Alergia alimentara reprezinta aparitia de simptome reproductibile dupa ingestia de alimente specifice si pentru care a fost dovedita o baza imunologica (anticorpi IgE fata de alimente).

Intoleranta alimentara implica reactii clinice gastrointestinale in care mecanismul nu este imunologic sau este necunoscut.

Alergia alimentara veritabila mediata de IgE:

se dezvolta de obicei in prima copilarie,

apare mai frecvent la cei cu antecedente heredocolaterale importante de atopie.

Alergeni alimentari - componente specifice din alimente (proteine) care sunt recunoscute de celulele sistemului imun alergen-specifice si dau nastere la reactii imunologice specifice rezultand simptome caracteristice.

Copii: oua, lapte de vaca, grau, soia, arahide, nuci, peste (ton, somon, cod, etc), crustacee (creveti, crabi, etc)

Adulti: arahide, nuci, peste, crustacee

Simptome posibile in alergiile alimentare:

Cutanate: imediate (eritem, prurit, urticarie, angioedem), intarziate (eritem, prurit, angioedem)

Oculare: imediate (prurit, eritem conjunctival, edem periorbitar), intarziate (prurit, eritem conjunctival, edem periorbitar)

Tract respirator superior: imediate (congestie nazala, prurit, rinoree, stranut, tuse seaca)

Tract respirator inferior: tuse, dispnee, wheezing, retractii intercostale, folosirea muschilor accesori

Tract gastrointestinal: imediate (prurit la nivelul cavitatii orale, edem al limbii, greata, colici abdominale, varsaturi, diaree), intarziate (greata, dureri abdominale, varsaturi, diaree, hematochezie, scadere in greutate)

Cardiovasculare: tahicardie (ocazional bradicardie in anafilaxie), hTA, ameteala, lesin

Prima manifestare poate fi o eczema (dermatita atopica) izolata sau asociata cu simptome gastrointestinale.

La sfarsitul primului an, dermatita se amelioreaza si pot aparea simptome alergice respiratorii. Pe masura ce copilul creste alimentatia devine mai putin importanta si el va reactiona din ce in ce mai mult la alergenii inhalati.

Diagnosticul alergiilor alimentare IgE mediate (teste directe/ indirecte)

Cel mai evident test direct - pentru sensibilitatea alimentara este pur si simplu evitarea alimentului pentru a se vedea daca simptomele dispar, iar apoi consumarea acestuia in cadrul unui test de provocare alimentara, pentru a vedea daca simptomele revin. (sunt alimentele cele care provoca simptomele? , daca da, care din ele?)

Acest tip de testare directa nu functioneaza in cazul sensibilitatilor la mai multe alimente si in cazul in care simptomele nu apar imediat dupa ce alimentul este ingerat (ex in intoleranta alimentara idiopatica si in unele tipuri de alergie alimentara nonIgE).

Testele directe nu sunt posibile daca exista riscul de soc anafilactic.

Ideal este ca toate reactiile observate in testarea deschisa (cand se cunoaste identitatea alimentului) sa fie confirmate prin testul dublu-orb cu grup de control placebo. ( dublu-orb nici pacientul, nici persoana care inregistreaza reactia nu stiu ce aliment este testat).

Alimentul este de regula administrat intr-o capsula de mici dimensiuni.

Cantitati infime de alimente nu sunt suficiente pentru a provoca simptome in cazul intolerantei alimentare idiopatice.

Reactia negativa la alimentul din capsula ar putea fi un rezultat fals negativ. Daca reactia la un astfel de test e consecvent negativa, medicul va considera ca posibilitatea unei alergii la acel aliment a fost eliminata.

Teste indirecte pentru alergiile de tip IgE

Testul cutanat (Prick Test)

Test pozitiv >3 mm; valoroase daca rezultatul e negativ - valoare predictiva negativa > 95%; predictiva pozitiva 50%

Teste de sange pentru IgE specific (depisteaza IgE specific impotriva unor anumiti alergeni din alimente intr-o mostra de sange):

Tehnica RAST (test Radio-Alergo-Sorbant) doar pt IgE

ELISA (testul de imunosorbanti enzimatici) pt masurarea IgE si IgC

Teste de sange pentru IgE total - util in dg unui copil cu eczema atopica de ex; nu arata nimic in legatura cu posibilitatea existentei unei sensibilitati alimentare.

Teste pentru alergiile alimentare non-IgE:

Teste directe - teste de provocare a mucoasei de ex in B Crohn - nu in dg de rutina

Teste indirecte - pt boala celiaca - teste pt Ac impotriva transglutaminazei tisulare (tTG IgA), Ac endomisiali (AMA), Ac antigliadina (AGA)

Teste generale ( pentru orice tip de sensibilitate alimentara):

Teste de coprocultura - detectarea lactozei neabsorbite ce poate indicadeficienta de lactaza

Endoscopia si biopsia - ex leziuni ale mucoasei din stadii incipiente ale boli Crohn

Teste de sange pt:

- IgE total - predispozitie generala la o alergie de tip IgE si in particular la eczema atopica

- IgE specifici unor alimente pt dg alergiilor alimentare de tip IgE

- Ac caract bolii celiace

- CRP si VSH - semnalizatori generali ai inflamatiilor

- pANCA in colita ulcerativa

Dieta de baza - prin eliminarea alimentelor suspectate de catre pacient a cauza simptome sau prin prescrierea unei diete compusa din alimente relativ nealergice.

Majoritatea alergenilor alimentari pot determina reactii chiar dupa ce au fost supusi prepararii termice sau procesului de digestie la nivelul stomacului sau intestinului.

Unii alergeni (cel mai adesea din fructe si legume) determina reactii alergice mai ales daca sunt consumate crude.

Pot avea loc reactii incrucisate intre diferiti alergeni deoarece trasatura cheie de recunoastere - epitopul arata destul de asemanator. Au loc cel mai adesea intre alimente din plante inrudite sau din lapte / carne de la animale inrudite. ( ex intre diferite crustacee , intre diferite tipuri de nuci)

Organe tinta ale alergiilor alimentare:

Pielea

Tractul gastrointestinal

Tractul respirator

Implicarea alergiilor alimentare in diferite afectiuni:

Anafilaxie 34 52%

Copii cu astm 6%

Adulti astmatici

Patologii specifice alergiilor alimentare:

Esofagita eozinofilica

Gastroenterita eozinofilica

Sindromul alergiei orale

Boala celiaca

RGE, constipatia - posibil asociate cu alergii alimentare

Reactii cutanate: urticarie acuta/ cronica, angioedem, dermatita alergicade contact

Manifestari respiratorii: rinita alergica, astmul

Anafilaxia (simptome respiratorii: sufocare, inecare, wheezing; gastrointestinale: greata, varsaturi, diaree, durere abdominala; piele: prurit, urticarie, angioedem; cardiovascular: hTA, sincopa)

Daca nu apare nici o ameliorare dupa o saptamana, se incearca alt regim. Daca simptomele se amelioreaza, se adauga un nou aliment care va fi ingerat intr-o cantitate mai mare decat in mod obisnuit timp de peste 24 ore sau pana apar simptomele.

Cea mai buna dovada pentru alergie o reprezinta agravarea sau reaparitia simptomelor dupa adaugarea noului aliment. Aceasta trebuie verificata prin notarea efectului eliminarii alimentului respectiv din regim timp de mai multe zile, urmata de reintroducerea sa.

Tratament

Singurul tratament - eliminarea alimentului in cauza.

Regimurile de eliminare - utilizate pentru dg si tratament.

Sensibilitatea la unul sau mai multe alimente poate disparea in mod spontan.

Desensibilizarea orala (prin eliminarea in primul rand a alimentului daunator pentru o perioada de timp, si apoi reintroducerea sa in cantitati mici, progresiv crescande) nu s-a dovedit eficienta.

Antihistaminicele au o valoare scazuta, cu exceptia reactiilor generale acute, cu urticarie si angioedem.

Tratamentul glucocorticoid prelungit nu este indicat, cu exceptia enteropatiei eozinofilice simptomatice.

De evitat in cazul unei diete ce exclude laptele:

unt,

lapte batut,

branza de vaci, branza grasa, iaurt,

sos alb, sos bechamel,

crema din lapte,

budinca din orez,

gris,

budinca de tapioca

poate fi un ingredient ascuns in: majoritatea margarinelor, produse de patiserie, prajituri, fursecuri, biscuiti, placinte facute in casa, etc. Pentru aport adecvat de calciu: sardine, soia, tofu, branza din soia, lapte din soia, migdale, broccoli.

Dieta fara gluten:

evitarea tuturor alimentelor pe baza de grau, secara sau orz, adica toate felurile de paine, biscuiti, pesmet, paste, cereale pentru micul dejun pe baza de grau, gris, produse de patiserie, prajituri, fursecuri, sosuri ingrosate cu faina de grau, si multe alte produse care contin cantitati mici de faina de grau. Cuscus, bulgur, alac spelta, aditivi alimentari, mustar, condimente macinate. Bere, whisky.

Permise: orezul, cartofii, porumbul, hrisca, tapioca, quinoa, meiul, ovazul.

De evitat in cazul unei diete ce exclude oul:

tarta,

sufleu,

bezele,

aluat,

clatite, vafe,

produse de patiserie, pandispan, chec,

briose,

martipan,

taitei cu ou; poate fi ingredient ascuns in: produse semipreparate, glazuride ou pentru produse de patiserie, unele margarine, unele inghetate.

De evitat in cazul unei diete ce exclude soia:

boabe din soia, mancaruri din soia, faina de soia, sos de soia,

chiftele vegetariene,

carnati,

majoritatea inlocuitorilor pentru carne,

lapte din soia, iaurt din soia, branza din soia,

multe paini fara gluten.

Poate fi intalnita sub denumirea de: lecitina, gelatina vegetala, proteina vegetala, amidon vegetal.