchia din stanga si clic Edge Flange. Alegeti muchia de pe corpul opus si clic OK. Pentru Flange Length, Up to Edge And Merge este selectat automat. Clic Bend Outside si OK. Doua corpuri sunt combinate intr-unul singur.

Folosirea Edge Flange pentru combinarea corpurilor



10. Afisare desfasurate Cand exista mai multe corpuri de tabla subtire, faceti clic-dreapta pe un corp si selectati Toggle flat display. Clic-dreapta pe acelasi corp si alegeti Flatten. Clic Flatten din nou pentru a infasura corpul la loc. Daca exista mai multe corpuri de tabla subtire, corpul selectat este desfasurat si celelalte sunt ascunse. Optiunea din Document Property, Create multiple flat patterns whenever a feature creates multiple sheet metal bodies, trebuie activata. Corpurile de tabla subtire pot interfera sau pot intra in conflict cu alte corpuri, la fel ca piesele dintr-un ansamblu. Exista doua solutii pentru a afla interferentele dintre corpurile de tabla subtire. Folositi unealta Combine si selecti o pereche de corpuri de verificat folosind optiunea Common. Volumele care se suprapun vor aparea ca niste corpuri. Anulati operatia, reparati interferinta si repetati procedura pana cand volumul comun este indepartat. Adaugati piesa la un nou ansamblu pentru verificarea interferentei. Folositi unealta Interference Detection cu optiunea Include multibody part interferences. Reparati interferenta si repetati procedura pana cand interferentele dispar. Piesele de tabla subtire pot fi exportate in diferite formate. Lista de entitati ce pot fi exportate ca fisiere .dxf si .dwg cuprinde: Geometry, Hidden edges, Bend lines, Sketches, Library features si Forming tools.

Nota

Nota

Interferarea corpurilor

Combine

Interference Detection

Exportul corpurilor de tabla subtire



11. Save as. Clic Save As, alegeti Dxf(*.dxf) la Save as type si denumiti fisierul Export desfasurata. Clic Save. 12. Setari Pentru setarile de Export, clic Sheet Metal. Pentru entitatile de export selectati Geometry, Hidden edges si Bend lines. Pentru Output Alignement selectati doua muchii perpendiculare ca fiind axa X si axa Y. Pentru Export Options optati Separate files. Clic OK.



Fereastra DXF/DWG Cleanup este utilizata pentru previzualizare si pentru indepartarea muchiilor nedorite in desfasurata. Deoarece sunt doua desfasurate, ele sunt prezentate in doua ferestre. Folositi butoanele Next Layout si Previous Layout pentru a naviga. 13. Fisiere Clic Save pentru fiecare desfasurata. Doua fisiere noi vor fi create. Multiplicarea dupa model (patterns) poate fi utilizata la generarea de corpuri multiple. O procedura tipica este urmatoarea: 1. Creati prima operatie Base Flange a corpului ce va fi multiplicat. 2. Multiplicati corpul pentru a crea corpuri multiple. 3. Creati o schita noua pe o fata/plan si creati o alta operatie Base

Flange. 4. Creati o operatie Edge Flange care sa conecteze corpul cu operatia

base flange. 5. Repetati pentru corpuri multiplicate dupa model.

Fereastra de curatare a DXF/DWG

Multiplicarea dupa model a corpurilor



Partitionarea (Split) poate fi folosita la divizarea unui corp solid de table subtire in doua sau mai multe. Aceasta operatie va fi executata in modul in context, desi poate fi folosita si in modul piesa. In acest exemplu partitionarea va crea trei corpuri solide adiacente din care vom folosi doua. O procedura tipica este urmatoarea: 1. Creati o piesa noua intr-un ansamblu sau editati una existenta. 2. Creati un plan, suprafata sau schita pentru a diviza corpul. 3. Partitionati piesa in corpuri multiple. 4. Optional folositi Delete Solid/Surface pentru a elimina corpurile

nedorite.

1. Descideti fisierul Using_Split 2. Planuri de referinta

Adaugati doua plane de referinta masurate de Top Plane, fiecare la distanta de 300 mm fata de precedentul.

Folositi Split pentru a diviza un singur corp de tabla subtire in mai multe corpuri. Geometria de partitionare poate fi un plan, o suprafata sau o schita. Meniu: Insert,Features, Split CommandManager: Features > Split

Partitionarea - Split

Partitionarea corpurilor de tabla subtire

Unde o gasiti



3. Partitionare Clic Insert, Features, Split. Pentru Trim Tools selectati Planele create anterior. Clic Cut Part, selectati toate corpurile rezultate si clic OK.

4. Ascundere plane Ascundeti planele de referinta. Cele trei corpuri de tabla subtire sunt vizibile.

Unealta Delete Solid/Surface poate fi folosita la stergerea corpului solid selectat din piesa fara a cauza ruperea referintelor. Avantajul fata de folosirea Delete este ca va crea o operatie care poate fi dezactivata.

Meniu rapid: Clic dreapta pe un corp in directorul Cut list si clic Body,

Delete Body CommandManager: Features > Delete Solid/Surface

Stergerea solidelor si suprafetelor

Unde o gasiti



5. Stergere corp Clic dreapta pe corpul central in directorul Cut list si selectati Delete Body. Operatia Body‐Delete1 este creata si corpul este eliminat.

6. Comutare afisare desfasurata Clic‐dreapta pe corpul de jos si selectati Toggle flat display. Repetati pentru corpul de sus.


Sudurile intre corpuri pot fi reprezentate cu unealta Weld Bead sau cu unealta Fillet Bead. Unealta Weld Bead poate fi folosita pentru a adauga o geometrie cosmetizata sa simuleze un cordon de sudura, cu simboluri, pe piesa. Sudurile sunt adaugate in structura FeatureManager (managerul de operatii), in Weld Folder.

Aceste cordoane de sudura nu sunt incluse in tabela Weldment Cut List din desen, dar sunt incluse in tabela Weld.

Meniu: Insert, Weldments, Weld Bead CommandManager: Weldments > Weld Bead Unealta Fillet Bead poate fi folosita la crearea cordoanelor de sudura

corpuri separate, cu simboluri atasate.

Suduri Weld Bead

Nota

Unde o gasiti

Fillet Bead



In directorul Cut‐List‐Item vor fi incluse o operatie (Fillet Bead1) si un corp solid (Fillet Bead1).

Fillet beads nu sunt incluse in desen in tabela Weldment Cut List si nici in tabela Weld.

Meniu: Insert, Weldments, Fillet Bead CommandManager: Weldments > Fillet Bead

Nota

Unde o gasiti

Capitolul 3 Exercitiul 3 Practica inginereasca Crearea corpurilor


Folosirea operatiilor base flange, miter flange, break corner si altele pentru a crea mai multe corpuri de tabla subtire. Acest exercitiu foloseste urmatoarele cunostiinte: Piese multicorp de tabla subtire Ascunderea/afisarea corpurilor Crearea unei vederi explodate Folosirea Mirror Part si Insert Part Desene multicorpuri

Material Gauge Raza de indoire

Aluminiu 12 3mm

Creati corpuri noi de tabla subtire si urmati procedura de mai jos. 1. Corp nou de tabla subtire Deschideti piesa MB_Sketch si creati o schita pe care o veti folosi pentru o operatie Base‐Flange cu setarile pentru aluminiu.

2. Materiale

Actualizati lista de taieturi. Schimbati materialele cu otel AISI 347 pentru primul corp si cu aluminiu 3003‐H14 pentru corpul nou creat.

Exercitiul 3: Crearea corpurilor de tabla subtire

Procedura

Exercitiul 3 Capitolul 3 Crearea corpurilor Practica inginereasca


3. Tratamentul colturilor Creati o operatie de taiere prin corpul nou creat folosind dimensiunile afisate. Adaugati tesituri de 5mm pe muchiile superioare folosind break corner.

4. Corp nou de tabla subtire Adaugati un alt corp pe flansele din spate ale corpului original. Folositi aceeasi procedura ca la corpul precedent, inclusiv tesituri de 5mm.

5. Gauri Adaugati gauri de 5mm in locatiile descrise pentru toate corpurile.

Capitolul 3 Exercitiul 3 Practica inginereasca Crearea corpurilor


6. Setarile listei de taiere

Editati proprietatile listei de taiere si stabiliti valori pentru Description pentru toate corpurile.

7. Crearea unei vederi explodate Creati o noua vedere explodata a corpurilor componente.

8. Desen Creati desenul piesei, adaugati vederea explodata, vederea desfasuratei unui corp, lista de taiere si baloanele indicatoare. Pentru baloane selectati Link balloon text to specified table si selectati Weldment Cut list1 in meniul proprietatilor vederii.

Exercitiul 3 Capitolul 3 Crearea corpurilor Practica inginereasca


9. Salvati si inchideti toate piesele.

Lecţia 4 Capitolul 3 Modelarea tablelor subtiri Practica inginereasca


Lecţia 4

Modelarea tablelor subtiri


Folositi instrumentele de modelare si Design Library pentru a crea operatii de modelare cum ar fi: ambutisari, nervuri, crestaturi.

Modificati instrumentele existente sau sa creati altele noi.

Capitolul 3 Lecţia 4 Practica inginereasca Modelarea tablelor subtiri


Denumite Forming tools in lb. engleza, ele sunt utilizate la indoirea, alungirea sau modelarea tablelor subtiri. SolidWorks asigura un numar de instrumente in Design Library. Puteti edita instrumentele existente sau sa creati altele noi.

In Design Library sunt incluse ambutisari, flanse extrudate, nervuri, crestaturi. Instrumentul dorit este tras din Design Library si plasat pe o fata a piesei de tabla subtire. Acesta va modela materialul, optional va gauri, si este ascuns.

Un instrument standard poate fi plasat numai pe piese de tabla subtire, in cinci pasi.

1. Tragesti instrumentul din Design Library pe fata aleasa din model.

2. Folositi tasta Tab pentru a inversa directia deformarii, daca este necesar.

3. Plasati instrumentul prin eliberarea butonului de mouse.

4. O configuratie pentru instrument poate fi selectata din Form Tool Feature Property Manager. Sunt disponibile si alte optiuni.

5. Pot fi adaugate cu usurinta copii folosind puncte in schita din campul Position.

6. Dupa plasare, schita poate fi modificata in continuare.

Instrumentele de modelare lucreaza ca niste dispozitive care indoaie, intind sau deformeaza tablele subtiri. Fata pe care sunt aplicate corespunde cu suprafata limita a instrumentului. Implicit instrumentul actioneaza dinspre interior catre fata. Materialul este deformat cand instrumentul loveste fata pe care este aplicat.

Instrumente de modelare a tablelor subtiri

Instrumente standard

Folosirea unui instrument standard

Cum lucreaza



Fisierele furnizate de SolidWorks in Design Library sunt fisiere piesa (.sldprt). Ele trebuie localizate intr-un director marcat ca Forming Tools Folder.

Un alt tip de instrument de modelare este fisierul de tip Form Tool (.sldftp). Acesta nu trebuie stocat intr-un director marcat ca mai sus. Crearea lor va fi explicata mai tarziu in aceasta lectie.

1. Instrumente de modelare a tablelor subtiri Deschideti fisierul existent Router Table Forming Tools.sldprt

In Design Library navigati in directorul Forming Tools si apoi in directorul Embosses.

2. Izolare Izolati doar corpul Table Top.

3. Plasare Trageti „counter sink emboss” pe o fata dupa cum este aratat. Verificati orientarea operatiei. Nu este nevoie de a schimba directia. Eliberati butonul mouse-ului pentru a finaliza operatia.

Tipuri de instrumente



4. Optiuni PropertyManager contine cateva optiuni, incluzand o fata alternativa pentru plasare, rotatie si intoarcere, plus configurabilitate. Pastrati valorile implicite.

Optiunea Link to form tool permite acestei operatii sa ramana legata de instrumentul original din Design Library astfel incat atunci cand originalul este modificat si piesa va fi actualizata.

Replace Tool permite inlocuirea acestui instrument cu altul.

Punch ID permite identificarea usoara a instrumentelor intr-o tabela de stantare (punch table).

5. Adaugarea de instante In PropertyManageri comutati pe sectiunea Position. Va fi activat modul schita. Adaugati un cerc de constructie de diametru 90mm. Adaugati inca doua instante. La fel ca la adaugarea de instante de gauri cu Hole Wizard, unealta Point din schita localizeaza instantele instrumentelor.



Localizati ambutisarile pe cercul schitat la 120o.

6. Salvati fisierul.

Instrumentele „forming tools” existente pot fi modificate pentru a crea instrumente aditionale customizate.

Instrumentele de modelare existente urmeaza o procedura de constructie similara.

1. Creati o „fata de oprire” mai mare decat instrumentul final.

2. Creati forma instrumentului deasupra suprafetei „fetei de oprire”.

Modificarea unui instrument existent

Cum sunt construite



3. Indepartati prin taiere „fata de oprire”.

Instrumentul existent are o schita de orientare care nu va mai fi folosita in noile instrumente. Orientarea este controlata la plasare, bazata pe conturul instrumentului.

Culoarea rosu pur (RGB 255,0,0) este ceruta pentru a indica fetele ce vor fi eliminate.

1. Deschideti „single rib”. Navigati in folderul ribs din forming tools in Design Library si deshideti single rib printr-un dublu-clic.

2. Salvati fisierul cu alt nume, in acelasi director. Salvati fisierul cu numele Rib X.

3. Rollback Reveniti cu bara Rollback intre operatiile Base-Extrude si Sketch10. Faceti dublu-clic pe operatia Base-Extrude si modificati dimensiunea de 140 in 200.

Nota

Sfat



4. Schita Trageti bara Rollback dupa schita Sketch10 si editati-o, schimband valorile in 185 si 7, dupa cum este aratat.

5. Roll to end Clic-dreapta pe bara Rollback si alegeti Roll to End pentru a reconstrui piesa. Salvati si inchideti fisierul.

6. Modificarea corpului Leg1 Izolati corpul Leg1 si rotiti-l pentru a-l aduce in fata.

7. Plasare Trageti Rib X din directorul ribs pe fata corpului, rotiti la 0 si faceti clic pe Flip Tool pentru a schimba orientarea.

8. Dimensionare Comutati pe Position si adaugati dimensiunile de 20mm si 120mm ca in imagine. Clic OK.



9. Reordonare Repetati pasii 7 si 8 pentru cealalta fata, ca in imagine. Mutati cele doua operatii Rib X# inainte de operatiile Mirror (instantele picioarelor).

Clic Exit Isolate pentru a vedea nervurile pe toate cele patru picioare. Salvati piesa.

Operatiile de modelare care au fost create in piesa sunt afisate in desen folosinf forma modelata complet. Operatiile de modelare pot fi dezactivate intr-o configuratie separata a piesei pentru a elimina afisarea lor din piesa si desen.

O tabela de perforatii (punch table) intr-un desen asigura punch ID, tip, cantitate si locatie pentru operatiile de modelare. O operatie de modelare trebuie sa aiba stabilit un ID pentru a popula tabela.

Instrumente de modelare in desen

Tabele de perforatii



10. Editarea operatiei de modelare In panoul Design Library clic-dreapta pe operatia „counter sink emboss” si selectati Open. Din meniu selectati File, Properties.

11. Adaugarea Punch ID Selectati sectiunea Configuration Specific. Din lista Property Name alegeti Punch ID si introduceti valoarea Emboss01. Clic OK.

Salvati fisierul si inchideti-l.

12. Izolare si desfasurare Izolati corpul Table Top si apoi clic Flatten.

13. Fisierul desen Din meniu selectati File, Make Drawing from Part.

Selectati modelul A2(ANSI)_Landscape. Trageti in desen vederea (A) Flat pattern. Schimbati scara vederii in 1:5.

14. Adaugarea tabelului cu perforatii Avand vederea selectata clic Insert, Tables, Punch Table.

Pentru origine selectati gaura centrala. Pentru operatii selectati fata superioara.

Clic OK pentru a plasa tabelul.



Salvati si inchideti fisierul.

In fisierul piesa inactivati Flat Pattern si efectuati Exit Isolate pentru a vedea toate corpurile.

Instrumentele de modelare existente pot fi modificate, de asemenea pot fi create si altele noi. Fata pe care veti aplica instrumentul de modelare corespunde suprafetei de oprire, iar directia de actiune a instrumentului este normala la suprafata de oprire. Originea instrumentului de modelare va fi manipulatorul cu care veti plasa instrumentul pe piesa de tabla subtire si va fi folosita la localizarea (dimensionarea) operatiei.

Aceasta sectiune introduce liniile de divizare - Split Lines si modificarea schitei - Modify Sketch, doua scule ce sunt foarte folositoare in editarea si plasarea instrumentelor de formare.

Exista trei tipuri de instrumente de modelare: Fisier instrument de modelare (*.sldftp) Fisier piesa fara operatie de modelare (*.sldprt) Fisier piesa cu operatie de modelare (*.sldprt) De preferat, cea mai simpla si utilizata metoda de creare a instrumentelor de modelare este metoda 3, deoarece trece peste cativa pasi manuali. Rezultatul este un fisier piesa cu fete specifice pentru „oprire” si o tinta de indepartat care sunt selectate ca fiind parte a operatiei instrument de modelare. Pe aceasta metoda ne vom concentra in continuare.

Crearea unui instrument de modelare personalizat

Tipuri de instrumente de formare

Crearea unui fisier piesa tip instrument de modelare



Aceasta combinatie foloseste operatia Forming Tool si fisierul este salvat ca (*.sldprt). Prima data adaugati operatia Forming Tool, cu selectarea fetei de oprire si a fetelor de inepartat. Salvati si copiati/mutati fisierul in directorul design library\forming tools, sau in alt director marcat pentru forming tools.

Cand adaugati raze de racordare, tineti minte ca raza minima trebuie sa fie mai mare decat grosimea piesei de tabla subtire pe care acest instrument va fi aplicat. Pentru a stabili care este raza minima, folositi Tools, Check.

Liniile de divizare – split lines folosesc una sau mai multe curbe pentru a diviza o fata in doua. Curbele sunt desenate pe un plan si sunt proiectate pe fetele ce vor fi divizate.

CommandManager: Curves > Split Lines Meniu: Insert, Curve, Split Line

1. Deschideti FormFeat. Piesa contine un solid, operatii de racordare si o schita de orientare. 2. Linie de divizare Clic Split Line cu Projection si Single direction. Folositi schita pentru divizare si creati o noua fata. Aceasta fata va fi marcata pentru a reprezenta o taiere in operatia de modelare.

Important

Linii de divizare

Unde le gasiti



Forming Tool este folosit pentru a crea o operatie instrument de modelare intr-o piesa , identificand-o astfel ca un instrument de modelare. O fata de oprire si fete optionale de indepartat pot fi identificate. CommandManager: Sheet Metal > Forming Tool Meniu: Insert, Sheet Metal, Forming Tool

3. Operatia instrument de modelare Clic Forming Tool si selectati fata plana ca fata de oprire. Selectati „gaura de cheie” ca fata de indepartat. 4. Punctul de inserie Comutati in sectiunea Insertion Point. Daca este nevoie modificati punctul de insertie (punct albastru) astfel incat sa fie coincident cu originea de culoare rosie. Clic OK.

Operatia Form Tool stabileste culoarea fetei ce va fi indepartata ca fiind rosu pur (RGB 255,0,0). Aceasta este necesara pentru ca fata sa fie taiata si eliminata. Nu o modificati manual. 5. Salvare

Clic File, Save As si selectati tipul Form Tool (*.sldftp) din lista. Numiti‐l GauraCheie in acelasi director cu fisierul sursa. Inchideti fisierul si nu‐l salvati.

Instrumente de modelare

Unde le gasiti

Nota



6. Adaugati locatia fisierului. In Design Library, clic Add File Location si navigati catre directorul care contine noul instrument de modelare. 7. Deschideti fisierul Cover si adaugati gaura de cheie. Trageti instrumentul GauraCheie pe o fata a modelului, asa cum este demonstrat. Folositi tasta Tab (inainte) sau optiunea Flip Tool (dupa) daca este necesar sa schimbati directia de modelare, si rotiti pentru a orienta instrumentul asa cum este afisat. Nu apasati OK inca. 8. Rotire si pozitionare. Rotisi instrumental cu 90o si comutati in sectiunea Position. Un punct in schita indica locatia instrumentului de modelare. Folositi o relatie de coincidenta cu punctual de insertie pentru a pozitiona instrumental.

9. Oglindirea operatiilor Oglinditi operatia GauraCheie folosind planul de referinta Right.


Capitolul 3 Exercitiul 4 Practica inginereasca Instrumente de modelare


Creati un nou instrument de modelare bazat pe forma unui instrument de modelare standard. Acest exercitiu foloseste urmatoarele cunostiinte: Utilizarea unui instrument de modelare standard Ascunderea/afisarea corpurilor Instrumente de modelare

Instrumentele de modelare furnizate acopera o paleta larga de tipuri, dar toate sunt de tip piesa, lipsindu‐le operatia instrument de modelare si formatul .sldftp. Daca instrumentul va fi folosit de mai multe ori, sau este o piesa veche, poate este de preferat sa fie creataq o noua versiune cu dimensiuni corectate si cu operatia instrument de modelare. Folositi orice procedura doriti pentru a crea instrumentul. Poate fi salvat ca un fisier piesa (intr‐un director marcat pentru instrumente de modelare) sau salvat ca un instrument de modelare. 1. Piesa noua Creati o piesa noua in mm.

2. Specificatii

Pozitionati punctul de insertie in mod corespunzator. Implicit el va fi centrul geometric al fetei de oprire.

3. Instrumentul de modelare

Adaugati operatia Forming Tool folosind selectiile urmatoare.

Exercitiul 4: Instrumente de modelare

Procedura

Exercitiul 4 Capitolul 3 Instrumente de modelare Practica inginereasca


4. Salvare Salvati fisierul ca tip piesa sau ca instrument de modelare (*.sldftp). Daca il salvati ca fisier piesa, va trebui sa marcati directorul destinatie a Forming Tools Folder.

5. Deschideri Cover_Ex Deschideti piesa existenta Cover_Ex. Trageti fisierul LongLouver din Design Library pe fata superioara a piesei. Folositi Flip Tool si Rotation Angle pentru a fi siguri ca LongLouver are directia dinspre interior catre exterior.

6. Pozitionare Comutati in sectiunea Position si adaugati inca trei instante. Clic OK pentru a finaliza operatia.

7. Inlocuirea unui instrument de modelare Clic‐dreapta pe instrumentul de modelare in FeatureManager sau in aria grafica si alegeti Replace Form Tool. Navigati in Design Library – forming tools – lances si alegeti instrumentul bridge lance. Clic OK si observati ca toate instantele au fost actualizate. Daca exista erori de

Capitolul 3 Exercitiul 4 Practica inginereasca Instrumente de modelare


pozitionare, editati instrumentul de modelare si modificati unghiul de rotatie.


Lecţia 5 Capitolul 3 Tehnici si operatii aditionale pentru table subtiri Practică inginerească


Lecţia 5

Tehnici si operatii aditionale pentru table subtiri


Inchideti colturile prin extinderea fetelor. Creati operatii hem si jog. Folositi simetria pentru a usura modelarea tablelor subtiri. Creati piesele de tabla subtire desfasurate si sa adaugati

indoituri folosind indoiri schitate. Creati tablele subtiri in contextul unui ansamblu.

Capitolul 3 Lecţia 5 Practică inginerească Tehnici si operatii aditionale pentru table subtiri


In aceasta sectiune sunt introduse mai multe operatii specifice tablelor subtiri. Ele includ variatii ale unui instrument deja introdus si unele ce sunt aplicate pe geometria existenta: colturi inchise - Closed Corner, bordurare - Hem, indoire in trepte - Jog, despachetare si impachetare - Unfold si Fold.

Edge flange, operatia de indoire a muchiilor, poate fi folosita pe muchii multiple, fie ca sunt continue sau nu. Daca sunt continue, colturile unde se intalnesc vor fi decupate la fel ca la operatia Miter Flange. Exceptia este propagarea tangenta; numai un set de muchii tangente contigue pot fi selectate odata.

Decalajele la colturi pot fi inchise folosind operatia Closed Corner. Permite trei tipuri de colturi (bazate pe suprapuneri) sa fie create din acest decalaj.

1. Deschideti piesa Edge Flange and Closed Corners Piesa contine operatii de baza pentru table subtiri.

2. Orientarea piesei Prima data vom efectua o rasfrangere simpla a unei muchii. Rotiti piesa astfel incat sa vedeti muchia scurta din fata.

Operatii aditionale pentru tablele subtiri

Muchii indoite si colturi inchise



Vorbind in general, operatia Edge Flange permite sa fie selectate mai multe muchii, chiar daca nu sunt tangente sau continue. Oricum, daca o propagare tangenta este necesara, doar un set de muchii contigue poate fi tratat odata.

Pentru a selecta multiplu,trebuie ori sa pre-selectati toate muchiile, ori sa asteptati pana cand lungimea rasfrangerii este definita. Toate rasfrangerile primesc aceleasi setari dimensionale. Un dublu-clic pe rasfrangere afiseaza valorile de lungime si unghi.

Operatia Edge Flange a fost introdusa in Lectia 1. 3. Rasfrangerea muchiei Creati o operatie Edge Flange si selectati muchia scurta. Clic Use default radius si setati lungimea Length ca fiind Up To Vertex, folosind punctul inferior al partii indoite, asa cum este aratat.

In final stabiliti ca pozitia Flange Position sa fie Bend Outside.

Clic OK.

Edge Flange poate fi creata cu orice combinatie de muchii lineare sau nu, sau cu muchii lineare ale pieselor conice sau cilindrice. Muchiile curbe selectate trebuie sa fie tangente muchiilor lineare adiacente selectate pentru a crea calea de rasfrangere a muchiei.

4. Rasfrangerea muchiilor curbe Clic-dreapta pe una din cele doua muchii tangente si alegeti Select Tangency din meniul rapid.

5. Proprietati Clic Edge Flange si alegeti Use gauge table, Up To Vertex pana la acelasi punct ca mai sus si Bend Outside.

6. Partea opusa

Rasfrangerea muchiilor individuale

Nota

Rasfrangerea muchiilor curbe



Repetati procesul pentru a crea rasfrangerea pe partea opusa a piesei. Folositi aceleasi setari si procedura. Muchiile aditionale selectate trebuie sa fie tangente la prima muchie selectata. 7. Inca una Adaugati inca o rasfrangere la gaura din piesa. Folositi setarile Use gauge table, Blind la o lungime de 10mm si Material Inside. Optiunea de inchidere a unui colt schimba coltul deschis intr-unul inchis prin extinderea uneia sau ambelor fete si decuparea lor la colt. Sistemul alege automat fetele ce se potrivesc cel mai bine pentru a fi extinse corespunzator distantei decalajului. Puteti alege si manual dintre trei rezultate posibile: Imbinare - Butt Suprapunere - Overlap Suprapunere inversa – Underlap

Closed Corner este folosita pentru a extinde una sau mai multe fete la coltul teoretic. Meniu rapid: Insert, Sheet Metal, Closed Corner Managerul de comenzi: Sheet Metal >Corners

8. Colturi inchise Clic Closed Corners. Selectati cele doua fete de capat ale rasfrangerilor, dupa cum este aratat. Fetele ce se potrivesc sunt adaugate ca Faces to Match (controlate de optiunea Auto Propagation). Folositi urmatoarele optiuni: Corner type =Underlap

Inchiderea unui colt

Prezentare Closed Corner

Unde o gasiti



Gap = 1.0mm Overlap/underlap ratio = 1 Open bend region = Da Coplanar faces = Da Narrow corner = Da Auto propagation = Da

Clic OK. Instrumentul de bordurare Hem este folosit pentru plierea unei muchii a modelului folosind una sau mai multe forme. Bordurarile sunt aplicate muchiilor existente. Muchia selectata trebuie

sa fie lineara. Colturile sunt automat

imbinate la unghi la intersectiile plierilor.

Hem este folosit pentru adaugarea unei indoituri la o muchie, marind local grosimea de material. Plierile pot fi aplicate pe mai multe muchii. Meniu : Insert, Sheet Metal, Hem Managerul de comenzi: Sheet Metal > Hem

Sunt doua optiuni de cum o bordurare este adaugata unei muchii: Material Inside – material in interior Bend Outside – Indoire in exterior

Sunt patru optiuni pentru forma bordurii:

Inchis - Closed Deschis - Open

Lacrima - Tear Drop

Rola - Rolled

Bordurari - Hems

Prezentare: Hem Unde o gasiti

Pozitionare

Tip si marime



Daca doriti, puteti schimba lungimea bordurii folosind Edit Hem Length, similar cu schimbarea profilului unei rasfrangeri de muchie. 9. Adaugarea unei borduri. Clic pe instrumentul Hem si selectati muchiile din fata si spatele piesei. Folositi Reverse Direction sau sagetile grafice pentru a forta ambele borduri sa fie pe interior. Folositi tipul Material Inside si Open cu o lungime de 8mm si o spatiere Gap de 1mm.

Creati o taiere Cut folosind Link to thickness. In Feature Scope clic Selected bodies si selectati corpul Miter Flange1. Clic OK. Muchiile rasfrangerilor curbe nu pot fi bordurate. 10. Editarea latimii bordurii. Muchia lunga bordurata va trebui scurtata. In campul de selectie a muchiilor clic pe muchia lunga si alegeti Edit Hem Width. Trageti capetele la 1 mm de margini. Clic Finish si OK.

Profil

Nota



Bordurarile tip Tear Drop si Rolled Hems nu pot fi folosite pe muchii tratate cu operatia Closed Corners.

11. Desfasurata Desfasurati si impaturiti piesa folosind comanda

Swept Flange este o rasfrangere este o rasfrangere create similar cu metoda folosita la sweep, avand schite pentru profil si cale.

Rasfrangerile de tip Swept Flange pot fi folosite pentru a crea o varietate de forme complexe ale tablelor subtiri, cum ar fi traverse, balustrade si cadre, rame.

Meniu : Features, Sheet Metal, Swept Flange Managerul de comenzi: Sheet Metal > Swept Flange

1. Deschideti un fisier Deschideti fisierul existent Swept Flange.

Piesa contine doar o schita a profilului.

Nota

Swept Flange

Prezentare: Swept Flange

Unde o gasiti



2. Adaugarea unei cai Creati o schita in planul Top si desenati o cale asa cum este aratat.

3. Swept flange Pentru Sheet Metal Parameters clic Use gauge table si selectati SAMPLE TABLE – ALUMINIUM – METRIC UNITS si Gauge 12. Stabiliti raza de indoire Bend Radius la 4mm. Clic OK.



4. Desfasurata Vizualizati desfasurata si editati-i definitia. Schimbati fata fixa Fixed face cu cea afisata. Desfasurati ca sa vedeti rezultatul.

Salvati si inchideti fisierul. Piesele care sunt simetrice pot fi create ca „jumatati de model” si finalizate folosind Insert, Pattern / Mirror, Mirror… si optiunea Bodies to Mirror. Desfasurata Flat Pattern va recunoaste operatiile oglindite. 1. Deschideti piesa Deschideti piesa SM_Symmetry. Este o piesa de tabla subtire ce contine operatii base flange si edge flange. Pentru a evita problemele cu desfasurata, uneori este necesar sa se adauge manual decupaje tehnologice ale indoiturilor. Optiunea Normal Cut este folosita pentru a va asigura ca decupajul este creat perpendicular pe grosimea tablei subtiri (figura din stanga), nu pe planul schitei (figura din dreapta).

Folosirea simetriei

Decupaj tehnologic manual Decupaj perpendicular



2. Schita. Desenati un dreptunghi folosind nodurile si muchiile pentru a constrange complet schita. Folositi modul de afisare Shaded with Edges pentru a selecta mai usor muchiile.

3. Decupaj perpendicular Folosind optiunile Normal cut si Link to thikness, creati un decupaj – operatia Extruded Cut. Decupajul este creat perpendicular pe fata modelului. 4. Oglindire



Folositi Insert, Pattern/mirror, Mirror… cu optiunea Bodies to Mirror. Observati in imagine ce fata este folosita ca plan de oglindire. Desfasurata se actualizeaza in consecinta.

5. Extinsie ‐ Tab.

Adaugati o extensie – Tab, schitand pe rasfranferea vertical din stanga.

6. Degajare tehnologica Creati un decupaj tehnologic folosind urmatoarea forma. Stabiliti conditia de capat Blind si folositi Link to thickness.



7. Tesituri. Clic Break Corner si selectati optiunea Chamfers. Stabiliti Distance la 7mm si selectati urmatoarele muchii. Clic OK. Operatia Jog este folosita la adaugarea unei trepte la o rasfrangere existenta.

Operatia Jog



Jog este folosita la adaugarea unei perechi de indoiri si a unei portiuni plate la o rasfrangere. O linie desenata este folosita la pozitionare cu o distanta Jog Offset.

Meniu: Insert, Sheet Metal, Jog Managerul de comenzi: Sheet Metal > Jog

8. Schita pentru Jog Creati o schita pe fata plata creata de extensia Tab si desenati o linie verticala. Adaugati o dimensiune de 25mm pentru a o pozitiona relativ fata de muchia extensiei. 9. Selectia fetei Clic Jog si selectati fata din stanga liniei desenate.

10. Setari Jog In managerul de proprietati setati urmatoarele:

Prezentare: Jog

Unde o gasiti



Use default radius = Da End condition = Blind Depth = 0.5mm Dimension position = Inside Offset Fix projected length = Da Jog position = Bend Centerline Jog Angle = 30O

Clic OK. 11. Rezultat Operatia Jog rezultanta creaza indoituri si zone plate pe rasfrangere. Optiunea Fix projected length este folositoare cand se creaza piese in stadiul 3D (impaturite). De exemplu am creat o extensie cu o valoare totala de 45mm. Ea va ramane de 45 mm chiar si dupa adaugarea treptei Jog. In loc de a incerca sa calculati cat material aditional este nevoie pentru treapta, optiunea Fix projected length mentine dimensiunea totala corecta dupa ce treapta este adaugata. 12. Extensie ‐ Tab Adaugati o alta extensie folosind rasfrangerea verticala din dreapta pentru planul schitei. Dimensionati suprapunerea. 13. Operatia de oglindire

Proiectie lungime fixa



Oglinditi decupajul tehnologic fata de planul Right. De asemenea, adaugati o tesitura de 7mm folosind Break Corner. 14. Hole wizard Folositi instrumentul Hole Wizard pentru a crea gauri de diametru 3mm folosind conditia de capat through all (prin toate) si o schita 3D pentru a plasa centrele gaurilor. 15. Oglindire Oglinditi corpul din nou pentru a obtine rezultatul urmator.



Operatiile pentru table subtiri din libraria furnizata pot fi folosite la crearea de decupaje in model. In Design Library faceti dublu-clic pe directoarele features si Sheetmetal. Directorul este populat cu operatii din librarie ce au forma unor decupaje obisnuite in table subtiri. 16. Decupaj din librarie In librarie faceti clic pe operatia key-hole slot din directorul Sheetmetal si, fara a elibera butonul, trageti operatia peste fata afisata. Eliberati butonul mouse pentru a finaliza actiunea drag and drop. 17. Editarea schitei

Librarie cu operatii pentru table subtiri



In dialogul ce este afisat clic Edit Sketch si adaugati o relatie de coliniaritate intre planul Right si axa schitei si adaugati dimensiunea de 15mm. Clic OK. 18. A doua instanta. Adaugati inca o instanta a operatiei key-hole slot din librarie, asa cum este demonstrat. 19. Desfasurata Clic Flatten pentru a verifica desfasurata finala.

20. Salvare Salvati si inchideti fisierul.



Pe langa rasfrangere (vezi lectiile 1 si 2), mai exista disponibile cateva tehnici. Derularea conurilor si cilindrilor - Unrolling Proiectarea in desfasurata – in Flat Indoituri profilate – Lofted Bends

Pentru a desfasura o forma conica sau cilindrica, trebuie folosita metoda de recunoastere a indoiturilor Recognize Bends. Un decupaj cat grosimea minima trebuie creat in directia axei central a conului si prin perete. “Fata fixa” va fi in acest caz o muchie pentru ca actiunea de derulare sa functioneze.

1. Descideti fisierul Unroll Piesa Unroll contine un arc ce a fost extrudata ca o operatie subtire – thin.

2. Recunoasterea indoiturilor Clic Insert Bends si selectati muchia modelului asa cum este aratat. Aceasta va fi Fixed Face or Edge. Optiunile Bend Radius si Auto Relief nu au relevanta in acest exemplu. Clic OK.

3. Desfasurata Clic Flatten pentru a afisa piesa desfasurata.

Tehnici aditionale de modelare

Derularea conurilor si cilindrilor



4. Rollback Trageti bara rollback intre operatiile Flatten-Bends1 si Process-Bends1.

5. Copierea unei schite Deschideti piesa Pattern Sketch. Ea contine o schita ce va fi folosita pentru o multiplicare impusa de schita. Selectati schita si copiati‐o in clipboard. Puteti folosi Edit, Copy sau apasati CTRL+C.

6. Plasarea schitei copiate Comutati inapoi la piesa Unroll si schimbati orientarea in vederea Front. Clic pe fata desfasurata si adaugati schita folosind CTRL+V sau Edit ,Paste.

7. Editare schita Adaugati o relatie de mijloc ‐ Midpoint intre capatul din stanga al axei orizontale si muchia stanga verticala.

8. Stergere dimensiuni Stergeti cele doua dimensiuni. Puteti muta un punct pentru a observa efectul relatiilor existente in schita.

9. Adaugare de dimensiuni si relatii. Adaugati o relatie de mijloc Midpoint intre capatul din dreapta al axei orizontale si muchia verticala din dreapta. Adaugati o dimensiune lineara de 12mm. Scita rezultata va fi definita complet. Iesiti din schita cu OK.



10. Schita noua Selectati fata plata a piesei si creati o noua schita. Desenati un cerc de 12mm diametru.

11. Decupaj Decupati folosind cercul. Folositi optiunea Link to thickness.

12. Multiplicare dupa sablon Clic Insert, Pattern/Mirror, Sketch Driven Pattern, sau clic Sketch Driven Pattern in managerul de comenzi Features. Pentru Features to Pattern, selectati decupajul anterior. Clic in lista Selections si selectati schita sablon. Clic Selected point si alegeti punctul din centrul gaurii, asa cum este demonstrat. Geometry pattern nu trebuie selectat.



13. Rezultate Ascundeti schita sablon. Faceti clic-dreapta pe bara rollback si selectati Roll to End. Clic Flatten. 14. Comutare afisare desfasurata Clic‐dreapta pe geometria modelului si alegeti Toggle Flat Display.


De multe ori este preferabil sa se proiecteze piesele de tabla subtire in desfasurata si nu impaturite. Prin modelarea desfasuratei putem simplifica forma piesei brute, reducand astfel costurile de productie. SolidWorks permite lucrul pe o bucata de material plata, adaugand indoirile una dupa alta. Urmatorul exemplu arata metoda de proiectare in desfasurata si dezvoltarea modelului impaturit. 1. Deschideti fisierul sheet metal flat

Proiectarea in desfasurata



Acesta contine o schita.

2. Rasfrangerea de baza – Base flange Selectati schita si faceti clic pe Base Flange/Tab. Folositi otel 9 gauge (calibru 9) din tabela SAMPLE TABLE – STEEL – ENGLISH UNITS. Clic OK pentru a crea operatia de baza.

Cand se creaza o operatie de baza base flange dintr‐un contur inchis, doar optiunea de grosime este disponibila. Optiunea de raza nu apare deoarece schita fiind un contur inchis (plat) nu are indoiri.

3. Operatia de tabla subtire Editati operatia Sheet‐Metal1 pentru a stabili raza. Pentru Default bend radius alegeti valoarea 5.08mm. Clic OK.

4. Prima linie de indoire Creati o noua schita pe fata superioara si adaugati o linie de indoire modelului desfasurat. Folositi o linie verticala cotata fata de muchia modelului.

Nota



Liniile de indoire pot fi adaugate oricarei piese de table subtire in acelasi mod. Daca mai multe linii de indoire sunt folosite in aceeasi schita, toate indoiturile vor fi in aceeasi directie.

5. Indoire schitata Clic pe instrumentul Sketched Bend. Clic pe optiunea Bend Centerline si Use default radius. Avand o piesa plata rectangulara impartita in doua de o linie, care din cele doua fete rezultate va ramane pe loc? O fata fixa va fi aleasa pentru a determina ce ramane pe loc, bazat pe pozitia selectiei fata de linia schitata.

6. Setari Alegeti aria mai mica drept fata fixa. Selectia este indicata de un marcaj. Stabiliti unghiul de indoire la 75o. Sageata indica directia indoirii. Schimbati directia de indoire , daca doriti. Clic OK.

7. Indoire Portiunea aleasa a fetei va ramane pe loc, in timp ce celelalte indoituri vor f create in sus, la un unghi de 75o.

Nota

Fata fixa



8. A doua indoire Adaugati o a doua linie de indoire. Alegeti sectiunea centrala ca fata fixa si folositi acelasi unghi, aceeasi raza si pastrati pozitia indoiturii. Indoiti in directie opusa.

9. Rezultate Unghiurile de indoire complementare forteaza sectiunea centrala sa fie inclinata si capetele sa fie orizontale. Puteti folosi Link Values pentru a pastra unghiurile de indoire egale.


Decupajele sau alte operatii pot fi aplicate peste indoituri in modelul desfasurat. In loc de a crea modelul in desfasurata, puteti desfasura local indoiturile selectate in model si apoi le puteti inmaturi la loc.

Desfasurarea indoiturilor selectate



Folosind Unfold, indoirile existente pot fi desfasurate. Decupajele pot fi facute pe fetele desfasurate si vor aparea cand piesele sunt impaturite cu Fold. Operatiile Fold si Unfold incadreaza de obicei una sau mai multe decupari.

Meniu: Insert, Sheet Metal, Unfold sau Fold Managerul de comenzi: Sheet Metal >Unfold sau Fold

1. Deschideti piesa Deschideti fisierul Unfold and Fold.

2. Desfasurare Clic Unfold si alegeti fata plana ca Fixed Face. Clic Bend to unfold si selectati fata indoita asa cum este aratat. Clic OK.

3. Schita Selectati fata plana folosita ca fata fixa si creati o schita in care desenati un cerc peste indoitura, si pe care‐l dimensionati ca in imagine. Creati un decupaj folosind Link to thickness.

4. Impaturire

Prezentare: Desfasurare si impaturire

Unde o gasiti



Clic Fold si alegeti aceasi fata plana utilizata ca fata fixa. Clic Collect All Bends pentru a selecta automat indoirea. Clic OK.

O alta metoda de a decupa in desfasurata este de a face clic pe Flatten si a crea decupajul direct. Aceasta va crea o gaura in desfasurata, dar nu va aparea in modelul impaturit. Orice operatie ce apare dupa operatia Flat-Pattern1 in managerul de operatii va fi vizibila doar in desfasurata.

Instrumentul Lofted Bends este folosit la crearea unei piese de tabla subtire printr‐un proces de modelare intre doua profile, numit lofting. Piesa rezultata poate fi desfasurata si impaturita. Aceasta operatie are urmatoarele cerinte: Profilele din schite pot fi doar contururi deschise. Spatiile din profile trebuie aliniate pentru o desfasurata corecta. Schitele nu pot contine colturi ascutite. Nu sunt admise mai mult de doua schite cu profile.

Crearea decupajelor in desfasurata

Lofted Bends



Nu sunt suportate curbe de ghidare. Nu sunt admise axele. Piesele tip lofted bend pot fi desfasurate cu liniile de indoire vizibile in regiunile indoite. In acest caz, acesta operatie are urmatoarele cerinte aditionale: Schitele profil trebuie sa fie paralele. Schitele profil trebuie sa contina acelasi numar de linii si curbe

corespunzatoare. Lofted Bends foloseste doua schite cu profile contururi deschise pentru a crea o operatie de tabla subtire tip loft. Biblioteca Design Library contine cateva piese de tabla subtire create cu lofted bends. Ele se afla in directorul \parts\sheetmetal\lofted bends.

Meniu: Insert, Sheet Metal, Lofted Bends Managerul de comenzi: Sheet Metal >Lofted Bends

1. Deschideti piesa Deschideti fisierul Lofted Bends. Acesta contine doua schite si un plan corespunzator.

2. Clic Lofted Bends Selectati profilele in apropierea punctelor comune pentru a orienta corect operatia. Stabiliti grosimea Thickness la 4mm si adaugati 5 linii de indoire la Number of bend lines in aria Bend Line Control. Grosimea este aplicata in exteriorul schitelor. Clic OK.

Deviatia maxima este o alta cale de a controla numarul liniilor de indoire. O valoare mica a Maximum deviation creste numarul de linii de indoire.

3. Operatia finalizata Operatia completa are forma loft cu pereti subtiri.

4. Calibrare

Prezentare: Lofted Bends

Unde o gasiti

Nota



Tabela de calibre – gauge table nu poate fi folosita inainte ca operatia Sheet‐Metal1 sa fie creata. Editati Sheet‐Metal1 si clic Use gauge table, folositi otel , 8 Gauge si raza de indoire 5.08mm.

In general, lofted bends creaza deformatii in desfasurata, Puteti masura aceste deformatii in managerul de proprietati Bend Deviation. Aici sunt afisate suprafata si lungimile operatiei lofted bend.

5. Desfasurata Clic Flatten. Liniile de indoire sunt afizate in regiunile de indoire.

6. Deviatia indoirii Extindeti operatia Flat‐Pattern1. Clic‐dreapta pe Flatten‐<FreeForm Bend1>1 si selectati Bend Deviation. Managerul de proprietati Bend Deviation apare si afiseaza urmatoarele: Bend Surface Area Folded Suprafata indoirii tip loft in stare impaturita. Flat Aria indoirii tip loft in stare desfasurata. Deviation Valoarea ariei Flat minus valoarea ariei Folded. Percentage change (%) Valoarea Deviation impartita la valoarea Folded, multiplicata cu 100. Curve Lengths Max Deviation Only Selectati acest marcaj pentru a afisa doar deviatia maxima a fiecarei muchii. In stare impaturita, clic pe un nume de indoire in managerul de operatii pentru a evidentia indoirea asociata in model.

Deviatia indoirii

Nota



7. Inchideti piesa Clic OK si inchideti fisierul. Cross‐Breaks pot fi folosite pentru a adauga o reprezentare grafica a diagonalelor unei fete rectangulare plate a piesei de tabla subtire. Va fi creata o operatie Cross‐Break1 cu o schita absorbita. Aceasta operatie va aparea in vederile din desen. Meniu: Insert, Sheet Metal, Cross Break Managerul de comenzi: Sheet Metal >Cross‐Break

1. Deschideti piesa Deschideti fisierul numit Cross‐Break.

2. Alegeti fata Clic Cross‐Break si selectati fata superioara, folositi setarile implicite si clic OK.

Prezentare: Cross-Breaks

Unde o gasiti



Edit Cross Profile poate fi folosit la editarea schiteifolosite la crearea cross break. 3. Inchideti piesa Piesele de tabla subtire pot fi create in contextul unui ansamblu pentru a beneficia de avantajele modelarii ansamblelor. Folosind In-Context sau abordarea de sus in jos (Top Down) in modelarea ansamblului, piesele pot fi create direct in ansamblu. Aceste piese pot fi introduse in ansamblu ca piese noi sau construite folosind muchii convertite, muchii ofsetate, si tehnici standard de modelare. Aceasta metoda este folosita de obicei la acele piese ale caror dimensiuni sunt dependente de marimea si locatia altor componente in ansamblu. Folosindu-le se creaza referinte intre componentele din ansamblu. Referintele pot fi eliminate din piesa. In acest exemplu, piesa de tabla subtire este creata folosind geometria celorlalte doua componente, folosind o procedura in-context. Pasii de baza pentru crearea in context a pieselor de tabla subtiri pot fi urmatorii:

1. Clic Insert, Component, New Part. 2. Alegeti un plan de referinta sau o fata plana. O schita noua va

fi deschisa intr-o piesa noua, virtuala. 3. Desenati geometria pentru operatia de baza sau pentru

rasfrangere, in functie de metoda folosita. 4. Creati operatia de baza sau rasfrangerea. Adaugati alte operatii. 5. Clic Edit Component pentru a comuta intre modurile de

editare piesa si editare ansamblu. Piesa in context este creata fie virtual (intern), fie extern, in functie de setarile sistemului. Modul virtual este implicit si creaza piese ce sunt stocate in interiorul ansamblului si cu nume implicite. Ele pot fi sterse sau redenumite mult mai usor decat piesele externe.

Nota

Metode in context

Pasii pentru piesa in context

Piese virtuale vs. externe



Pentru a crea piese virtuale, clic Tools, System Options, Assemblies si anulati optiunea Save new components to external files. Pentru a crea piese externe, clic Tools, System Options, Assemblies si activati optiunea Save new components to external files. 1. Deschideti ansamblul Deschideti ansamblul existent UboltAssy din directorul UboltAssy. Acest ansamblu contine doua piese componente. 2. Creati o piesa noua Clic Insert, Component, New Part si alegeti planul Plane1. O piesa virtuala numita [Part1^UboltAssy]<1> este creata. Planul Front al noii piese este coplanar cu Plane1. O schita noua este deschisa in planul Front. 3. Schita Creati geometria schitei si dimensiunile asa cum este aratat pentru a centra un dreptunghi fata de piesa Ubolt.

4. Extrudare

Virtual

Extern



Extrudati schita folosind Mid Plane si o distanta de 29mm. 5. Operatii Creati o decupare Through All folosind diametrul exterior al tevii. 6. Conversia Folositi Convert to Sheet Metal cu grosimea de material spre interior. Clic OK. 7. Tesituri



Adaugati tesituri de 7mm in patru locuri, folosind Chamfer sau Break Corner. 8. Ofset si decupare Creati o decupare folosind un ofset la diametrul piesei ubolt. Folositi Link to thickness si clic OK. 9. Afisarea desfasuratei Clic-dreapta pe piesa si selectati Toggle flat display. 10. Salvare Salvati si inchideti fisierul.



Adaugand configuratii la piesele de tabla subtire va permite sa activati sau sa inactivati una sau mai multe indoiri in acelasi timp. Indoirile apar in multe operatii de tabla subtire. Ele sunt afisate ca Bends sau Flange-Bends in managerul de operatii. 1. Unde sunt indoirile? Deschideti piesa ProcessPlan. Extindeti operatiile de tabla subtire pentru a gasi indoirile. Indoirile Bend1 si Bend2 create in operatia Base-Flange sunt convertite la indoiri ascutite. Indoirea din Edge-Flange1 numita Flange-Bend1 este o indoire suplimentara adaugata de instrumentul Edge Flange. Bend3 a fost creata in timpul procedurii Sketched Bend. Indoirile sunt atasate la cele afisate in operatia Flat-Pattern1. Configuratiile sunt folosite la a capta diferite reprezentari ale piesei de tabla subtire. 2. Creati o noua configuratie Adaugati o configuratie numita FLAT. 3. Desfasurati piesa Clic Flatten pentru a desfasura piesa. Operatia Flat-Pattern1 va fi activata in acest fel. Acum vor exista doua configuratii: FLAT si FOLDED. 4. Copiati configuratia FLAT Clic Flatten pentru 5. Desfasurati piesa Faceti trei copii ale configuratiei FLAT. Denumiti-le: STEP1 STEP2 STEP3 6. Creati STEP1 Faceti configuratia STEP1 activa. Piesa trebuie sa ramana in starea desfasurata.

Planuri de proces Indoiri

Configuratii



Dezactivati operatia Flatten-<Bend1>1. 7. Creati STEP2 Faceti configuratia STEP2 activa. Dezactivati operatiile Flatten-<Bend1>1 si Flatten-<Bend2>1 8. Creati STEP3 Faceti configuratia STEP3 activa. Dezactivati operatiile Flatten-<Bend1>1, Flatten-<Bend2>1 si Flatten-<Flange-Bend1>1.


Capitolul 3 Exercitiul 5 Practica inginereasca Tabla subtire din desfasurata


Folosirea operatiilor base flange, miter flange, break corner si altele pentru a crea mai multe corpuri de tabla subtire. Acest exercitiu foloseste urmatoarele cunostiinte: Piese multicorp de tabla subtire Ascunderea/afisarea corpurilor Crearea unei vederi explodate Folosirea Mirror Part si Insert Part Desene multicorpuri

Material Gauge Raza de indoire

Aluminiu 12 3mm

Creati corpuri noi de tabla subtire si urmati procedura de mai jos. 1. Corp nou de tabla subtire Deschideti piesa MB_Sketch si creati o schita pe care o veti folosi pentru o operatie Base‐Flange cu setarile pentru aluminiu.

2. Materiale

Actualizati lista de taieturi. Schimbati materialele cu otel AISI 347 pentru primul corp si cu aluminiu 3003‐H14 pentru corpul nou creat.

Exercitiul 5: Tabla subtire din desfasurata

Procedura

Exercitiul 5 Capitolul 3 Tabla subtire din desfasurata Practica inginereasca


3. Tratamentul colturilor Creati o operatie de taiere prin corpul nou creat folosind dimensiunile afisate. Adaugati tesituri de 5mm pe muchiile superioare folosind break corner.

4. Corp nou de tabla subtire Adaugati un alt corp pe flansele din spate ale corpului original. Folositi aceeasi procedura ca la corpul precedent, inclusiv tesituri de 5mm.

5. Gauri Adaugati gauri de 5mm in locatiile descrise pentru toate corpurile.

Capitolul 3 Exercitiul 5 Practica inginereasca Tabla subtire din desfasurata


6. Setarile listei de taiere

Editati proprietatile listei de taiere si stabiliti valori pentru Description pentru toate corpurile.

7. Crearea unei vederi explodate Creati o noua vedere explodata a corpurilor componente.

8. Desen Creati desenul piesei, adaugati vederea explodata, vederea desfasuratei unui corp, lista de taiere si baloanele indicatoare. Pentru baloane selectati Link balloon text to specified table si selectati Weldment Cut list1 in meniul proprietatilor vederii.

Exercitiul 5 Capitolul 3 Tabla subtire din desfasurata Practica inginereasca


9. Salvati si inchideti toate piesele.



Capitolul 4

Estimarea Costurilor


Lecția 1: Introducere. Interfața cu utilizatorul Lecția 2: Estimarea costurilor pentru piesele din tablă subțire Lecția 3: Șabloane pentru piesele din tablă subțire Lecția 4: Estimarea costurilor pentru piesele prelucrate prin

frezare Lecția 5: Estimarea costurilor pentru piesele multicorp Lecția 6: Sfaturi și trucuri



Lecția 1

Introducere. Interfața cu utilizatorul

După parcurgerea cu succes a acestei lecți i veț i fi capabili să:

descrieți caracteristicile principale ale modulului de estimare a costurilor

accesați modulul de estimare a costurilor identificați principalele componentele de interfață cu

utilizatorul ale modului de estimare a costurilor

Capitolul 4 Lecția 1 Practică inginerească Estimarea costurilor. Interfața cu utilizatorul


Modulul de estimare a costurilor, denumit SolidWorks Costing, oferă posibilitatea efectuării unui calcul de estimare a costurilor de producție pentru piese din table subțiri, piese prelucrate prin frezare precum și piese multicorp, prin automatizarea procesului de estimare a costurilor și de calculație a prețurilor.

Instrumentul SolidWorks Costing se adresează:

Proiectanților

Poate compara modelele astfel încât pot fi luate decizii bazate pe costuri încă din primele etape ale proiectării.

Fabricanților

Oferă calculații de preț exacte pe baza materialelor, proceselor și a altor costuri asociate procesului de fabricație al pieselor.

SolidWorks Costing interpretează geometria în modul în care va fi prelucrată, nu în modul în care a fost modelată. Operațiile așa cum apar în CostingManager sunt diferite de operațiile așa cum apar în FeatureManager Design Tree în SolidWorks.

Instrumentul Costing oferă șabloane care asociază operațiile de fabricare cu costurile lor. Șabloanele includ informații despre costurile materialelor, costurile de prelucrare și costurile mâinii de lucru.

După ce recunoașterea operațiilor de fabricare este completă, instrumentul Costing clasifică fiecare operație de fabricație (de exemplu: trasee de tăiere, îndoiri, găuriri și operații de frezare) și aplică informațiile corespunzătoare din șablon pentru a estima costurile specifice de producție pentru operațiile respective.

În final, pe baza acestor costuri, este calculat și afișat un cost unitar total.

Ce reprezintă modulul de estimare a costurilor ?

Cui se adresează modulul de estimare a costurilor ?

Cum funcționează SolidWorks Costing?

Lecția 1 Capitolul 4 Estimarea costurilor. Interfața cu utilizatorul Practică inginerească


Unele dintre cele mai importante aspecte ale interfeței cu utilizatorul în SolidWorks sunt identificate mai jos. Accesați modulului SolidWorks Costing, astfel: Deschideți un model 3D, valid în SolidWorks

Selectați Evaluate Tab și alegeți Costing sau Tools > Costing.

Este recomandat să apăsați simbolul „pionezei” pentru a păstra meniul deschis pe perioada utilizării acestui instrument.

La deschiderea unei piese cu SolidWorks Costing este prezentată interfața de mai jos.

Panelul din partea dreaptă este denumit Costing Task Pane și reprezintă panoul cu activitățile de calculare a costurilor. Aici sunt afișate o mare parte din detaliile piesei ce va fi fabricată, precum și rezultatele estimării de costuri. Panelul din partea stângă este denumit CostingManager dar mai este referit și ca CostingTree. Acest panel este cel în care apar în primul rând toate caracteristicile de producție, operațiile de pregătire a fabricației dar și alte detalii legate de procesele de fabricație.

Interfața cu utilizatorul

Unde se găsește?

Costing Task Pane

CostingManager



Lecția 2

Estimarea costurilor pentru piesele din tablă subțire


evaluați costurile pieselor din tablă subțire utilizați CostingManager pentru piesele din tablă subțire aplicați operații personalizate pieselor din tablă subțire editați operațiile pentru piesele din tablă subțire

Capitolul 4 Lecția 2 Practică inginerească Estimarea costurilor pentru piesele din tabla subțire


Utilizați instrumentul Costing pentru a estima costul de fabricație pentru o piesa din tablă subțire.

1. Deschideți piesa din tablă subțire „sheet_metal_01.sldprt”.

2. Selectați Evaluate Tab și

alegeți Costing .

3. Apăsați “pioneza” din partea dreaptă sus pentru a menține meniul deschis și observați-l.

Dacă informațiile din șablonul pentru piese din tablă subțire sunt suficiente și piesa are atribuit un material ce se potrivește șablonului, o estimare a costurilor este efectuată iar estimarea de cost pentru piesă este afișata în Costing Task Pane.

Dacă șablonul nu conține informații suficiente sau doriți să editați valorile de intrare pentru evaluare a costurilor, urmați pașii de mai jos.

4. În Costing Task Pane:

În Costing Template tab alegeți șablonul „sheetmetaltemplate_default (metric)”.

În Material tab alegeți „Steel” pentru Class și „Plain Carbon Steel” pentru Name. Stabiliți Thickness from template la valoarea 0.8000mm pentru a coincide cu grosimea materialului piesei și stabiliți Material cost la valoarea de 3$/kg.

Etapele estimării costurilor pentru piesele din tablă subțire

Costing Task Pane

Lecția 2 Capitolul 4 Estimarea costurilor pentru piesele din tabla subțire Practică inginerească


Material Cost reprezintă costul materialului din șablonul corespunzător combinației selectate la Class, Name și Tickness. Puteți suprascrie costul materialului fără a edita șablonul. Această suprascriere afectează doar piesa deschisă nu și șablonul. Dacă suprascrieți costul materialului, căsuța ce conține valoarea acestuia va apare cu culoarea galbenă.

În Blank Size tab selectați Preview în Graphics Area, alegeți Bounding Box pentru Area to cost și stabiliți Offset la 5.00mm.

În Quantity tab stabiliți Total number of parts la 50 și Lot size la 50.

Bifați opțiunea Markup/Discount și introduceți ‐15% pentru o reducere de 15 procente din costul total al piesei.

Utilizați CostingManager (CostingTree) din partea stângă a ferestrei programului SolidWorks pentru a vedea modul în care Costing clasifică fiecare operație necesară pentru fabricarea piesei.

1. Deschideți piesa din tablă subțire „sheet_metal_01.sldprt”.

2. Selectați Evaluate Tab și alegeți Costing .

CostingManager



Directorul Setup conține costurile asociate cu setările pentru operațiile de pregătire a fabricației, cum ar fi pregătirea mașinii pentru prelucrarea unui lot de piese. Fiecare operație de prelucrare a piesei necesită un cost de instalare.

Extindeți directorul Setup și glisați cursorul mouse-ului peste unul din costurile de instalare pentru a observa modul de calcul al acestuia. Costul de instalare este calculat pentru o piesă.

Directorul Cut Paths conține traseele de taiere ale sculelor care realizează operațiile de prelucrare 2D, cum ar fi tăierea cu laser, cu jet de apă sau cu plasmă.

Directorul Cut Paths conține:

Numărul de tăieri necesare pentru piesă Metoda de tăiere ce va fi utilizată Costul fiecărei tăieri

Costul fiecărei tăieri este calculat astfel: Cost = Lungimea tăierii * Cost pe unitatea de lungime din șablonul pentru piese din tablă subțire

Extindeți directorul Cut Paths și glisați cursorul mouse-ului peste unul din traseele de tăiere pentru a observa modul de calcul al costului. Selectați un traseu de tăiere pentru a evidenția geometria corespunzătoare din model.

Directorul Bends conține toate îndoirile piesei din tablă subțire. Acestea sunt împărțite în doua categorii: îndoiri normale și închise (hems).

Toate îndoirile din director indică operația de îndoire ce se va folosi și costul fiecărei îndoiri.

Setup Folder

Cut Paths

Bends



Directorul Library Feature conține Forming Tools și Library Features aplicate piesei. Costul fiecărui element este calculat pe cursă, așa cum este definit în șablonul pentru piese din tablă subțire.

Glisați cursorul mouse-ului peste Library Feature pentru a observa ecuația utilizată la calculul costului.

Directorul Custom Operations conține orice operație care nu este recunoscută automat de SolidWorks Costing. Un cost pentru o operație personalizată poate fi calculat ca și un cost asociat: întregii piese, greutății piesei, unor fețe specifice ale piesei, unor muchii ale piesei sau unei operații cu o singură trecere cum ar fi o operație de îndoire.

Puteți defini operații personalizate în șablonul pentru piese din tablă subțire și le puteți aplica automat sau manual.

Puteți defini de altfel operații personalizate, fără a edita șablonul

pentru piese din tablă, dând click pe Add Custom Operation în CostingManager.

Fiecare element din director afișează denumirea operației selectate și tipul de selecție.

Glisați cursorul mouse-ului peste o operație personalizată pentru a observa ecuația utilizată la calculul costului.

Directorul No Cost Assigned conține operațiile care:

Nu sunt recunoscute automat de Costing Nu sunt definite în șablonul pentru piese din tablă subțire Au cost zero Dacă atribuiți cost zero unei operații, ea va fi mutată în acest folder. Dacă atribuiți un cost pentru o operație din directorul No Cost Assigned , aceasta va fi mutată în directorul corespunzător și va apare cu caractere italice și un asterisc pentru a indica o suprascriere. Dacă operația căreia îi atribuiți cost nu este de tip cut path, bend sau library feature, aceasta va fi mutată în directorul Custom Operations.

Library Feature

Custom Operations

No Cost Assigned



5. Extindeți directoarele Setup, Cut Paths și Bends și examinați informațiile.

6. Selectați piesa și modificați dimensiunea verticală de la 120mm la 240mm. Rebuild.

7. Click dreapta pe Cut Path 3 (asociat cu fanta centrala) din directorul Cut Paths si selectați tipul sculei WaterJet.

8. Click dreapta pe Hem în aria grafică si selectați Supress. Selectați Click to Update în Costing Task Pane.



9. Selectați Add Custom Operation în colțul din stânga sus al Costing Tree.

Selectați Painting Selectați All Faces > OK.

10. Selectați iar Add Custom Operation.



Selectați Add New din dropdown list. La denumire introduceți Deburring (debavurare). Introduceți Setup Cost = 5, Operation Cost = 0.0025. Selectați „Edge Length” pentru Operation Cost și „All edges” > OK.

11. Extindeți directorul Custom Operation. Observați că sunt afișate și cele două operații adăugate anterior. 12. Setați Baseline dând click pe butonul „Lock” adiacent. (Valorile din imagini au scop demonstrativ, ele putând reprezenta rezultate eronate.)



13. Înlocuiți materialul cu AISI 304. Observați creșterea semnificativă a costului.

14. Ștergeți operația personalizată de la Painting prin click dreapta pe operația respectivă și apoi Remove Custom Operation. Comparați costurile înainte și după aceasta acțiune. 15. Asigurați-vă că nu aveți deschis vre-un document Microsoft Word. Creați un raport de costuri prin selectarea butonului Create Report din colțul dreapta jos.

Dacă nu poate fi găsit un șablon pentru raport, mergeți în Options > File Locations > Costing Report Template Folder și selectați directorul corect.

De reținut!



Lecția 3

Șabloane pentru piesele din tablă subțire


știți unde sa găsiți informațiile referitoare la șabloanele pentru piesele din tablă subțire

creați un șablon nou pentru piesele din tablă subțire editați un șablon pentru piesele din tablă subțire utilizați Costing Template Editor

Capitolul 4 Lecția 3 Practică inginerească Șabloane pentru piesele din tablă subțire


Șablonul pentru piesele din tablă subțire conține procedurile utilizate pentru fabricarea pieselor respective. Șablonul poate include informații personalizate, cum ar fi: costul materialului, costul operațiilor de fabricare precum și costurile de instalare pentru fabricare.

Costurile calculate cu SolidWorks Costing sunt cu atât mai precise cu cat informațiile din șablon sunt mai precise. Deși SolidWorks oferă șabloane pre-completate, este indicat să creați propriile șabloane personalizate bazate pe costurile dvs. de fabricație.

Colaborați cu departamentele de producție și cu furnizorii externi pentru a crea șabloane personalizate care să reflecte costurile reale.

Cel mai bun mod de a afla costurile de operare pentru piesele din tablă subțire este colaborarea cu departamentul de producție.

Dacă lucrați într-un departament de producție consultați furnizorul de mașini-unelte pentru estimarea randamentului la tăiere. Această informație este adesea conținuta în programul mașinii-unelte sau în documentația acesteia.

Cel mai bun mod de a afla costurile cu materialul pentru piesele din tablă subțire este colaborarea cu departamentul de producție și/sau cu departamentul de achiziție.

Cel mai bun mod de a afla costurile de operare pentru piesele din tablă subțire este colaborarea cu departamentul de producție.

Puteți crea șabloane noi pentru utilizarea acestora împreună cu instrumentul Costing.

1. Deschideți piesa „sheet_metal_01.sldprt”.


3. Asigurați-vă că este selectat șablonul „sheetmetaltemplate_default

(metric)” și selectați Launch Template Editor în Costing Task Pane, în aria Costing Template.

Unde se află informațiile referitoare la șabloanele pentru piesele din tablă subțire?

Sfat

Costuri de operare

Sfat

Costuri cu materialul

Costuri cu Setup, Library Features și Custom Operations

Crearea unui șablon nou

Lecția 3 Capitolul 4 Șabloane pentru piesele din tablă subțire Practică inginerească


4. În Costing Template Editor click New .

5. În dialogul New Costing Template alegeți Template for sheet metal

parts , și apoi OK.

6. Completați datele necesare în câmpurile pentru Material, Thickness, General, Cut, Bend, Library Features și Custom.

Șablonul nu poate fi salvat până nu sunt completate câmpurile pentru Material și Thickness.

7. Click Save > În căsuța de dialog Save As la File name introduceți denumirea șablonului > Save > Închideți editorul de șabloane.

De reținut!



Puteți modifica un șablon oricând intervin modificări în structura costurilor. De exemplu, dacă prețul oțelului crește puteți modifica acest cost în șablon. Dacă doriți să operați o modificare doar temporara ș nu să modificați datele șablonului, puteți suprascrie valorile în CostingManager sau în Costing Task Pane. Șabloanele implicite sunt protejate la scriere. Puteți modifica un șablon implicit dar va fi necesar să îl salvați cu o denumire diferită de cea implicită.

1. Deschideți piesa „sheet_metal_01.sldprt”.


3. În Costing Task Pane, la Costing Template > selectați șablonul pe care doriți să îl modificați > Launch Template Editor.

4. În Costing Template Editor editați șablonul.

5. Click Save > Închideți Costing Template Editor.

Editorul de șabloane este prezentat în mai multe secțiuni:

General În această secțiune stabiliți opțiunile legate de unități de măsura și moneda de calcul.

Material În această secțiune stabiliți materialele pe care doriți să le utilizați la fabricarea pieselor.

Thickness În această secțiune stabiliți valorile grosimilor și a costurilor pentru fiecare combinație de clasă și material.

Cut În această secțiune stabiliți costurilor metodelor de tăiere în funcție de lungime sau numărul de treceri.

Bend În această secțiune stabiliți costurilor metodelor de îndoire în funcție de tipul îndoirii.

Library Features În această secțiune stabiliți costurilor operațiilor de tipul library feature, punch features și forming tools.

Custom În această secțiune definiți costurile operațiilor adiționale ce contribuie la costurile de fabricare a piesei, cum ar fi vopsirea.

Modificarea unui șablon

De reținut!

Editorul de șabloane

Lecția 3 Capitolul 4 Șabloane pentru piesele din tablă subțire Practică inginerească


Puteți modifica operațiile de fabricație în șablonul pentru Costing sau în CostingManager. Pentru toate operațiile puteți suprascrie costurile.

Dacă modificați șablonul pentru Costing, toate piesele ce vor fi evaluate cu ajutorul acestui șablon vor fi afectate. Dacă aplicați modificările în CostingManager doar piesa curentă va fi afectată.

Pentru a edita operațiile în CostingManager, urmați pașii:

1. Extindeți un director din CostingManager.

2. Selectați un articol și dați click dreapta pe aceasta. Din meniul afișat selectați una din opțiuni.

Mai jos este prezentată descrierea fiecărui articol din CostingManager.

Articolul din CostingManager

Opțiunea afișată

în meniu

Descriere

Directorul Setup Select Setup Cost

Adaugă un cost de instalare existent în directorul Setup .

Add Setup Cost

Creează un cost de instalare nou în directorul Setup , denumit Setup Cost n .

Articolele din folderul Setup

Remove Setup Cost

Elimină articolul din directorul Setup .

Editarea operațiilor pentru piesele din tablă subțire



Articolul din CostingManager

Opțiunea afișată

în meniu

Descriere

Articolele din directorul Cut Paths

Cutting machines defined in the template

Stabilește o sculă de tăiere diferită. De exemplu puteți avea două mașini cu laser dintre care puteți alege.

Articolele din directorul Bends

Brake machines defined in the template

Stabilește o mașina diferită pentru realizarea îndoirilor pe piesă.

Articolele din directorul Library Features

Library features defined in the template

Stabilește alt library feature drept substitut pentru cel selectat în mod automat.

Directorul Custom Operations

Add Custom Operation

Creează o nouă operație personalizată.

Articolele din directorul Custom Operations

Edit Custom Operation

Modifică o operație personalizată.

Remove Custom Operation

Elimină articolul din directorul Custom Operations .

Articolele din directorul No Cost Assigned

Library features defined in the template

Asociază articolul cu library feature.



Lecția 4

Estimarea costurilor pentru piesele prelucrate prin frezare


evaluați costurile pieselor prelucrate prin frezare utilizați CostingManager pentru piesele prelucrate prin frezare aplicați operații personalizate pieselor prelucrate prin frezare editați operațiile pentru piesele prelucrate prin frezare

Capitolul 4 Lecția 4 Practică inginerească Estimarea costurilor pentru piesele prelucrate prin frezare


Utilizați instrumentul Costing pentru a estima costul de fabricație pentru o piesa prelucrată prin frezare.

1. Deschideți piesa prelucrată prin frezare „machined_05.sldprt”.

2. Selectați Evaluate Tab și alegeți Costing . Verificați să fie selectat șablonul „machiningtemplate_default (metric)”.

3. Selectați Aluminium și 6061 Alloy pentru material.

4. Utilizați tipul Block pentru Stock Body (semifabricat)

Dacă selectați Block programul presupune că vor fi utilizate frezarea și găurirea, pentru a realiza piesa finită.

Dacă selectați Plate programul presupune că vor fi utilizate combinații de operații de prelucrare 2D, precum: tăierea cu jet de apă, cu laser și cu plasmă dar și operații de frezare și găurire, pentru a realiza piesa finită.

Dacă selectați Cylinder programul presupune că vor fi utilizate combinații de operații de strunjire, frezare și găurire, pentru a realiza piesa finită.

Selecția semifabricatului (Stock Body) este critică, determinând tipurile de operații de prelucrare ce vor fi utilizate pentru îndepărtarea materialului de pe piesa.

5. Observați că prețul este destul de ridicat.

6. Extindeți directorul Setup și fiecare director Setup Operation.

7. Selectați și „trageți” operația Slot1 din directorul Setup Operation 1 în directorul Setup Operation 2.

Dacă informațiile din șablonul pentru piese prelucrate prin frezare sunt suficiente și piesa are atribuit un material ce se potrivește șablonului, o

Etapele estimării costurilor pentru piesele prelucrate prin frezare

De reținut!

Lecția 4 Capitolul 4 Estimarea costurilor pentru piesele prelucrate prin frezare Practică inginerească


estimare a costurilor este efectuată iar estimarea de cost pentru piesă este afișata în Costing Task Pane.

8. Selectați Launch Template Editor > Stabiliți Setup time la 5 minute.

9. Selectați Save As. Denumiți noul șablon „machiningtemplate_default

metric)2” și salvați-l în locația implicită.

10. Închideți Template Editor și selectați șablonul creat anterior „machiningtemplate_default (metric)2” .

Observați că prețul este încă ridicat; investigați care sunt celelalte operații ce influențează prețul.

Puteți observa cum SolidWorks Costing clasifică operațiile de prelucrare necesare și modifică operațiile din CostingManager.

Directorul Setup conține costurile asociate cu setările pentru operațiile de pregătire a fabricației, cum ar fi pregătirea mașinii pentru prelucrarea unui lot de piese. Fiecare operație de prelucrare a piesei necesită un cost de instalare.

Directorul Setup poate avea definite costuri de instalare pentru library features sau custom features în șablon. Directorul grupează de asemenea toate costurile de instalare pentru tăiere, frezare și găurire în grupuri de operații cu configurații similare. Pentru costurile de instalare aferente operațiilor de tăiere, frezare și găurire este asociat un cost generic de 5% din costul total.

Costul de instalare este calculat pentru o piesă.

CostingManager

Setup Folder



Directorul Cut Paths este disponibil doar când semifabricatul ales este Plate în Costing Task Pane.

Directorul Cut Paths conține traseele de taiere ale sculelor care realizează operațiile de prelucrare 2D, cum ar fi tăierea cu laser, cu jet de apă sau cu plasmă.

Directorul Cut Paths conține:

Numărul de tăieri necesare pentru piesă Metoda de tăiere ce va fi utilizată Costul fiecărei tăieri

Costul fiecărei tăieri este calculat astfel: Cost = Lungimea tăierii * Cost pe unitatea de lungime din șablonul pentru piese din tablă subțire

Extindeți directorul Cut Paths și glisați cursorul mouse-ului peste unul din traseele de tăiere pentru a observa modul de calcul al costului. Selectați un traseu de tăiere pentru a evidenția geometria corespunzătoare din model.

Directorul Mill Operations conține operații de tip pocket, face și chamfer milling.

Operațiile de frezare sunt calculate utilizând o rată de îndepărtare a materialului (MRR).

Extindeți directorul Mill Operations și glisați cursorul mouse-ului peste o operație de frezare pentru a observa modul de calcul al costului. Selectați o operație de frezare pentru a evidenția geometria corespunzătoare din model.

Orice operație care nu este recunoscută este considerată Volum feature. Volum feature este calculată astfel: Volumul semifabricatului - (costul volumului corpului + volumul operațiilor de prelucrare).

Costul pieselor frezate include:

Cut Paths

Mill Operations



Costul semifabricatului Costul prelucrării unui volum de material din semifabricat

Volumul de material îndepărtat din semifabricat pentru a obține piesa definește Volume features.

Directorul Hole Operations conține operații de găurire și filetare necesare pentru realizarea găurilor. Dimensiunile de găurire și de filetare apropiate sunt selectate din șablon pentru a încadra cât mai bine găurile cu piesa. Dacă dimensiunile potrivite nu sunt în șablon, apare o pictograma de avertizare .

Operațiile de găurire sunt calculate utilizând o rată de îndepărtare a materialului (MRR).

Directorul Custom Operations conține orice operație care nu este recunoscută automat de SolidWorks Costing. Un cost pentru o operație personalizată poate fi calculat că și un cost asociat: întregii piese, greutății piesei, unor fețe specifice ale piesei sau unei operații cu o singură trecere.

Puteți defini operații personalizate în șablonul pentru piese din tablă subțire și le puteți aplica automat sau manual.

Puteți defini de altfel operații personalizate, fără a edita șablonul

pentru piese din tablă, dând click pe Add Custom Operation în CostingManager.

Fiecare element din director afișează denumirea operației selectate și tipul de selecție.

Glisați cursorul mouse-ului peste o operație personalizată pentru a observa ecuația utilizată la calculul costului.

Directorul Library Feature conține Library Features aplicate piesei. Costul fiecărui element este calculat că și cost pe operatie, așa cum este definit în șablonul pentru piese prelucrate prin frezare.

Glisați cursorul mouse-ului peste Library Feature pentru a observa ecuația utilizată la calculul costului.

Directorul No Cost Assigned conține operațiile care:

Hole Operations

Custom Operations

Library Feature

No Cost Assigned



Nu sunt recunoscute automat de Costing Nu sunt definite în șablonul pentru piese prelucrate prin frezare Au cost zero Dacă atribuiți cost zero unei operații, ea va fi mutată în acest folder. Dacă atribuiți un cost pentru o operație din directorul No Cost Assigned , aceasta va fi mutată în directorul corespunzător și va apare cu caractere italice și un asterisc pentru a indica o suprascriere. Dacă operația căreia îi atribuiți cost nu este de tip cut path, mill operation, hole operation sau library feature, aceasta va fi mutată în directorul Custom Operations. 11. Extindeți directoarele Mill Operations și Hole Operations. Observați că operația Pocket1 are costurile cele mai mari.

12. Extindeți Pocket1, click dreapta pe Flat End Mill > alegeți un diametru de 15mm pentru sculă.

13. Urmând aceiași pași de mai sus, modificați diametrul sculei pentru operația Slot la 5mm.



14. Modificați lățimea de 75mm pentru Pocket la 60mm – observați o scădere a costurilor pentru Pocket și Slot.

15. Verificați și celelalte operații cum ar fi găurile filetate. Manevrați săgeata de pe fata apropiată operației Stock pentru a extinde mărimea acestei operații.

16. În Costing Task Pane introduceți la Aditional stock on valoarea de 25mm.



17. Observați operațiile Near face ce au fost adăugate.

18. Click dreapta pe Slot în Costing Tree > select Add Operation > Finishing, pentru a adaugă o operație de finisare.

19. Lansați din nou Template Editor și operați următoarele modificări:

Mergeți în Mill tab Utilizați filtrele ca în imaginea de mai jos: Filter Aluminium

Alloys, Flat End Mill și Roughing. Selectați primele 5 linii pentru a selecta toate diametrele sculelor

mai mici decât 5mm. Apăsați tasta Delete de la tastatură pentru a șterge aceste rânduri și

salvați șablonul.



SolidWorks Costing utilizează diferite metode pentru selecția sculelor folosite la operațiile de prelucrare.

Dacă o piesă necesită multiple operații, precum frezare și găurire, SolidWorks Costing încearcă să utilizeze o mașina din șablon care poate efectua mai multe tipuri de operații. Trebuie să definiți mașini cu scule de frezare și găurire adecvate în șablon.

SolidWorks Costing verifică în șablon în primul rând dimensiunea sculei comparativ cu dimensiunea operației. Dacă este o potrivire exacta, scula este selectată.

Dacă scula exacta nu este găsita, Costing caută o sculă care să fie mai mică cu 10% din dimensiunea operației.

Dacă nu sunt găsite scule apropiate pentru mașina respectivă, Costing caută altă mașina care să aibă scule adecvate.

Când frezăm diverse fante, selecția sculei depinde de:

Tipul fantei Selectarea sculei

Fantă cu rotunjire de colț sau superioară

Dimensiunea sculei este definită de către raza de colț.

Selectarea sculei



Tipul fantei Selectarea sculei

Fantă fără rotunjire de colț

Cea mai mică sculă disponibilă.

Fantă cu deschidere, cu pereți laterali adiacenți (fantă deschisă)

Cea mai mere sculă disponibilă.

Fantă cu deschideri in pereți (cilindrul roșu reprezintă scula)

Dimensiunea sculei este definită de lățimea fantei.

Pentru toate cazurile de mai sus, în cazul în care exist o rază la partea inferioară a fantei, la finalul prelucrării SolidWorks Costing utilizează o freză cu bile.

De reținut!



Lecția 5

Estimarea costurilor pentru piesele multicorp


evaluați costurile pieselor multi-corp evaluați costul unui corp dintr-o piesă multi-corp

Capitolul 4 Lecția 5 Practică inginerească Estimarea costurilor pentru piesele multicorp


Utilizați instrumentul Costing pentru a estima costul de fabricație pentru o piesa multi-corp. Costing nu calculează costul pentru corpurile personalizate. Costul pentru un corp personalizat trebuie introdus în Costing Task Pane.

Puteți trece din mediul multi-corp în mediul cu un singur corp pentru îmbunătățirea performanței.

Pentru piesele sudate din mediul multi-corp trebuie să atribuiți un cost personalizat.

Rulați Costing pentru a determina costul de fabricare a unei piese multi-corp.

1. Deschideți piesa multi-corp. Selectați Evaluate Tab și alegeți

Costing .

2. În Costing Task Pane, Costing Templates, Main Template selectați un șablon.

3. În Body List:

Selectați primul corp afișat. Acesta este evidențiat în aria grafică.

Alegeți una dintre următoarele:

Type of Body – determină șablonul ce va fi utilizat pentru fiecare tip de corp în estimările de costuri. Exclude – exclude corpul selectat din estimările de costuri. Include – include corpul selectat în estimările de costuri.

Etapele estimării costurilor pentru piesele multi-corp

Lecția 5 Capitolul 4 Estimarea costurilor pentru piesele multicorp Practică inginerească


In Material tab selectați Material și Specific Material în cazul în care nu sunt selectate.

4. Repetați pasul anterior pentru fiecare corp.

5. Click pe Begin Cost Estimation.

CostingManager afișează corpurile cu tipul și materialele lor în directoarele corespunzătoare. Dacă excludeți un corp din estimarea de cost, acesta va apare în directorul No Cost Assigned. Corpurile excluse sunt ascunse din aria grafică. Directorul Custom Operations este la nivel de piesă.

Costul de instalare este derivat din timpul de instalare pe care îl specificați în șablon.

Puteți extinde un articol în CostingManager pentru a vizualiza costul estimat pentru corp și șablonul utilizat pentru estimarea de cost.

Când estimați costul pentru o piesă multi-corp, pentru îmbunătățirea performanței puteți realiza mai degrabă o estimare de cost pe un singur corp decât pe întreaga piesă.

1. Rulați Costing pentru o piesă multi-corp.

2. În CostingManager dublu click pe corpul pentru care doriți să faceți estimarea de cost. Toate celelalte corpuri vor fi ascunse iar

CostingManager

Estimarea costurilor pentru un singur corp

Capitolul 4 Lecția 5 Practică inginerească Estimarea costurilor pentru piesele multicorp


CostingManager si Task Pane afișează doar informațiile pentru un singur corp.

3. În CostingManager click pe Back to Multibody Environment

. Piesa multicord apare în aria grafică și toate corpurile apar în CostingManager.



Lecția 6

Sfaturi și trucuri


creați raporturi cu estimările de cost adăugați informațiile de costuri în proprietățile fișierelor eliminați informațiile legate de costuri dintr-o piesă

Capitolul 4 Lecția 6 Practică inginerească Sfaturi și trucuri


Puteți crea rapoarte cu rezultatele estimărilor de costuri. Elementele descrise detaliat pe fiecare linie în raport vă ajută să determinați impactul modificărilor realizate în procesul de proiectare asupra costurilor.

Puteți specifica locația șabloanelor pentru rapoartele de costuri în Tools > Options > System Options > File Locations . În Show folders for, selectați Costing Report Template Folder pentru a adaugă sau a șterge o locație.

Directorul implicit al șabloanelor pentru rapoartele de costuri este install_dir\lang\language.

În Costing Task Pane, la partea inferioara, click pe:

Generate Report . Creează un raport cu datele de costuri în Microsoft Word. Dacă ați generat deja un raport, puteți da click pe

Update Report .

Send Report . Trimite raportul cu datele de costuri utilizând aplicația dvs. implicită de email.

Puteți adăuga informații de costuri în proprietățile fișierelor, în caseta de dialog Summary Information.

1. Porniți Costing pentru a obține Estimated Cost Per Part.

2. Click File > Properties.

3. În caseta de dialog din Configuration Specific tab:

1. În Property Name, selectați un articol precum Cost.

2. În Type, selectați Text.

3. În Value / Text Expression, selectați Calculated cost.

Evaluated Value afișează valoarea Estimated Cost Per Part ce a fost calculată cu SolidWorks Costing.

4. Click OK.

Crearea rapoartelor

Adăugarea informațiilor de costuri în proprietățile fișierelor

Lecția 6 Capitolul 4 Sfaturi și trucuri Practică inginerească


Puteți elimina informații de costuri din piesă, în cazul în care doriți să trimiteți fișierul unui coleg sau client, fără informațiile legate de costuri.

Pentru a elimina informațiile legate de costuri trebuie să salvați o copie a piesei fără aceste informații. Această nouă copie nu va fi legată de ansamblu (dacă în mod inițial era legată de un ansamblu).

1. Porniți Costing și estimați costul unei piese.

2. Salvați piesa.

3. Click pe Save As sau File > Save As.

4. În căsuța de dialog selectați Save without Costing data.

Denumirea fișierului va avea atestata sintaxa _nocost și Description se va modifica în Save without Costing data.

5. Click pe Save.

Piesa este salvată ca o copie fără informațiile legate de costuri.

Eliminarea informațiilor de costuri din piesă

Exercițiul 1 Capitolul 4 Estimarea costurilor pentru piesele din tablă subțire Practică inginerească


Utilizând șablonul „sheetmetaltemplate_deafult(metric)” și Steel, Plain Carbon Steel drept material, estimati costul pentru piesa „sheet_metal_02.sldprt”.

1. Explorați diferitele opțiuni disponibile pentru Blank Size (Bounding Box, Flat Pattern, Custom Sheet Size, etc.). 2. Modificați o sculă de tip Cut Path cu alt tip de sculă. 3. Adăugați o operație personalizată. 4. Stabiliți Baseline, modificați geometria și creați un raport de costuri.

Exercitiul 1 :

Cerințe:

Exercițiul 2 Capitolul 4 Estimarea costurilor pentru piesele prelucrate prin frezare Practică inginerească


Utilizând șablonul „machiningtemplate_deafult(metric)2” și Aluminium 6061 drept material, estimati costul pentru piesa „machined_04.sldprt”.

1. Măriți înălțimea bosajului central și explorați ce se întâmplă și ce operații sunt create ca și rezultat. 2. Modificați diametrele sculelor după necesități. 3. Adăugați o operație personalizată. 4. Stabiliți Baseline, modificați geometria și creați un raport de costuri.

Exercitiul 2 :

Cerințe:



Capitolul 5

CAMWorks: Strunjirea


Lecția 1: Noțiuni introductive privind programarea strungurilor

in CAMWorks Lecția 2: Definirea semifabricatului forjat Lecția 3: Definirea funcțiilor de strunjire interioara



Lecţia 1

Notiuni introductive privind programarea strungurilor in CAMWorks

Capitolul 5 Lecţia 1 Practică inginerească Programarea strungurilor in CAMWorks


Pasii necesari pentru a genera un program de strunjire in CAMWorks:

‐ Modelati sau deschideti modelul in SolidWorks ‐ Accesati arborele de functii de prelucrare al CAMWorks ‐ Definiti masina unealta folosita in arborele CAMWorks ‐ Modificati parametrii semifabricatului ‐ Definiti functiile de prelucrare si modificati parametrii acestora ‐ Generati planul de operatii petru aceste functii si ajustati

parametrii operatiilor ‐ Generati traseele de scula ‐ Postprocesati

Lecţia 1 Capitolul 5 Programarea strungurilor in CAMWorks Practică inginerească


1. Deschideti piesa1.sldprt.

2. Accesati atat arborele de functii al CAMWorks , cat si tab-ul CAMWorks din Command Manager.

Arborii de functii si operatii ai CAMWorks

Arborii de maşinare ai CamWorks ne oferă o vedere de ansamblu asupra datelor de prelucrare ale modelului. Arborele de funcţii (Features Tree), iniţial este populat doar de câteva elemente: NC Manager, Configurations, Stock Manager, Machine şi Recycle Bin. Pe măsură ce vom parcurge paşii de generare a programului de prelucrare, acest arbore se va extinde şi va cuprinde Turn Setups (prinderi) şi funcţiile de prelucrare. Aceste tab-uri sunt folosite pentru a permite trecerea de la arborii SolidWorks la cei ai CamWorks şi invers. Configurations – Configuraţii Se pot folosi mai multe seturi de date în CamWorks. Fiecare set de date este numit o configuraţie. Acestea se pot folosi pentru a utiliza mai multe maşini sau pentru configurariile din SolidWorks. Stock Manager – Semifabricate



Semifabricatul este materialul din care se va prelucra piesa. În cazul în care maşina aleasă este Mill, de exemplu, atunci semifabricatul poate fi definit ca un paralelipiped, o schiţă sau un model provenit dintr-un fişier STL. De asemenea se poate specifica materialul semifabricatului.

Mill machie Turn machine Mill-Turn machine Wire EDM – Maşina unealtă

În cadrul acestui element al arborelui, se defineşte maşina unealtă ce urmează a fi folosită în procesul de prelucrare. Definirea maşinii înseamnă alegerea tipului acesteia (Frezare - Mill, Strunjire – Turn, Centru de prelucrare – Mill-Turn), alegerea sculelor şi a postprocesorului. Maşinile sunt definite în Technology Database.

Recycle Bin În această zonă a arborelui se stochează elemente pe care nu dorim să le prelucrăm. Se poate observa că arborele CamWorks este liber şi se poate începe configurarea iniţială a maşinii şi a semifabricatului.

3. Definirea masinii unelte presupune specificarea tipului de masina unealta folosita pentru prelucrarea piesei precum si postprocesorul pentru aceasta. Bazat pe masina selectata, comanda de recunoastere automata a functiilor de prelucrare va recunoaste functii de frezare, strunjire sau electroeroziune. In arborele CAMWorks, implicit este selectata o masina de frezare

‐ Click dreapta pe Machine in arborele de functii CAMWorkssau dublu click pe acesta pentru a edita proprietatile acesteia.

‐ Selectati Turn Single Turret – metric din fereastra aparuta si apoi apasati butonul Select

‐ Selectati tab-ul Tool Crib si asigurati-va ca Metric Turret 1 este

setul de scule folosite pentru programarea piesei. La fel ca si in cazul frezarii, magazia de scule Tool Crib este setul de scule folosite. Acesta ar trebui sa fie identic cu cel din magazia masinii pentru care se face programul de prelucrare.



‐ Accesati tab-ul Post Processor. In aceasta fereastra veti gasi

postprocesorarele instalate. Selectati T2AXIS-TUTORIAL, din lista si apoi apasati butonul Select.

4. Definirea semifabricatului. Semifabricatul este materialul din

care se va produce piesa. Semifabricatul implicit este cilindrul cel mai mic ce cuprinde in totalitate piesa. In mod normal, nu aceste dimensiuni sunt folosite pentru semifabricat, intotdeauna existand un adaos de material pe toate suprafetele. Se pot modifica atat diametrul semifabricatului cat si lungimea acestuia pe diferite axe. De asemenea, ca si in cazul definirii semifabricatului pentru frezare, acesta poate fi definit de o schita sau de un alt model STL.

‐ Click dreapta pe Stock Manager si din meniul contextual selectati Edit Definition sau dublu click pe Stock Manager



‐ Lasati tipul semifabricatului ca Solid, insemnand ca acesta nu

are gol in interior Parametrii semifabricatului pot fi stabiliti atat ca valori individuale, cat si in relatie cu piesa finita din zona Offset Parameters. Cele doua grupuri de valori sunt inerconectate astfel ca modificand de exemplu valoarea diametrului semifabricatului, va modifica valoarea de offset din grupul de jos.

‐ Introduceti urmatoarele valori, ca parametrii de offset: ‐ Diameter offset 2 mm ‐ Front Face of stock offset 2 mm ‐ Back Face of stock offset 30 mm

Valoarea de 30mm din spatele piesei va asigura prinderea in universal a acesteia permitand si taierea finala.

‐ Inchideti Property Manager-ul apasand pe butonul Ok . Semifabricatul se actualizeaza in aria grafica.

5. Definirea functiilor de prelucrare In CAMWorks, programarea se poate face doar cu ajutorul functiilor de prelucrare. Se folosesc doua metode de definire a acestor functii:

‐ Automatic Feature Recognision (AFR) – recunoastere automata a functiilor de prelucrare

Automatic Feature Recognision analizeaza piesa si incearca sa gaseasca cele mai comune functii de prelucrare cum ar fi canale, profile exterioare si interioare precum si fete verticale. Depinzand de



complexitatea piesei, AFR poate scuti un timp considerabil prin definirea automata a functiilor

‐ Intercative Feature Definition (IFR) – definirea interactiva a functiilor de prelucrare

In cazul in care AFR nu recunoaste functia dorita de prelucrare, aceasta poate fi definita intercativ, folosind comanda Insert Turn Feature Folosirea Automatic Feature Recognision Automatic Feature Recognision este una dintre functiile cele mai puternice din CAMWorks. Modul de lucru al AFR este de a analiza piesa similar cu modul in care un tehnolog analizeaza piesa, masurand-o si luand decizii cu privire la modul de prelucrare al piesei. CAMWorks nu genereaza functiile pe baza functiilor din SolidWorks direct ci creeaza o lista separata de functii deoarece o functie din SolidWorks poate avea mai multe functii in CAMWorks, aceasta prelucrandu-se in mai multe moduri cu mai multe scule.

‐ Accesati functia de recunoastere automata a functiilor de prelucrare din Command Manager sau click dreapta pe NC Manager si selectati din meniul contextual, Extract Machinable Features

CamWorks genereaza automat o prindere (Turn Setup1) si functiile de prelucrare pe care apoi le organizeaza in arborele de functii. Turn Setup este planul X0Z in care se realizeaza miscarea sculelor in cazul strunjirii, contine o locatie a originii si vectorii pentru axele X, Y si Z.

Arborele de functii permite:

‐ Copierea, redenumirea, supresarea, stergerea si combinarea functiilor de prelucrare;

‐ Schimbarea parametrilor functiilor de prelucrare; ‐ Schimbarea ordinii in care sunt prelucrate functiile;



‐ Adaugarea de functii; ‐ Cautarea unei functii bazata pe numele acesteia; ‐ Generarea unui plan de operatii si gasirea operatiilor

pentru o functie de prelucrare. 6. Dublu click pe OD Feature1 in arborele de functii

Aceasta functie defineste profilul exterior al piesei (OD = Outside Diameter). Expandati meniul Strategy din Property Manager, aici sunt stocate tipurile de strategii standard dar si cele personalizate de utilizatori. Ramaneti pe strategia Coarse si inchideti apasand pe butonul Ok.

7. Definirea functiilor de prelucrare in mod interactiv.

Recunoasterea automata a functiilor de prelucrare poate scuti mult timp, totusi si aceasta functie are limitarile ei. AFR nu poate recunoaste toate functiile pe piese complexe si nu recunoaste anumite tipuri de functii cum ar fi anumite tipuri de canale. Pentru a le putea prelucra este necesara definirea lor interactiv folosind comanda Insert Turn Feature.

‐ Click dreapta pe OD Feature1 in arborele de functii, iar din meniul contextual alegeti New Turn Feature



‐ Din aria grafica, selectati primul segment al profilului exterior

ca in imaginea de mai jos

‐ Expandati meniul Type si selectati OD Feature (tipul de functie

este profil exterior) ‐ Derulati Property Manager-ul, iar in grupul Extend2, selectati

Along X. Astfel definim functia de prelucrare pana la capatul segmentului si pana la diametrul exterior al semifabricatului.

‐ Inchideti Property Manager-ul apasand butonul Ok . ‐ Mutati Functia OD Feature2 deasupra OD Feature1 in arbore.

Este necesara reordonarea functiilor deoarece este necesara degrosarea functiei OD Feature2 inaintea prelucrarii intregului profil exterior. Daca am genera operatiile fara reordonare, CAMWorks ar genera



trasee de scula penru OD Feature1 care include si segmentul functiei OD Feature2. Pentru cea din urma nu ar mai putea fi generate trasee de scula deoarece nu ar mai ramane material de prelucrat.

8. Generarea planului de operatii si ajustarea parametrilor operatiilor

Planul de operatii contine informatii despre modul in care fiecare functie va fi prelucrata si cum va fi generat programul pentru masina unealta. In momentul in care este lansata comanda de generare a planului de operatii, acestea sunt generate automat pentru fiecare functie de prelucrare folosind informatii din TechDB. In unele cazuri, operatiile generate automat pentru o anumita functie pot fi insuficiente, utilizatorul putand sa introduca operatii suplimentare folosind comanda New Turning Operation.

‐ Click pe butonul Generate Operation Plan din CAMWorks Command Manager sau click dreapta pe Turn Setup1 si din meniul contextual alegeti comanda Generate Operation Plan

Arborele de operatii prezinta o lista de operatii ce au fost generate.

Arborele de operatii ofera o privire generala asupra operatiilor ce sunt asociate functiilor definite anterior, acestea fiind dispuse in aceeasi ordine ca si functiile carora le apartin. Arborele de operatii permite:

‐ Copierea, redenumirea, supresarea, stergerea operatiilor;

‐ Schimbarea parametrilor; ‐ Schimbarea ordinii; ‐ Generarea traseelor de scule; ‐ Simularea traseelor; ‐ Postprocesarea operatiilor.



Apasand pe semnul (+) din dreptul fiecarei operatii va arata functia careia ii apartine acea operatie. CamWorks marcheaza lipsa traseelor de scula pentru operatii prin colorarea textului in magenta. Astfel este usor de remarcat o operatie careia nu i s-au putut calcula traseele de scula.

‐ Click dreapta pe Turn Finish1, iar din meniul contextual selectati Delete apoi accetati stergerea acesteia apasand butonul Yes din fereastra de atentionare.

Bazat pe informatiile din TechDB, fiecarei operatii de strunjire exterioara cu strategia Coarse, i se atribuie o operatie de degrosare si una de finisare. Ne dorim insa ca in acest caz sa finisam piesa complet cu ajutorul OD Feature1 care, asa cum am organizat anterior arborele, se afla dupa OD Feature2. De aceea a fost necesar sa stergem operatia de finisare pentru OD Feature2.

‐ Dublu click pe Turn Rough1 apartinand funtiei OD Feature2. ‐ Din fereastra parametrilor de operatii, accesati tab-ul Rough

Turn ‐ Modificati valoarea pentru First cut amount la 2 mm.



‐ Acceptati valoarea introdusa apasand butonul OK. 9. Generarea traseelor de scule

CAMWorks calculeaza traseele sculelor folosindu-se de parametrii operatiilor.

‐ Click pe butonul Generate toolpath din CAMWorks Command Manager sau click dreapta pe Turn Setup1 in arborele de operatii si din meniul contextual selectati Generate toolpath

Tinand apasat tasta Shift si selectant prima si ultima operatie din arbore, in aria grafica vor fi reprezentate toate operatiile de strunjire carora le-au fost calculate traseele de scule.

Observati ca datorita configuratiei piesei si a cutitului de strung, ramane o zona neprelucrata din piesa in partea dinspre universal. In cazul in care acest lucru nu este usor de observat din traseele sculelor, putem realiza o simulare a prelucrarii piesei.

10. Click pe butonul Simulate Toolpath din CAMWorks Command Manager pentru a porni simularea prelucrarii.

In cazul in care se doreste simularea doar unei operatii, simularea poat fi pornita de la nivelul operatiei prin click dreapta pe operatie, iar din meniul contextual selectand Simulate Toolpath...

‐ Apasati pe butonul Play pentru a porni simularea. La fel ca si in cazul simularii operatiilor de frezare, simularea poate fi oprita, sau i se poate schimba viteza. De asemenea avem posibilitatea sa simulam operatiile pana la sfarsit sau fiecare operatie in parte.



In plus fata de frezare, avand in vedere ca in cazul strunjirii pot sa apara si operatii de strunjire interioara, putem sectiona modelul prelucrat pentru a avea o viziune asupra acestora.

Asa cum am prevazut, prin compararea modelului final cu piesa prelucrata, putem observa un adaos de material in zona anterioara a piesei.

11. Editati parametrii operatiei Turn Rough2. ‐ Accesati tab-ul Tool deoarece dorim sa schimbam cutitul de

strung cu care se va efectua aceasta operatie ‐ Accesati Tool Crib ‐ Selectati scula din locatia 3 (DDJNL-124A- DNMG-432

VNMG-431) ‐ Apasati pe butonul Select ‐ Apasati pe butonul Apasati pe butonul Yes cand in fereastra de

avertizare sunteti intrebati daca doriti si schimbarea suportului de scula (Tool Holder)



12. Repetati schimbarea sculei si pentru operatia de finisare

Turn Finish2. 13. Refaceti simularea prelucrarii piesei si compararea acesteia

cu piesa initiala.



Lecţia 2

Definirea semifabricatului forjat

Capitolul 5 Lecţia 2 Practică inginerească Definirea semifabricatului forjat


1. Deschideti Piesa2.sldprt

2. Accesati arborele de functii al CAMWorks

3. Dublu click pe Machine in arbore ‐ Asigurati-va ca Turn Single Turret – metric este

selectata ‐ In tab-ul Tool Crib este selectat Metric Turret 1 ‐ In tab-ul Post Processor este selectat T2Axis –

TUTORIAL 4. Definirea semifabricatului ca forjat sau turnat

In aceasta lectie, semifabricatul va fi definit ca fiind forjat initial. Profilul semifabricatului a fost deja creat pentru aceasta piesa si este reprezentat de schita „Profil semifabricat”

‐ Dublu click pe Stock Manager

Implicit, CAMWorks calculeaza semifabricatul ca fiind cel mai mic cilindru ce cuprinde piesa complet.

‐ Selectati butonul From Revolved Sketch

‐ Mai jos in Property Manager,selectati din grupul

Available Sketches, schita”Profil semifabricat” Observati ca semifabricatul se modifica in aria grafica.

‐ Inchideti fereastra apasand butonul Ok.

Lecţia 2 Capitolul 5 Definirea semifabricatului forjat Practică inginerească


5. Click pe butonul Extract Machinable Features din Command Manager sau sau click dreapta pe NC Manager si selectati din meniul contextual, Extract Machinable Feature.

Functiile recunoscute automat in prima prindere (Turn Setup1) sunt Face Feature1 si OD Feature1. Atunci cand semifabricatul este definit ca o functie de revolutie, CAMWorks creeaza automat o a doua prindere (Turn Setup2) pentru a prelucra si cealalta fata a piesei. Cand comanda de recunoastere automata a functiilor de prelurcare este lansata, aceasta poate recunoaste si functii ce nu se potrivesc cu procesul de prelucrare de care avem nevoie. In aceste cazuri putem sterge functiile sau prinderile nedorite si se pot introduce in mod interactiv functii noi.

‐ Click dreapta pe Turn Setup2 in arborele de functii, iar din meniul contextual alegeti comanda Delete

‐ Confirmati stergerea, apasand butonul Yes din fereastra de avertizare;

Functia stearsa se va muta in Recycle Bin. In aceasta locatie, se vor stoca functiile de care nu avem nevoie.

6. Definirea functiilor suplimentare Avem nevoie sa introducem suplimentar o operatie de filetare exterioara pe partea frontala a piesei. Pentru aceasta vom defini initial o functie de profilare exterioara careia o sa ii stabilim strategia de filetare. Aceasta functie va fi ultima in ordinea de prelucrare

‐ Click dreapta pe OD Feature1 in arborele de functii, iar din meniul contextual, alegeti New Turn Feature;

‐ Din meniul Strategy, alegeti strategia Thread ‐ Din aria grafica, alegeti segmentul orizontal din partea

frontala a piesei

‐ Inchideti Property Manager-ul apasand pe butonul Ok

7. Reorganizati functiile de prelucrare astfel incat sa se

execute mai intai profilul exterior, apoi fata frontala si la sfarsit operatia de filetare, ca in imaginea de mai jos.



8. Generati planul de operatii 9. Modificarea parametrilor de prelucrare.

Odata generat planul de operatii, arborele ar trebui sa arate ca in imaginea de mai jos

Ultima operatie din arbore este cea de filetare.

‐ Click dreapta pe operatia Thread1, iar din meniul contextual selectati Edit definition

‐ Accesati tab-ul Thread din fereastra de parametrii Din aceasta fereastra se pot stabili parametrii de prelucrare pentru filet. Asigurati-va ca urmatoarele valori sunt introduse:

‐ Depth per cut – Adancimea de prelucrare pe trecere – 0.5 mm

‐ Final cut amount – Adancimea de prelucrare pentru ultima trecere – 0.2 mm

‐ Spring passes – Stabilirea numarului suplimentar de trecerei pentru finisare - 0

‐ Start Length – Lungimea in plus (de intrare) la traseul sculei – 5 mm

‐ End Length – Lungimea in plus (de iesire) pentru fiecare taiere – 5 mm

‐ Pich – Pasul filetului – 10 mm ‐ In zona Multi start, introduceti valoarea 5 in dreptul optiunii

Number of starts, programand astfel prelucrarea sa genereze 5 inceputuri la filet.

10. Generati traseele de scule 11. Definirea punctului de origine a programului

Turn Setup1 defineste directia de prelucrare a sculelor si originea programului. Originea poate fi schimbata pentru fiecare prindere in parte.

Lecţia 2 Capitolul 5 Definirea semifabricatului forjat Practică inginerească


‐ Dublu click pe Turn Setup1 ‐ In fereastra de parametrii, accesati tab-ul Origin ‐ Expandati meniul de sub Defined from, iar din meniu,

alegeti Automatic ‐ Bifati optiunea Other end

‐ Click ok ‐ Click pe butonul Yes cand apare fereastra de avertizare.

Traseele sculelor se recalculeaza pentru a tine seama de noua origine



12. Simulati programul de prelucrare

13. Post procesati programul lansand comanda fie din

CAMWorks Command Manager fie prin click dreapta pe Turn Setup1, iar din meniul contextual activand comanda Post Process...

‐ In fereastra de salvare a fisierului, introduceti Program Piesa2

‐ In fereastra de generare a programului, apasati butonul

Play ‐ Dupa terminarea generarii de program, inchideti

fereastra apasand butonul Ok.



Lecţia 3

Definirea functiilor de strunjire interioara

Capitolul 5 Lecţia 3 Practică inginerească Definirea functiilor de strunjire interioara


In cursul acestei lectii vom realiza:

‐ Definirea functiilor de strunjire interioara si exterioara in mod interactiv

‐ Definirea functiilor de filetare interioara si exterioara 1. Deschideti Piesa3.sldprt

Daca in lectiile anterioare, am folosit metoda de recunoastere automata a functiilor de prelucrare, de aceasta data le vom defini in mod interactiv.

2. Schimbati orientarea piesei in vedere frontala

3. Accesati arborele de functii al CAMWorks

4. Dublu click pe Machine in arbore ‐ Asigurati-va ca Turn Single Turret – metric este

selectata ‐ In tab-ul Tool Crib este selectat Metric Turret 1 ‐ In tab-ul Post Processor este selectat T2Axis –

TUTORIAL 5. Dublu click pe Stock Manager

Lecţia 3 Capitolul 5 Definirea functiilor de strunjire interioara Practică inginerească


‐ Introduceti valorile din imaginea de mai sus: Diameter offset 2 mm Front Face of stock offset 2 mm Back Face of stock offset 10 mm

6. Click dreapta pe Stock Manager iar din meniul contextual, selectati New Turn Setup...

‐ Din Property Manager, apasati butonul Ok 7. Click dreapta pe Turn Setup1, iar din meniul contextual,

selectati New Turn Feature ‐ In Porperty Manager asigurati-va ca:

o Tipul functie este OD Feature o Strategia este Coarse o Spindle este Main

‐ In Grupul Selected Entities selectati optiunea Window Selection

‐ Pornind din coltul stanga jos, window select segmentele de profil exterior. La sfarsitul selectiei, in campul de selectie din Property Manager ar trebui sa existe noua segmente numerotate de la 0 – 9. Ca in imaginea de mai sus.

In cazul in care anumite segmente nu s-au selectat, acestea pot fi selectate manual din aria grafica



‐ Dupa realizarea selectiei, acceptati schimbarile apasand butonul Ok.

8. Introduceti o noua functie, de aceasta data, din meniul Type, selectati Face Feature, iar din aria grafica selectati segmentul frontal

9. Adaugati o noua functie ‐ Din meniul Type, de aceasta data, selectati ID Feature

(Inside Diamater Feature) ‐ Strategia: Drill ‐ Din grupul Selected Entities, selectati optiunea Window

Selection ‐ In aria grafica, selectati toate segmentele din profilul

interior al piesei



‐ Acceptati valorile introduse, apasand pe butonul Ok. 10. In continuare vom defini functii de prelucrare a canalelor

exterior si interior al piesei.

Pentru canalul exterior:

‐ Introduceti o noua functie de strunjire o Type: Groove Generic o Location: OD o Strategy: Coarse o Spindle: Main

‐ Din aria grafica selectati cele 3 segmente componente ale canalului, ca in imaginea de mai jos.

‐ Mai jos in Property Manager, selectati atat in grupul Extend1 cat si in Extend2, optiunea de extindere in directia Along X.

Pentru canalul interior:

‐ Introduceti o noua functie de strunjire



o Type: Groove Generic o Location: ID o Strategy: Coarse o Spindle: Main

‐ Din aria grafica selectati cele 3 segmente componente ale canalului, ca in imaginea de mai jos.

11. Definirea funtiei de filet interior

Vom mai introduce inca o functie de profil interior, si asa cum am vazut in lectiile trecute, vom schimba doar strategia de prelucrare.

‐ Introduceti o functie de strunjire o Type: ID Feature o Strategy: Thread o Spindle: Main

‐ Din aria grafica selectati segmentul din interiorul piesei, la mijloc, la fel ca in imaginea de mai jos



‐ Confirmati selectia apasand butonul ok. 12. La finalul definirii acestor functii, arborele ar trebui sa

arate ca in imaginea de mai jos.

13. Generati planul de operatii pentru toate functiile definite 14. Generati traseele de scule

Observati ca pentru doua dintre operatii nu a fost posibila realizarea traseelor de scule.

Pentru operatia Groove Rough, traseul nu s-a generat deoarece, nu mai exista material de inlaturat. Operatia de degrosare si finisare anterioare pentru profilul exterior nu a lasat material si pentru aceasta operatie. O putem sterge din program sau o putem ignora.

Pentru operatia de filetare insa, problema este orientarea sculei in raport cu piesa.



Cand incercam sa editam aceasta operatie, CAMWorks ne anunta ca a modificat orientarea sculei pentru a putea face operatia de filetare interioara.

‐ Apasati butonul Ok.

Odata cu aparitia ferestrei de optiuni, in aria grafica apare si cutitul de strung pentru filetare cu orientarea lui

Dupa cum se poate observa, pozitia placutei este gresita in aceasta configuratie.

‐ Accesati tab-ul Borinig Bar ‐ Din zona Holder edge, selectati End



‐ Acceptati modificarile apasand butonul Ok. ‐ Similar cu lectiile anterioare, accesati tab-ul Thread si

modificati urmatoarele valori: o End Lenght: 3 mm o Number of starts: 5

15. Generati traseul de scula doar pentru operatia de filetare.

Cuprins Practică inginerească


CUPRINS Capitolul 1: Modelarea avansata a pieselor ...........................................3

Lecția 1: Solide multicorp : Cum funcționează ............................................ 5

Exercițiul 1 ........................................................................................ 27

Exercițiul 2 ........................................................................................ 31

Exercițiul 3 ........................................................................................ 37

Lecția 2: Folosirea solidelor multicorp ...................................................... 39

Exercițiul 4 ........................................................................................ 73

Exercițiul 5 ........................................................................................ 75

Exercițiul 6 ........................................................................................ 79

Exercițiul 7 ........................................................................................ 83

Lecția 3: Introducere in Sweep ................................................................. 87

Exercițiul 8 ...................................................................................... 105

Exercițiul 9 ...................................................................................... 109

Lecția 4: Modelare cu ajutorul curbelor .................................................. 127

Exercițiul 10 .................................................................................... 153

Lecția 5: Sweeping avansat ..................................................................... 161

Exercițiul 11 .................................................................................... 195

Lecția 6: Funcția Boundary si Lofting ...................................................... 203

Capitolul 2: Desene in SolidWorks ....................................................225

Lecția 1: Foi de desen si Vederi ............................................................... 227

Exercițiul 1 ...................................................................................... 247

Exercițiul 2 ...................................................................................... 248

Exercițiul 3 ...................................................................................... 249

Exercițiul 4 ...................................................................................... 250

Exercițiul 5 ...................................................................................... 251



Lecția 2: Cotarea desenelor 253

Exercițiul 6 ...................................................................................... 267

Exercițiul 7 ...................................................................................... 268

Exercițiul 8 ...................................................................................... 269

Exercițiul 9 ...................................................................................... 271

Lecția 3: Adnotari .................................................................................... 273

Exercițiul 10 .................................................................................... 285

Exercițiul 11 .................................................................................... 287

Exercițiul 12 .................................................................................... 289

Exercițiul 13 .................................................................................... 291

Lecția 4: Formate de foaie si Sabloane ................................................... 297

Exercițiul 14 .................................................................................... 323

Exercițiul 15 .................................................................................... 327

Exercițiul 16 .................................................................................... 329

Lecția 5: Vederi de Ansamblu .................................................................. 331

Exercițiul 17 .................................................................................... 339

Exercițiul 18 .................................................................................... 341

Lecția 6: Tabelul de componenta si alte Tabele ...................................... 345

Exercițiul 19 .................................................................................... 361

Exercițiul 20 .................................................................................... 363

Exercițiul 21 .................................................................................... 364

Lecția 7: Probleme de performanta si de afisare .................................... 367

Exercițiul 22 .................................................................................... 379

Exercițiul 23 .................................................................................... 381

Lecția 8: Referintele si compararea desenelor ....................................... 383

Exercițiul 24 .................................................................................... 395

Exercițiul 25 .................................................................................... 397

Lecția 9: Utilizarea DimXpert ................................................................... 369



Capitolul 3: Piese din tabla subțire ....................................................421

Lecția 1: Metoda de îndoire a tablelor subțiri ........................................ 423

Exercițiul 1 ...................................................................................... 446

Lecția 2: Metoda de conversie la table subțiri ........................................ 449

Exercițiul 2 ...................................................................................... 463

Lecția 3: Piese multicorp de tabla subțire ............................................... 467

Exercițiul 3 ...................................................................................... 500

Lecția 4: Modelarea tablelor subțiri ........................................................ 505

Exercițiul 4 ...................................................................................... 518

Lecția 5: Tehnici si operații adiționale pentru table subțiri .................... 521

Exercițiul 5 ...................................................................................... 556

Capitolul 4: Estimarea Costurilor ......................................................561

Lecția 1: Introducere. Interfața cu utilizatorul ........................................ 563

Lecția 2: Estimarea costurilor pentru piesele din tablă subțire ............... 567

Lecția 3: Șabloane pentru piesele din tablă subțire ................................ 577

Lecția 4: Estimarea costurilor pentru piesele prelucrate prin

frezare ....................................................................................... 583

Lecția 5: Estimarea costurilor pentru piesele multicorp ......................... 593

Lecția 6: Sfaturi și trucuri ........................................................................ 597

Exercițiul 1 ...................................................................................... 601

Exercițiul 2 ...................................................................................... 603



Capitolul 5: CAMWorks: Strunjirea ..................................................605

Lecția 1: Noțiuni introductive privind programarea strungurilor

in CAMWorks .............................................................................. 607

Lecția 2: Definirea semifabricatului forjat .............................................. 621

Lecția 3 Definirea funcțiilor de strunjire interioara ................................ 627

CUPRINS ...........................................................................................637

WWW.3DCADVEGRA.COM WWW.FSEROMANIA.RO WWW.UPB.RO

BENEFICIAR PARTENER

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Investește în oameni!

Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Titlul proiectului: „Consiliere pentru carieră, practică pentru succes!” Axa prioritară: 2 ”Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii” Domeniul major de intervenție: 2.1 ”Tranziția de la școală la viață activă” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/161/2.1/G/136010

Editat de: SC Vegra Info SRL

Data publicarii: 12.06.2014

„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

Documents

A 136010.pdf