Abuzul de substante.doc

7/24/2019 Abuzul de substante.doc

1/14

Abuzul de substante

Adictia

droguri

tutun

Alcool

1. Adictia este starea produsa de consumul repetat de substante

naturale sau sintetice,

prin care persoana devine dependenta fizic si psihic. Spunem despre o persoana ca este

adictiva daca este un consumator excesiv si regulat.

Dependentapoate fi de doua feluri:

Fizica - stare in care organismul s-a adaptat la prezenta unei substante, iar pentru

functionarea sa normala simte necesitatea de a si-o incorpora in tesuturi. Dependenta

fizica are doua caracteristici:

Toleranta - persoana adictiva care a devenit dependenta fizic are o

toleranta din ce in ce mai mare la substanta respectiva.

Sevrajul - starea fizica si psihica neplacuta de anxietate, neliniste,

iritabilitate, greata, migrene, tremor, halucinatii, cand substanta respectiva

lipseste

2. Psihica- se refera la nevoia pe care o simte persoana de a ingera substanta respectiva

pentru efectul ei placut.

DEPEDE!A DE D"#$%"&:

Se cunosc '' clase de substante psihoactive al caror uz poate induce tulburari

mentale organice.

Acestea sunt: alcoolul, amfetaminele, cofeina, cannabisul, cocaina,

halucinogenele, inhalantele, nicotina, opiaceele, phenc(clidina si sedativele)cunoscute si sub denumirile de hipnotice sau anxiolitice*.

Desi multe dintre aceste substante au de asemenea si o utilizare medicala, in

circumstante de nesupraveghere ele pot cauza tulburari mentale organice.

Utilizarea in exces a substantelor psihoactive creaza doua tipuri de dependenta:


2/14

dependenta oranica)ele modifica compozitia chimica a neurotransmitatorilor

sau chiar inlocuiesc acesti neurotransmitatori, determinan organismul sa fiedependent fiziologic de consumul lor regulat*+

dependenta psiholoica)prin starile de reverie si detasare de realitate pe care le

provoaca, determina persoana sa doreasca din ce in ce mai mult sa le consume*.

S&P!#E AE DEPEDE!E& DE D"#$%"&

Este extrem de important sa putem identifica din timp cazurile de elevi care

utilizeaza droguri. Din acest motiv voi furniza in continuare o lista de simptome

ce apar in cazul abuzului de substante.

!rebuie precizat insa ca daca un copil prezinta oricare dintre aceste simptome,

acest lucru nu inseamna neaparat ca este dependent de droguri. %nele dintreaceste simptome se pot datora stresului, depresiei sau altor probleme. Ele trebuie

insa sa ne atraga atentia in special daca persista sau daca se produc in combinatie.

heia identificarii copiilor si adolescentilor dependenti de droguri este

schimbarea. Profesorii trebuie sa observe orice schimbare semnificativa ininfatisarea fizica a copilului, la nivelul personalitatii, atitudinilor sau

comportamentului.

Se!ne "izice:

Pierderea sau scaderea apetitului, orice schimbare la nivelul obiceiurilor

alimentare, scaderi sau cresteri in greutate ce nu pot fi explicate.

ers incetinit sau nesigur, coordonare slaba a miscarilor.

&nsomnie, treziri la ore nepotrivite, trandaveala.

#chi rosii si umezi+ pupile mai mari sau mai mici ca de obicei+ privire in gol.

Palme reci si umede+ maini tremuratoare.

/ata umflata, rosie sau palida.

iros de substante in respiratie, pe corp si pe haine.

0iperactivitate, vorbit excesiv.

&i curge nasul, tuseste.

Semne de intepaturi pe brate, picioare sau fese.


3/14

$reata, vomitat, transpiratii excesive.

!remur ale mainilor, picioarelor sau capului.

Puls neregulat.

Se!ne co!porta!entale:

Schimbari la nivelul atitudinilor1personalitatii fara alte cauze identificabile.

Schimbari la nivelul prietenilor, noi prietenii, evitarea brusca a vechiului grup de

prieteni+ nu vrea sa vorbeasca despre noii prieteni+ prieteni cunoscuti ca

consumatori de droguri.

Schimbari in activitati sau hobb(-uri.

&a note mai mici, chiuleste, intarzaie la scoala.

Schimbari de obiceiuri acasa+ pierderea interesului in familie sau in activitatile

familiei.

Dificultati de concentrare a atentiei: uitare.

ipsa generala a motivatiei si energiei+ atitudinea de 2nu-mi pasa2

Stima de sine scazuta.

0ipersensibilitate, izbucniri temperamentale, comportament refractar.

Dispozitie proasta, iritabilitate, nervozitate.

omportament prostesc si zapacit.

Paranoia.

evoie excesiva de intimitate.

omportament secretos si suspicios.

inciuna cronica.

evoie neexplicata de bani+ furt de bani sau obiecte.

Schimbari ale obiceiurilor de ingri3ire personala.


4/14

Posesiune de accesorii legate de droguri

#DU$AT%A A&T%D'() %& S$(A*A

Educatia antidrog este mult mai eficienta atunci cand elevii se simt liberi sa-si

impartaseasca ideile si sa puna un numar cat mai mare de intrebari.

De asemenea, este esential ca profesorii sa le furnizeze elevilor informatii corecte

referitoare la abuzul de droguri si efectele sale secundare.

De aceea, profesorul care doreste sa aduca in discutie la ora de dirigentie aceasta

problema va avea mai mult succes daca:

va crea un climat in care elevii sa aiba incredere sa se apropie de el, sa-si

exprime sentimentele si sa puna intrebari+

le va da tuturor elevilor posibilitatea sa vorbeasca - adesea cei care tac auintrebari de pus si simt ca nu au timp sa le impartaseasca celorlalti+

isi va demonstra interesul fata de elevi si de preocuparile lor, punand

intrebari potrivite+

va asculta tot ce are de spus elevul inainte de a formula un raspuns+

intotdeauna va lasa 2usa deschisa2 pentru conversatii viitoare si

comunicare.

Tehnicile de ascultare

&n educatia cu scop preventiv in domeniul abuzului de droguri un rol important il

au de asemenea tehnicile de ascultare.

heia este de a asculta cu atentie si de a auzi cu adevarat ceea ce spune elevul.

Aceasta implica:

A fi constient de comunicarea nonverbala

A asculta cuvintele care sunt communicate, dar in acelasi timp a fi constient decomunicarea nonverbala care insoteste aceste cuvinte.

/oarte importanti sunt indicatorii nonverbali care simbolizeaza teama, furia sau

vina, care ne pot a3uta sa intelegem daca, prin modul in care conduce discutia, el

reuseste sa le fie cu adevarat de a3utor elevilor.

A asculta cu atentie.


5/14

Este foarte important ca profesorul sa-l priveasca in ochi pe elev.

Aceasta il a3uta pe elev sa creada ca profesorul asculta cu adevarat ceea ce spune

el, ca il intelege si ca pentru profesor mesa3ul lui este important.

Profesorul trebuie sa fie constient de propriul comportament nonverbal atuncicand ii asculta pe elevi, cum ar fi tendinta de a se incrunta atunci cand dezaproba

ceva si de a zambi atunci cand aproba.

A asculta fara a intrerupe.

Daca intrerupem pe cineva atunci cand acesta incearca sa inteleaga sau sa se faca

inteles sau incearca sa-si exprime sentimente in legatura cu ceva foarte important,

inspaimantator sau provocator de vina, poate duce la un bloca3 comunicational si

este posibil ca acesta sa nu mai poata exprima exact gandul cel mai important.

A asculta fara a judeca.

Pentru ca elevii sa invete prin comunicare deschisa este necesar sa le permitem sa

vorbeasca si sa-i ascultam atunci cand vorbesc.

De regula, elevul este mai preocupat exact de acele ganduri care il pot determina

pe profesor sa raspunda 3udicativ.

Este foarte important ca elevul sa nu se simta 3udecat, deoarece se poate bloca

comunicarea

A asculta fara a da sfaturi.

A da sfaturi este de regula cea mai usoara modalitate de a face fata unei probleme

complexe.

Elevii care se confrunta cu o problema psihologica atat de serioasa cum este

dependenta de droguri au nevoia sa examineze fiecare aspect si de cele mai multe

ori nu vor raspunde unor solutii rapide si aparent banale.

omunicarea cere timp.

A da sfaturi adesea scurt-circiuteaza circuitele acestui proces si il poate bloca.

ADAP!A"EA ESA4E#" A PA"!&%A"&!A!&E DE 5A"S!A AE

EE5"

Scolarul !ic:


6/14

and incercam sa a3utam un copil de varsta scolara mica sa faca fata unei lumi care

utilizeaza alcool, tutun si droguri trebuie sa luam in consideratie urmatoarele:

Ei trec de la dependenta totala de parinti la dependenta impartita intre parinti si

grupul de aceeasi varsta.

Ei sunt foarte preocupati si centrati pe propriul corp, aflat in plin proces de

crestere, motiv pentru care raspund foarte bine la informatii legate de sanatate,

nutritie si exercitii fizice.

Ei au tendinta sa vada lucrurile in alb sau negru. 5iata si 3ocul lor sunt guvernate

de reguli. egalitatea si moralitatea au intelesuri foarte puternice pentru copiii de

aceasta varsta.

Ei privesc oamenii si mesa3ele asa cum vor ei sa fie si nu neaparat asa cum sunt

in realitate. De aceea, pot fi usor influentati de reclamele la alcool si tutun.

Scolarul !ijlociu +clasele , - ,%%%:

and incercam sa intervenim pozitiv in viata unui elev de aceasta varsta este foarte

important sa-l a3utam sa obtina controlul situatiilor nu sa fie controlat de acestea. De

aceea, este foarte important sa pastram in permanenta in minte ce anume ii motiveaza peacesti copii:

Ei sunt adesea controlati de moment, avand tendinta ca mai intai sa actioneze si

abia apoi sa gandeasca. De regula alegerile facute de ei sunt dictate de ce anumeeste bun pe moment.

Ei sunt foarte interesati de corpul lor si de aparenta, de cum sa devina mai

puternici sau mai atractivi. Acest interes poate duce la o deschidere naturala spre a

invata despre efectele negative asupra sanatatii provocate de alcool, tutun si altedroguri.

Au o tendinta crescuta de a-si asuma riscuri, de a-si testa limitele, de a incalca

regulile sau chiar de a cocheta cu moartea. e place pericolul si adesea cred casunt invincibili.

Ei pot gandi abstract si sunt suficient de constienti de propriul viitor pentru a

vedea beneficiile educatiei si modul in care comportamentul lor poate aveaconsecinte pe termen lung.

Ei incep sa vada 2nuantele de gri2 si sa recunoasca faptul ca problemele morale

complexe nu pot fi intotdeauna definite in alb sau negru. Sunt influentati mai mult

de propria capacitate de a face 3udecati morale decat de opiniile celor care au

puterea sau autoritatea sa le spuna ce sa creada si cum sa se comporte.


7/14

Ei sunt implicati in relatii de prietenie. Prin prietenie isi exploreaza lumea, isi

testeaza modalitatile de a fi si de a se comporta, si isi creaza sentimentul deapartenenta si identitatea. Este foarte important ca parintii, profesorii si alti adulti

sa-i a3ute sa invete cum sa-si dezvolte prietenii sanatoase, pozitive si cum sa

respinga prieteniile nesanatoase.

Ei vor sa creasca, dar nu stiu intotdeauna cum sa faca acest lucru cu succes. Au

nevoie de adultii din viata lor pentru a le raspunde la intrebari, pentru a-i a3uta sa-

si rezolve problemele si in general pentru a le servi drept modele de

comportament sanatos, responsabil si matur.

*iceanul +clasele %/ - /%%:

&nformatiile privind prevenirea dependentei de droguri trebuie sa fie reale, bazate

pe fapte, din care adolescentul sa traga concluzii privind pericolele si efectele pe

termen lung ale acestui comportament.

Profesorii trebuie sa tina cont de cateva aspecte atunci cand comunica cu elevii de

liceu despre abuzul de substante:

Ei au nevoia sa invete continuu si sa practice cum sa faca fata presiunii grupului

de aceeasi varsta+ de asemenea, ei trebuie sa inteleaga motivele reale pentru care

trebuie sa spuna 2nu2 comportamentelor de risc.

Ei au nevoia sa li se permita sa ia decizii independent si sa-si asume

responsabilitatea pentru alegerile care ii afecteaza pe ei sau pe altii.

Ei au nevoia sa stie, ca cetateni, ca sunt responsabili sa transforme comunitateaintr-un loc mai bun si mai sigur de viata.

e place sa exploreze diferitele laturi ale problemelor, sa examineze interpretari

variate si sa-si 3ustifice actiunile ca alegeri morale corecte.

/%A!%

!utunul a fost folosit initial numai in scop medical. Abia dupa '677 incepe sa fie

folosit si de placere.

&ntre '877 si '867 s-a inregistrat o curba ascendenta in ceea ce priveste consumul

de tutun, varful fiind reprezentat de anii 967, cand in S%A fumau ;< dintre

barbati si ;=< dintre femei. Dupa '867 s-a inregistrat o reducere considerabila,

astazi in S%A fumand aproximativ ;7< dintre barbati si >?< dintre femei.

/umatul coreleaza cu standardul economic scazut, gradul redus de scolarizare si

venituri mici.


8/14

Putem vorbi despre fumat:

&ntens )peste > tigari pe zi*

oderat )'7 ->7 tigari pe zi*

%sor )sub '7 tigari pe zi*

Sau:

"egulat

#cazional

Pasiv

De ce se "u!eaza:

%. Factori de initiere:

1. Factori sociali:

Presiunea grupului la varsta adolescentei

!endinta adolescentului de a prelua modele

/actori de invatare sociala - recompensa experientei

2. Factori psiholoici:

!eoria psihanalitica - explica fumatul prin persiostenta stadiului oral

Eric@son - pentru fumat sunt specifice > stadii de criza: >-'> ani )incercarea de a

depasi sentimentul de inferioritate* si '>-'? ani )criza de identitate*

E(senc@

Extravertul are un nivel de activare redus si deci este in cautare de

stimuli+ este mai susceptibil de a deveni fumator+

&ntrovertul are un nivel de activare crescut - reticenta la stimulii externi.

0. Factori psihobioloici - explica fumatul prin caracteristici biochimice si genetice.


9/14

%%. Factori de !entinere:

odelul psihofarmacologic explica mentinerea fumatului prin consecintele

psihologice pozitive pe care le are, pe calea modificarilor biochimice.

odelul psihologic - explica mentinerea fumatului prin obtinerea unor stariafective pozitive sau prin reducerea starilor afective negative.

odelul social - scoate in evidenta aceiasi factori care contribuie si la initierea

fumatului.

odelul biologic - explica mentinerea fumatului prin diferenta ale gradului de

dependenta - unele persoane sunt mai vulnerabile la dependenta.

Fu!atul si sanatatea

!utunul contine:

# - impiedica oxigenarea tesuturilor

$udronul - substanta cancerigena

icotina - substanta care creaza dependenta

Date statistice:

/umatul cauzeaza anual in 3ur de ;>7.777 de decese.

auze:

oala cardiovasculara

ancerul )pulmonar, de buze, laringe, esofag, pancreas, rinichi, vezica*

oli pulmonare cronice obstructive )bronsita*

"educe speranta de viata

$ontrolul "u!atului:

Prevenirea:

Politic - taxe

omunitati - interzicerea


10/14

Social - imaginea

&ndividual - constientizarea

'enuntarea:

0ipnoza

!. comportamentala

!. cognitiva

$rup de suport

A*$((*U*

onsumul de alcool este inregistrat inca dinainte de antichitate.

Alcoolul a fost descoperit prin lasarea unor bauturi dulci sa fermenteze.

Sec. '? - miscari puritanice de origine religioasa au inceput sa considere

consumul de alcool ca fiind un pacat.

'8>7 - S%A, $ermania - perioada de prohibitie - a determinat o crestere a

consumului de alcool, dar si a violentei si criminalitatii.

Astazi in S%A exista aprox. '' mil. alcoolici )< din populatia S%A*.

$onsu!ul de alcoolpoate fi:

Social - ma3oritatea persoanelor

Abuz

bautori)problem drin@ers* - persoane care au o toleranta redusa la alcool

si beau zilnic+

alcoolici- persoane care au o toleranta crescuta la alcool+ rar sunt in starede ebrietate, dar nu pot intrerupe consumul de alcool.

$riterii in de"inirea alcoolis!ului )dupa DS-&5*:

nevoia de consum zilnic

consum mai mare decat media


11/14

consumul de spirtoase

dificultatea de a reduce consumul sau de a renunta - are dorinta de a reduce, dar

nu poate

tentative de abstinenta temporara

perioade de intoxicatie

amnezia evenimentelor din perioada de intoxicatie

perturbarea activitatii socio-profesionale )absenteism, pierderea slu3bei, violenta,

etc.*

continuarea consumului in exces

persistenta acestor caracteristici minim ' luna

Factori de risc pentru alcoolis!:

1. Alcoolis!ul are o co!ponenta enetica

67< dintre alcoolici au tati alcoolici si =6< au mame alcoolice

in '87 s-a realizat un studiu in Suedia - au fost luati in evidenta toti copiii

adoptati si s-a stabilit cati provin din tati alcoolici si au fost crescuti in familiinormale

;?< dintre copiii care proveneau din tati alcoolici si au fost crescuti in

familii normale au devenit alcoolici

doar '?< dintre copiii proveniti din familii nealcoolice si crescuti in

familii alcoolice au devenit alcoolici

Deci riscul ereditar este de ; ori mai mare.

2. Factori sociali

Presiunea sociala - norma este de a consuma alcool

opilul remarca corelatia dintre consumul de alcool si emotiile pozitive

Adolescentul va incerca sa consume alcool pentru a-si dovedi independenta si

opozitia fata de adult.


12/14

ale de a fi acceptat in grup

ale de a3ustare la anxietate

onturarea identitatii

Simbol al trecerii de la adolescenta la maturitate

Adultul - conditionare operanta:

&ntarire pozitiva: de bucurie, etc.

&ntarire negativa: reducerea nivelului de stres, uitarea gandurilor triste,

etc.

&n anumite culturi a accepta sa bei cu cineva este un semn de afectiune

)participi la bucuria sau durerea lui*.

0. Factori individuali +de personalitate

Stima de sine scazuta

Sensibilitate deosebita la criticismul social

evoia de putere )alcoolismul este adesea insotit de agresiune*

#"ectele psiho"izioloice ale alcoolului:

Faze:

Stimulare )activare S*


13/14

"educerea activitatii S - taciturn, mohorat, deprimat, sentimente de

devalorizare a eului propriu - poate duce la suicid

Anestezia S - nemaiputand suporta faza >, persoana continua sa bea si se

anesteziaza

$onsecintele alcoolis!ului:

'. Efectul social:

absenteism profesional, pierderea sli3bei

violenta, criminalitate

>. oli:

ciroza

cancer )ficat, pancreas, esofag*

deteriorari ale creierului - se asociaza cu malnutritia si lipsa de vitamine

boli cardiovasculare - hipertensiune

;. Decese:

'7< din decesele cauzate de diferite boli se datoreaza direct alcoolismului

7< din totalul accidentelor de masina

alte accidente )caderi, sinucideri, incendii*

Trata!entul alcoolis!ului

'8< - remisii spontane - renunta la consumul exagerat de alcool

Pasii trata!entului:

Dezintoxicarea- sub supraveghere medicala

Psihoterapie

Psihoterapia


14/14

&ntrospectiva - a3utarea persoanei sa identifice cauzele, sa se cunoasca mai bine

pe sine, sa accepte ca are nevoie de a3utior

omportamentala - tehnicile aversive - ; tipuri in alcoolism:

substante chimice

socuri electrice

de tip imaginativ )verbal*

!ehnici multimodale - combina tehnicile aversive cu tehnici de relaxare

Sansa de succes a psihoterapiei este mai mare cu cat:

persoana este tanara

istoricul alcoolismului este scurt

statut socio-economic stabil

nu a avut simptome de sevra3

nu si-a propus ca scop abstinenta totala, ci consumul controlat

Documents

Abuzul de substante.doc